Proiect Programa Educatie Plastica Invatamant Special Deficienti de Auz

7/27/2019 Proiect Programa Educatie Plastica Invatamant Special Deficienti de Auz

1/25

1

PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA

PENTRU

EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a

( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR

Prof. CRISAN MARIASCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -


2/25

2

1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , ainstrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice

artelor plastice

2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilor innatura , pe imagini si pe paleta si obinereaamestecurilor

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbajplastic

4. realizarea unor compoziii libere si a unora dupmodel


3/25

3

CLASA I

1. Cunoaterea si uti l izarea mater ialelor , a instrumentelor de lucru si a

unor tehni ci specif ice artelor plasticeObiective de referin Exemple de activiti denvare

1.1.familiarizarea cu materialele sidisciplinele de lucru

1.2.mnuirea in mod corect, a materialelorsi a instrumentelor de lucru

1.3. organizarea paletei cu tipurile deculori pigment

1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii

culorilor , a colajului si a modelajului

- identificarea materialelor (pensule ,pastile si tuburi de culori , paleta

- etc.) si a modului de aezare pebanca ;

- exerciii de folosire a pensulelor si aculorilor pigment ;

- exerciii de fluidizare a culorilorpigment ;- exerciii de aezare a culorilorpigment (din tuburi) intr-o anumita

ordine , pe paleta- exerciii de aternere a culorilor

pigment pe suport (umed si uscat)cu diferite consecine alepigmentului ;

- compoziii in care sa foloseasctehnici diferite etc.

2.Recunoasterea tipur il or de culor i si a nonculori lor in natur a , pe imagini

si pe paleta si obinerea amestecur i lorObiective de referin Exemple de activiti denvre


4/25

4

2.1recunoaterea grupelor de culori si non-culori in natura , pe plane didactice sipe imagini (reproduceri de arta)

2.2obinerea culorilor binare prinamestecul celor primare

2.3compunerea unor suprafee cu fiecaredin grupele de culori nvate si cunonculori

2.4 obinerea tonurilornchise si deschiseprin amestecarea culorilor cu alb saunegru , in urma recunoaterii lor pereproduceri

- exerciii de identificare a grupelorde culori (primare , binare , calde ,reci) ;

- exerciii de obinere a culorilorbinare , prin amestecul a doua

culori primare si a griurilor din albsi negru ;

- compoziii cu elemente figurative sinonfigurative in care s foloseasc :

- grupa culorilor calde ;- grupa culorilor reci ;- grupa culorilor primare si binare ;- exerciii de observare a tonurilor de

culoare ;exerciii de obinere a cel puin trei tonurispre nchis si trei tonuri spre deschis , prin

amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si uti l izarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referin Exemple de activiti denvare

3.1 obinerea unele forme spontanefolosind culorile si nonculorile

3.2.obinerea formelor elaborate pe bazaprelucrrii formelor spontane , valorificnddiferena dintre acestea si folosind toateculorile si amestecurile

- exerciii de identificare a diferitelorforme din natura pe imagini(reproduceri de arta) ca : forme de

obiecte , forme geometrice , formeplastice ;

- exerciii de obinere a formelorspontane prin plierea hrtiei ;

- dialog privind interpretareaformelor spontane obinute ;

- exerciii de prelucrare a formelorobinute prin adugarea unorelemente ;

compoziii cu forme spaiale realizate dinplastilina , carton etc.

