Proiect ovine eu.pdf

8/18/2019 Proiect ovine eu.pdf

1/56

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD”

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LADISCIPLINA

CREŞTEREA OVINELOR

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:PROF. DR. ING. CONSTANTIN PASCAL Babătă Răzvan Mihai

GRUPA 281

IAȘI2015-2016


2/56

2

TEM A PROI ECTULUI :

,,I NF I NTAREA UNEI F ERM E DE OVI NE,DE RASAŢURCANĂ ,VARIETATEA ALBĂ,CU UN EFECTI V

DE 315 CAPETE”


3/56

3

CUPRINS:1. Memoriu justificativ................................................................................................1.1. Importanța, oportunitatea și eficiența investiției..................................................1.2 Date din literatura de specialitate (rasa Ţurcană)..………….…………….…… 2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de ovine.......................................2.1. Programarea r eproducției si fundamentarea ei tehnico- economică.....................2.1.1. Programul de montă și fătări................................................................................2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă..........................2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine.........................................3. Programarea producțiilor.....................................................................................3.1. Programarea producției de lână............................................................................3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână.......................................................3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine........................3.3. Programarea producției de lapte...........................................................................3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte......................................................3.4.1. Sistemul de muls, stâna si strunga-organ izare, dotare și functional...................4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor...........................4.1. Fluxul tehnologic de productie anual.................................................................4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii...........................................................

5. Dispunerea construcțiilor î n amplas ament și proiectarea funcțional ă aadăposturilor..........................................................................................................

5.1 . Dimensionarea adăposturilor.............................................................................5.2. Planul adă posturilor...........................................................................................5.2.1. Amenajarea interioară a adăpostului.................................................................6. Programarea și organizarea bazei furajere.........................................................6.1. Ca lculul necesarului de apă...............................................................................6.2. Hrănirea ovinelor pe categorii........................................................................... 6.3. Sortimente de furaje utilizate.............................................................................6.4. Norme și rații utilizate.......................................................................................7. Eficiența economică a activităţii de producţie....................................................7.1. Necesarul de nutrețuri pe categorii......................................................................7.2. Costul necesarului total de nutrețuri....................................................................7.3 Venituri din vânzarea animalelor.........................................................................7.4 Venituri din vânzarea producțiilor......................................................................7.5 Venituri,cheltuieli si rezultate financiare............................................................8. Concluzii..................................................................................................................Bibliografie.................................................................................................................


4/56

4

1. Memoriu justificativ

1.1. Impor tanţa, oportunitatea și eficienţa investiţiei Ferma specializată în creşterea ovinelor este amplasată la periferia satului Hamzoia, comu

Taşca, judeţul Neamţ, aceasta făcând parte dintr -un grup de ferme cu activităţi zootehnice diferite, precum creşterea suinelor şi a bovinelor. Am ales această zonă, deoarece aveam în posesie diferterenuri şi am putut achiziţiona restul de terenuri necesare la preţuri foarte avantajoase, în plus areuşit să dobândesc în arendă 2 păşuni comunale cu o suprafaţă totală de 215 ha, unde pe timp devară se efectuează păşunatul raţional lucru care scade costurile de producţie. Printre alte motive

fost şi faptul că în această zonă nu există ferme de asemenea dimensiuni, ci doar gospodării privcu producţii mici, fapt care m- a avantajat în asigurarea pieţei de desfacere. Ferma este poziţionată lmarginea păşunii pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha, împrejmuită, unde se regăsesc 2 saivane d

lemn, unul dedicat oilor adulte şi unul întreţinerii tineretului, care în perioada de stabulaţie estîntreţinut separat de oile gestante pentru evitarea acidentelor ce pot duce la avorturi sau chiar pierderi din efectiv. S- a apelat la această materie primă deoarece se regăseşte uşor în zonă şi estedestul de ieftină. Înafara saivanelor mai există o clădire dedicată birourilor şi vestiarelor, plus 2

şoproane sub care se depozitează furajele de natură fibroasă. Furajarea animalelor în perioada dstabulaţie se efectuează în două moduri: la tineret de înlocuire şi berbeci această se facela iezle,dotate cu jgheaburi în care se administrează furajele concentrate, iar la oile gestante fibroasele

administrează dispersat pe pământ pentru a evita pe cât posibil înghesuirea iar furajele concentrsunt administrate în jgheaburi, făcute din material lemnos, care asigură mereu mai mult front dfurajare decât cel necesar oilor, tot în încercarea de a reduce accidentele mecanice provacate d

înghesuire ce duc la avorturi spontane. După fătare şi acestea vor fi furajate tot la iesle. Dejecţi

obţinute se recoltează manual şi sunt depozitate pe o platformă pentru depozitare temporară, de uvor fi preluate şi distribuite atât pe suprafaţă păşunii cât şi a terenurilor proprietate privată căîngrăşământ natural. După cum am precizat mai sus, însezonul cald, animalele sunt scoase la

păşunat, lucru care necesită deplasarea turmei la o stână aflată în vârf de munte la aproximativ 6de sat, unde ovinele vor rămâne o perioadă de 5 luni adică în perioadă cuprinsă între 10 mai şi

octombrie. Cu ap roximativ o lună, inainte ca animalele se meargă la stână, se va practica paşunatu pe terenurile proprietate privată, unde se vor intoarce după data de 10 octombrie pentru a păşuincă o periodă de timp care variază in funcţie de data la care se prezintă prima zăpadă, dar nu maitarziu de 15 noiembrie cand acestea reintră pe stabulatie. Păşunea este alcătuită din floră spontacarecteristica zonei de munte, compoziţie care oferă laptelui o savoare şi un gust foarte bun. D

păcate în zonă nu putem produce decât furajele de natură fibroasă, concentratele fiind obligaţi s

achiziţionăm de la diverşi producători. Producţia medie pe cap de animal este de 120 de litri plactaţie normală, adică o producţie de aproximativ 70 de litri lapte marfă pe lactaţie. Piaţa dedesfacere este reprezentată de oraşele Bicaz şi Piatra Neamţ dar şi de câteva comune din apropiunde vindem produsele lactate obţinute prin intermediul unei asociaţii de crescători care posedă

lanţ propriu de magazine.


5/56

5

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră

Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor screscute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat, iar numeristorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiți

poporului roman.

În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea eraureprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de SpanStogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebadaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată.

Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine cresc ute în țara noastră datează dinanul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după care evoluția num

înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55,5% la sfârșitul anului1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine.

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, datorită conjuncturii internaționalefavorabile, numărul de ovine aflat între granițele actuale ale României a înregistrat o evol progresivă, ajungându-se practice ca, într -un interval de circa cinci decenii, efectivul total înregistratîn anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine, reprezentând maximul atins vreodată de țara noast

Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numerica a efectivului total de ovine crescuțara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însmare măsură se datorează desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și cooperatistde o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte.

În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s-au fânețe, marii crescătorii au purcesla diminuarea efectivului de animale, inclusive a celor de ovine.Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor redusematerial biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor nuclee de elită, constitucadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost valorificate la producția de carne, fiind livrate,într -o pondere de peste 90% în viu, pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în celmijlociu.

La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul dși pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc important în primele producătoare de carne. Față deanul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu40,38% în 1997 și cu 50,09% la finalul anului 2000

După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se conturează dtendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă laintervalul 2001- 2002 și practiccoincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a efectivului. În continuare, începand cu anul 2002se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3


6/56

6

A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caract erizează printr-oevoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul 2002, în anul 2003, areloc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0,8%respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 miicapete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000.

Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine prezent în fiecexploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin promovarea unor acsusținute și prin aplicarea de măsuri specifice de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretde ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte, se preconizează o creșsemnificativă a efectivelor totale și, de asemenea, se estimează ca până în anul 2008 număruovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totefectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmarnegocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90.

Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproxima9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul numărului de 8.900.capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovinecca. 3%.

Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine, care, împreucu pl afonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului elig prognozat pentru 2007 și perioada următoare.

Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în creștereexploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale. Acestea formă d proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu personalitate juridică.

Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în viitoareaEuropă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.

Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiecacțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiagricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproxim25% din numărul total al ovinelor din țara noastră


7/56

7

1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană

Din totali tatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și cea mai vecdin țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60% efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature de specialitate, rasa Țurcană mai cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi:oaia bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca.

Origine și mod de formare.Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. Mulțicercetători care au studiat originea animalelor domestice susțin că Țurcana ar deriva dinOvis vigneiarkar , însă când și unde au fost domesticite, precum și modul de răspândire nu sunt cunoscutecertitudine. Conform celor scrise de N., Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținuCarpați încă din perioadele preistorice, de unde s- a răspândit prin transhumanță și în alte zone.

Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimaticespecific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numerica oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. Și în condițiile date, caareal de creștere, această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită decâmpiile joase din sudul și vestul țării, la zone cui peste 1500 m altitudine.

Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatatăfuncție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și carne. În present, erăspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării, însă poate fi întâlsporadnic și în zonele de deal.

În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenet precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc în Republica MoldBulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în număr mai redus în Ungaria, CehiSlovacia.

Însușiri morfoproductive.După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf, cu caractereși însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia intermediară celorltipuri productive.

Greutatea corporală are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de fătare școndițiile de creștere asigurate.

Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex la mascUrechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi, iar la fem pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul lung, subțire și purtat oblic.

Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea și șaleînguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă. Cornul este de culoareavarietații respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi.

Constituția este robusta, iar rezistența organica și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. Nuadaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, precum și la întreținere în stare de stabulație


8/56

8

prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelunsub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ.

Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspeexterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna este rară, iar cusăde pe linia superioară este largă.

Fibrele groase . Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14-35cm și ofinețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând asacestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitescurgerea ra pidă a apei din precipitații.

Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisa.

Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele douăcategorii.

Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc

fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret. Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la berbeci,depășind 5 kg înunele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Randamentul lânspălare este cuprins între 65 și 70%

Producția de lapte.La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr -o marevariabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obișnui producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante cantitatea de lapte depașesteadesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. Privitor la această producție, în zona montană aceeleași condiții geoclimatice, Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativȚigaia. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină

Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiricaracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt utilizate în gospodă populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alăde Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, Țurcana neagră și bruma participat la formarea rasei Karakul de Botoșani.

Indici de reproducție.Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipurilocale de ovine.Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicele de prolificiînregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității ssuperioare.

Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă, neagră, brumărie și rațca.

Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe extremitățiunele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire, fiind și cea numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și utilizată în gospodăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a cde artă populară, iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dor

Simbolul varietății esteȚa


9/56

9

Varietaea neagră.Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care, la naștere,este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminîn masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată, iar mai târziu gr cenușie. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele.

Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nordMoldovei unde este utilizată la încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor.

Simbolul varietății esteȚn.

Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai importante suntrăspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferitcu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în vârstă, culoarea brumărie se păstrează d pe extremități, iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare.

Simbolul varietății esteȚb.

Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării; are șuvițelede lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră, iar a jarului dextremitați brună de diferite nuanțe.

Perspective de creștere.În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în direcțiaîmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor, luciulu șimătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în parcu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradulu precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lunîndeosebi Lincoln și Border Laicester.

Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșt producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușicalitatative ale pielicelelor.

Varietatea Rațca, fiind în efective reduse, nu prezintă importanță economică deosebită.


10/56

10

2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de ovine

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnico- economică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora smodul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor.In ultimele decereproductia la ovine s- a imbunătătit datorită aplicării la scarălarga a insământărilor artificiale, iar pde altă parte, datorită cercetării stiintifice incombaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilorreproductie.Manifestarea instinctului genezic apar e odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când estecapabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat(femela).Vârsta optima de utilizarereproductie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologica, iar greutatea corpor eprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte.Durata de folosire la reprodu pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 6-8 ani.Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã18 zile impartit in 4 stadii: proestru, estru, metest ru, anestru, fiecare cu o durată variabilă. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară,manifestă călduri d parturitie, inca din perioada de alăptare, permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamehormonale.In ultimele decenii s- au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonareaastfel In 1986 s- a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formati din 16 si 3diviziuni reusindu- se sa se obtină un embrion identic.


11/56

11

2.1.1. Programul de montă si fătări

1. Programar ea efectivelor de ovine

a) Efectivul de ovine total și pe categorii,existent la începutul anului și cel programat pentru sfârșitul anului.

Nr.Crt.

Categoria de ovine Efectiv existent la începutulanului(nr./greutate med.Kg

Efectiv programatpentru sfârșitulanului(nr./to)

1 Berbeci reproducători 10/80 9/0,722 Oi adulte 236/55 230/11,173 Tineret femel 0-3 luni - -4 Tineret femel 3-6 luni - -5 Tineret femel 6-9 luni 34/30 40/1,426 Tineret femel 9-12 luni - -7 Tineret femel 12-18 luni 35/42 34/1,588 Tineret mascul 0-3 luni - -9 Tineret ovin la îngrășat - -

10 Ovine adulte larecondiționat

- -

11 Total efectiv de ovine 315 313/14,89

b) Programul de monte și fătări pentru anul curent

Specificare Luna Total

anual1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Montă

Anul

preceent

Oi 36 166 34 236

Mioare 6 25 4 35

Total 42 191 38 271Anul

curent

Oi 35 161 34 230

Mioare 5 24 5 34

Total 40 185 39 264


12/56

12

2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă

Problema intensivizării reproducției la ovine și reducerea intervalului dintre fătări, constito preocupare actuală atât în țara noastră cât și la nivel mondial. Această acțiune depinde de mai mulțifactori și presupune aplicarea celor mai eficiente metode de desezonizare a căldurilor și reducanestrului postpartum. De asemene, practicarea fătărilor multiple prsupune și înțărcarea foa precoce și precoce a mieilor.

Org anizarea fătărilor multiple contribuie atât la sporirea numărului de produși pe fiecare odin nucleul matcă cât și la creșterea numerică a efectivelor totale de ovine.Eșalonarea în trepfătărilor anuale constituie o metodă de intensivizare a reproducției însă obținerea produșilorconcepție are loc în diferite perioade ale anului. În funcție de luna calendaristică în care au

fătările, acestea pot fi:extratimpurii (noiembrie - decembrie); timpurii (ianuarie - februarie) șitârzii(martie - aprilie).

Este o metodă ușor de realizat, nu presupune cheltuieli materiale mari și prezintă o seîntreagă de avantaje, mai ales atunci când se asociază și cu o prolificitate sporită. Avantajul cel important este reprezentat de faptul că, prin dirijarea produșilor către îngrășătorii, acestea potfuncționa cu două cicluri anuale, asigurând astfel pieței interne și externe cantități mai mari de ca

Organizarea a două fătări pe an permite obținerea a cel puțin doi miei pe fiecare oaierepartizată la montă și diagnosticată gestantă. Practicarea a două fătări pe an dă rezultate pozitivcazul utilizării raselor precoce care, după cum se știe nu sunt extrem de conservatoare în ceea

privește sezonul în care manifestă cicluri sexuale. rezultatele bioeconomice sunt mai bune atuncicând sunt exceptate de la această practică oile bătrâne, cele tinere, cele cu o stare de întrețin precară, bolnave și cu diferite afecțiuni.

În cazul practicării a două fătări pe an este necesar ca fecundarea oilor să aibă loc la 30 - 60zile postpartum. În cazul oilor aparținând raselor autohtone, pe cale naturală această acțiune nu posibil de realizat decât la 30- 40 % la Merinos, 12 - 15 % la Țigaie și 2- 5 % la Țurcană șiKarakul.

