Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie și Filosofie

Specializarea Societate, artă, identități în Europa Centrală.

De la mediaval la modernitate

Proiect masterat

Autor

Cristiana Puni

Cluj-Napoca

2012

Natura în viziunea pictorului

Gheorghe Olariu

Proiectul de față va cuprinde tema și subiectul disertației, exprimate într-un rezumat

fondat pe metodologia de cercetare prin care ne propunem demonstrarea ipotezelor și

argumentarea soluțiilor personale ce vor reieşi în urma cercetării. Luând în considerare

subiectul lucrării vom trata și stadiul în care se află cercetarea cu privire la operele

plasticianului Gheorghe Olariu, cu scopul de a scoate în evidență valoarea artei plastice

mureșene în contextul artistic european. Prin urmare, proiectul va conține planul ce va sta la

baza lucrării de disertație.

Cercetarea va aborda schimbările produse în orașul Târgu-Mureș începând din a doua

jumătate a secolului al XX-lea în ceea ce privește pictura ca gen artistic, prin catalogarea

principalilor exponenţi ai genului din periada abordată. Din această perspectivă, cercetarea se

va îndrepta asupra operelor artistului Gheorghe Olariu (1929-1984), mai precis asupra

peisajelor sale ce în opinia noastră uimesc printr-o compoziție simplă, dar în același timp

plină de esență. Prin urmare ne propunem ca lucrarea să fie dezoltată pe paradigma studiului

de caz, urmărind obiectivul propus prin proiect de a reliefa importanța operelor unui pictor

mureșan, prin valorificarea bogatei colecție de lucrări pe care le-a lăsat în urma sa. Parte din

lucrările plasticianului subiect al studiului nostru, se află astăzi în posesia Muzeului de Artă

Târgu-Mureș, precum și în colecțiile private.

Analiza practicii artistice a lui Gheorghe Olariu în cercetarea de față are rolul de a

evidenția legătura dintre arta practicată în arealul de activitate al plasticianului și arta

europeană din cea de a doua jumătate a seculului al XX -lea, și nu numai. Scopul vizat prin

proiect este acela de a ilustra absorbția de influențe atât din școala de la Barbizon, realism și

postimpresionism, precum și verificarea ipotezei existenţei unui paralelism raportat la

maeștrii Renașterii în ceea ce privește paleta cromatică utilizată.

2

Prin tema disertației ne propunem identificarea elementelor ce personalizează

viziunea lui Gheorghe Olariu asupra naturii, rolul acesteia în operele sale și modul în care i-a

influențat creația. Vom încerca surprinderea raportului dintre realitatea înconjurătoare și

universul transpus în opera artistului în vederea identificării elemntelor conceptuale ale

artistului privitoare la semnificația artei. Ne propunem demararea studiului începând cu un

set de întrebări, ce va constitui în fond problematica cercetării: De ce peisaje? Ce rol a avut

natura în creaţia artistului? Ce l-a influența în creația sa? Ce curente l-au inspirat? Ce rol a

avut contextul socio-politic în viziunea sa artistică? etc. În funcție de răspunsurile ce le vom

identifica pe baza metodologiei abordate în cercetare, urmează ca în cea de a doua fază să

stabilim teza și ipotezele, pe care ulterior să le demonstrăm cu ajutorul instrumentarului

investigației științifice. Ca prime ipoteze ce le întrevedem încă din această etapă, le-am

menționa pe cele legate de influențele artistice ce se regăsesc în pictura lui Gheorghe Olariu,

cum ar fi realismul și postimpresionismul, vorbind de aceste influențe ne gândim atât la

stuctura compozițională, la pensulație, la paleta cromatică, dar și le tematică și modul de

abordare a subiectul de către plasticianul Gheorghe Olariu.

Obiectivul principal al studiului este acela de a actualiza biografia artistului, iar cel

secundar fiind acela de a aprofunda operele sale în vederea stabilirii unei legături artistice

între arta ce evoluează în regiunea Mureșului și cea care s-a manifestat în aceaşi perioadă în

Europa, dar și rolul curentelor apărute în secolul al XIX-lea și XX. Ținând cont că cercetarea

acestei teme a fost mai puţin abordată, Gheorghe Olariu decedând la mijlocul anilor 1980, a

beneficiat doar de menționări sporadice în mai multe periodice și doar în câteva cataloage,

fără să se fi realizat vreo biografie cu abordarea complexă a operei sale (trăsături și manieră

de lucru). Astfel, considerăm că disertația va studia un subiect de interes încă neabordat,

punând la dispoziția publicului o lucrare ce va întruni informații utile asupra artistului şi a

epocii în care acesta a creat. În subsidiar ne propunem dezvoltarea stadiului cercetării

operelor din plastica mureşană, în care apare atmosfera europeană în compoziție, în final

resemnalând pieței bunurilor de artă un artist care merită să primească tot mai multă atenție.

Elaborarea disertaţiei va constitui și un prilej de aprofundare a omului și pictorului

Gheorghe Olariu, pe calea analiza operei sale, cu predilecție a lucrărilor care omagiază

natura. În același timp o altă preocupare a proiectului nostru este redescoperirea și

redefinirea rolului artistului în ilustrarea mișcării artistice mureșene din cea de a doua parte a

3

secolului al XX-lea, și totodată valorificarea creativităţii și a talentului artistic reunite în

persoana lui Ghorghe Olariu, cu potenenţarea lucrările sale inspirate din universul naturii.