4.Reali zarea unor compoziii li bere si a unora dup model

Obiective de referin Exemple de activitati de invatare

4.1 compunerea un spaiu folosind formespontane si forme elaborate

- exercitii de observare pe imagini(reproduceri de arta) a formelorplastice ;


5/25

5

4.2. realizarea unor compoziii echilibratedin culori si amestecurile lor

- exerciii de organizare a spaiuluiplastic cu ajutorul formelor ;

compoziii folosind grupele de culori siamestecuri , cu elemente reale si fantasticeetc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

Materialele de lucru si folosirea lor

Grupele de culori si nonculoriAmestecuri de culori

Forma spontana si elaborata

Compunerea spaiului plasticCompoziii


6/25

6

CLASA A II-A

1.Cunoaterea si uti li zarea mater ialelor , a instrumentelor delucru si a unor tehnici specif ice artelor plasticeObiective de referin Exemple de activiti de nvare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi ,pastile,pensule,carioca,pasteluri) si

tehnici(acuarela,tempera,guae,colaj,mixta)variate

- exerciii de diferite materiale si tehnici delucru

2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilorn natur , pe imaginisi pe paleta si obinerea amestecurilor

Obiective de referin Exemple de activiti denvare

2.1. recunoaterea grupelor de culori indiferite contexte]2.2. recunoaterea pe imagini aamestecurilor dintre culorile vecine dinsteaua culorilor

2.3. obinerea amestecurilor intre culorilevecine din steaua culorilor

2.4.obinerea amestecului unei culori cufiecare din celelalte in parte , una dintre ele

fiind n calitate mai mare2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei

culori cu fiecare din celelalte culori , incare una este in calitate mai mare

2.6.compunerea un spaiu plastic cu

amestecurile studiate

- exerciii de identificare

- compoziii figurative realizate prinfolosirea nuanelor si a tonuriloracestora (pe grupe de culori)

- exerciii de obinere a amestecurilor;

- exerciii de deschidere si nchiderea amestecurilor menionate ;

compoziii figurative nonfigurative ,folosind amestecul dintre culori si tonurile

lor etc.

3. Cunoaterea si uti l izarea elementelor de limbaj plasticObiective de referin Elemente de activiti denvare

3.1.obinerea petei uniforme i a peteipicturale(vibrata), pe baza diferenelor

- exerciii de realizare- exerciii de compunere a unei


7/25

7

dintre acestea , identificate pe imagini

3.2.realizarea unei suprafee decorative siun spaiu plastic folosind punctele , liniilesi formele

suprafee decorative cu patauniforma si a unui spaiu plastic cupata picturala;

- compoziii nonfigurative sifigurative , folosind adecvat petele

de culoare;compoziii nonfigurative , folosindpunctele , liniile si formele etc.

4. Reali zarea unor compoziii li bere si a unora dup modelObiecte de referin Exemple de activiti denvare

4.1 organizarea echilibrat a elementelor delimbaj studiate, intr-un spaiu plastic

- compoziii figurative ,urmrindorganizarea unui echilibru al elementelor

de limbaj plastic studiate, folosindamestecurile de culori si nonculori etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII Materiale si tehnici de lucru

Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori

Pata uniforma si pata picturala (vibrata)

Compoziia echilibrata a suprafeelor decorative si a spatiilorplastice


8/25

8

CLASA A IIIA1.Cunoaterea si uti li zarea mater ialelor , a instrumentelor de

lucru si a unor tehnici specif ice artelor plastice

Obiecte de referin Exemple de activiti denvare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi ,

pastile,carioca,pastel,plastilina,hrtiecolorata) si tehnici specifice

(acuarela,tempera,guaa,colaj simixta,modelaj)

- compoziii figurative sinonfigurative realizate cu diferitemateriale si tehnici de lucru ;

exerciii de modelare si forme spaiale etc.

2. Recunoaterea tipuri lor de culori si a nonculori lor in

natura , pe imagini si pe paleta, si obinerea amestecur i lorObiecte de referin Exemple de activiti denvare

2.1. recunoaterea grupelor de culori(primare,binare,calde,reci si a nonculorilor)si semnificaiile acestora

2.2. obinerea unei dominante de culoareprin folosirea unei culori in cantitate maimare , att ca amestec , cat si ca ntinderepe suport2.3. compunerea un spaiu plastic cuamestecurile obinute si cu tonurileacestora

- exerciii de identificare ;- dialog provocat privind

semnificaiile culorilor (peimagini,reproduceri de arta);

- exerciii de obinere a amestecurilor- compoziii figurative si

nonfigurative folosind amestecurile

si dominanta de culoare;compoziii figurative sau nonfigurativefolosind amestecurile dintre culori sitonurile lor etc.