Organizarea a trei fătări în doi ani . Se poate realiza mai ușor și în plus nu duce la epuizareafiziologică rapidă a organismului oii mame. Organizarea acestui sistem se realizează pe baza u

scheme stabilită în prealabil și se pretează în general la oile cu un anumit grad de precocitate și lavârste cuprinse între 3- 6 an.

În condițiile țării noaste în majoritatea situațiilor monta ovinelor are loc cu predilectoamna. Ca sisteme de fecundare utilizate la această specie întâlnimmonta naturală și însămânțareartificială.

Monta naturală liberă reprezintă sistemul cel mai simplu și cel mai ,, primitiv ”. În trecutacest sistem era extrem de aplicat, fiind utlizat în turmele în care nu se făcea o creștere raționa


13/56

13

oilor. Monta liberă constă în introducerea berbecilor în turmele de oi și ținerea acestora pânămomentul în care se consideră că toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de montă prezavantajul că asigură obținerea unui procent mare de fecunditate, iar încărcătura pe un berbec utila reproducție este de 25- 30 o i. Dintre dezavantajele aplicării acestei metode de montă amintim

numărul prea mare de berbeci utilizați la reproducție, nu permite cunoașterea originii descendendupă tată, epuizarea berbecilor, permite transmiterea bolilor, procesul de ameliorare se derulelent.

Monta pe clase are loc tot în condiții de libertate și se bazează pe gruparea oilor în funcție danumite criterii. Fiecărei grupe de oi mame constituite i se repartizează reproducători masculiaceeași clasă sau dintr -o clasă superioară, permițând astfel o împerecherea omogenă a efectivelodestinate reproducției și o anumită intensitate a selecției în procesul de ameliorare.

Monta în harem se desfășoară fie în libertate fie la boxe și se bazează pe desemnarea unu berbec, pe durata campaniei respective, pentru 30 - 50 femele utilizate la reproducție. Aplicarea

acestei metode permite cunoașterea originii produșilor. Monta naturală dirijată, constă în efectuarea controlată a împerecherilor. În aceste condiți

se poate elabora, organiza și derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiecrase. De asemenea, aplicarea acestui sistem elimină toate neajunsurile întâlnite în cazul celorl procedee de montă naturală. În funcție de modul de aplicare a acestui sistem se disting două varianteși anume:monta la boxă și monta în contenție. În cazul ambelor variante este necesar ca depistareaoilor în călduri să se facă cu ajutorul berbecilor încercători, iar monta fecundă va fi efectuatăajutorul berbecilor pepinieri st abiliți cu prilejul definitivării listei de împerecheri. Însămânțarea artificială reprezintă procedeul cel mai eficace de reproducție și ameliorareefectivelor de oi. Problemele de ordin tehnic privind însămânțarea artificiale s-au acumulat șirezolvat t reptat în decursul timpului. Actualmente, operațiile tehnice ale recoltării materialuseminal, evaluarea acestuia, conservarea și inocularea spermei sunt într -un stadiu avansat șiinfluențează favorabil procesul de selecție și ameliorare.


14/56

Specificare Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV TotalanualI II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total

Anul precedent

Oicare au

fatat

Gestante 42 42 191 38 229 271 Negestante

FatateMiei fatati

Anulcurent

MonteOi 35 35 161 34 195 230

Mioare 5 5 24 5 29 34Total 40 40 185 39 224 264

FatariOi 35 161 196 34 34 230

Mioare 5 24 29 5 5 34Total 40 185 225 39 39 264

Produsiobtinuti

Masculi 22 100 122 19 19 141Femele 21 100 121 19 19 140Total 43 200 243 38 38 281

Mortalitati 2 7 9 2 2 11Miei intarcati 41 193 234 36 36 270


15/56

15

2.2. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine


16/56

16

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 ianuarie

Categoria de ovineEfectiv lainceputul

perioadei

Intrări

Efectivuliniţial +intrări

Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu

Naş-teri

Cumpă-rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbecireproducători

nr 10 10 10

t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 236 236 236

t. 11,8 11,8 11,8

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr

t.

5Tineret femel 6-9

nr 34 34 34 34

t. 1,02 0,064 0,064 1,084 1,084 1,084 60

6Tineret femel 9-12

nrt.

7 Tineret femel 12-18

nr 35 35 35t. 1,5 0,044 0,44 1,544 1,54 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.9 Tineret ovin la

îngrăşat nr

t.10 Ovine adulte la

recondţionat nr

t.

Efectiv de ovinetotal

nr 315 315 34 34 281

t. 14,9 0,108 0,108 15,24 1,084 1,084 14,156


17/56

17

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1 – 28 februarie

Categoria de ovine Efectiv lainceputul

perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.Me-diu

Naş-teri

Cumpă-rări

Treceride laalte

catego-rii

sporTotalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

Trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19


Nr 10 10 10 112 4

t. 0,8 0,8 0,8

2Oi

adulte

Nr 236 236 236

t. 11,8 11,8 11,8

3Tineret femel 0-3

Nr 21 21 21 1 1 20

t. 0,084 0,053 0,14 0,14 0,004 0,004 0,136 180

4Tineret femel 3-6

Nr

t.

5Tineret femel 6-9

Nr

t.6

Tineret femel 9-12 Nr 34 34 34 34

t. 1,084 0,057 1,141 1,141 1,141 60


Nr 35 35 6 6 29t. 1,54 0,04 0,04 1,58 0,28 0,28 1,3 40

8 Tineret mascul 0-3 Nr 22 22 22 1 1 21t. 0,011 0,055 0,17 0,17 0,005 0,005 0,165 1809 Tineret ovin la

îngrăşat Nr


recondţionat Nr

t.


nr. 281 43 34 77 358 6 2 8 350

t. 14,14 0,194 1,084 0,205 1,491 15,63 0,28 0,009 0,289 15,34


18/56

18

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 martie

Categoria de ovine Efectiv lainceputul

perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.Mediu

R

Naş-teri

Cumpă-rări

Treceride laalte

catego-rii

SporTotalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

Trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19


nr 10 10 10 124

t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 236 6 6 242 3 3 239

t. 11,8 0,28 0,28 11,8 0,16 0,16 11,92

3Tineret femel 0-3

nr 20 100 100 120 4 4 116

t. 0,136 0,4 0,37 0,77 0,9 0,016 0,016 0,884 180

4Tineret femel 3-6

nr

t.5

Tineret femel 6-9nr

t.6

Tineret femel 9-12nr 34 34 34t. 1,141 0,061 0,061 0,62 1,18 60


nr 29 29 25 25 4t. 1,3 0.034 0,034 0,80 1,16 1,16 0,18 40

8Tineret mascul 0-3

nr 21 100 121 3 3 118

t. 0,165 0,5 0,38 0,88 1,05 0,015 0,015 1,04 180

9 Tineret ovin laîngrăşat

nr


recondţionat nr

t.


nr 350 200 6 206 556 25 10 35 521

t. 15,34 0,9 0,28 0,85 2,03 17,37 1,16 0,19 1,35 16,02


19/56

19

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 30 aprilie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.med

iuR

Naş-teri

Cumpă-rări

Treceride laalte

catego-rii

SporTotalintrări

Vân-zări pt

prasilă

vânzări pt

îngră-şat

Trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19


nr 10 10 10 120

t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 239 25 25 264 264

t. 11,92 1,16 1,16 13,08 13,08

3Tineret femel 0-3

nr 116 19 19 135 1 1 134

t. 0,884 0,076 0,67 0,746 1,63 0,004 0,004 1,626 180

4Tineret femel 3-6

nr

t.5

Tineret femel 6-9nr

t.6

Tineret femel 9-12nr 34 34 34t. 1,18 0,06 0,06 1,24 1,24 60


nr 4 4 4 4t. 0,18 0,005 0,005 0,185 0,185 0,185 40

8Tineret mascul 0-3

nr 118 19 19 137 1 1 136

t. 1,04 0,095 0,69 0,786 1,826 0,005 0,005 1,821 1809 Tineret ovin la

îngrăşat nr


recondţionat nr

t.


nr 521 38 25 63 584 4 2 6 578

t. 16,02 0,171 1,16 1,4 2,736 18,76 0,185 0,009 0,194 18,56


20/56

20

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 mai


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Em

Naş-teri

Cumpă-rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

prasi-lă

vânzări pt

îngrăşat

Trecerila alte

catego-rii

Sacri-ficări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18


Nr 10 10 10 124

t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

Nr 264 4 4 268 268

t. 13,08 0,185 0,185 13,26 13,263

Tineret femel 0-3 Nr 134 134 10 10 20 114

t. 1,626 0,75 0,75 2,38 0,23 0,23 0,46 1,92 180

4Tineret femel 3-6

Nr

t.

