1

PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA PENTRU

EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a ( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR Prof. CRISAN MARIA

SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

2

1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a

instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoaᗰterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obᘰinerea amestecurilor

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

3

CLASA I

1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1. familiarizarea cu materialele si

disciplinele de lucru 1.2. mânuirea in mod corect, a materialelor

si a instrumentelor de lucru 1.3. organizarea paletei cu tipurile de

culori pigment 1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii culorilor , a colajului si a modelajului

- identificarea materialelor (pensule , pastile si tuburi de culori , paleta

- etc.) si a modului de aᗰezare pe banca ;

- exerciᘰii de folosire a pensulelor si a culorilor pigment ;

- exerciᘰii de fluidizare a culorilor pigment ;

- exerciᘰii de aᗰezare a culorilor pigment (din tuburi) intr-o anumita ordine , pe paleta

- exerciᘰii de aᗰternere a culorilor pigment pe suport (umed si uscat) cu diferite consecinᘰe ale pigmentului ;

- compoziᘰii in care sa foloseascူ tehnici diferite etc.

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obᘰinerea amestecurilor

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰᘰre

4

2.1 recunoaᗰterea grupelor de culori si non-culori in natura , pe planᗰe didactice si pe imagini (reproduceri de arta)

2.2 obᘰinerea culorilor binare prin amestecul celor primare

2.3 compunerea unor suprafeᘰe cu fiecare din grupele de culori învူᘰate si cu nonculori

2.4 obᘰinerea tonurilor închise si deschise prin amestecarea culorilor cu alb sau negru , in urma recunoaᗰterii lor pe reproduceri

- exerciᘰii de identificare a grupelor de culori (primare , binare , calde , reci) ;

- exerciᘰii de obᘰinere a culorilor binare , prin amestecul a doua culori primare si a griurilor din alb si negru ;

- compoziᘰii cu elemente figurative si nonfigurative in care sူ foloseascူ :

- grupa culorilor calde ; - grupa culorilor reci ; - grupa culorilor primare si binare ; - exerciᘰii de observare a tonurilor de

culoare ; exerciᘰii de obᘰinere a cel puᘰin trei tonuri spre închis si trei tonuri spre deschis , prin amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

3.1 obᘰinerea unele forme spontane folosind culorile si nonculorile 3.2.obᘰinerea formelor elaborate pe baza prelucrူrii formelor spontane , valorificând diferenᘰa dintre acestea si folosind toate culorile si amestecurile

- exerciᘰii de identificare a diferitelor forme din natura pe imagini (reproduceri de arta) ca : forme de obiecte , forme geometrice , forme plastice ;

- exerciᘰii de obᘰinere a formelor spontane prin plierea hârtiei ;

- dialog privind interpretarea formelor spontane obᘰinute ;

- exerciᘰii de prelucrare a formelor obᘰinute prin adူugarea unor elemente ;

compoziᘰii cu forme spaᘰiale realizate din plastilina , carton etc.

4.Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitati de invatare

4.1 compunerea un spaᘰiu folosind forme spontane si forme elaborate

- exercitii de observare pe imagini (reproduceri de arta) a formelor plastice ;

5

4.2. realizarea unor compoziᘰii echilibrate din culori si amestecurile lor

- exerciᘰii de organizare a spaᘰiului plastic cu ajutorul formelor ;

compoziᘰii folosind grupele de culori si amestecuri , cu elemente reale si fantastice etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII • Materialele de lucru si folosirea lor • Grupele de culori si nonculori Amestecuri de culori •Forma spontana si elaborata •Compunerea spaᘰiului plastic Compoziᘰii

6

CLASA A II-A

1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi , pastile,pensule,carioca,pasteluri) si tehnici(acuarela,tempera,guaᗰe,colaj,mixta) variate