9/25

9

3. Cunoaterea si uti l izarea elementelor de limbaj plasti c

Obiective de referin3.1.obinerea petei picturale prin folosireaamestecurilor de culori (tonuri,nuane) in

tehnici diferite

3.2. cunoaterea punctului ca element delimbaj plastic

3.3. cunoaterea liniei ca element de limbajplastic cu rol de construcie (contur) si curol decorativ

Exemple de activiti denvare- exerciii de obinere a petei

picturale , folosind tonurile ,

nuanele si fluidizareaculorii(acuarela) ;- compoziii figurative si

nonfigurative cu pata picturala(vibrat) in tehnici diferite ;

- exerciii de recunoatere si folosirea punctului ca element plastic ;

- exerciii de recunoatere sidifereniere a liniei ca element deconstrucie (contur) si ca elementdecorative ;

- compoziii figurative sinonfigurative prin folosirea liniei curol de construcie folosindinstrumente si tehnici adecvate (pix,carioca,penia,marker);

- compoziii folosind linia cu roldecorative (ornamentarea unei

suprafee de forma ptrat ,dreptunghiulara,rotunda etc.)

4.Reali zarea unor compoziii li bere si a unora dup model

Obiecte de referin4.1.organizarea echilibrat a suprafeeifolosind elementele de limbaj plastic

(forma,pata,linia)

Exemple de activiti denvare- compoziii figurative urmrindorganizarea echilibrata a elementelor de

limbaj studiate si a unor amestecuri deculori (nuane, tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII Materialele si tehnici de lucru

Amestecuri de culori si nonculoridominanta cromatica Pata picturala ( vibrata)

Punctul , element plastic Linia cu rol constructive si decorative

Compoziia echilibrata a suprafeei decorative si a spaiului plastic


10/25

10

CLASA A IV-A

1.Cunoaterea si uti li zarea mater ialelor , a instrumentelor delucru si a unor tehnici specif ice artelor plastice

Obiective de referin1.1. utilizarea materialelor (tuburipastile,carioca,pastel,plastilin, lut, hrtie,placa) si a tehnicilor de lucru(acuarele,tempera,guaa,colaj,mixta,modelaj)pentru realizarea unor compoziii

Exemple de activiti denvare- compoziii figurative si

nonfigurative realizate cu diferite

materiale si tehnici de lucru;- exerciii de modelare si obinerea

unor basoreliefuri si formespaiale;

-

realizarea unui proiect de mozaicsau paviment din forme ptrate(colaj) asamblate intr-o compoziiidecorative etc.


11/25

11

2. Recunoaterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini sipe paleta, precum si obinerea amestecurilor

Obiecte de referin2.1. recunoaterea grupelor de culori ,componena fiecruia , precum si

semnificaiilor acestora2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare sinonculoare si dintre culorile vecine din

steaua culorilor

2.3. obinerea unei dominante de culoareprin folosirea unei culori in cantitate mai

mare , att ca amestec , ct i ca ntinderepe suport

Exemple de activiti denvare- peisaj , portret , compoziie

figurative realizate cu o dominanta

de culoare avnd o anumitsemnificaie ;- compoziii figurative sau

nonfigurative realizate intr-osingura culoare si tonurile ei ;

- compoziii figurative saunonfigurative din nuanele grupeide culori calde si ale grupei deculori reci ;

- compoziie figurative saunonfigurative realizata din

amestecul nonculorilor , dozatediferit , etc.;