5Tineret femel 6-9

Nr

t.

6Tineret femel 9-12

Nr 34 34 34 34t. 1,24 0,063 0,063 1,303 1,303 1,303 60

7 Tineret femel 12-18 Nrt.

8Tineret mascul 0-3

Nr 136 136 5 16 21 115

t. 1,821 0,76 0,76 2,581 0,12 0,384 0,504 2,08 1809 Tineret ovin la

îngrăşat Nr


recondţionat Nr

t.


Nr 578 4 4 582 15 60 75 507

t. 18,56 0,185 1,6 1,79 20,33 0,35 1,317 2,27 18,06


21/56

21

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 30 iunie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.med

iu

R Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

prasilă

vânzări pt

îngră-şat

Trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pierderi

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci

reproducători nr 10 10 10

t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 268 268 33 33 235

t. 13,26 13,26 1,82 1,82 11,44

3Tineret femel 0-3

nr 114 114 40 56 96 18t. 1,92 0,616 0,616 2,54 0,92 1,28 2,2 0,34 180

4Tineret femel 3-6

nr

t.5

Tineret femel 6-9nr

t.6

Tineret femel 9-12nrt.


nr 34 34 34 34t. 1,303 0,041 1,344 1,344 1,344 40

8Tineret mascul 0-3

nr 115 115 21 76 97 18

t. 2,08 0,621 0,621 2,7 0,5 1,82 2,32 0,38 180

9 Tineret ovin laîngrăşat nr 26 26 26 26t. 0,614 0,117 0,731 0,731 0,731 150

10 Ovine adulte larecondţionat

nr

t.


nr 507 60 60 567 61 165 226 341

t. 18,06 1,917 1,395 3,31 21,37 1,42 4,92 6,34 15,03


22/56

22

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 iulie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.med

iu

R Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzărirefor-

me

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci


t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 235 235 235

t. 11,44 11,44 11,44

3Tineret femel 0-3

nr 18 18 18 18

t. 0,34 0,1 0,1 0,44 0,44 0,44 180

4Tineret femel 3-6

nr 40 40 40 40

t. 0,91 0,1 101 1,01 1,01 80

5Tineret femel 6-9

nr

t.6



nr 34 34 34t. 1,344 0,04 0,04 1,38 1,38 40

8Tineret mascul 0-3

nr 18 18 18 18

t. 0,38 0,1 0,1 0,48 0,48 0,48 180


nr 26 92 92 118 118

t. 0,731 2,19 0,55 2,74 3,47 3,47 15010 Ovine adulte la

recondţionat nr 33 33 33 33 33

t. 1,82 0,04 1,86 1,86 1,86 1,86 40


nr 341 165 165 506 33 36 69 437

t. 15,03 4,92 0,93 5,85 20,88 1,86 0,92 2,78 18,1


23/56

23

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 august


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu

R Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci


t. 0,8 0,8 0,8

2 Oiadulte

nr 235 235 235

t. 11,44 11,44 11,44

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr 40 40 40

t. 1,01 0,1 0,1 1,11 1,11 80

5Tineret femel 6-9

nr

t.

6Tineret femel 9-12

nrt.


nr 34 34 34t. 1,38 0,04 0,04 1,42 1,42 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.


nr 118 36 36 154 154t. 3,47 0,92 0,72 1,64 5,11 5,11 150


nr

t.


nr 437 36 36 473 473

t. 18,1 0,92 0,86 1,78 19,88 19,88


24/56

24

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 30 septembrie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu

R( Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbecireproducători nr 10 10 1 1 9 180t. 0,8 0,8 0,08 0,08 0,72

2 Oiadulte

nr 235 235 2 2 233 5490

t. 11,44 11,44 0,11 0,11 11,33

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr 40 40 40 40

t. 1,11 0,1 0,1 1,21 1,21 1,21 805

Tineret femel 6-9nr

t.6



nr 34 34 34t. 1,42 0,04 0,04 1,46 1,46 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.9 Tineret ovin la

îngrăşat nr 154 154 154 154

t. 5,11 0,7 0,7 5,81 5,81 5,81 15010 Ovine adulte la

recondţionat nr

t.


nr 473 473 154 40 3 197 276

t. 19,88 0,84 0,84 20,72 5,81 1,21 0,19 7,21 13,51


25/56

25

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 octombrie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu

R Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci


t. 0,72 0,72 0,72

2 Oiadulte

nr 233 233 2 1 3 230

t. 11,33 11,33 0,11 0,055 0,165 11,17

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr

t.

5Tineret femel 6-9

nr 40 40 40 40

t. 1,21 0,07 1,28 1,28 1,28 60

6Tineret femel 9-12

nrt.


nr 34 34 34t. 1,46 0,04 0,04 1,5 1,5 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.


nrt.


nr

t.


nr 276 40 40 316 2 1 3 313

t. 13,51 1,21 0,11 1,32 14,83 0,11 0,055 0,165 14,67


26/56

26

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 30 noiembrie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu

R Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

pra-silă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci


t. 0,72 0,72 0,72

2 Oiadulte

nr 230 230 230

t. 11,17 11,17 11,17

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr

t.

5Tineret femel 6-9

nr 40 40 40t. 1,28 0,07 0,07 1,35 1,35 60

6Tineret femel 9-12

nrt.


nr 34 34 34t. 1,5 0,02 0,04 1,54 1,54 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.

9 Tineret ovin laîngrăşat nrt.


nr

t.


nr 313 313 313

t. 14,67 0,11 0,11 14,78 14,78


27/56

27

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1- 31 decembrie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.Me-diu

R( Naş-

teriCumpă-

rări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

prasilă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pier-deri

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci


t. 0,72 0,72 0,72

2 Oiadulte

nr 230 230 230

t. 11,77 11,77 11,17

3Tineret femel 0-3

nr

t.

4Tineret femel 3-6

nr

t.

5Tineret femel 6-9

nr 40 40 40t. 1,35 0,07 0,07 1,42 1,42 60

6Tineret femel 9-12

nrt.


nr 34 34 34t. 1,54 0,04 0,04 1,58 1,58 40

8Tineret mascul 0-3

nr

t.

9 Tineret ovin laîngrăşat nrt.


nr

t.


nr 313 313 313

t. 14,78 0,11 0,11 14,89 14,89


28/56

28

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie


perioadei

Intrări


Ieşiri

Efectivla sf.

