RELAŢII MONETAR-FINANCIARE

INTERNAŢIONALE

-PROIECT-

Student:

Grupa:

Bucureşti, 2012

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

2 | P a g

Partea I – PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ

1. Căutați pe site-ul www.wikipedia.org (http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page)

următoarea sintagmă: “uncovered interest parity”.

a) Faceți un scurt rezumat al textului (15 rânduri scrise de mână)

b) Explicați reprezentările grafice ale parității acoperite, respectiv neacoperite.

2. Vizionaţi filmul următor oferit de către Bloomberg:

http://www.bloomberg.com/video/65110010/

Explicaţi în câteva rânduri ce efect va avea o modificare a ratei dobânzii asupra

monedei naţionale.

3. Vizionaţi fimul „Interest Rates and Investor Decisions: The Long and Short of It”

oferit de IMF: http://bcove.me/ehbx0s6q

Rezumaţi în scris ce aţi vizionat având în vedere cele 3 întrebări vizate în interviul

realizat cu reprezentantul Departamentului Pieţe de Capital & Monetară, IMF.

1. Ce factori determină investiţiile pe termen lung?

2. Ratele de dobândă îi mai influenţează pe investitori?

3. S-a modificat comportamentul investitorilor o dată cu declanşarea crizei recente?

4. Sunt importanți investitorii "suverani"?

4. În afară de impactul asupra cursului de schimb, ratele de dobândă au un puternic

efect asupra ratei inflaţiei, iar băncile centrale le folosesc în acest scop. Jucaţi

următorul joc promovat de Banca Marii Britanii:

http://www.bankofengland.co.uk/education/inflation/balloon/balloon.htm

Care este scorul obţinut la acest joc? Sunt invocate 4 situaţii în care trebuie să

acţionaţi, explicaţi care sunt situaţiile economice menţionate şi cum interveniţi prin

modificarea ratei dobânzii? (10 rânduri scrise de mână).

5. Jucaţi jocul €CONOMIA propus de către Banca Centrală Europeană (vezi link-ul de

mai jos):

http://www.ecb.int/ecb/educational/html/index.en.html

Cerinţe:

a) Care este media inflaţiei obţinute pentru tot orizontul de prognoză? Contează

media şi/sau volatilitatea acesteia? Explicaţi.

b) Cum sunt afectaţi indicatorii economici selectaţi de modificarea ratei de

dobândă? Ce sfaturi oferă ceilalţi membri ai echipei?

c) Cum sunt reflectate în presă deciziile de politică monetară? Ce înţelegeţi prin

comportament forward-looking?

3 | P a g

6. Vizionaţi filmul oferit de către Financial Times (pentru a putea deschide acest film

trebuie să intrați pe www.google.com și să copiați link-ul de mai jos):

http://www.ft.com/intl/cms/s/0/f3aec6c2-b99e-11de-a747-

00144feab49a.html#axzz28DXoDe3d

Cerinţe:

a) Ce este o operaţiune carry trade?

b) La ce se referă sintagma „yen carry trade”?

c) Arătaţi pe baza materialului prezentat prin ce se caracterizează o operaţiune

carry trade?

d) Care este legătura dintre carry trade şi relaţia UIP?

e) Cum a afectat criza financiară operaţiunile carry trade?

f) După ce aţi vizionat filmul, construiţi un exemplu de operaţiune carry trade

profitabilă. Ce observați? Cum ar trebui să evolueze cursul de schimb astfel încât

operațiunea să fie profitabilă? (orizontul de timp ales este de 1 an).

7. Citiţi integral Capitolul 13, „Exchange Rates and the Foreign Exchange Market: An

Asset Approach”, din cartea lui Krugman şi Obstfeld1. Răspundeţi la următoarele

întrebări:

a) Arătaţi printr-un exemplu care este legătura dintre cursul de schimb şi preţurile

relative ale bunurilor şi serviciilor din două ţări.

b) Care sunt principalii actori pe piaţa forex? Detaliaţi.

c) Care este diferenţa dintre o tranzacţie spot şi una la termen?

d) Comentaţi Figura 13-1. Dollar/pound Spot and Forward Exchange Rates, 1981-

2004?

e) Când se află în echilibru piaţa forex? Explicaţi.

f) Cum influenţează rata dobânzii la depozitele în moneda străină cursul de schimb

spot?

g) Cum influenţează cursul de schimb aşteptat cursul spot?

h) Comentaţi Tabelul 13-4. Today’s Dollar/Euro Exchange Rate and the Expected

Dollar Return on Euro Deposits When 05.1/ e

EURUSDE US Dollar per Euro.

