PARTEA I – PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ

1. Căutați pe site-ul wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page) următoarea sintagmă: “uncovered interest parity”.a) Faceți un scurt rezumat al textului (15 rânduri scrise de mână)

______________________________________b) Explicați reprezentările grafice ale parității acoperite, respective

neacoperite.______________________________________

2. Jucați jocul €CONOMIA creat de Banca Centrală Europeană: http://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/economia/html/index.en.htmla) Care este media inflației obținute pentru tot orizontul de prognoză?

Contează media și/sau volatilitatea acesteia? Explicați.b) Cum sunt afectați indicatorii economici selectați de modificarea

ratei de dobândă? Ce sfaturi oferă ceilalți membri ai echipei? Cum sunt reflectate în presă deciziile de politică monetară? Ce înțelegeți prin comportament forward-looking?______________________________________

3. Citiți următorul text:http://www.conso.ro/ghid/prognoza-cursului-de-schimb/impactul-dobanzii-de-referinta-in-cursul-de-schimbScrieți ideea principală a textului (3 rânduri scrise de mână)______________________________________

4. Citiți din International Economics. Theory and Policy de P. Krugman și M. Obstfeld capitolul 13 – Exchange Rates and Foreign Exchange Market: An Asset Approach. Faceți un rezumat (cel puțin 2 pagini și jumătate scrise de mână) în care să surprindeți și următoarele aspecte:a) Factori care influențează cererea de valute;b) Ce se înțelege prin rata la depozitele în euro transformată în dolari

și de ce este importantă aceasta?c) Cum afectează fluctuațiile cursului spot randamentul așteptat al

unui depozit denominat în altă valută?d) În ce condiții implicațiile relației UIP sunt valide?e) Citiți anexa capitolului. Care este diferența fundamentală dintre

UIP și CIP și care credeți că este implicația acestei diferențe?

1

f) Ce concluzie trageți pe baza Figurii 13-1 ?______________________________________

5. Veți analiza în continuare decă se verifică sau nu paritatea ratelor de dobândă pentru o pereche de valute alese. Aveți un exemplu la dispoziție pentru perechea de valute GBP/USD. Pentru a înțele exact cum se realizează testarea econometrică este indicat să refaceți pașii din exemplu folosind datele puse la dispoziție. Pentru această aplicație trebuie să parcurgeți următoarele etape:a) Alegeți o pereche de valute (cu excepția EUR/RON) și căutați date

lunare privind cursul de schimb și ratele de dobândă aferente celor două valute pentru o anumită perioadă (de pe site-ul Eurostat, FED sau alte bănci centrale). Reprezentați-le grafic.

b) Introduceți datele în Eviews și urmați toți pașii indicați în exemplu, prezentând print screen-urile din Eviews.

c) Pentru fiecare print screen oferiți o interpretare econometrică a rezultatelor. Explicați indicatorii din output-ul cu rezultatul estimării OLS.

d) Care este relația UIP estimată de voi (folosind coeficienții estimați).e) Se verifică UIP? În cazul în care nu se verifică, oferiți posibile

explicații economice. De asemenea, în cazul în care nu se verifică UIP, explicați dacă există posibilități de carry trade profitabil pe aceste valute.

2

PARTEA A II-A – PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE

Număr repartizarea cerințelor: _________

1. Vizionați următorul film oferit de Bloomberg (2 minute): http://www.youtube.com/watch?v=pnAkCS2gl8gScrieți pe scurt (4 - 5 rânduri scrise de mână) care este ideea extrasă de voi pe baza filmului și care este utilitatea teoriei PPP pentru traderi. Care sunt băncile reprezentate în film de cei intervievați? ______________________________________

2. OECD pune la dispoziție date cu privire la cursul de schimb conform PPP și cursul de schimb de pe piață la următoarea adresă:http://stats.oecd.org/Index.aspx?datasetcode=SNA_TABLE4Calculați cu cât este sub/supraevaluată valuta indicată pentru voi (a se vedea repartizarea cerițelor pentru alegerea monedei și a anului în care se va face calculul). Cum ați calculat?