Perioa-dei

Zileanimfuraj

Smz(g)

Ef.mediu Naşteri Cum-

părări

Treceride laalte

catego-rii

Spor Totalintrări

Vân-zări pt

prasilă

vânzări pt

îngră-şat

trecerila alte

catego-rii

Sacrificări

denece-sitate

Pierderi/Reformă

Totalieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Berbeci

reproducători nr 10 10 1 1 9

t. 0,8 0,8 0,08 0,08 0,72

2 Oiadulte

nr 236 35 35 271 33 4 4 41 230

t. 11,8 1,63 1,63 13,43 1,82 0,22 0,22 2,26 11,17

3Tineret femel 0-3

nr 140 140 140 50 84 6 140

t. 0,56 2,56 3,12 3,12 1,15 1,82 0,024 3,12 180

4Tineret femel 3-6

nr 40 40 40 40 40

t. 0,91 0,3 1,21 1,21 1,21 1,21 80

5Tineret femel 6-9

nr 34 40 40 74 34 34 40t. 1,02 1,21 0,27 1,48 2,5 1,084 1,084 1,42 60

6Tineret femel 9-12

nr 34 34 34 34 34t. 1,084 0,24 1,32 1,32 1,32 1,32


nr 35 34 34 69 35 35 34t. 1,5 1,32 0,4 1,72 3,22 1,64 1,64 1,58 40

8Tineret mascul 0-3

nr 141 141 141 26 110 5 141

t. 0,71 2,61 3,32 3,32 0,62 2,68 0,025 3,33 180

9 Tineret ovin laîngrăşat nr 154 154 154 154 154t. 5,11 0,7 5,81 5,81 5,81 5,81 150


nr 33 33 33 33 33

t. 1,82 0,04 1,86 1,86 1,86 1,86 40


nr 315 281 370 651 966 76 187 370 5 15 653 313

t. 14,9 1,27 13,084 7,12 21,47 36,59 1,77 7,67 11,7 0,3 0,27 21,71 14,89


29/56

29

3. Programarea producţii1or

3.1.P rogramarea productiei de lanaInsusirile fi zice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acesto producții. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noa

materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.

Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 april-15 mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără temperaturi scăzute.

Momentul o ptim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1,5cm de lână nou crescută primavara și denumită ,,lâna de pai”. Are diametrul mai redus, usucul puțin consistent, ceea ce usurează tunsul.

De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură, atât cantitateași calitatea lânii, câ t și de efectivul de animale din unitate.

Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest, sens se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfa șurare pe categorii, stabilirea componentei echipei de tuns,stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.

În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame berbecii de reproducție.

Înainte cu 12ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente produsede încarcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul sa se efectueze corespunzător se recomaurmatoarele:

- în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru preveni umezirea lânii;

- tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii; - nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâna;

- nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede.


30/56

30

3.2.Recoltarea și valorificarea producției de lână

După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care aufost înscrise numtunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fitrecut pe masa de sorSortarea lânii se face dupa anumite criterii, finețe,lungime, uniformitate, rezistență, nuadeculoare, cantitatea de impurități vegetaleși minerale din masa lânii. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiricalitative,cea cu defecte fiind depozitatăseparat. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportăcăldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile variind în funcțiecerințele pieții.Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețurinegociabile, în funcție de cerințele pieții. Pentru anul in curs preţul lânii albe brute a fost de 1,5 lei. După recepție în societate, lâna se spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații sfolosește la fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a diferitelor tricotaje. felul acesta lâna se valorifică la un preț superior.

3.2.1 . Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine

Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns, centrul este dotat astfel încat săasigureritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor și a animalelor, sortarea și balotarea,depozitarea temporară a lânii, precum și prevenirea accidentelor de orice natură. Înainte cu 12-14 orede tuns, oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita încărctubului digestiv.Datorită efectivului destul de mare se utilizează tunsul electromecanic.Înainte de

începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție al muncii.Caorganizare centrul de tuns cuprinde:- padoc pentru oile ce urmează a fi tunse; - culoar de trecere a oilor netunse;-punct de tuns;-boxe pentru oile care sunt tunse;- cântar pentru oi; -cântar pentru lână; -masă pentru înregistrări; -masă pentru sortarea lânii; -spații pentru îmbalotare;

-spații pentru pastrarea temporară a lânii; - punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns; -punct sanitar veterinar.Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și fără a se tr ece de multe ori cuaparatul pe același loc, urmărindu-se menținerea întregr ității cojocului de lână după tuns.


31/56

31

3.2.2 Recoltarea si valorificarea producției de lână

În scopul sortării, cojocul de lână se întinde pe o masă din grătar de sârmă sau de lemn, fiindîndepărtată lâna subtunsă și cea provenită de la extremități. Cojocul se cantareste si se inregistreaza

greutatea acestuia, dupa care va fi trecut pe masa de sortare. Sortarea lanii se face dupa anumitecriterii, finete, lungime, uniformitate, rezistenta, nuanta de culoare, cantitatea de impuritati vegetalesi minerale din masa lanii. Scopul acestei sortari este ca lana rezultata sa fie cat mai omogena din

punct de vedere al insusiri1or calitative, cea cu defecte fiind depozitata separat.Lâna astfel sortată este împachetată prin îndoirea părților laterale spre zona mediană și ruconcomitent de la cap și coadă spre mijloc după care se leagă și se introduce în saci sau saltele, urămâne până la livrare. Pe durata depozitării, magaziile nu trebuie să aibă umiditate în exces și s bine ventilate, iar balotul de lână va avea atașată o plăcuță pe care vor fi înscrise cantitatea și cde calitate.

Categoria Numar de indivizi Cantitatea de lână peanimal(kg)

Cantitatea de lânătotală(kg)

Berbeci reproducători 10 4 40Oi adulte 236 2,5 590

Mioare 69 1,8 124,2

TOTAL 315 - 754,2


32/56

32

3.3. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate înhrana omului. În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor începe imediat dupăînțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.

La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și seara), către sfarsitullactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.Acesta poate fi utilizată în hrana omului sub formă proaspătă sau sub cele mai variate cum ar fi proaspăt, cașcaval, diferite sortimente de brânzeturi, iaurt, urdă,unt etc. În cadrul fermei se obţinurmatoarele produse in urma preluc rării laptelui: caş şi urdă.

NUMARCAPETE

OIPRODUCȚIA DE LAPTE PE LACTAȚIE /

CAP OAIEPRODUCȚIA TOTALĂ DE

LAPTE PE TOT EFECTIVUL

271 120 l 32520

32520 - (271 cap x 50 litri)=32520-13550= 18970 kg lapte18970 : 5 = 3794 kg caș

18970 – 3794 = 15176 : 12 =1264 kg urdă

Venituri din vânzarea producțiilor: Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)Caș de oaie 3794 16 60709

Urdă 1264 12 15168Lână 754,2 1,5 1131,3

TOTAL - - 45136,9

Pe întreaga perioadă a lactației, producția medie de lapte este120 l, cu limite 70 - 170l, din care cca., 60 % este obținută în primele 2- 3 luni de lac tație. Laptele recoltat estetransformat imediat in produsele mai sus precizate, folosind metode tradiţionalecheag natural de miel.. Ca produs secundar prin fierberea zărului rezultat din prepararea cașului se obține

urda , in urma căreia rămâne ultimul zăr , folosit in hrana câinilor ciobăneşti.Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețunegociabile prin magazine specializate, corespunzătoare, unde se păstrează latemperatură de 0- 8 grade C în vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.


33/56

33

3.4.1. Sistemul de muls, stâna si strunga-organizare, dotare șifunctional

Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.

Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din material plastic pzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor, mulsul se va efec

rapid, total, la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 deminute la pr ânz și seara. Durata de mulgerea unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe cardă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara.

Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă, recoltardepistare a laptelui.

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor

4.1. Flux ul tehnologic anual de producție

Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune,stabulație)durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație.

Fazele fluxului tehnologic sunt:1.Categoria berbeci de reproductie:

- pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică cantitatea și calitateamaterialului seminal;- perioada de montă; - perioada de repaus.

