Farmacologie Lucrri practicendrumar practic seria 6, anul IIIConf. Univ. Dr. L. J. GrozavFACULTATEA DE MEDICINUMF CAROL DAVILA

FARMACOLOGIE-ndrumar lucrri practice-

Conf. univ. dr. Lorin-Jean GROZAV

Lucrarea practic nr. IFarmacopeea. Criterii de individualizare a planului terapeutic. Riscul terapeutic. Instruirea i norme de protecia muncii

FARMACOPEEA :reprezinta cadrul oficial specific unei tari prin care se stabilesc - denumirile - conditiile de calitate - reguli de preparare - controlul medicamentelor - conservarea medicamentelor - prescrierea medicamentelor. Prima FARMACOPEE ROMANA a aparut in anul 1863 redactata de farmacistul Constantin Hepites in limba latina si romana Farmacopeea este lucrarea principala ce ghideaza activitatea farmaceutica ,unele din prevederile ei interesand in egala masura pe medici si farmacisti. In Farmacopee sunt cuprinse substante folosite in farmacie pentru prepararea medicamentelor: # oficinale # tipizate doar cele ce contin o singura substanta activa care are o utilizare mai larga in tara noastra Farmacopeea cuprinde monografii ale : - substantelor medicamentoase simple organice sau anorganice - produselor vegetale si animale - formelor farmaceutice - preparatelor oficinale sau galenice. Aceste monografii asezate in ordine alfabetica au ca titlu principal denumirea in limba latina urmat de titlu tradus in limba romana si eventualele sinonime :1. ACIDUM ACETILSALICILICUM2. ACID ACETILSALICILIC3. ASPIRINA.

Farmacopeea mai contine : - monografii generale ce trateaza liniile generale privind prepararea formelor farmaceutice in farmacii si industrie si stabilirea conditiilor generale de calitate . - metode generale folosite in controlul medicamentelor - conditiile de calitate ale reactivilor folositi pentru controlul calitatii medicamentului - indicatii asupra toxicitatii medicamentului ;doze maxime ce pot fi prescrise. Farmacopeele se tiparesc la cativa ani . Actualmente utilizam FR X .Din cauza editarii rare a acestora apar anual suplimente ce completeaza editia. Anual se elaboreaza cu caracter de lege Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman in care sunt cuprinse toate substantele medicamentoase si specialitatile farmaceutice din tara si din import admise a fi folosite in practica medicala precum si substantele si preparatele farmaceutice scoase din uz.

NOTIUNI INTRODUCTIVE

DEFINITII Cea mai generala definitie a farmacologiei este aceea de stiinta ce se ocupa cu studiul medicamentului Denumirea de Farmacologie deriva de la grecescul pharmaken =medicament (remediu)

FARMACOLOGIA:stiinta care studiaza toate aspectele interac- tiunii dintre biosisteme si substantele chimice ,cuprinzand notiuni privind originea ,structura chimica,proprietati fizico-chimi ce ,utilizarile terapeutice si modul de administrare a substante- lor studiate . Medicamentul a aparut de la inceputul medicinii si a avut drept scop suprimarea durerii si ameliorarea unor procese ce puteau duce la moarte. Medicamentele erau utilizate ca atare sau ca extracte naturale . Studiul medicamentului si a efectelor sale s-a perfectionat mult in timp ,ajungand ca acestea sa joace rolul unei adevarate sonde moleculare in explorarea organismului si a mecanismelor vietii.(pompa de ioni,receptori)