- exerciᘰii de diferite materiale si tehnici de lucru

2. Recunoaᗰterea tipurilor de culori si a nonculorilor în naturူ , pe imagini

si pe paleta si obᘰinerea amestecurilor Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori in diferite contexte ]2.2. recunoaᗰterea pe imagini a amestecurilor dintre culorile vecine din steaua culorilor 2.3. obᘰinerea amestecurilor intre culorile vecine din steaua culorilor 2.4.obᘰinerea amestecului unei culori cu fiecare din celelalte in parte , una dintre ele fiind în calitate mai mare 2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei culori cu fiecare din celelalte culori , in care una este in calitate mai mare 2.6.compunerea un spaᘰiu plastic cu amestecurile studiate

- exerciᘰii de identificare - compoziᘰii figurative realizate prin

folosirea nuanᘰelor si a tonurilor acestora (pe grupe de culori)

- exerciᘰii de obᘰinere a amestecurilor ;

- exerciᘰii de deschidere si închidere

a amestecurilor menᘰionate ; compoziᘰii figurative nonfigurative , folosind amestecul dintre culori si tonurile lor etc.

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinᘰူ

Elemente de activitူᘰi de învူᘰare

3.1.obᘰinerea petei uniforme ᗰi a petei picturale(vibrata), pe baza diferenᘰelor

- exerciᘰii de realizare - exerciᘰii de compunere a unei

7

dintre acestea , identificate pe imagini 3.2.realizarea unei suprafeᘰe decorative si un spaᘰiu plastic folosind punctele , liniile si formele

suprafeᘰe decorative cu pata uniforma si a unui spaᘰiu plastic cu pata picturala;

- compoziᘰii nonfigurative si figurative , folosind adecvat petele de culoare;

compoziᘰii nonfigurative , folosind punctele , liniile si formele etc.

4. Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model Obiecte de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

4.1 organizarea echilibratူ a elementelor de limbaj studiate, intr-un spaᘰiu plastic

- compoziᘰii figurative , urmူrind organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind amestecurile de culori si nonculori etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

• Materiale si tehnici de lucru • Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori • Pata uniforma si pata picturala (vibrata) • Compoziᘰia echilibrata a suprafeᘰelor decorative si a spatiilor plastice

8

CLASA A III –A 1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiecte de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi , pastile,carioca,pastel,plastilina,hârtie colorata) si tehnici specifice (acuarela,tempera,guaᗰa,colaj si mixta,modelaj)

- compoziᘰii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru ;

exerciᘰii de modelare si forme spaᘰiale etc.

2. Recunoaᗰterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, si obᘰinerea amestecurilor

Obiecte de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori (primare,binare,calde,reci si a nonculorilor) si semnificaᘰiile acestora 2.2. obᘰinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atât ca amestec , cat si ca întindere pe suport 2.3. compunerea un spaᘰiu plastic cu amestecurile obᘰinute si cu tonurile acestora

- exerciᘰii de identificare ; - dialog provocat privind

semnificaᘰiile culorilor (pe imagini,reproduceri de arta);

- exerciᘰii de obᘰinere a amestecurilor - compoziᘰii figurative si

nonfigurative folosind amestecurile si dominanta de culoare;

compoziᘰii figurative sau nonfigurative folosind amestecurile dintre culori si tonurile lor etc.

9

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinᘰူ 3.1.obᘰinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori (tonuri,nuanᘰe) in tehnici diferite 3.2. cunoaᗰterea punctului ca element de limbaj plastic 3.3. cunoaᗰterea liniei ca element de limbaj plastic cu rol de construcᘰie (contur) si cu rol decorativ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - exerciᘰii de obᘰinere a petei

picturale , folosind tonurile , nuanᘰele si fluidizarea culorii(acuarela) ;

- compoziᘰii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibratူ) in tehnici diferite ;

- exerciᘰii de recunoaᗰtere si folosire a punctului ca element plastic ;

- exerciᘰii de recunoaᗰtere si diferenᘰiere a liniei ca element de construcᘰie (contur) si ca element decorative ;

- compoziᘰii figurative si nonfigurative prin folosirea liniei cu rol de construcᘰie folosind instrumente si tehnici adecvate ( pix,carioca,peniᘰa,marker);

- compoziᘰii folosind linia cu rol decorative (ornamentarea unei suprafeᘰe de forma pူtratူ , dreptunghiulara,rotunda etc.)