2.Categoria de oi și mioare:- pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într -o stare bună de întreținere; - perioada de montă care are loc în lunile: septembrie, octombrie, noiembrie;-gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea atentă a oilor. Se asigurãspațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și apă rece; - perioada fătărilor - pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire șisupravegherea fătărilor 24 din 24 deore; pregătirea adăposturilor prin asigurarcompartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oifătate cu miei devârsta de peste 30 zile.

3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0- 35zile.4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul mascul întărcat.


34/56

34

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii

Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită construirea unoradăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece.Unitatea constructivă destincazării oilor pentru perioada de stabulațieo reprezintă saivanul.

Adăpostul este semideschis, are forma literei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente,unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul încomplet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului.

Amenajarea interioara a saivanului c onstă în împărțirea încăperii în boxe pentru fiecarecategorie de ovine și pe stări fiziologice. Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cufrontul de furaje pe ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ şidispersat pe pământ incazul oilor gestante.

Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroasela partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele.

Adăparea se face cu apă de la puţul fermei administrată în jgheaburi. Întreținerea se face peașternut permanent.Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde prinalternarea furajelor fibroase uscate cu cele verzi la care oile au acces un timp limitat, de 4 ore pe zi.

Pentru perioada de pașunat, a fost construită o stână modernă din bârnă de lemn de braddotată cu cameră de prelucrare a laptelui, cu spatiu de odihna pentru ciobani şi căşărie iar penanimale am construit saivane deschise ce permit adapostirea acestora pe vreme nefavorabila cu0,5m 2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin. Sunt construite şi 2 strungi, ce permit schimbarealocului de muls atunci cand din cauza ploilor una din ele nu mai este uşor de utilizat.


35/56

35

5. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională aadăposturilor 5.1. Dimensionarea adăposturilor Adăpostul destinat ovinelor trebuie să asigure condiţii propice de mediu pentru creşterea animaleConstrucţia unui adăpost pentru ovine necesită obţinerea unei autorizaţii deconstruire de laautorităţile competente. Este important ca proiectarea să se realizeze în raport cu facilităţilexterioare conexe, precum padocuri şi ţarcuri în aer liber, drumuri de acces, facilităţi de depozi pentru furajele fibroase şi dejecţii, dar şi cu vegetaţia. Vegetaţia reprezintă un element important, întrucât creează un climat bun în jurul construcţiilooferă vederii o imagine estetică a ansamblului format din construcţii şi peisaj. Alte aspecte esenţîn faza de proiectare se referă la structura adăpostului şi posibilitatea de extindere, precum şîndeplinirea condiţiilor de eficienţă şi siguranţa muncii. Adăpostul pentru ovine se poate amplângă păşune, pentru a scurta sau chiar renunţa la drumul de acces de la adăpost la păşune. Nu seacceptă un amplasament în care drumul de acces se intersectează cu un drum public. Amplasareface pe un teren uscat, ferit de inundaţii. Uneori, este necesar ca pe terenul sistematizat să se realizeze un sistem de drenare pentru excesuapă de suprafaţă. La alegerea terenului se iau în calcul atât dimensiunile adăpostului, cât şi celeocolului pentru mişcare. Ocolul pentru mişcare trebuie să aibă o suprafaţă cel puţin dublă faţă dea adăpostului. Acesta se poate amplasa la o distanţă de minim 70 m faţă de fântâni. Construtrebuie dotată cu apă curentă şi electricitate şi amplasată departe de surse de zgomot- de exemplucăi ferate, autostrăzi sau fabrici. Se recomandă ca animalele să nu fie ţinute într -un mediu poluat cu praf sau în locuri în care vântul înregistrează o intensitate crescută. Amplasamentul se stabileştfuncţie de punctele cardinale, axa clădirii se suprapune direcţiei N-S, cu o marjă de deviaţie de 30°. Amplasarea şi structura boxelor dintr -un adăpost pentru oi r ealizate din componente mobile pot fischimbate relativ uşor. Panourile de gard mobile pot fi realizate din metal sau material lemnUtilizarea lor trebuie să permită aranjarea boxelor în funcţie de nevoile curente. Componendetaşabile pot fi combinate cu elemente de construcţie fixe, precum alei de hrănire betonate, peficşi, săli de muls sau alte spaţii pentru muls. Construcţia gardurilor ar trebui să permită fixarea pe elementele fixe. Acestea se fixează în pardoseală pentru a se asigura stabilitate până caşternutul se acumulează. Se recomandă ca fiecare boxă să aibă porţi de acces. Porţile pot fi d prevăzute în construcţie sau pot fi realizate din garduri mobile. Ocoalele de mişcare sunt amplasate în aer cu acces direct la sistemul de adăpost. Ocoalele le peovinelor să iasă în aer liber şi să se mişte pentru plimbare. O parte din ocol se poate acoperi, pent proteja oile de precipitaţii şi căldura intensă a soarelui. Acestea se pot utilizaîn combinaţie cu zode păşunat. În acest caz, suprafaţa totală trebuie adaptată la nevoile de furajare. Dimensiuni porţilor de trecere din adăpost în ocolul de mişcare trebuie să permită atât trecerea personaluluîngrijire, cât şi a oilor (cel puţin 0,6 m lăţime şi 2 m înălţime). Înălţimea indicată pentru garocolului este de cel puţin 1,2 m. Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama de suprafaţa necesară pe caanimal specifică fiecărei categorii de animale şi anume:

oi adulte – 0,8 m2 / cap; oi + miei – 1,5 m2 / cap; tineret 1 an – 0,5 m2 / cap; tineret peste 1 an 0,7 m2 / cap; berbeci – 1,9 m2 / cap;


36/56

36

5.2 . Planul adăposturilor

5.2.1 Amenajarea interioara a adăpostului


37/56

37


38/56

38

6. PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA BAZEI FURAJERE

6. 1 CALCULUL NECESARULUI DE APĂ

Categoriade ovine

6 l 5 l 0,5 l 2 l 2 l 3 l 3,5 l 0,5 lBerbecireprod.

Oiadulte

Tineretfemel

0-3luni

Tineretfemel

3-6luni

Tineretfemel

6-9luni

Tineretfemel9-12luni

Tineretfemel12-18luni

Tineretmascul

0-3luni

Lunileanului

Ianuarie 1860 36580 - - 2108 - 3797,5 -Februarie 1680 33040 574 - - 2856 2842 574

Martie 1860 37510 3627 - - 3162 1844,5 3627Aprilie 1800 39600 4050 - - 3060 434 4050

Mai 1860 41540 3549,5 - - - - 3549,5Iunie 1800 40200 540 - - - 3570 540Iulie 1860 36425 - 2480 - - 3689 -

August 1860 36425 - 2480 - - 3689 -Septembrie 1620 35250 - 2400 - 3570 -Octombrie 1674 36425 - - 2480 - 3689 -Noiembrie 1620 35250 - - 2400 - 3570 -

Decembrie1674 36425 - - 2480 - 3689 -

Total 17514 407160 12340 7360 9468 9078 34384 12340


39/56

39

6.2 . Hrănirea ovinelor pe categorii

Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp, berbeci sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.

La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de sta fiziologică—perioada de repaus, perioada de pregătire pentrumontă și de montă propriu-zisă, perioada de gestație, perioada de lactație.

Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise începeîncă din luna august și dureazã până î n prima parte a lunii noiembrie. Această perioadă coincid perioada de pășunat. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fnutrețuri concentrate(porumb, grâu, ovăz) precum și srot de soia.În prima parte a gestației, nevde hrană ale oii sunt reduse, fiindcădezvoltarea fătului este mică.

În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial, apărând necesitatea hrănirstimulatoare.

Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea norma

fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte,dezvoltarea glandei mamare și cresterea norma lânii. Ultima parte a gestate ei corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se facnutrețuri conservate.

Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și protcât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri și nutrețuri concentrate.