8. Citiţi anexa la Capitolul 13 din cartea lui Krugman şi Obstfeld, intitulată Forward

Exchange Rates and Covered Interest Parity.

Cerinţe:

a) Deduceţi paritatea acoperită a ratelor de dobândă (en. Covered Interest Parity,

CIP), folosind exemplul prezentat.

b) Ce ipoteze stau la baza condiţiei CIP?

1 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition,

Pearson Addison Wesley.

4 | P a g

c) Care este diferenţa între relaţia CIP şi relaţia UIP2 (en. Uncovered Interest

Parity)?

9. Veţi analiza în continuare dacă se verifică sau nu paritatea ratelor de dobândă

pentru o pereche de valute alese. Aveţi un exemplu la dispoziţie pentru perechea de

valute GBP/USD. Pentru a înţele exact cum se realizează testarea econometrică este

indicat să refaceţi paşii din exemplu folosind datele puse la dispoziţie. Pentru

această aplicaţie trebuie să parcurgeţi următoarele etape:

a) Alegeţi o pereche de valute (cu excepţia EUR/RON) şi căutaţi date lunare privind

cursul de schimb şi ratele de dobândă aferente celor două valute pentru o

anumită perioadă (de pe site-ul Eurostat, FED sau alte bănci centrale).

Reprezentaţi-le grafic.

b) Introduceţi datele în Eviews şi urmaţi toţi paşii indicaţi în exemplu, prezentând

print screen-urile din Eviews.

c) Pentru fiecare print screen oferiţi o interpretare econometrică a rezultatelor.

Explicaţi indicatorii din output-ul cu rezultatul estimării OLS.

d) Care este relaţia UIP estimată de voi (folosind coeficienţii estimaţi).

e) Se verifică UIP? În cazul în care nu se verifică, oferiţi posibile explicaţii

economice. De asemenea, în cazul în care nu se verifică UIP, explicaţi dacă există

posibilităţi de carry trade profitabil pe aceste valute.

2 UIP se referă la paritatea neacoperită a ratelor de dobândă.

5 | P a g

Partea a II a – PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE

1. Vizionaţi următorul film oferit de către Bloomberg:

http://www.bloomberg.com/video/65108334/

Ilustraţi în câteva rânduri de ce este importantă teoria PPP. Are aceasta o utilitate

pe piața forex în rândul traderilor?

2. Accesaţi link-ul următor către jocul Inflation Island propus de către Banca Centrală

Europeană:

http://www.ecb.int/ecb/educational/inflationisland/html/index.en.html

Procedaţi la explorarea insulei pentru a viziona la cinematograf 3 filme:

„Hiperinflaţia în Germania 1922-1923”, „Hiperinflaţia în Ungaria 1945-1946”,

„Deflaţia în Japonia începând din 1995”.

Ilustraţi care sunt efectele unei hiperinflaţii/deflații asupra monedei naţionale şi

asupra puterii de cumpărare.

3. Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The

Economist în 2011 referitoare la Indicele Big Mac:

http://www.economist.com/blogs/dailychart/2011/07/big-mac-index

Cerinţe:

a) Comentaţi figura ce ilustrează Preţurile Big Mac versus PIB3 pe persoană.

b) Calculaţi gradul de sub/supraevaluare pentru moneda țării desemnate.

c) Calculați cursul real pentru moneda desemnată față de USD. Comentați rezultatul

obținut.

d) Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The

Economist în 2012 referitoare la Indicele Big Mac:

http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2012/01/daily-chart-3

Realizați un scurt comentariu in ce priveste moneda desemnata privind evoluția

gradului sau de sub/supraevaluare (ce s-a intamplat in anul 2012 fata de anul

2011).

4. Aşa cum aţi observat din filmul oferit de Bloomberg, traderii pot realiza comparaţii

în ceea ce priveşte preţurile relative din diferite ţări pe baza datelor furnizate de

către OECD.

http://www.oecd.org/document/47/0,3746,en_2649_34357_36202863_1_1_1_1,00.html

Alegeţi Purchasing Power Parities for OECD Countries4, apoi veţi calcula

gradul de sub/supraevaluare pentru moneda ţării desemnate.