4.Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

Obiecte de referinᘰူ

4.1.organizarea echilibratူ a suprafeᘰei folosind elementele de limbaj plastic (forma,pata,linia)

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - compoziᘰii figurative urmူrind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuanᘰe, tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII • Materialele si tehnici de lucru • Amestecuri de culori si nonculori – dominanta cromatica • Pata picturala ( vibrata) • Punctul , element plastic • Linia cu rol constructive si decorative • Compoziᘰia echilibrata a suprafeᘰei decorative si a spaᘰiului plastic

10

CLASA A IV-A

1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de

lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinᘰူ 1.1. utilizarea materialelor (tuburi pastile,carioca,pastel,plastilinူ, lut, hârtie, placa) si a tehnicilor de lucru (acuarele,tempera,guaᗰa,colaj,mixta,modelaj) pentru realizarea unor compoziᘰii

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - compoziᘰii figurative si

nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru;

- exerciᘰii de modelare si obᘰinerea unor basoreliefuri si forme spaᘰiale;

- realizarea unui proiect de mozaic sau paviment din forme pူtrate (colaj) asamblate intr-o compoziᘰii decorative etc.

11

2. Recunoaᗰterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, precum si obᘰinerea amestecurilor

Obiecte de referinᘰူ 2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori , componenᘰa fiecူruia , precum si semnificaᘰiilor acestora 2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si nonculoare si dintre culorile vecine din steaua culorilor 2.3. obᘰinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atât ca amestec , cât ᗰi ca întindere pe suport

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - peisaj , portret , compoziᘰie

figurative realizate cu o dominanta de culoare având o anumitူ semnificaᘰie ;

- compoziᘰii figurative sau nonfigurative realizate intr-o singura culoare si tonurile ei ;

- compoziᘰii figurative sau nonfigurative din nuanᘰele grupei de culori calde si ale grupei de culori reci ;

- compoziᘰie figurative sau nonfigurative realizata din amestecul nonculorilor , dozate diferit , etc.;

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinᘰa 3.1.utilizarea punctului ca element de limbaj plastic , cu rol constructiv si rol decorativ 3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj plastic cu rol constructiv si decorativ 3.3.obᘰinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori in tehnici diferite

Exemple de activitatea de învူᘰare - exerciᘰii de observare a punctului in

natura , pe imagini (reproduceri de arta), pe planᗰe didactice;

- exerciᘰii de obᘰinere a punctelor de diferite forme , mူrimi , culori folosind diferite instrumente (creion,pix,carioca,pensula);

- compoziᘰii figurative si nonfigurative in care punctual sa aibူ rol constructiv;

- exerciᘰii de recunoaᗰtere si diferenᘰiere a liniei ca elemente de construire si elemente decorative

- exerciᘰii de obᘰinere a petei picturale-fluidizarea culorii

- compoziᘰii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrata)

4. Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

12

Obiective de referinᘰူ 4.1.organizarea echilibratူ a unei suprafeᘰe folosind elemente de limbaj plastic (forma , pata , linia)

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - compoziᘰii figurative urmူrind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuanᘰe , tonuri)

B. CONᘠINUTURILE ÎNVဠᘠဠRII

• Materiale si tehnici de lucru • Amestecuri de culori si nonculori • Dominanta cromatica • Pata picturala • Punctul si linia cu roluri constructive • Compoziᘰia echilibrata a suprafeᘰei decorative si a spaᘰiului plastic

13

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

1. Cunoaᗰterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoaᗰterea tipurilor de culori si

a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta ᗰi obᘰinerea amestecurilor

3. Cunoaᗰterea si utilizarea

elementelor de limbaj plastic Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