În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează produclactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri.

Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate, energetice

mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g de fân, iar la sfârșitul alăptării ajun200 —300 g fân pe zi. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verd


40/56

40

6.3. SORTIMENTE DE FURAJE UTILIZATE

Nutreț Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/kg SU

SU

kg

UFL PDIN

g

PDIE

g

Ca

g

P

g

UIDO

Fânnatural

0,850 0,73 67 68 9,5 3 1,49

Fân delucernă

0,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,20

Pajiștede deal

0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12

Lucernainceput

deinflorire

0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,05

Taratede grau

0.87 0.84 106 85 1.6 14 -

Ovaz 0,874 1,03 74 84 4,0 1,0 -

Fosfatdicalcic 0,95 240 185

Datorită particularităților aparatului bucal și tubului digestiv, specia ovină valorifică foarte bingamă largă de furaje și îndeosebi cele fibroase (fânuri, coceni, vreji, pleavă). O lungă perioadă d-un an sursa principală o constituie masa verde de pe pășuni, pajiști naturale și cultivate, surseocazionale (miriști, porumbiște, etc), iar pe durata stabulației sursele de hrană sunt reprezentatefânuri și grosiere, la care se adaugă și grăunțele, reziduurile industriale, nutrețul însilozat și încantități mai reduse nutrețul concentrat. Masa verde . Cantitățile de masă verde și respectiv de substanță uscată ce pot fi consumate de individ într -o zi pot varia în limite considerabile. Astfel, consumul de masă verde depinde de fazavegetație a plantelor, deoarece cu cât acestea sunt mai tinere cu atât cantitatea îngerată este mai mși invers. În același sens variază și

consumabilitatea cu digestibilitatea. În general pentru ovine se consideră că într -o zi cantitatea demasă verde consumată este cuprinsă între 8 – 10 kg la adulte, 6 - 8 kg la tineretul ovin an precedentși 4 - 6 kg la tineretul ovin an curent. În funcție de cantitatea de masă verde la hectar, ținând conaceste consumuri zilnice orientative se calculează încărcătura pe unitatea de suprafață. Fânuri naturale sau cultivate. Sunt administrate în hrana oilor ca atare sau măcinate, în cantități mari și de regulă în perioada de stabulație. Orientativ, cantitățile zilnice administrate în hrovinelor adulte sunt de cca. 1 ,5 kg fân natural, fân de leguminoase1,5 kg, iar la tineret deaproximativ 1 - 1,5 kg. Cantitățile administrate se reduc în situația în care sunt administrate furajare nutrețuri grosiere, suculente concentrate și altele.


41/56

41

Grosierele sunt administrate în hrana oilor în cantități zilnice cuprinse între 0,5 kg și 2,0 kg. Aceacategorie de furaje este reprezentată de paie de cereale, coceni, vreji de leguminoase (soia, fasomazăre), etc. Nutrețurile suculente administrate nu trebuie să depășească 40- 45 % din valoarea nutritivă a rației.În acest sens, cantitățile zilnice administrate sunt cuprinse între 2 și 5 kg la categoriile adulte și 1- 2

kg la cele tinere. Cu aproximativ 20 zile înainte de debutul fătărilor, în timp ce cantitățile suculente administrate se reduc cresc cele de concentrate cultivate. Nutrețurile concentrate sunt administrate în cantități reduse și au rolul de a echilibra rația în principnutritivi. Furajele concentrate administrate în furajarea oilor reprezintă adesea un amestec de porumb, șroturi, orz, mazăre, tărâțe și gozuri, iar cantitățile zilnice administrate variază între 0,1 și0,5 kg. În cazul oilor crescute în gospodăriile populației acestea primesc înainte de fătare poru

boabe sau uruit.Porumbul , este cultura de cereale cea mai răspândită în țara noastră și care produce cantitatea cemai mare de substanțe digestibile pe unitatea de suprafață. Grăunțele de porumb sunt foartedigestibile (85- 90 % pentru SO) dar și deosebit de palatabile, la toate speciile de animale domestice.Caracteristică grăunțelor de porumb este și constanța valorii energetice, în măsura în care ace

sunt recoltate la maturitate. Proporția de zaharuri în porumb este relativ redusă (cca 3 % în SUfel ca și cea de celuloză brută (sub 3 % în SU). Ovăzul, reprezintă cca 4,5 % din producția mondială de grăunțe de cereale, fiind prod preponderent în țările nordice. Conținutul grăunțelor de ovăz în proteină este mai ridicat compacu alte grăunțe, iar aminoacizii esențiali sunt mai bine echilibrați.Grăunțele de ovăz conțin însămai ridicată proporție de celuloză brută (peste 10 %) dintre toate celelate cereale. Fânul natural. Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe paji

permanente exploatat e prin cosire (fânețe), când masa verde este conservată prin uscare. La noi înțară aceste fânuri sunt împărțite după proveniență în: fân de luncă, fân de câmpie, fân de dearespectiv fân de munte; la rândul său, fânul de luncă este împărțit în subtipuri: de baltă, de luncă joasă, mijlocie sau ridicată. Sub aspnutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică, care la rândul ei edependentă de condițiile geografice, sol, climă etc . Fânul de lucernă. Lucerna este cea mai v aloroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un locdeosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depiîn principal de: faza de vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare (păstrare) Pășunea. O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore, p pășunat.Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată și ca urmare consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să selecteze plantele pe carconsumă. În același timp, pășunatul este mijlocul cel mai economic de administrare a nutrețurSănătatea animalelor este mai bună în perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și benede efectul razelor solare.Lucerna este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind folosită averde cât și conservată (fân, siloz).Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative antagoniste celor calitative.

Nutre țurile grosiere reprezintă partea aeriană a plantelor (cereale și leguminoase) ajunse maturitate, după recoltarea grăunțelor și semințelor. În această grupă intră paiele de cereale (inclcocenii și ciocălăii de porumb). Nutrițional, paiele se caracterizează prinr -un conținut ridicat înglucide parietale, respectiv 60- 85 % din substanța uscată (după specia plantelor). Conținutul mineraleste variabil (5- 9 % din SU),paiele fiind carențate în Ca, P, Mg și în special în microelement


42/56

42

6.4. NORME ȘI RAȚII UTILIZATE

NORME DE HRANĂ PENTRU OVINELE ADULTE Categoria de ovine SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO

Berbeci în perioada de repaus sexual 1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,1

Berbeci în perioada de pregătire pentru montă 1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1

Berbeci în perioada de montă 1,51 1,25 120 120 6,2 4,0 2,1Oi în prima parte a gestației 1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7Oi în a doua parte a gestației 1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6

Oi la început de lactație 1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5Oi în lactație 1,7 1,34 137 137 8,8 4,0 2,3

NORM E DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN , ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ Categoria de ovine SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO

Tineret ovin 0-3 luni 0,9 0,58 64 64 3,8 1,8 0,9






43/56

43

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE REPAUS( pe timp de iarnă )

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE PREGĂTIRE PENTRUMONTĂ ( pe timp de vară )

Valoarea nutritivă a nutrețurilor Norme de h rană

1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,2Preț LeiSU

kg UFLPDIN

GPDIE

gCag

Pg UIDO Lei/kg Denumire kg brut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

Cag

PG UIDO

0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4 Fan natural 1,418 1,205 0,88 80,767 81,972 11,452 3,616 1,446 0,567

Total 2,058 1,749

Valoarea utritivă a nutrețurilor Norme de hrană

1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1Preț LeiSU

kg UFLPDIN

gPDIE

gCag

Pg UIDO Lei/kg Denumire

kgbrut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

CaG

Pg

UIDOLei

0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pa jiște de deal 4,2 0,74 0,66 70 65 5,5 2,9 0,82 0,42