3.Cunoaterea si uti l izarea elementelor de limbaj plasticObiective de referina

3.1.utilizarea punctului ca element delimbaj plastic , cu rol constructiv si rol

decorativ

3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj

plastic cu rol constructiv si decorativ3.3.obinerea petei picturale prin folosireaamestecurilor de culori in tehnici diferite

Exemple de activitatea denvare- exerciii de observare a punctului in

natura , pe imagini (reproduceri de

arta), pe plane didactice;- exerciii de obinere a punctelor de

diferite forme , mrimi , culorifolosind diferite instrumente(creion,pix,carioca,pensula);

- compoziii figurative sinonfigurative in care punctual saaib rol constructiv;

- exerciii de recunoatere sidifereniere a liniei ca elemente deconstruire si elemente decorative

- exerciii de obinere a peteipicturale-fluidizarea culorii

-

compoziii figurative sinonfigurative cu pata picturala(vibrata)

4. Reali zarea unor compoziii li bere si a unora dup model


12/25

12

Obiective de referin

4.1.organizarea echilibrat a unei suprafeefolosind elemente de limbaj plastic (forma ,

pata , linia)

Exemple de activiti denvare

- compoziii figurative urmrindorganizarea echilibrata a elementelor de

limbaj studiate si a unor amestecuri de

culori (nuane , tonuri)

B.CONINUTURILE NVRII Materiale si tehnici de lucru Amestecuri de culori si nonculori Dominanta cromatica Pata picturala Punctul si linia cu roluri constructive Compoziia echilibrata a suprafeei decorative si a spaiului plastic


13/25

13

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

1. Cunoaterea si utilizareamaterialelor , a instrumentelor delucru si a unor tehnici specifice

artelor plastice

2. Recunoaterea tipurilor de culori sia nonculorilor in natura , pe imagini

si pe paleta i obinereaamestecurilor

3. Cunoaterea si utilizareaelementelor de limbaj plastic

Realizarea unor compoziii libere si aunora dup model

Standarde

- Folosirea adecvat a materialelor siinstrumentelor de lucru pentrurealizarea creaiilor plastice

- Aplicarea unor tehnici specifice ,unui anumit coninut plastic

- Identificarea culorilor pe grupe- Realizarea tonurilor din amestecul

culorii cu alb sau negru incompoziii

- Folosirea nuanelor culorilor sirealizarea unei compoziii cu

dominanta cromatica- Aplicarea amestecurilor dintre alb sinegru intr-o compoziie

- Recunoaterea elementelor delimbaj in creaii ale elevilor si peimagini (picturi originale si

reproduceri de arta)- Organizarea echilibrata a

compoziiei (elemente de limbaj)- Folosirea tuturor elementelor de

limbaj plastic in compoziii


14/25

14

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE

(pentru elevii deficieni de auz)

AUTORI:

Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.

Coordonator

Profesor Crina Bouleanucoala pentru Surzi nr.2Profesor Liana Nedeianu - coala pentru Surzi nr.2Profesor Aurelia Stnuic- coala pentru Surzi nr.2Profesor Constana Mari- coala pentru Surzi nr.2


15/25

15

NOTA DE PREZENTARE

- Punctul de plecare n elaborarea acestei programe pentru terapiispecifice de compensare l constituie convingerea c o cunoatere

profund i real a copilului cu deficiene de auz n ansambluldezvoltrii sale va determina corecta ancorare n structura programei

propuse.

- Orice dezvoltare fizic, psihic i social se nscrie i se desfoar ntimp, n ceea ce se exprim prin conceptul de VRST. Vrsta esteun fapt real, nluntrul cruia se produc evenimente, transformricantitative i calitative care se convertesc n comportamente n

procesul viu al dezvoltrii. Pe longitudinea sa, acest proces este nunumai uniform i continuu, ci i un proces polimorf i discontinuu.Aceast din urm caracteristic va determina intervenii pe parcursul

programului individual de terapie special de compensare i dedemutizare.