Standarde

- Folosirea adecvatူ a materialelor si instrumentelor de lucru pentru realizarea creaᘰiilor plastice

- Aplicarea unor tehnici specifice , unui anumit conᘰinut plastic

- Identificarea culorilor pe grupe - Realizarea tonurilor din amestecul

culorii cu alb sau negru in compoziᘰii

- Folosirea nuanᘰelor culorilor si realizarea unei compoziᘰii cu dominanta cromatica

- Aplicarea amestecurilor dintre alb si negru intr-o compoziᘰie

- Recunoaᗰterea elementelor de limbaj in creaᘰii ale elevilor si pe imagini (picturi originale si reproduceri de arta)

- Organizarea echilibrata a compoziᘰiei (elemente de limbaj)

- Folosirea tuturor elementelor de limbaj plastic in compoziᘰii

14

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE

(pentru elevii deficienᘰi de auz) AUTORI: Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.

Coordonator Profesor Crina Bouleanu – ᗠcoala pentru Surzi nr.2

Profesor Liana Nedeianu - ᗠcoala pentru Surzi nr.2 Profesor Aurelia Stူnuicူ- ᗠcoala pentru Surzi nr.2 Profesor Constanᘰa Marᘰiᗰ- ᗠcoala pentru Surzi nr.2

15

NOTA DE PREZENTARE

- Punctul de plecare în elaborarea acestei programe pentru terapii specifice de compensare îl constituie convingerea cူ o cunoaᗰtere profundူ ᗰi realူ a copilului cu deficienᘰe de auz în ansamblul dezvoltူrii sale va determina corecta ancorare în structura programei propuse.

- Orice dezvoltare fizicူ, psihicူ ᗰi socialူ se înscrie ᗰi se desfူᗰoarူ în timp, în ceea ce se exprimူ prin conceptul de VÂRSTဠ. Vârsta este un fapt real, înlူuntrul cူruia se produc evenimente, transformူri cantitative ᗰi calitative care se convertesc în comportamente în procesul viu al dezvoltူrii. Pe longitudinea sa, acest proces este nu numai uniform ᗰi continuu, ci ᗰi un proces polimorf ᗰi discontinuu. Aceastူ din urmူ caracteristicူ va determina intervenᘰii pe parcursul programului individual de terapie specialူ de compensare ᗰi de demutizare.

- Componentele terapiei specifice de compensare se regူsesc într-un sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de clasူ, dar mai ales pe profil psihoindividual, în raport cu care profesorul psihopedagog, specialist, adoptူ tehnica de terapie conform unui program individual.

- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul ᗰcolar pânူ la absolvire este consideratူ ca un palier în procesul dezvoltူrii cu cel puᘰin douူ repere majore:

a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic sူ deᘰinူ, conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea intelectualူ pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de mielinizare, ca proces de maturaᘰie, are consecinᘰe psihice legate de funcᘰionarea sistemului nervos central,

16

care în aceastူ perioadူ (clasele I-VIII) prezintူ un mare grad de plasticitate. b - pubertatea ᗰi adolescenᘰa sunt etape de maturizare biologicူ, dar care în plan psihoindividual cunoaᗰte „mari seisme” în raport cu sinele, cu valorile sociale ᗰi cu comunicarea.

- Pe mူsura achiziᘰiilor în plan verbal se cristalizeazူ comportamente verbale rူspunzူtoare deformarea imaginii de sine ᗰi raportarea ei în diferite medii de relaᘰionare comunicaᘰionalူ ( familie, grup ᗰcolar, grupuri formale, societatea în ansamblul ei ). - Interesul crescând pentru „social” îl mobilizeazူ pe elevul deficient de auz în efortul de a dobândi continuu abilitူᘰi, capacitူᘰi, comportamente de comunicare determinante pentru consolidarea rolului ᗰi statutului sူu social în societatea „vorbitorilor”.