MEDICAMENTUL Se admite in general ca medicamentul este o substanta care ajuta la : - vindecarea care reprezinta scopul final al terapiei - ameliorarea ce este realizata de majoritatea medicamentelor - prevenirea bolilor (vaccinurile,vitaminele) - diagnosticarea bolilor (in anii `70,`80 a fost o epoca de aur a diagnosticarii radiologice prin utilizarea substantelor de contrast actualmente se mai utilizeaza pentru CT) DEFINITIA OMS : orice substanta sau amestec de substante ,biologic active care potrivit datelor stiintei medicale ,atunci cand este folosita conform regulilor ,permite:a) recunoasterea- prevenirea - indepartarea - atenuarea unor simptome patologiceb) - identificarea sau influientarea structurilor unor organe , a unor functii organice sau a comportamentului in masura in care toate acestea servesc unui scop medical FARMACOTERAPIA Studiaza indicatiile medicamentului In scopul prevenirii vindecarii sau ameliorarii bolilor sau pentru stabilirea diagnosticului. Ea poate fi : # etiologica se trateaza cauza bolii # patogenica tratament care are la baza reechilibrarea mecanismelor fiziopatologice implicate in manifestarile morbide # simptomatica tratamentul se adreseaza acuzelor subiecti ve ale bolnavului(algeziologia) Terapia prin medicamente se poate face prin: - monoterapie adica folosirea in tratament a unui singur medicament - terapie complexa combinarea mai multor tipuri de terapie (terapie medicamentoasa ,dietoterapie,fizioterapie)pentru aceeasi boala dischinezia biliara - polipragmazia utilizarea mai multor medicamente sau tipuri de terapie pe baza unor criterii nestiintifice

Terapia poate fi : - de baza folosita in mod curent pentru o mare parte din bolnavii cu acelasi diagnostic - de atac - de intretinere ultimile doua tin de momentul administrarii si de doze

PLANUL TERAPEUTIC Intotdeauna terapia se va efectua dupa un plan de actiune. El trebuieste a fi individualizat dar obligator se urmaresc cateva obiective : 1. PRIMUM NON NOCERE2. bilantul sa fie pozitiv adica tratamentul sa aduca beneficiiterapeutice3. eficacitatea maxima a medicamentului folosit4. tratamentul sa aiba ca efect ameliorarea starii generale a bolnavului5. sa se realizeze o concentratie plasmatica eficienta a camentului ales in conditiile in care momentul ,locul administrarii si perioada de tratament sunt cele maiadecvate pentru bolnavul respectiv.(cronoterapia)6. efectele secudare sa nu puna in pericol viata bolnavului7. tratamentul sa poata fi supravegheat de bolnav8. tratamentul sa fie economic. RISCUL TERAPEUTIC - inevitabil (imprevizibil) caracterisic oricarui medicament, indiferent de calea de administrare sau forma medicamen- toasa. - acceptat in cazul substantelor active dar cu efecte toxice (citostaticele) calculat care insumeaza riscul administrarii medicamen-tului respectiv ,forma de boala ,afectiunile asociate pe care le prezinta bolnavul Terapia medicamentoasa poate fi utilizata in scop : curativ tratamentul afectiunilor de baza si a complicatilor profilactic pentru prevenirea declansarii diferitelor forme de boala (vaccinarile ,vitaminoterapia ,antibioticoterapia profilactica) diagnostic pentru precizarea diagnosticului a diagnosticului diferential ,stabilirea stadiilor evolutive ale bolilor. Trebuie facuta diferentierea dintre medicament si toxic TOXIC sau OTRAVA se intelege in general orice substanta conceputa sau aleasa in scopul de a provoca tulburari functionale ,leziuni organice sau moartea organismului care vine in contact cu ea . De retinut ca orice medicament administrat in cantitate mai mare decat cea permisa sau in conditii necorespunzatoare poate deveni toxic. De asemenea substante folosite in procesul de productie daca sunt introduse in cantitati mai mari decat normele de securitate a muncii devin toxice.

