Universitatea Ovidius Constana Facultatea de tiine ale Naturii i tiine Agricole Masterat:Managementul Impactelor de Mediu

CARACTERIZAREA I IMPORTANA APELOR CURGATOARE DIN REGIUNEA DOBROGEA

ndrumator: ef lucrri Dr. Manuela Samargiu

Student: Pipeaua Gabriela Lacrmioara

2010

Cuprins: I.Generaliti.............................................................................3 II.Caracterizarea apelor curgtoare din regiunea Dobrogea.....5 II.1. Taia..........................................................................5 II.2. Telia.........................................................................6 II.3. Slava (Caugagia).......................................................7 II.4. Casimcea...................................................................8 II.5. Dunrea....................................................................10 II.6. Canalul Dunre-Marea Neagr................................12 III. Importana apelor curgtoare din regiunea Dobrogea.......15 IV. Ameninri.........................................................................15 V.Concluzii..............................................................................16

2

I. Generaliti:Apa este un element esenial pentru viaa i pentru procesele naturale. i totodat reprezint o resurs limitat. Existena noastr i activitile noastre economice sunt n totalitate dependente de aceast preioas resurs. Este n egal msur factorul climatic important care susine dezvoltarea ecosistemelor i componenta cheie n schimbul de substan i energie n ciclul hidrologic. Activitile umane exercit presiuni importante asupra resurselor de ap att cantitativ ct i calitativ. O problem important n legatur cu folosirea apelor o constituie lupta mpotriva polurii lor. O not caracteristic a reelei hidrografice de pe teritoriul judeului este densitatea foarte scazut a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentnd cea mai redus valoare de pe ntreg teritoriul rii. Apele sunt reprezentate de rauri(Taia,Telia,Slava i Casimcea), pruri( Topolog, Crucea, Nuntai), lacuri (Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tbcrie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judeului Constana fr s amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene - fluviul Dunrea i Marea Neagr. Fluviul Dunrea i Canalul Dunre-Marea Neagr realizat parial pe traseul vii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavod i Agigea, are o adncime medie de 7,5 msi, este prevzut cu dou ecluze( la Cernavod i la Agigea).

3

http://www.liis.ro/hosted/atestate/geografie/imagini/pod%20dobrogei.jpg

4

II.Caracterizarea apelor curgtoare din regiunea DobrogeaII.1.Rul Taia:Raul Taita cu o lungime de 57 km si o suprafata de bazin de 591 kmp, izvoraste de la contactul dintre Culmea Pricopanului si Podisul Niculitel, de la altitudinea de 240 m. Pe o distanta de cca. 23 km formeaza limita naturala intre cele doua masive, ca apoi printr-o cotitura brusca in comuna Horia la 90 grade,sa- si aleaga calea cea mai scurta spre lacul Babadag. Este raul cel mai important din Dobrogea. In cursul superior Taita are o albie majora ingusta nedepasind 20 50 m egal dezvoltata pe ambele parti. Versantii sunt inclinati la 25 30 grade, fragmentati de vai oarbe, albia minora avand aspect de sant cu un curs meandrat dovedind un stadiu de imbatranire. Valea se largeste in continuare astfel ca in dreptul loc. Hamcearca ajunge la 150 m, iar spre varsare in lacul Babadag la 300 m. Afluentii cei mai importanti sunt dinspre Depresiunea Nalbant, respectiv paraul Alba si Taita. Conform Atlasului Secarii Raurilor din Romania (editia 1974) raul Taita de la izvor pana la confluenta cu paraul Curaturi poate seca o data la mai mult de cinci ani (secare rara), in aval de confluenta avand caracter permanent.