17

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaᗰterea cât mai completူ ᗰi obiectivူ a profilului individual al persoanei cu deficienᘰူ de auz;

2. Stimularea permanentူ a oricူrei forme de comunicare a copilului/elevului deficient de auz;

3. Însuᗰirea limbajului verbal oral ᗰi scris în aᗰa fel încât sူ devinူ instrumentul principal atât pentru achiziᘰia cunoᗰtinᘰelor din curriculumul parcurs în ᗰcoalူ, cât ᗰi pentru comunicare în societate.

Obiectiv 1 Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare 1. Valorificarea situaᘰiilor concrete de viaᘰူ ca pretext pentru comunicarea de orice tip (verbalူ, mimico-gestualူ, dactilူ)

- dramatizarea - denumire de obiecte - comunicare verbalူ, în asociere cu gestul, de diferite nivele de complexitate: - întrebare-rူspuns cu schemူ operaᘰionalူ datူ: cine? Ce? Ce face? Unde? Când? Cu ce? etc. - ordonarea secvenᘰelor unui conᘰinut verbal

- dialog dirijat - conversaᘰie tematicူ - exprimare liberူ, spontanူ - repovestire - compunere

18

2. Implementarea vocabularului specific însuᗰit la diferite obiecte de învူᘰူmânt în situaᘰie de comunicare independentူ (interdisciplinar, transdisciplinar)

- exersarea unor conᘰinuturi specifice unui domeniu ᗰi extinderea lor cူtre alte domenii - ex. „fluviul Dunူrea” în geografie, literaturူ, istorie, ecologie; - „puiul” – în literaturူ, biologie, desen etc.; - „apa” – în geografie, chimie, literaturူ, ecologie, etc.; - „florile” – în botanicူ, literaturူ, desen, ecologie etc.;

3. Valorificarea informaᘰiilor oferite de mass-media, formarea ᗰi exprimarea propriei opinii

- programe TV, meteo, cultural-artistice, sportive, socio-politice; - presa scrisူ

II. Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare Cunoaᗰterea elevului prin studiul documentelor personale – de identitate

- medicale - socio-familiale

- starea aparatului fonator - capacitatea respiratorie - starea vocii - potenᘰial auditiv - dominanta comunicaᘰionalူ - nivelul capacitူᘰii de labiolecturူ - nivelul general al dezvoltူrii

psihointelectuale - cunoaᗰterea, stimularea ᗰi exersarea

potenᘰialului auditiv III. Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare 1. Conᗰtientizarea zonelor vibratorii optime pentru reglarea miᗰcူrilor articulatorii specifice unor elemente sau structuri fonetice

- exerciᘰii de respiraᘰie - exerciᘰii de palpare a laringelui

profesorului în timpul fonaᘰiei - imitarea fonaᘰiei prin palparea

concomitentူ a laringelui propriu ᗰi al profesorului

- permanent se realizeazူ controlul vizual în oglindူ al aparatului fonarticulator în fonaᘰie

- emiterea unei voci naturale 2. Formarea capacitူᘰii de a emite corect fonemele limbii române (articulare, fonaᘰie)

- Fonemul „a” - articularea: buzele deschise, limba stူ pe planᗰeul bucla, maxilarul inferior coborât, iar vârful limbii este aproape de dinᘰii inferiori, palatul moale este ridicat;

- Fonarea: coardele vocale vibreazူ, aerul

19

cald uᗰor poate fi perceput pe mânူ - Corectarea nazalizူrii: prin rostirea

silabei „pa” lungind pronunᘰia lui „a” pânူ la izolarea sa.