Lucrarea practic nr. IIDoze i uniti de msur utilizate n farmacologie. DOZE 1. n funcie de efectul terapeutic: doza minim terapeutic doza maxim terapeutic doza toxic doza letal doza optimDiferena dimtre doza minim i maxim terapeutic= latitudine terapeutic 2. n funcie de modul de administrare:- doza parial- doza pe zi (pro die) - doza total- doza de atac- doza de ntreinere+ doza unic doza de depositLa copii doza se calculeaz dup formula:

Factorul de corecie este: 0 1 an: 1,8 1 6 ani: 1,6 6 10 ani: 1,4 10 14 ani: 1,2 Adult: 1La btrni: Peste 60 ani doza se calculeaz la o treime sau la jumtate din doza adultuluiExperimental se utilizeaz urmtoarele tipuri de doze: DE50 eficace 50% DL05 letal minim DL50 letal medie DL100 letal absolutIndicele terapeutic

UNITI DE MSUR Precise: Gramul Miligramul Pictura1g ap distilatXX picturi

1g tincturL picturi

1g alcool absolutLXVIII picturi

1g alcool 95LXIV picturi

1g eterXC picturi

aproximative: linguria: 5 g ap 6,5 g sirop 4,5 g ulei Lingura de sup: 15 g ap = 15 ml soluie apoas 20 g sirop 13 g ulei Phrelul de lichior = 25 30 ml Ceaca de cafea = 50 ml Paharul de vin = 75 100 ml Paharul de ap = 150 200 ml O linguri ras = 1,5 2,5 g pulbere O linguri cu vrf = 2,5 5 g pulbere Un vrf de cuit = 0,5 1g