5

II.2.Rul Telia:Telita (L = 48 km; S = 287 kmp) izvoraste din apropierea comunei Niculitel, din podisul cu aceeasi denumire, de la altitudinea de 270 m. Valea sa, in zona de izvoare, are aspect torential, insa in aval de satul Telita patrunde deja in depresiunea inalta a Nalbantului, puternic colmatata prin aluviunile aduse de cursurile repezi din directia coastelor. Albia sa este ingusta, putin incapatoare, mai ales in partea inferioara, unde este invadata pe anumite sectoare de vegetatie acvatica. Apele freatice din fundul vaii sunt apropiate de suprafata (1-5 m), din care cauza Telita primeste o alimentare subterana permanenta, dar foarte redusa. Suprafata inundabila si cu exces de umiditate in bazinul Telitei se cifreaza la circa 2,5 kmp.

http://www.e-calauza.ro/trasee/Tulcea_files/image003.jpg

6

II.3.Rul Slava:Slava (Caugagia) are o lungime de 38 km si o suprafata a bazinului de 356 kmp, s-a adaugat prin cursul sau inferior si afluentul sau din stanga Ciucurova sau Slava Cercheza, la culoarul ce separa Podisul Babadagului de Podisul Casimcei. Ambele rauri isi au originea in capetele vestice ale unor depresiuni tectono-erozive: Slava in Depresiunea Baspunar, iar Ciucurova in Depresiunea Atmagea. Raul Slava se uneste cu paraul Ciucurova, in dreptul localitatii Slava Rusa, fiind nepermanent pana la aceasta confluenta (cu secare odata la 2-5ani conform Atlasului Secarii). Aval de confluenta cu Ciucurova, cursul de apa Slava arecaracter permanent.

http://www.e-calauza.ro/trasee/Tulcea_files/image005.jpg

7

II.4.Rul Casimcea:Casimcea are o suprafata de bazin bine dezvoltata in partea sudica a Podisului Casimcei cu afluenti care se concentreaza spre Depresiunea Pantelimon. Dupa iesirea sa din zona de izvoare, cursul sau formeaza chiar limita intre intre Dobrogea de Nord si Podisul Tortomanului, si se varsa in lacul Tasaul. Casimcea izvoraste din platforma inalta, de la altitudinea de 309 m. Lungimea raului este de 69 km, iar suprafata bazinului este de 740 kmp. Dupa un sector torential de circa 10 km, raul patrunde in zona de contact dintre calcarele jurasice si masivul vechi, caledonian, al Pantelimonului. Aici primeste o serie de afluenti, dezvoltati mai ales spre dreapta, cum sunt Cartalul sau Dereaua Mare, Pantelimonul, Valea Seaca si Gura Dobrogei, iar din stanga pe Ramnicul si Gradina Mucova. Pe platforme largi din bazin, apele freatice se afla la adancimi mari, in general sub 30 m, iar in fundul vaii Casimcei ele se aproprie de suprafata, adancimea obisnuita variind in jur de 5 m. In general malurile raului sunt joase si stabile. Viiturile se produc brusc cu ocazia ploilor torentiale atingandu-se nivelul maxim in cca. 1-2 ore, ca apoi sa scada ceva mai lent in 6-12 ore. In conformitate cu Atlasul Secarii Raurilor din Romania, raul Casimcea poate seca odata la mai mult de 5 ani, pe sectorul cuprins intre localitatile Casimcea si Nistoresti (aproximativ 8 km), restul cursului de apa avand caracter permanent. Majoritatea cursurilor de apa din spatiul hidrografic Dobrogea au characteristic fenomenul de sec, ce se manifesta frecvent.

8

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://daniellaungureanu.files.wordpress.com/2009/03/manastirea-casian.jpg%3Fw%3D450%26h %3D1386&imgrefurl=http://daniellaungureanu.wordpress.com/2009/03/01/hram-la-casian/&usg=__YDs41rvbLFijTXOeJVLyoYlZGM=&h=1386&w=450&sz=435&hl=ro&start=8&zoom=0&um=1&itbs=1&tbnid=5xJuh0eryK4HkM:&tbnh=150&tbnw=49&p rev=/images%3Fq%3Dmanastirea%2Bcasian%26um%3D1%26hl%3Dro%26tbs%3Disch:1