______________________________________

3

Cursul de schimb de pe piață

Cursul de schimb conform PPP

3. Cel mai recent sondaj Big Mac este pus la dispoziție de The Economist la următoarea adresă:

http://www.economist.com/content/big-mac-indexa) Arătați cum se calculează gradul de sub/supraevaluare pentru

moneda aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Obțineți același rezultat ca The Economist?

______________________________________b) Calculați cursul real față de dolar pentru moneda de mai sus.

Arătați cum se calculează acest curs și explicați de ce cursul real nu are unitate de măsură.

______________________________________c) Explicați de ce cursul real este un indicator de competitivitate.

Stabiliți pe baza cursului calculat mai sus unde este mai ieftin un Big Mac: în SUA sau în țara monedei alese la punctul a).

______________________________________

4. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări unde nivelul de trai este foarte ridicat și de țări unde nivelul de trai este foarte scăzut:http://chartsbin.com/view/1711La ce este folosită teoria parității puterii de cumpărare în acest caz?______________________________________

5. Citiți din International Economics. Theory and Policy de P. Krugman și M. Obstfeld capitolul 15 – Price Levels and the Exchange Rate in the Long Run. Faceți un rezumat (cel puțin 3 pagini și jumătate scrise de mână) în care să surprindeți și următoarele aspecte:g) Care este exemplul dat pentru exemplificarea legii prețului unic?h) Care sunt implicațiile PPP?i) Care sunt factorii care afectează cursul de schimb pe termen lung

într-o abordare monetaristă? Explicațij) Explicați efectul Fisher și modul în care acesta explică influența

ratelor de dobândă asupra cursului de schimb pe termen lungk) Ce puteți spune despre validitatea PPP? Care sunt factorii care

determină deviații de la PPP?l) Explicați de ce nivelul prețurilor este mai redus în țările mai săracem) Explicați exemplul numeric oferit pentru efectele unei deprecieri

reale a dolarului6. Citiți studiul de caz II.1:

4

Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up

With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global economy, the debate on income disparities around the world has intensified. More than two-thirds of the world population still live in developing countries. Whether and when these countries can catch up to the developed countries will affect the welfare of more than three billion human beings. Therefore, to study the determinants of catching up in late development is one of the major tasks of economists in this and the next century.

The catch-up effect, also called the theory of convergence, states that poorer economies tend to grow at faster rates than richer economies. Therefore, all economies should in the long run converge in terms of per capita income and productivity. Developing countries have the potential to grow at a faster rate than developed countries as they can replicate production methods, technologies and institutions currently used in developed countries. This addition of capital allows them to rapidly increase productivity and incomes in order to achieve a higher growth rate than developed countries and therefore converge in the long-term.

The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing countries that are attempting to catch-up. Capital that is expensive or unavailable to these economies can also prevent catch-up growth from occurring, especially given that capital is scarce in these countries. This often traps countries in a low-efficiency cycle whereby the most efficient technology is too expensive to be acquired. The differences in productivity techniques is what separates the leading developed nations from the following developed nations, but by a margin narrow enough to give the following nations an opportunity to catch-up. This process of catch-up continues as long as the followed nations have something to learn from the leading nations, and will only cease when the knowledge discrepancy between the leading and follower nations becomes very small and eventually exhausted.

One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature: - convergence and -convergence. When the dispersion of real per capita income across a group of economies falls over time, there is - convergence. When the partial correlation between growth in income over time and its initial level is negative, there is -convergence. Beta convergence is a necessary but not a sufficient condition for sigma convergence. Beta convergence implies the existence of a longer-term catch-up mechanism, i.e. forces which work towards the narrowing of income differences across countries. These forces, however, can be offset by temporary shocks which adversely (or, positively) affect short-run growth performance. This is why the existence of beta convergence may not be fully reflected in changes of the dispersion of income levels.