- Componentele terapiei specifice de compensare se regsesc ntr-unsistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de

clas, dar mai ales pe profil psihoindividual, n raport cu careprofesorul psihopedagog, specialist, adopt tehnica de terapie conformunui program individual.

- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutulcolar pn la absolvire este considerat ca un palier n procesul

dezvoltrii cu cel puin dou repere majore:a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic s dein,conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea

intelectual pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul demielinizare, ca proces de maturaie, are consecine

psihice legate de funcionarea sistemului nervos central,


16/25

16

care n aceast perioad (clasele I-VIII) prezint un maregrad de plasticitate.

b -pubertatea i adolescena sunt etape de maturizarebiologic, dar care n plan psihoindividual cunoatemari seisme n raport cu sinele, cu valorile sociale i cucomunicarea.

- Pe msura achiziiilor n plan verbal se cristalizeaz comportamenteverbale rspunztoare deformarea imaginii de sine i raportarea ei n diferitemedii de relaionare comunicaional ( familie, grup colar, grupuri formale,societatea n ansamblul ei ).

- Interesul crescnd pentru social l mobilizeaz pe elevul deficient deauz n efortul de a dobndi continuu abiliti, capaciti, comportamente decomunicare determinante pentru consolidarea rolului i statutului su socialn societatea vorbitorilor.


17/25

17

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaterea ct mai complet i obiectiv a profiluluiindividual al persoanei cu deficien de auz;

2. Stimularea permanent a oricrei forme de comunicare a copilului/elevului deficient de auz;

3. nsuirea limbajului verbal oral i scris n aa fel nct s devininstrumentul principal att pentru achiziia cunotinelor dincurriculumul parcurs n coal, ct i pentru comunicare nsocietate.

Obiectiv 1

Obiective de referin Exemple de activiti de nvare1. Valorificarea situaiilor concrete de viaca pretext pentru comunicarea de orice tip(verbal, mimico-gestual, dactil)

- dramatizarea

- denumire de obiecte- comunicare verbal, n asociere cu gestul,de diferite nivele de complexitate:

- ntrebare-rspuns cu schemoperaional dat: cine? Ce? Ce face?

Unde? Cnd? Cu ce? etc.- ordonarea secvenelor unui coninutverbal

- dialog dirijat- conversaie tematic- exprimare liber, spontan- repovestire

- compunere


18/25

18

2. Implementarea vocabularului specific

nsuit la diferite obiecte de nvmnt nsituaie de comunicare independent(interdisciplinar, transdisciplinar)

- exersarea unor coninuturi specifice unuidomeniu i extinderea lor ctre altedomenii

- ex. fluviul Dunrea n geografie,literatur, istorie, ecologie;

- puiul n literatur, biologie, desenetc.;- apa n geografie, chimie, literatur,ecologie, etc.;

- florile n botanic, literatur, desen,ecologie etc.;

3. Valorificarea informaiilor oferite demass-media, formarea i exprimareapropriei opinii

- programe TV, meteo, cultural-artistice,sportive, socio-politice;

-presa scris

II.

Obiective de referin Exemple de activiti de nvareCunoaterea elevului prin studiuldocumentelor personalede identitate

- medicale- socio-familiale

- starea aparatului fonator-capacitatea respiratorie- starea vocii-potenial auditiv-dominanta comunicaional-nivelul capacitii de labiolectur-nivelul general al dezvoltriipsihointelectuale

-cunoaterea, stimularea i exersareapotenialului auditiv

III.