- Fonemul „p” – articularea: gura închisူ, maxilarele întredeschise, buzele bine închise. Se emite prin explozia aerului la ieᗰirea din cavitatea buclူ. Aerul expirat se simte pe mânူ. Coardele vocale nu vibreazူ;

- Corectarea: în cazul în care sonorizeazူ, se face prin palparea laringelui profesorului. Se conᗰtientizeazူ ᗰi se imitူ rostirea lui „p” fူrူ sူ vibreze coardele vocale

3. Formarea capacitူᘰii de a prelua modelul fono-articulator al rostirii cuvintelor ᗰi structurilor simple/dezvoltate ᗰi de a decodifica prin labiolecturူ un mesaj verbal

- Exerciᘰii de antrenare a atenᘰiei în preluarea modelului fonoarticulator al profesorului, de la silabe, cuvinte ᗰi de a-l imita în:

- comenzi verbale - dialog profesor-elev - dialog elev-elev

- Citire labialူ: frontal, profil, cu ecran (faᘰa ascunsူ, gura vizibilူ)

4. Înlူturarea distorsiunilor privind confuziile, omisiunile ᗰi substituirile de foneme

- Exersarea prin scris, citit, labiolectur a straturilor verbale însuᗰite ᗰi conᗰtientizate global ᗰi contextual:

- Mama-tata-baba - Fatူ-vatူ - Latူ-ladူ - Pot-pod - Mူturူ-pူturူ etc.

5. Asocierea între articularea sunetului, semnul grafic ᗰi semnul dactilic

- Dictare cu suport dactil - Dictare - Citire cu susᘰinere dactilူ - Citire - Verbalizarea de imagini cu susᘰinere

dactilicူ - Verbalizarea de imagini cu susᘰinere în

scris

20

VALORI ᗠI ATITUDINI Implicarea totalူ a elevului în implementarea fonemelor în structuri concepute gradual( silabူ – cuvânt – propoziᘰie – frazူ - text) ᗰi exersate oral ᗰi în scris în contexte comunicaᘰionale diferite;

Dorinᘰa elevului deficient de auz de a comunica verbal independent, spontan ᗰi la cerere;

Formarea capacitူᘰii de îmbogူᘰire a vocabularului ᗰi activizarea lui în structuri verbale cu rigoare gramaticalူ;

Formarea ᗰi stabilizarea unui comportament verbal care îi conferူ elevului deficient de auz statutul de partener egal în relaᘰiile de comunicare socialူ;

Interes ᗰi motivaᘰie pentru comunicarea verbalူ astfel încât limba românူ vorbitူ ᗰi scrisူ sူ devinူ limba maternူ ca la toᘰi elevii.

21

CONᘠINUTURI TEMATICE Exersarea cuvântului ᘰi a structurilor de comunicare se va realiza pe

conᘰinuturi specifice începând cu clasa I ᗰi se vor extinde, diversifica ᗰi aprofunda la clasele urmူtoare. Se vor adူuga ᗰi conᘰinuturi tematice noi, specifice fiecူrui nivel de clasူ, în funcᘰie de particularitူᘰile fiecူrui elev.

CLASA ᗠCOALA FAMILIA ANOTIMPURILE TIMPUL ÎMBRဠCဠMINTEA ÎNCဠLᘠဠMINTEA ALIMENTE MIJLOACE DE TRANSPORT PLANTE ANIMALE FENOMENE ALE NATURII CASA

22

SATUL COMUNA ORAᗠUL JUDEᘠUL ᘠARA – ROMÂNIA SဠRBဠTORI TRADIᘠII MESERII COMPORTAMENT REALᘠIONAL ÎN CONTEXTE

SOCIALE DIFERITE: • LA MAGAZIN • LA GARဠ • LA POᗠTဠ • LA SPITAL • LA MUZEU • ÎN SALA DE SPECTACOL • LA PIAᘠဠ • LA CUMPဠRဠTURI • LA VOT • LA INSTITUᘠII PUBLICE

23

SUGESTII METODICE

- Bugetul de timp este stabilit prin planul de învူᘰူmânt. - Activitatea de terapie specificူ de compensare se va desfူᗰura în

cabinete cu izolare fonicူ sau spaᘰii special amenajate, cu tehnicူ modernူ de protezare individualူ ᗰi/sau colectivူ.