0,874 1,03 74 84 4,0 1,0 - 1,5 Ovăz 2,4 0,36 0,35 26 30 1,4 0,36 - 3,6

Total 6,6 1,1 1,01 96 95 6,9 3,3 0,82 4,02


44/56

44

RA ȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂ

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE LA ÎNCEPUTUL LACTAȚIEI(pe timp de iarnă )

Valoarea nutritivă a nutrețurilor Norme de hrană

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO Preț/kg 1,51 1,25 120 120 6,2 4,0 2,1

Preț LeiDenumire kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO

0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 0,03 Pajiste de deal 7,980 1,404 1,250 132,022 125,000 10,534 5,618 1,475 0,239

Total

Valoarea nu tritivă a nutrețurilor

Denumire

Norme de hrană

SUkg UFL

PDING

PDIEg

Cag

Pg

UIDO

Lei/kg

1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5Preț Leikg

brutSUkg UFL

PDINg

PDIEg

CaG

Pg UIDO

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0,5Fan delucernă 0,492 0,418 0,280 46,806 39,284 6,478 1,045 0,501 0,246

0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 0,4 Fan natural 1,450 1,233 0,900 82,603 83,836 11,712 3,699 1,837 0,580

Total RB 1,942 1,651 1,180 129,409 123,119 18,190 4,743 2,338 0,826

DIF.NH-RS 0,149 0,400 42,591 48,881 -7,890 0,857 0,162

0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0,3 Tarate degrau 0,512 0,444 0,400 50,667 42,667 0,667 5,689 0,164

Total RS 0,512 0,444 0,400 50,667 42,667 0,667 5,689 0,164

TOTAL 2,454 2,095 1,580 180,075165,78

6 18,85710,43

2 2,338 0,990


45/56

45

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN LACTAȚIE ( pe timp de vară )

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI(pe timp de vară)

Valoarea nutritivă a nutrețurilor Denumire

Norme de hrană 1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7 Preț

LeiSUKg UFL

PDINg

PDIEg

Cag

Pg UIDO

Lei/kg kg brut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

CaG

PG UIDO

0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 0,03 Pajiste dedeal4,533 0,798 0,710 74,989 71,000 5,983 3,191 0,838 0,135

TOTAL 4,533 0,798 0,710 74,989 71,000 5,983 3,191 0,838 0,135

Valoarea nutritivă a nutrețurilor

Denumire

Norme de hrană 1,7 1,34 137 137 8,8 4,0 2,3

Preț Lei

SUkg UFL

PDING

PDIEg

Cag

Pg

UIDO

Lei/kg

kgbrut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

CaG

PG UIDO

0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 0,03 Pajiste de deal 8,555 1,506 1,340 141,528 134,000 11,292 6,022 1,686 0,256

Total 8,555 1,506 1,340 141,528 134,000 11,292 6,022 1,686 0,256


46/56

46

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI( pe timp de iarnă )

Valoarea nutritivă a nutrețurilor

Denumire

Norme de hrană

1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7Preț LeiSU

kg UFLPDIN

gPDIE

gCag

Pg UIDO

Lei/kg kg brut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

Cag

Pg UIDO

0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4 Fan natural 1,144 0,973 0,710 65,164 66,137 9,240 2,918 1,167 0,458

Total 1,144 0,973 0,710 65,164 66,137 9,240 2,918 1,167 0,458

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN A DOUA PARTE A GESTAȚIEI ( pe timp de iarnă)


1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6 Preț LeiSU

kg UFLPDIN

gPDIE

gCag

Pg UIDO

Lei/kg Denumire kg brut

SUkg UFL

PDINg

PDIEg

CaG

Pg UIDO

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0,5 Fan de lucerne 0,527 0,448 0,300 50,149 42,090 6,940 1,119 0,537 0,2630,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4 Fan natural 0,854 0,726 0,530 48,644 49,370 6,897 2178 1,082 0,342

Total RB 1,381 1,174 0,830 98,793 91,459 13,838 3,297 1,619 0,605DIF.NH-RB -0,074 - -0,793 6,541 -5,938 0,603 -0,019

0,95 240 185 2,5 Fosfat dicalcic 0,004 0,004 0,060 0,740

Total 1,381 1,174 0,830 98,793 91,459 14,798 4,037 1,619 0,605


47/56

47

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 3-6 LUNI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 6-9 LUNI(pe timp de iarnă)


0,9 0,58 64 64 3,8 1,8 0,9 Preț LeiSU

kg UFLPDIN

gPDIE

gCag

Pg UIDO


SUkg UFL

PDINg

PDIEG

Cag

Pg UIDO

0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,05 0,4 Lucernă inceput de inflorire 2,247 0,425 0,310 47,562 36,096 3,185 1,699 0,446 0,899

0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 0,03 Pajiste de deal 1,979 0,310 0,310 32,742 31,000 2,612 1,393 0,390 0,059

Total 4,226 0,773 0,620 80,303 67,096 5,797 3,092 0,836 0,958


1,2 0,92 88 88 7,1 2,8 1,25 Preț kgSU

Kg UFLPDIN

gPDIE

gCag

Pg UIDO


SUkg UFL

PDINg

PDIEg

Cag

PG UIDO

0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,4 Fân natural 1,38 1,16 0,85 78 79 10,1 3,5 0,85 0,270,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,20 0,4 Fân lucernă 0,106 0,09 0,07 11 9 2,4 0,22 0,20 0,04

Total 1,48 1,2 0,92 89 88 12,5 3,7 1,05 0,31


48/56

48

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 6-9 LUNI(pe timp de vară)

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 9-12 LUNI(pe timp de vară)


1,2 0,92 88 88 7,1 2,8 1,25 Preț LeiSU

kgUFL

PDINg

PDIEg

Cag

Pg

UIDOLei/kg

Denumire kg brutSUkg

UFLPDIN

gPDIE

gCag

PG

UIDO

0,176 0,89 91 89 7,5 4,0 1,12 0,03 Pajiște de deal 5,8 1,03 0,92 96 91 7,7 4,1 1,1 0,58TOTAL 5,8 1,03 0,92 96 91 7,7 4,1 1,1 0,58


1,25 0,65 45 45 3,3 2 1,35Preț LeiU

kgUFL PDIN

gPDIE

gCag

Pg

UIDO Lei/kg Denumire kg brut SUkg

UFL PDINg

PDIEg

Cag

Pg

UIDO

176 0,89 94 89 7,5 4 1,12 0,03 Pajiste de deal 4,150 0,730 0,650 68,652 65,00 5,478 2,921 0,818 0,124

TOTAL 4,150 0,730 0,650 68,652 65,00 5,478 2,921 0,818 0,124


49/56


50/56

50

6.5. PROGRAMAREA NUMĂRULUI DE ZILE FURAJATE

Categoriade ovine

0-3luni

3-6 luni 6-9 luni 9-12luni

12-18luni

Oi înlactație

Oi partea Ide gest ație

Oi parteaaII a degestație

Berbeci TOTA

NUMĂRZILE

URAJATE

- 3600 4734 3600 11356 48930 21150 14100 3650 111120


51/56

51

7. Eficiența pragului de rentabilitate a producței

7.1. Necesarul de nutrețuri pe categorii

a) BERBECI : - pregătire pentru montă ( 3 luni)

- pajiste de deal : 4,2 kg x 90 zile furajate x 10capete = 3780 kg- ovăz : 2,4 kg x 90 zile furajate x 10 capete = 2160 kg

montă (3 luni) - pajiste de deal: 6,5 kg x 60 zile furajate x 10 capete= 3900 kg- fân de lucernă: 0,2 kg x 30 zile furajate x10 capete= 60 kg- tărâțe de grâu: 0,1 kg x 30 zile furajate x 4 capete= 30 kg

repaus sexual ( 6 luni )- fân na

Proiect ovine eu.pdf

Documents

Transcript of Proiect ovine eu.pdf