9

II.5.Dunrea:Pentru ara noastr, Dunrea constituie una dintre componentele eseniale ale naturii locurilor. Ea colecteaz aproape ntreaga retea de ape curgtoare (n afara ctorva mici ruri dobrogene). Afluenii ei principali formeaz un fel de aureol n jurul cununei Carpailor, iar afluenii de ordinul al doilea au direcii radiale, ferastruind prin vi transversale munii, fapt deosebit de favorabil cilor de comunicaie interioare. Dunrea este cel mai important fluviu internaional din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pna la Marea Neagr. La intrarea n ara noastr are un debit mediu de 5960 m3/s datorit n bun parte aportului afluenilor mari pe care i adun n zona de convergen hidrografic din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaz debitul. Pe teritoriul rii noastre, Dunrea parcurge 1075 km si adun o mare cantitate de ape,astfel c la Patlageanca, nainte ca fluviul s se desparta n braele ce alctuiesc, delta i s-i rsfire apele pe numeroase grle, debitul mediu ajunge la 6 470 m3/s, egal cu cel al Volgi. Pe teritoriul romnesc, Dunrea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazia i Orova, odinioar cu mari dificulti n calea navigaiei (stnci n albie, cureni n vrtej) a fost pus n valoare prin crearea marelui baraj de la Porile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice i de navigaie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Porile de Fier Clrai, unde fluviul curge ntr-o singur albie (doar cteva mari ostroave), dispune de adncimi ce asigurp un pescaj minim de 2 m (la ape mici). Sectorul Clrai-Brila se caracterizeaz prin desprirea fluviului n dou brae ce nchid n interior dou incinte, pe vremuri cu mlatini, lacuri i pduri, n prezent ndiguite, drenate i cultivate agricol. n aval de Brila este Dunrea maritim, cu adncimi mai mari, ceea ce asigur circulaia navelor maritime (peste 7 m pescaj).

10

http://www.mmediu.ro/vechi/images/ape/dunarea.jpg

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.primaria-harsova.ro/Galeria/images/Dunarea%2520la %2520Harsova.jpg&imgrefurl=http://www.primaria-harsova.ro/Galeria/pages/Dunarea%2520la %2520Harsova.htm&usg=__7U5cXyilWpIoKuBMxKnV4rFHfA=&h=263&w=350&sz=11&hl=ro&start=1&zoom=1&um=1&itbs=1&tbnid=5ErrDnp5X6SdM:&tbnh=90&tbnw=120&prev=/images%3Fq%3Ddunarea%2Bharsova%26um%3D1%26hl %3Dro%26tbs%3Disch:1

11

II.6.Canalul Dunre-Marea NeagrCanalul Dunre-Marea Neagr este un canal navigabil n judeul Constana, Romnia, ce leag porturile Cernavod de pe Dunre i Constana Sud de la Marea Neagr, scurtnd drumul spre portul Constana cu aproximativ 400km. Canalul este parte component a importantei ci navigabile europene dintre Marea Neagr i Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunre). Folosind aceast rut, mrfurile din Australia i Orientul ndepartat, destinate Europei Centrale, i scurteaz drumul cu 4.000 kilometri. Planuri de a construi acest canal existau nc din secolul XIX. nc de la alipirea Dobrogei la Romnia, n 1878, a nceput a fi vehiculat ideea unui al patrulea bra al Dunrii, de data aceasta artificial, care s scurteze drumul ctre Marea Neagr. Condiiile tehnice ale epocii fceau ca o astfel de realizare s fie extrem de dificil i costisitoare, aa nct regele Carol I, realist, a refuzat s se implice n acest proiect. Ideea ns nu a fost abandonat, n 1928 viitorul academician Aurel Brglzan avea s fac un studiu, care a indicat practic actualul traseu al canalului.Ulterior, Carol al II-lea a cochetat i el cu ideea canalului, dar criza economic mondial si apoi nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial au fcut ca realizarea lui s fie amnat. n 1949 a nceput construcia canalului, muli dintre muncitori fiind deinui politici din nchisorile comuniste i din rndurile minoritilor etnice i religioase. Lucrrile au fost sistate n 1955 i reluate abia n 1975. Canalul a fost inaugurat smbt, 26 mai 1984, de ctre Nicolae Ceauescu. S-au excavat circa 300 milioane m3 (mai mult cu 25 milioane dect la Canalul Suez i cu 140 milioane mai mult dect la Canalul Panama) i s-au turnat 3,6 milioane m3 de betoane. Cu o lungime de 64 km, o adncime de 7 m, o lime la baz de 70 m i la suprafa de 110-140 m, canalul are o capacitate anual maxim de transport de 75 de milioane tone de marf. Pescajul maxim admis este de 5,5 m permind astfel accesul navelor fluviale i a celor maritime mici. La fiecare capt exist cte dou ecluze care permit traficul n ambele sensuri. Canalul traverseaz localitile Cernavod, Saligny, Mircea Vod, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Alb. Aici canalul se bifurc. Ramura nordic (Canalul Poarta Alb-Midia Nvodari) trece prin Nazarcea,12