Lucrarea practic nr. IIIForme farmaceutice Formele medicamentoase sau preparatele farmaceutice se pot clasifica in functie de consistenta in forme farmaceutice:solide, semisolide, lichide, gazoase Formele farmaceutice solide sunt: pulberi, capsule, pilule, comprimae, drajeuri, granule, supozitoare, ovule. Formele farmaceutice semisolide sunt: unguente, sapun medicinalm lichide adezive Formele farmaceutice lichide se clasifica astfel: forme farmaceutice apoase nazaharoase: solutii si suspensii forme farmaceutice apoase zaharate: siropuri forme farmaceutice alcoolice:solutii alcoolice, tincture forme farmaceutice uleioase:solutii uleioase, untura de peste, ulei de ricin forme farmaceutice gazoase cuprind aerosoli Acelasi medicament se poate prezenta sub mai multe forme farmaceutice in functie de calea de administrare pe care dorim sa o folosim. Algolcaminul se foloseste sub forma de comprimate in cazul celor care doresc un effect mai putin, supozitoare in cazul copiilor si celor care nu pot inghiti si fiole in cazul celor care doresc un effect mai intens. Formele farmaceutice solide Pulberile au avantajul ca se prepara usor si permit realizarea unui amestec omogen. Pulberile trebuie conservarea conservate in flacoane bine inchise. Dupa calea de administrare deosebim: pulberi pentru uz intern administrateoe cale orala pulberi pentru uz extern denumite pudre Capsulele sunt preparate farmaceutice solide care in functionarea de natura invelisului pot fi: capsule gelatinoase si casete Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide destinate administrate pe cale orala sau pe cale vaginala(comprimate vaginala). Comprimatele pot fi: acoperite numite tablete si neacoperite(au o foita protectoare) numite drajeuri. Mai exista comprimate efervescente care trebuie sa se dizolve sau sa se dispenseze in apa in cel mult 5 minute. Comprimatele efervescente se patreaza in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante dese.. Nu se vor administra cu termenul de valabilitate deposit care au marginile deteriorate sau sa modificat culoarea. Supozitoarele Sunt preparate farmaceutice solide destinate administrari pe cale retala sau vaginala. Supozitoarele vaginale se mai numesc ovule. Deasemenea supozitoarele patate si care prezinta modificari ale aspectului nu se vor administra. Formele farmaceutice semisolide (moi) Unguentele sunt preparate farmaceutice de consistenta moale destinate aplicarii pe piele sau mucoase in scop terapeutic sau de protectie. Unguentele trebuie sa prezinte mirosul medicamentelor sau excipientilor utilizati nu trebuie sa prezinte miros ranced sau de mucegai si trebuie sa aiba un oh cuprins untre 4.5-8.5. se pastreaza in tuburi sau in recipiente bine inchise si la loc racoros. Unguente olfalmice Denumite si colire sunt destinate tratamentului local al afectiunilor oculare. Aceste unguente sunt constituite din substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana, antiinflamatoare, anestezica, incorporate in unguent. Tinand seama ca unguentele oftalmice se aplica pe un organ sensibil cum este ochiul, ele trebuie sa fie sterile. Eliberarea unguentelor olfalmice se face in tuburi sau in recipiente sterile inchise ermetic. Cele preparate in farmacie au o duratya de valabilitate de 12 zile. Sapunurile medicinale sunt forme farmaceutice de consistenta moale sau solida constituite din saruri ale acizilor grasi superioari mai ales ale acidului stearic, palmitic, oleic, cu hidroxid de sodium sau de potasiu. Ele servesc ca substante auxiliare in diferite preparate pentru uz extern. Lichidele adezive sunt constituite din solutii de rasin in clorform sau benzene. Se folosesc pentru a proteja plagi sau pentru a fixa unele pansamente. Formele farmaceutice lichide Solutii si suspensiile Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi. Sunt destinate administrarii interne sau externe. Solutiile care au modificata culoarea, mirosul, gustul si prezinta sedimente nu se vor intrebuinta. Se patreaza intr-un flacon bine inchis ferit de lumina la loc racoros cu temperature intre 6-150C darn u la timp sub 00C. Solutii pentru uz extern Picaturile pentru nas sunt preparate farmaceutice lichide sunt forma de solutii sau suspensii destinate administrarii pe mucoasa nazala. Picaturile de nas trebuie sa aiba un PH cuprins intre 6-7.5. Solutiile pentru tratamentul local al cavitatii bucofaringiene. Garganismele(spalaturi bucale) sunt destinate cavitati bucale. Dupa intrebuintarea lichidului este expulzat fara a fi inghitit. Dusurile bucofarigiene sunt solutii apoase introduce in cavitatea bucala sub presiune, sub forma de jet cu ajutorul unei pere de cauciuc sau a unei seringi, Picaturile de urechi sunt preparete famaceutice lichide sun forma de solutii sau suspensii detonate administrarii in conductul auditiv. Ele trebuie sa aiba un PH cuprins intre 5-7.5. Picaturile de ochi sunt preparate farmaceutice sterile sub forma de solutii sau suspensii folosite in tratarea si diagnosticarea bolilor de ochi. Ele trebuie sa fie limpezi, practice lipsite de impuritati. Se pastreaza in recipiente inchise etansi prevazute cu un system de pucurare sin u se folosesc mai mult de o luna de la deschiderea flaconului. Spalaturile si compresele sunt preparate lichide destinate uzului extern folosite pentru a spala parti ale corpului(tegumente, mucoase). Lotiunile sunt solutii ce servesc la spalarea capului, parului, fetei Clismele sunt solutii ce contin substante medicamentoase destinate a fi administrate pe cale retala. Preparatele injectabile sunt solutii, suspensii, emulsii sau pulbneri sterile care se dizolva intr-un solvent steril inainte de folosire si sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin injectare Solutiile injectabile se pot administra intravenous, muscular si subcutanat. Suspensiile ca si solutiile uleioase se administreaza stric intramuscular. Solutiile iritante nu se admin istreaza subcutanat deoarece pot provoca nevroza tesutului. Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sterile care se administreaza intravenous in volum de 100 ml si chiar mai mult cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. Emulsiile sunt preparate formaceutice lichide mai mult sau mai putin vascoase . ele pot fi:emulsii ulei apa si emulsii apa in ulei. Pentru administrarea interna se folosesc emulsii ulei in apa(U/A). Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide cu continut crescut in zahar de consistenta vascoasa destinate administrarii interne. Limonadele sunt solutii apoase indulcite efervescent continand dioxid de carbon ce provine din neutralizarea unui acid cu bicarbonate de sodium sau potasiu. Forme farmaceutice uleioase se pot folosi uleiuri de origine vegetala de floarea si soarelui, masline. Dintre uleiurile de origine animala cel mai folosit este uleiul de peste. Forme farmaceutice gazoase Aerosoli dupa calea de administrare se deosebesc aerosoli de inhalatie si aerosoli pentru uz extern aplicati pe piele si mucoase.