3 PIB in engleză este Gross Domestic Product (GDP). 4 http://stats.oecd.org/Index.aspx?datasetcode=SNA_TABLE4

6 | P a g

5. Citiţi integral Capitolul 15, „Price Levels and the Exchange Rate in the Long Run”,

din cartea lui Krugman şi Obstfeld5. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Explicaţi care este legătura dintre teoria Parităţii Puterii de Cumpărare (PPP) şi

Legea Preţului Unic.

b) Arătaţi conform „Abordării monetare” cum influenţează modificarea ofertei de

monedă, a ratelor de dobândă şi a PIB-ului cursul de schimb.

c) Explicaţi efectul Fisher. Pe ce orizont de timp ar trebui să se respecte relaţia lui

Fisher? Explicaţi prin intermediul „Abordării monetare” efectul Fisher.

d) Comentaţi Figura 15-2 The Yen/Dollar Exchange Rate and the Relative Japan –

US Price Levels, 1980-2003.

e) De ce preţurile sunt mai scăzute în ţările în curs de dezvoltare comparativ cu

cele dezvoltate? Aveţi în vedere explicaţiile oferite de către Balassa şi

Samuelson, precum şi Bhagwati, Kravis şi Lipsey.

f) Se respectă teoria PPP pe termen scurt? Argumentaţi.

g) Cum afectează creşterea cererii sau a ofertei de bunuri cursul de schimb?

Explicaţi folosindu-vă de cursul real.

h) Deduceţi o condiţie pentru Paritatea Reală a Dobânzii. Comentaţi.

6. Citiți studiul de caz II.1:

5 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition,

Pearson Addison Wesley.

Cursul de schimb prin

PPP

Cursul de schimb de

pe piaţă

7 | P a g

Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up

With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global

economy, the debate on income disparities around the world has intensified. More than two-thirds

of the world population still live in developing countries. Whether and when these countries can

catch up to the developed countries will affect the welfare of more than three billion human beings.

Therefore, to study the determinants of catching up in late development is one of the major tasks of

economists in this and the next century.

The catch-up effect, also called the theory of convergence, states that poorer economies

tend to grow at faster rates than richer economies. Therefore, all economies should in the long run

converge in terms of per capita income and productivity. Developing countries have the potential to

grow at a faster rate than developed countries as they can replicate production methods,

technologies and institutions currently used in developed countries. This addition of capital allows

them to rapidly increase productivity and incomes in order to achieve a higher growth rate than

developed countries and therefore converge in the long-term.

The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing

countries that are attempting to catch-up. Capital that is expensive or unavailable to these

economies can also prevent catch-up growth from occurring, especially given that capital is scarce

in these countries. This often traps countries in a low-efficiency cycle whereby the most efficient

technology is too expensive to be acquired. The differences in productivity techniques is what

separates the leading developed nations from the following developed nations, but by a margin

narrow enough to give the following nations an opportunity to catch-up. This process of catch-up

continues as long as the followed nations have something to learn from the leading nations, and

will only cease when the knowledge discrepancy between the leading and follower nations becomes

very small and eventually exhausted.

One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature:

- convergence and -convergence. When the dispersion of real per capita income across a group of

economies falls over time, there is - convergence. When the partial correlation between growth

in income over time and its initial level is negative, there is -convergence. Beta convergence is a

necessary but not a sufficient condition for sigma convergence. Beta convergence implies the

existence of a longer-term catch-up mechanism, i.e. forces which work towards the narrowing of

income differences across countries. These forces, however, can be offset by temporary shocks

which adversely (or, positively) affect short-run growth performance. This is why the existence of

beta convergence may not be fully reflected in changes of the dispersion of income levels.

The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro

and Sala-i-Martin (1992) and Mankiw et al. (1992), exploring -convergence. Sala-i-Martin (1996, p.

1326), surveying this literature, concludes that “the estimated speeds of -convergence are so

surprisingly similar across different data sets, that we can state that economies converge at a

speed of two percent per year.” In other words, economies close the gap between present levels of

income and balanced growth levels by, on average, 2 percent annually.

Some economists criticise the theory, stating that endogenous factors, such as government

policy, are much more influential in economic growth than exogenous factors.

There are many examples of countries which have converged with developed countries

which validate the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly

converged with developed economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and

8 | P a g

Taiwan - all of which are today considered developed countries. In the post-war period (1945-1960)

examples include Germany, France and Japan, which were able to quickly regain their prewar

status by replacing capital that was lost during World War II.