The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro and Sala-i-Martin (1992) and Mankiw et al. (1992), exploring -convergence. Sala-i-Martin (1996, p. 1326), surveying this literature, concludes that “the estimated speeds of

-convergence are so surprisingly similar across different data sets, that we can state that economies converge at a speed of two percent per year.” In other words, economies close the gap between present levels of income and balanced growth levels by, on

5

average, 2 percent annually.

Some economists criticise the theory, stating that endogenous factors, such as government policy, are much more influential in economic growth than exogenous factors.

There are many examples of countries which have converged with developed countries which validate the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly converged with developed economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and Taiwan - all of which are today considered developed countries. In the post-war period (1945-1960) examples include Germany, France and Japan, which were able to quickly regain their prewar status by replacing capital that was lost during World War II.

The Asian TigersAbandoning import substitution, the model advocated in the developing world

following the two world wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development with the exportation of goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was discouraged through government policies such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out education as a means of improving productivity; these territories focused on improving the education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring that all children attended elementary education and compulsory high school education. Money was also spent on improving the college and university system.

Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an abundance of cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this combination into a cheap, yet productive workforce.

The common characteristics of the Four Asian Tigers are:• Developed economies with high GDP per capita and high HDI • Focused on exports to richer industrialized nations • Trade surplus with aforementioned countries • Sustained rate of double-digit growth for decades • High level of U.S. treasury bond holdings • Motivated and skilled workforces • High savings rate These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge,

cheap productive labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing economies based on cheap labour, largely replacing the Tigers.

1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong

În România convergenţa reală se caracterizează prin manifestarea simultană a următoarelor evoluţii:

– ritmuri de creştere economică peste medie, îndeosebi în primele etape ale procesului de catching-up;

– majorarea considerabilă a venitului pe cap de locuitor;– intrări masive de capital străin;– tendinţă puternică de apreciere reală a monedei naţionale până în 2008.

Figura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică reală cumulată în perioada 2008 – 1999.

6

Sursa: Eurostat

Care este opinia voastră referitoare la procesul de catching – up? Faceți referire și la contextul economic în care se analizează veridicitatea teoriei (textul se va scrie de mână – 15 rânduri).

7. Studiați o economie din Uniunea Europeană (a se vedea repartizarea cerințelor). Vă interesează care a fost creşterea economică în ţara aleasă în perioada ulterioară anului 2000.

Indicații: Datele se vor downloada de pe site-ul Eurostat. Google/Eurostat. Statistics/Economy and Finance/National Accounts (including GDP)/Database/Annual national accounts/GDP and main components – volumes (ne interesează indicatorul economic exprimat în valori reale, nu nominale)/Select data/GEO – ţara aleasă, INDIC_NA – B1GM (sau alți indicatori, în funcție de cerință), TIME – din anul 2000 până în anul 2013 inclusiv, UNIT – Millions of national currency, chain-linked volumes, reference year 2005 (including 'euro fixed' series for euro area countries). Update. View Table. Download. In Excel format.

a) Realizaţi un grafic pentru perioada 2000 – 2013 ilustrând evoluţia PIB real în ţara aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu ( 2 – 3 rânduri scrise de mână).

7

b) Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2013 cu rata de creştere economică reală anuală. Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu ( 5 – 6 rânduri scrise de mână).

c) Luaţi în considerare 3 ţări adiționale, în total aveţi un grup de 4 ţări (a se vedea repartizarea cerinţelor), pentru care urmaţi aceiaşi paşi şi calculaţi rata de creştere economică reală. Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2007 de tipul scatter with regression, mai exact de tipul Figurii II.1.1 din studiul de caz II.1. A avut loc beta-convergenţă între ţările analizate? Realizați același grafic pentru perioada 2001 – 2013. Oferiți interpretările voastre (10 rânduri scrise de mână).

8. Căutați pe Google următoarea sintagmă: “Efectul productivitatii asupra inflatiei si cursului de schimb – rolul efectului Balassa – Samuelson”. Descărcați fișierul pdf oferit de primul rezultat. a) Explicați primul grafic din slide-ul 6.b) Explicați primele două grafice din slide-ul 7.c) Care sunt rezultatele estimărilor pentru România?

8