Lucrarea practic nr. IV Principiile prescrierii raionale a medicamentelor. Redactarea reetei medicale. Reeta medicalReeta reprezint un document legal, uneori cu importan medico-judiciar, de coresponden ntre medic i farmacist referitor la eliberarea medicamentelor.Reguli generale de prescriere a reetelor

1. Reetele se prescriu n limba oficial a rii sau n limba latin. Se scriu cu pix, cerneal. Se vor scrie cite, far tersturi sau adausuri ulterioare.2. Dozele se prescriu ca doze terapeutice, cantitatea se scrie cu cifre arabe iar unitatea de masur este gramul. Dozele se scriu una sub alta de preferin aliniate.3. Dac se folosesc doze mai mari dect dozele maxime admise de farmacopee, n dreptul acestora se trece expresia "sic volo!" din latin, adic "aa vreau!".4. Dac dou substane se prescriu n aceeai doz se bareaz vertical iar n dreapta se trece "aa" i doza din fiecare o singur dat.5. Dac dorim ca excipientul s fie completat pn la o anumit cantitate se va folosi cuvntul "ad" adic "pn la". Dac vrem ca farmacistul s completeze att ct tie el, folosim prescurtarea "q.s." adic "n cantitate suficient".6. Pe acelai exemplar de reet folosim notaia Rp./ n dreptul fiecrui medicament. Denumirile medicamentelor i substanelor medicamentoase se noteaz cu liter mare fr prescurtri sau folosirea formulelor chimice.7. Prile unei reete medicale nu se despart. Dac se dorete scrierea reetei i pe a doua fa, atunci pe prima fa, jos, se scrie "verte!" adica "ntoarce!" n limba latin, i se continu scrierea reetei i pe a doua fa. Medicamentele se separ ntre ele prin simbolul "#" sau "-//-" iar spaiul ramas liber pe reet se umple cu un semn de forma lui "Z", pentru a nu permite adugarea de alte medicamente.8. Dac reeta este scris pentru uzul medicului, la instrucie se poate scrie "Pro me" adic "pentru mine" iar farmacistul va ti c reeta este scris pentru uzul medicului i nu mai trebuie s transcrie pe ambalaj modul de administrare al medicamentului.9. Cantitatea total de doze, la subscripie, se trece n reet cu cifre romane.10. Doza substanelor toxice se scrie n cifre i litere, iar n plus, pentru stupefiante, se folosete un formular special de reet, imprimat cu timbru sec. Pe acest formular se poate prescrie numai un medicament stupefiant. Cantitatea maxim prescris obinuit este doza maxim pe 3 zile. Excepie n durerile din neoplasme, infarct miocardic, arterita obliterant. Reetele cu reducere sau cu gratuitate se scriu n dublu exemplar, maxim trei medicamente pe un formular de reet.11. Orice reet se ncheie cu data eliberrii, semntura i parafa medicului. Dac se dorete repetarea reetei, de un numr de ori, se va scrie "Repetatur Nr.", urmat de numrul de repetri cu cifre romane, dac nu se dorete repetarea reetei se va scrie "Non repetatur".