The Asian Tigers

Abandoning import substitution, the model advocated in the developing world following the

two world wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development

with the exportation of goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was

discouraged through government policies such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out

education as a means of improving productivity; these territories focused on improving the

education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring that all children attended

elementary education and compulsory high school education. Money was also spent on improving

the college and university system.

Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an

abundance of cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this

combination into a cheap, yet productive workforce.

The common characteristics of the Four Asian Tigers are:

• Developed economies with high GDP per capita and high HDI

• Focused on exports to richer industrialized nations

• Trade surplus with aforementioned countries

• Sustained rate of double-digit growth for decades

• High level of U.S. treasury bond holdings

• Motivated and skilled workforces

• High savings rate

These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge, cheap

productive labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing

economies based on cheap labour, largely replacing the Tigers.

1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong

Figura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică

reală cumulată în perioada 2008 – 1999.

Sursa: Eurostat

9 | P a g

7. Studiați o economie din Uniunea Europeană (a se vedea repartizarea cerințelor). Vă

interesează care a fost creşterea economică în ţara aleasă în perioada ulterioară

anului 2000.

Indicații: Datele se vor descărca de pe site-ul Eurostat. Google/Eurostat.

Statistics/Economy and Finance/National Accounts (including GDP)/ Database/

Annual national accounts/ GDP and main components – volumes (ne interesează

indicatorul economic exprimat în valori reale, nu nominale)/Select data/GEO – ţara

aleasă, INDIC_NA – B1GM (sau alți indicatori, în funcție de cerință), TIME – din

anul 2000 până în anul 2011 inclusiv, UNIT – Millions of national currency, chain-

linked volumes, reference year 2005 (including 'euro fixed' series for euro area

countries). Update. View Table. Download. In Excel format.

a) Realizaţi un grafic pentru perioada 2000 – 2011 ilustrând evoluţia PIB real în ţara

aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se

află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu scurt.

b) Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2011 cu rata de creştere economică reală

anuală. Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă,

unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu (5 – 6 rânduri scrise de mână).

c) Luaţi în considerare 5 ţări adiționale, în total aveţi un grup de 6 ţări (a se vedea

repartizarea cerinţelor), pentru care urmaţi aceiaşi paşi şi calculaţi rata de creştere

economică reală. Realizaţi un grafic în care pe axa Ox aveți PIB real din anul 2001, iar

pe axa Oy rata de creștere a PIB real din 2011 față de 2001. A avut loc beta-convergenţă

între ţările analizate? Interpretați.

8. Folosind link-ul de mai jos,

http://chartsbin.com/view/1711

a) Comparați PIB pe locuitor în cele două țări indicate în repartizarea cerințelor. În

plus, dați exemplu de țări unde nivelul de trai este foarte ridicat și de țări unde

nivelul de trai este foarte scăzut. Care este indicatorul analizat? La ce este folosită

teoria parității puterii de cumpărare în acest caz? În ce arie geografică e concentrată

„bogăția”?

b) Conform efectului Balasa-Samuelson, prețurile în țările dezvoltate sunt mai mari

decât în țările în curs de dezvoltare. Vreți să verificați aceasta concluzie pe baza

datelor reale.

Veți descărca datele oferite de University of Pennsylvania (vezi link-ul de mai jos)

pentru toate țările.

https://pwt.sas.upenn.edu/php_site/pwt71/pwt71_form.php

10 | P a g

Variabilele utilizate sunt: Price Level of GDP G-K method (US = 100) și PPP converted

GDP per capita (chain series) at 2005 constant prices. Veți realiza un grafic6 aferent

perioadei desemnate de tip scatter în excel, având pe axa Ox PIB real pe locuitor, iar

pe axa Oy nivelul relativ al prețurilor. Adaugați trendul liniar. Comentați pe scurt.

9. Una din implicațiile efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up au o rată a inflației mai ridicată ca țările dezvoltate. Doriți să verificați

această implicație utilizând date reale.

Indicații: Creați o bază de date cu indicii de preț cu bază fixă pentru țările alese.

Google – cautați Eurostat. Intrați pe primul site apărut: Eurostat home. Statistics.