- Principala modalitate de desfူᗰurare a terapiei specifice de compensare este cea INDIVIDUALဠ. Când se desfူᗰoarူ activitatea în microgrupuri, numူrul de elevi este de 2-3, în funcᘰie de gradul de pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziᘰiilor verbale ᗰi de motivaᘰia pentru comunicare verbalူ ale elevului deficient de auz.

- Activitatea parcurge anumite etape: Dezvoltarea motricitူᘰii aparatului fono-articulator prin: gimnasticူ facialူ gimnasticူ labialူ

gimnasticူ lingualူ gimnasticူ pentru vူlul palatin gimnasticူ pentru obraji

Respiraᘰie neverbalူ ᗰi verbalူ Emitere, corectare ᗰi stabilizare a vocii

24

Emiterea sunetelor specifice limbii române Exersarea ᗰi consolidarea fonemelor în configuraᘰii fonetice diferite ca structurူ ᗰi dificultate

Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice ᗰi grupuri consonantice Antrenament foniatric pentru corectarea tulburူrilor de articulaᘰie Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice ale comunicူrii orale: accent, ritm, intonaᘰie, coarticulaᘰie Stimularea însuᗰirii ᗰi îmbogူᘰirii vocabularului prin exersare ᗰi extindere spre arii curriculare diferite

- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formeazူ ᗰi exerseazူ urmူtoarele componente:

1 – ortofonia, care se defineᗰte ca însuᗰirea limbajului verbal pe stadii ᗰi nivele diferite: foneme izolate, configuraᘰii fonetice(silabe, cuvinte, sintagme, propoziᘰii etc.) 2 - labiolectura, care se defineᗰte ca lectura/citirea vorbirii prin simboluri de susᘰinere: verbale – ideo-vizual-fonetice (labioleme) nonverbale – ideo-vizuale (expresii faciale ᗰi atitudinale) paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaᘰie convenᘰionalူ, dactileme, dramatizare 3 - tehnica vorbirii, care se defineᗰte ca formarea ᗰi dezvoltarea controlului ᗰi autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic ᗰi al auzului rezidual pe care se desfူᗰoarူ actul complex al articulူrii, fonaᘰiei ᗰi al comunicူrii verbale 4 - antrenamentul auditiv ᗰi audiologia educaᘰionalူ, care se concretizeazူ în: învူᘰarea auditivူ – detectarea prezenᘰei sau absenᘰei sunetului discriminare – identificarea ᗰi recunoaᗰterea sunetului, silabei, cuvântului (conᗰtientizare auditivူ) audiometria tonalူ – determinarea pragurilor auditive subiective la tonuri pure audiometria vocalူ – antrenarea „auzului social” pe diferite configuraᘰii verbale dupူ spectograme elaborate(liste de cuvinte ᗰi structuri) 5 - comunicarea totalူ ᗰi stimularea limbajului verbal ca filozofie a comunicူrii bazatူ pe „ᗰanse egale” la comunicare, conform cူreia fiecare elev cu deficienᘰူ de auz ᗰi fiecare „nevoie” a lui au forme specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele

25

naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaᘰia convenᘰionalူ.

6 - stimularea oricူrei forme de comunicare va parcurge un traseu individualizat, pe parcursul ᗰcolarizူrii cu scopul major al dobândirii unui comportament verbal rူspunzူtor de gradul de inserᘰie socialူ, perfectibil ulterior, de-a lungul întregii vieᘰi.

7 - programul individual de terapie specificူ (PIT) este rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele specifice din curriculum ᗰi înlocuieᗰte tradiᘰionala planificare calendaristicူ mult mai rigidူ în raport cu intervenᘰia specialူ. PIT va permite un demers în care specialistul are posibilitatea sူ intervinူ prin exersူri, consolidူri ᗰi chiar reveniri în funcᘰie de rezultate, progresul elevului în comunicare, de starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic atât pentru elev cât ᗰi pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea unei motivaᘰii optime pentru dobândirea competenᘰelor de comunicare verbalူ de cူtre toᘰi elevii cu deficienᘰe de auz.