Prescurtri din limba latin folosite la redactarea reeteiaa = ana = din fiecaread. = pn laD.I.D. aeq. = divide in doses aequale = mparte n doze egaleD.S. = detur signetur = d i eticheteazD.T.D. = detur tales doses = d asemenea dozeM.f. = misce fiat = amestec i fm.f.p. = amestec i prepar pulberem.f.s. = amestec i prepar soluiem.f.supp. = amestec i prepar supozitoarem.f.ung. = amestec i prepar unguentp.c. = post cibum = dup mesep.r.n. = pro re nata = ocazional, dup mprejurripro me = pentru mineq.s. = quantum satis = n cantitate suficientrepetatur = a se repetaRp. = recipe = ia, primetesic volo = aa vreau

Redactarea reetei medicalePutem mpari didactic reeta, n forma ei integral, n urmatoarele pari:1 - Inscripia2 - Invocaia3 - Prescripia4 - Subscripia5 - Instrucia6 - Adnotaia.Distingem trei tipuri de reet: (1) magistral, (2) oficinal si (3) tipizat, ce difer ntre ele doar prin prescripie i subscripie (prile 3 i 4), celelalte pari fiind identice la toate cele 3 tipuri de reet.Vom ncepe prin a descrie aceste pri la reeta magistral:1. Inscripia (sau antet) denumit uneori i superscripie, cuprinde:a) Informaii referitoare la unitatea de unde se elibereaz reeta:- denumirea i tampila unitii de unde s-a eliberat reeta,b) Informaii referitoare la pacient:- numele i prenumele bolnavului- vrsta pacientului- sexul pacientului- adresa pacientului- numarul fiei pacientului, sau cel din registrul de consultaii sau al foii de observaie- diagnosticul bolii pacientuluic) date referitoare la medic (n partea de jos sau la sfiritul retetei):- semntura i parafa medicului, uneori i numrul de cod al mediculuid) data eliberrii reeteiObservaie: toate acestea sunt absolut necesare, pentru evitarea oricror erori ce s-ar putea ivi, n legtura cu predarea reetei, sau cu concordana dintre vrsta pacientului i doza indicat, sau concordana dintre diagnostic i medicamentele recomandate etc.Aceste date sunt importante pentru securitatea pacientului, medicului i n anchetele medico-judiciare. Ele permit evitarea unor ncercri de fraud, i dau posibilitatea farmacistului s sesizeze eventualele erori n tratamentul prescris (ex.: n caz de dubiu, farmacistul poate lua legtura cu medicul ce a emis reeta sau poate sesiza prezentarea tardiv a pacientului, cu reeta la farmacie, cnd boala a evoluat, iar medicamentele prescrise iniial nu mai corespund etc).2. Invocaia este reprezentat de prescurtarea Rp./ a cuvntului latinesc "recipe" care nseamn "ia" sau "primete" i care marcheaz nceputul reetei propriu - zise. Prin acest cuvnt medicul se adreseaz farmacistului solicitnd onorarea reetei.3. Prescripia. La reeta magistral, este partea n care se indic substanele ce intr n componena medicamentului i cantitile necesare din fiecare.Dup rolul pe care l au n tratament, substanele se scriu ntr-o anumit ordine:a) Substana activ de baz sau "remedium cardinale" n limba latin, cu rol principal n tratament i care se afl obligator n orice reet magistral.Doza uzual, obinuit a substanei active ce se trece n reet este DozaTerapeutic/1dat = 1/2 din DozaMaxim/1dat, aceasta din urm fiind trecut n Farmacopee.b) Adjuvantul (ajuttorul) sau "remedium adjuvans" n limba latin, este substana activ care completeaz sau ntarete efectele medicamentului de baz, sau atenueaz unele efecte nedorite; el poate lipsi din retet.Doza uzuala ce se trece n reet pentru substana cu rol adjuvant este de obicei cuprins ntre 1/3 -1/5 din DozaMaxim/1dat.

Observaie:La asocierea a doua substane medicamentoase (ex. substana A si substana B) putem obine urmatoarele situaii:- efectul final C este egal cu efectul substanei A plus efectul substanei B (C = A + B), este efectul de sumaie sau adiie simpl.- dac efectul final C este mai mare dect suma simpl a efectelor celor dou substane A si B luate separat, atunci efectul este de potenare (C>A+B) i este de obicei un efect dorit, atunci cnd asociem dou substane medicamentoase.- dac efectul C este mai mic dact efectul substanei A plus efectul substanei B (C