La mijlocul paginii: Harmonized Indices of Consumer Prices (HICP). In stânga

paginii: Database. Selectați HICP (2005=100) – Monthly data (index)

(prc_hicp_midx). Select data. Geo – selectati țările care vă interesează. Time –

selectați anii care vă interesează. Update. View Table – puteți aranja tabelul cum

doriți, spre exemplu, puteți avea țările pe coloană și perioadele pe linie dacă apăsați:

Sau, pentru a putea avea observațiile în ordine cronologică, puteți selecta TIME,

Sort Ascending.

6 Veti elimina tarile care au PIB real pe locuitor extrem de mare (de ex. in anul 2010 Qatar).

11 | P a g

Download. In Excel format. Salvați baza de date.

a) Creați baza de date pentru perioada 2000-2011 pentru 6 țări desemnate la

punctul 7.

b) Calculați rata inflației aferentă anului 2008 pentru cele 6 țări desemnate și

reprezentați grafic.7

c) Calculați rata inflației aferentă anului 2011 pentru cele 6 țări desemnate și

reprezentați grafic.

d) Interpretați rezultatele folosind și implicațiile modelului Balassa-Samuelson.

10. O implicație a efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up experimentează un proces de apreciere reală a monedei naționale.

Doriți să verificați această implicație utilizând date reale (analizând evoluția

cursului real față de euro al monedei țării indicate în repartizarea cerințelor). În

acest scop veți folosi date cu frecvență lunară (pentru perioada indicată în

repartizarea cerințelor).

Aveți baza de date cu rata inflației lunară pentru cele două economii de la punctul 9.

Calculați gradul de apreciere/depreciere nominală a euro față de valuta indicată.

Indicații: Tot pe Eurostat găsiți și cursul nominal de schimb față de euro: Eurostat

home. Statistics. La mijlocul paginii: Exchange Rates. In stânga paginii: Database.

Selectați Bilateral Exchange Rates – Euro/ECU exchange rates, Monthly data.

Select data. Currency – selectati monedele care vă interesează. OTP – selectați cursul

mediu lunar, Time – selectați perioada care vă interesează. Update. View Table –

puteți aranja tabelul cum doriți.

a) Realizați un grafic cu evoluția prețurilor (rata inflației anuală) pentru țara

desemnata pe perioada indicată, un grafic pentru evoluția prețurilor in zona

euro, si un grafic pentru evoluția gradului de apreciere/depreciere reală a

monedei alese pe perioada indicată.

b) Calculați gradul de apreciere/depreciere reală (modificarea procentuală a

cursului real) pentru perioada si perechea desemnate folosind datele de mai sus.

c) Identificați perioadele de apreciere, respectiv de depreciere reală și comentați

evoluția cursului real ținând cont și de implicațiile modelului Balassa-

Samuelson.

7 A se recapitula modul de lucru cu indici cu bază fixă – anul I, Monedă.

12 | P a g

Partea a III a – BALANȚA DE PLĂȚI

1. Aveţi mai jos o ierarhizare a statelor în funcţie de ponderea deficitului de cont

curent în PIB:

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_current_account_balance_as_a_per

centage_of_GDP

a) Dați exemplu de țări care au un deficit/excedent de cont curent substanţial.

b) Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor).

Cum apreciați dimensiunea deficitului de cont curent?

2. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au beneficiat de influxuri

importante de investiţii străine directe:

http://chartsbin.com/view/2222

Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la

întrebarea 1). Cum au evoluat intrările de investiții străine directe?

3. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au datorii publice importante:

http://chartsbin.com/view/2108

Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la

întrebarea 1)?

4. Pe site-ul BNR (www.bnro.ro), la secțiunea Publicaţii periodice puteţi găsi publicaţia

intitulată Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României.

Descărcaţi publicaţia din anul 2010; la capitolul II – Evoluţia balanţei de plăţi şi a

poziţiei investiţionale internaţionale a României studiaţi Tabelul nr. 1; scrieți în 5 –

6 rânduri referitoare la principalele concluzii care reies din tabelul respectiv.

5. Forumul Economic Mondial realizează anual un top al țărilor în funcție de

competitivitatea acestora:

http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2012-2013/

Descărcați pdf-ul și indicați care este cea mai competitivă țară din lume conform

indicelui global al competitivității. Cum se situează în acest clasament România?

Dar țara indicată pentru voi în repartizarea cerințelor? Analizați în continuare

pentru această țară la ce capitole stă mai prost (pe baza aceluiași document).