Constana, Ovidiu i Nvodari. Ramura sudic trece prin Basarabi i Agigea. Construirea canalului a necesitat o investiie de circa 2 miliarde de dolari. Estimrile iniiale prevedeau recuperarea investiiei n 50 de ani. Exploatarea canalului aduce ns venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durat de recuperare a investiiei de peste 600 de ani.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiier:Canalul_Dunare_Marea_Neagra.jpg

13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiier:Danube-Black_Sea_Canal.jpg

14

III.Importana apelor curgtoare din regiunea DobrogeaUtilizarea apei nu trebuie privit doar sub aspect cantitativ; ea este inseparabil legat i de cel calitativ. Nici populaia i nici economia nu pot ntrebuina apele de calitate necorespunzatoare.De aceea,o problem important pe plan mondial, la ordinea zilei, este lupta mpotriva polurii apelor. Poluarea apelor curgtoare afecteaza canalele, fluviile i rurile pe cursul lor pn la vrsare lor n Mare Neagr. Ea poate contamina i suprafee ntinse de ap, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale. Judeul Constana este deficitar n privina apelor curgtoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime.

IV.Ameninrintruct apele rurilor au n majoritatea cazurilor provenien pluvial (n foarte mic msur naval sau subteran), acestea se caracterizeaz prin mari variaii de debit, consecin a continentalismului climatic. La mari ploi toreniale, unele ruri au produs inundaii. ndiguirile fcute nlatur n mare parte acest pericol, protejnd terenurile din vecintate.

15

V. ConcluziiGrupa rurilor dobrogene cuprinde ruri puine i scurte, cu debite sczute n cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telia, Taia i Casimcea, care se vars n lacurile din lungul armului Mrii Negre. n vestul Dobrogei sunt unele ruri mici care se vars n Dunre. Lacurile ocup doar o suprafa de 1,1% din teritoriul rii, dar au o importan multipl, nu numai turistic (balnear), ci i piscicol. Cele mai mari lacuri sunt la rmul mrii, fie lagune ca Razim (415 km2), Golovia, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu ap dulce, fie limanuri maritime ca Techirghiol, cu ap sarat i nmoluri curative, ori Mangalia. Sunt i limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostitea, Oltina s.a., la Dunre, sau Snagov si Caldaruani, la nord de Bucureti, amenajate pentru agrement i sporturi nautice. Avndu-i originea n vechea mare sarmatic, mult mai intins, Marea Neagr are o suprafa de 462 535 km2 (mpreuna cu Marea Azov). Este o mare de tip continental, legndu-se prin strmtori (Bosfor i Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu ntreg Oceanul Planetar. Are puine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea. Originalitatea Mrii Negre const n lipsa curenilor verticali, care ar asigura ptrunderea aerului n adnc. Aceasta explic existena a dou straturi de ap: unul din adnc, ceva mai srat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuiete acumularea de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vieuitoare; altul la suprafa (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce (doar 17-18% salinitate), influenat de factorii climatici. Numai n cel superior se dezvolt fauna. n nord-vestul mrii, deci n dreptul rii noastre, platforma continental, cu adncimi reduse, face ca bogia faunei s fie mai mare.

16