Obiective de referin Exemple de activiti de nvare1. Contientizarea zonelor vibratoriioptime pentru reglarea micrilorarticulatorii specifice unor elemente saustructuri fonetice

- exerciii de respiraie- exerciii de palpare a laringelui profesorului

n timpul fonaiei- imitarea fonaiei prin palparea concomitent

a laringelui propriu i al profesorului-permanent se realizeaz controlul vizual n

oglind al aparatului fonarticulator nfonaie

-emiterea unei voci naturale2. Formarea capacitii de a emite corect

fonemele limbii romne (articulare,fonaie)

- Fonemul a - articularea: buzeledeschise, limba st pe planeul bucla,maxilarul inferior cobort, iar vrful limbiieste aproape de dinii inferiori, palatulmoale este ridicat;

- Fonarea:coardele vocale vibreaz, aerulcald uor poate fi perceput pe mn


19/25

19

- Corectarea nazalizrii: prin rostirea silabeipa lungind pronunia lui a pn laizolarea sa.

- Fonemul particularea: gura nchis,maxilarele ntredeschise, buzele bine

nchise. Se emite prin explozia aerului laieirea din cavitatea bucl. Aerul expirat sesimte pe mn. Coardele vocale nuvibreaz;

- Corectarea: n cazul n care sonorizeaz, seface prin palparea laringelui profesorului.

Se contientizeaz i se imit rostirea luip fr s vibreze coardele vocale

3. Formarea capacitii de a preluamodelul fono-articulator al rostirii

cuvintelor i structurilor

simple/dezvoltate i de a decodifica prinlabiolectur un mesaj verbal

- Exerciii de antrenare a ateniei n preluareamodelului fonoarticulator al profesorului, de

la silabe, cuvinte i de a-l imita n:

-

comenzi verbale- dialog profesor-elev- dialog elev-elev

- Citire labial: frontal, profil, cu ecran (faaascuns, gura vizibil)

4. nlturarea distorsiunilor privindconfuziile, omisiunile i substituirile defoneme

- Exersarea prin scris, citit, labiolectur astraturilor verbale nsuite i contientizateglobal i contextual:

- Mama-tata-baba- Fat-vat- Lat-lad-Pot-pod- Mtur-ptur etc.

5. Asocierea ntre articularea sunetului,semnul grafic i semnul dactilic

- Dictare cu suport dactil- Dictare- Citire cu susinere dactil- Citire- Verbalizarea de imagini cu susinere

dactilic- Verbalizarea de imagini cu susinere n scris


20/25

20

VALORI I ATITUDINI

Implicarea total a elevului n implementarea fonemelor n structuriconcepute gradual( silabcuvntpropoziiefraz - text) i exersate oralin scris n contexte comunicaionale diferite;

Dorina elevului deficient de auz de a comunica verbal independent,spontan i la cerere;

Formarea capacitii de mbogire a vocabularului i activizarea lui nstructuri verbale cu rigoare gramatical;

Formarea i stabilizarea unui comportament verbal care i conferelevului deficient de auz statutul de partener egal n relaiile de comunicaresocial;

Interes i motivaie pentru comunicarea verbal astfel nct limbaromn vorbit i scris s devin limba matern ca la toi elevii.


21/25

21

CONINUTURI TEMATICE

Exersarea cuvntului i a structurilor de comunicare se va realiza peconinuturi specifice ncepnd cu clasa I i se vor extinde, diversifica iaprofunda la clasele urmtoare. Se vor aduga i coninuturi tematice noi,specifice fiecrui nivel de clas, n funcie de particularitile fiecrui elev.

CLASA

COALAFAMILIA

ANOTIMPURILE

TIMPUL

MBRCMINTEANCLMINTEAALIMENTE

MIJLOACE DE TRANSPORT

PLANTE

ANIMALEFENOMENE ALE NATURII

CASA

SATUL

COMUNA

ORAULJUDEUL


22/25

22

ARA ROMNIASRBTORITRADIIIMESERII

COMPORTAMENT REALIONAL N CONTEXTESOCIALE DIFERITE:

LA MAGAZIN LA GAR LA POT LA SPITAL LA MUZEU N SALA DE SPECTACOL LA PIA LA CUMPRTURI LA VOT LA INSTITUII PUBLICE


23/25

23

SUGESTII METODICE

- Bugetul de timp este stabilit prin planul de nvmnt.- Activitatea de terapie specific de compensare se va desfura n

cabinete cu izolare fonic sau spaii special amenajate, cu tehnicmodern de protezareindividual i/sau colectiv.