13 | P a g

Pentru următoarele cerințe aveți nevoie de informațiile din anexă:

6. Pe site-ul Eurostat puteţi găsi date referitoare la balanţa de plăţi pentru fiecare

ţară.

Indicaţii: căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/Balance of

payments/Database/Balance of payments statistics and International investment

positions/ Balance of payments by country.

Veţi studia poziţia externă a unei ţări din UE pe o anumită perioadă (a se vedea

repartizarea cerinţelor de la cerința 1). Toate graficele se vor face în Excel, cu

menţiunea că trebuie să reiasă clar ce se află pe abscisă, pe ordonată, unitatea de

măsură şi valoarea din fiecare an. Pentru fiecare grafic se va oferi o scurtă

interpretare (2 – 3 rânduri).

Select data: Currency: Millions of euro/ Geo: ţara aleasă/Partner: all countries of the

world/Time: alegeţi perioada/Post: alegeţi postul din balanţa de plăţi / Flow: alegeţi

valoarea dorită: debit, credit sau sold.

a) Realizaţi un grafic cu evoluţia exporturilor de bunuri şi servicii (date anuale,

suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit,

sau soldul net?

b) Realizaţi un grafic cu evoluţia importurilor de bunuri şi servicii (date anuale,

suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit,

sau soldul net?

c) Calculaţi soldul balanţei comerciale pentru anul 2011.

d) Realizaţi un grafic cu evoluţia soldului contului curent şi explicaţi de ce diferă de

soldul balanţei comerciale.

e) Calculaţi ponderea deficitului/excedentului de cont curent în PIB. Faceţi un

grafic cu această pondere.

Pentru acest exerciţiu vă trebuie date legate de evoluţia PIB. Le puteţi descărca

tot de pe Eurostat:

Căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/ National accounts

(including GDP)/ Database/ GDP and main components/ GDP and main components

– Current prices (ne trebuie valorile nominale, deoarece şi datele din balanţa de

plăţi sunt nominale, nu reale).

14 | P a g

Select data: Geo: ţara aleasă/ Indic_na: Gross domestic product at market prices /

Time: perioada dorită / Unit: Millions of euro (trebuie să fie aceeaşi unitate de

măsură ca cea a soldului contului curent).

f) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor străine care au intrat în ţara respectivă.

Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

g) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor de portofoliu care au intrat în ţara

respectivă. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

15 | P a g

ANEXĂ

După cum vă amintiți de la contabilitate, pe debit se înregistrează creșteri de activ

sau scăderi de pasiv, iar pe credit se înregistrează scăderile de activ și creșterile de

pasiv.

În balanța de plăți, pe partea de debit se înregistrează: (i) activele reale desemnând

importuri și (ii) activele financiare care desemnează o scădere a datoriilor către

exterior sau o creștere a activelor externe. Pe partea de credit se înregistrează: (i)

activele reale desemnând exporturi și (ii) activele financiare care desemnează o

creștere a datoriilor către exterior sau o scădere a activelor externe.

Tabel A.1. Componentele balanței de plăți

Credit Debit

Contul curent

Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii

Venituri primite de la nerezidenţi (dividende,

profituri reinvestite, dobânzi)

Venituri repartizate nerezidenţilor (dividende,

profituri reinvestite, dobânzi)

Transferuri curente de la nerezidenţi, din care:

transferuri private – transferuri ale lucrătorilor

români

Transferuri curente către nerezidenţi, din care:

transferuri private – transferuri ale lucrătorilor

străini

Credit Debit

Contul de capital

Transferuri de capital de la

nerezidenţi

Transferuri de capital către

nerezidenţi

Contul financiar

Investiţii directe ale

nerezidenţilor în

România

Intrări de investiţii străine

directe

Retrageri de investiţii străine

directe

Investiţii de portofoliu Cumpărări de titluri emise de

rezidenţi;

Vânzări de titluri emise de

nerezidenţi.

Vânzări de titluri emise de

rezidenţi;

Cumpărări de titluri emise de

nerezidenţi.

Împrumuturi şi credite

externe

Trageri din împrumuturi

primite de la nerezidenţi;

Recuperări de împrumuturi

acordate nerezidenţilor

Rambursări de împrumuturi

primite de la nerezidenţi;

Acordări de credite

nerezidenţilor

Active de rezervă (BNR) Descreştere () Creştere (-)

Sursa: BNR