- Principala modalitate de desfurare a terapiei specifice decompensare este cea INDIVIDUAL.Cnd se desfoar activitatean microgrupuri, numrul de elevi este de 2-3, n funcie de gradul de

pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziiilorverbale i de motivaia pentru comunicare verbal ale elevuluideficient de auz.

- Activitatea parcurge anumite etape:Dezvoltarea motricitii aparatului fono-articulator prin:

gimnastic facialgimnastic labialgimnastic lingualgimnastic pentru vlul palatin

gimnastic pentru obrajiRespiraie neverbal i verbalEmitere, corectare i stabilizare a vociiEmiterea sunetelor specifice limbii romneExersarea i consolidarea fonemelor n configuraii fonetice diferite ca structur i dificultateAntrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice i grupuri


24/25

24

consonantice

Antrenament foniatric pentru corectarea tulburrilor de articulaie Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice

ale comunicrii orale: accent, ritm, intonaie, coarticulaieStimularea nsuirii i mbogirii vocabularului prin exersare iextindere spre arii curriculare diferite

- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formeaz iexerseaz urmtoarele componente:

1ortofonia, care se definete ca nsuirea limbajului verbalpe stadii i nivele diferite: foneme izolate, configuraii fonetice(silabe,cuvinte, sintagme, propoziii etc.)

2 - labiolectura, care se definete ca lectura/citirea vorbirii prinsimboluri de susinere:

verbaleideo-vizual-fonetice (labioleme)

nonverbaleideo-vizuale (expresii faciale i atitudinale)paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaie

convenional, dactileme, dramatizare3 - tehnica vorbirii, care se definete ca formarea i

dezvoltarea controlului i autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic i alauzului rezidual pe care se desfoar actul complex al articulrii, fonaiei ial comunicrii verbale

4 - antrenamentul auditiv i audiologia educaional, care seconcretizeaz n:

nvarea auditiv detectarea prezenei sau absenei sunetuluidiscriminareidentificarea i recunoaterea sunetului, silabei,

cuvntului (contientizare auditiv)audiometria tonal determinarea pragurilor auditive subiective

la tonuri pure

audiometria vocal antrenarea auzului social pe diferiteconfiguraii verbale dup spectogrameelaborate(liste de cuvinte i structuri)

5 - comunicarea total i stimularea limbajului verbal cafilozofie a comunicrii bazat pe anse egale la comunicare, conform

creia fiecare elev cu deficien de auz i fiecare nevoie a lui au formespecifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele

naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaiaconvenional.

6 - stimularea oricrei forme de comunicare va parcurge un


25/25

traseu individualizat, pe parcursul colarizrii cu scopul major al dobndiriiunui comportament verbal rspunztor de gradul de inserie social,

perfectibil ulterior, de-a lungul ntregii viei.7 - programul individual de terapie specific (PIT) este

rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele

specifice din curriculum i nlocuiete tradiionala planificare calendaristic mult mai rigid n raport cu intervenia special. PIT va permite un demersn care specialistul are posibilitatea s intervin prin exersri, consolidri i chiar reveniri n funcie de rezultate, progresul elevului n comunicare, de starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic att

pentru elev ct i pentruprofesorul specialist, contribuind astfel la asigurareaunei motivaii optime pentru dobndirea competenelor de comunicareverbal de ctre toi elevii cu deficiene de auz.

Proiect Programa Educatie Plastica Invatamant Special Deficienti de Auz

Documents

Transcript of Proiect Programa Educatie Plastica Invatamant Special Deficienti de Auz