Lucrarea de disertație urmeză să releve o legătură de conexitate considerăm noi, cu

lucrarea de licență intitulată Simbol și alegorie în mozaicul, pictura interioară și vitraliul în

decorarea Palatului Culturii din Târgu-Mureș, prin reliefarea legături dintre Transilvania și

Europa în ceea ce priveşte mişcările artistice din secolul al XX-lea. Ne propunem ca

cercetarea să se axeze pe demonstrarea continuității unei tradiții exsitente în plastica

mureșană cu privință la includerea de reflexe ale artei europene în dezvoltarea unui stil

particular. Totodată urmează să facem referire și la influența pe care politicul le-a avut

asupra afirmării artistice a creatorilor, dar și rolul pe care contextul social la exercitat asupra

trăsăturilor și evoluției operelor pornind de la studiului de caz al pictorului Gheorghe Olariu.

În ceea ce privește metodologia de cercetare vor fi urmărite trei etape de bază, fiecare

cuprinzând secțiuni specifice în acord cu tema de cercetare.

O primă etapă va fi cea de documentare în care se va explora o bibliografie prealabilă,

după care ne vom axa către o cercetare avansată pe baza cercetării din etapa precedentă. Pașii

din această etapă vor constitui o identificare analitică a abordării problematicii, a principalilor

autori ce au avut în atenție subiectul lucrării, dar și conceptele centrale, cuvintele cheie ale

cercetării. Din secțiunea avută în vedere se va face o documentare a dimensiunii istorice a

problemei abordate, constituind un element principal în demonstrarea tezei de bază a

disertației.

O a doua etapă în demersul metodologic va fi elaborarea planului de investigație ce

va cuprinde teza și variate abordări ale acesteia. Se va urmări exprimarea propriului concept

asupra subiectului, formularea propriei teze în care vor fi incluse atât argumentele, cât și

obiectivele pe care le vizează cercetarea. Se va trece la prezentarea conceptelor identificate în

procesul documentării, făcându-se un raport al acestora în funcție de sursele bibliografice.

Partea teoretică a lucrării se va folosi de mai multe abordări științifice cu scopul de a analiza

prin mai multe metode tema studiului. Abordările cercetării noastre vor urmări un nivel

explorativ, deoarece subiectul ales nu a fost tratat, propunându-ne totodată elaborarea unui

concept asupra subiectului. Un alt nivel de abordare va viza latura descriptivă a cercetării,

anume acea funcție explicativă ce va urmări analiza și cunoașterea temei de cercetare.

4

O a treia abordare va fi cea comparativă în care se va urmări elaborarea unui

clasament de similarități și diferențe între pictura lui Gheorghe Olariu și arta europeană din

epocă şi din epoci anterioare, prin procesul comparativ vom analiza atât particularitățile, cât și conceptele generale ale subiectului. De abordarea precedentă se leagă și cea istorică prin

care vom analiza procesul artistic avut în discuție în legătură cu atmosfera din Europa, din

perioade diferite pentru a servi studiului comparativ. Toate metodele științifice tratate până

acum se vor finaliza cu o abordare interpretativă ce va trata subiectul din prisma semnificației și manifestării sale.

Cercetarea, având un rol de valorificare a plasticii mureșene, își propune prin această

abordare identificarea înțelesurilor operelor picturale, dar și influențele primite și cele

exercitate asupra altor artişti. Această dimensiune este una complexă ce va include mai multe

categorii de analizate, precum ar fi contextul social, politic, economic, religios, cultura și

artistic.

Ultima etapă se va concretiza în definirea procesului de cercetare, stabilirea planului

ce va fi urmărit pentru demonstarea tezei proprii. În primul rând va fi stabilită problematica,

întrebările de cercetare, procesul de strângere și interpretare a datelor obținute prin

documentare și argumentarea metodologiei de cercetare care va fi abordată. Pașii următori

vor constitui conținutul studiului științific și anume definirea ipotezelor și conceptelor,

utilizarea metodologiei de operaționalizare aleasă.

Concluzionam prin faptul că teza de disertație ce ne o propunem, va reprezenta un

studiu de interes actual, tratând o tematică puțin cercetată cu scopul de a valorifica

patrimoniul pictural mureșean, marcând punctele de legătură între atmosfera locală și cea

europeană din epoca contemporană cu paralelisme raportat la epocile precedente..

5

Ilustrații

6

[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]

Fig. 1. Gheorghe Olariu, Iarnă violetă - Peisaj de la Vațman, 1981, 45x80 cm, ulei pe placaj. Colecție privată. Sursă www.olariugheorghe.ro

[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]

Fig. 2. Gheorghe Olariu, Evocarea naturii, 1971, 57x82,5 cm, ulei pe placaj. Colecție privată. Sursă www.olariugheorghe.ro

7

Fig. 3. Gheorghe Olariu, Toamna 2, 1982, 48x82 cm, ulei pe placaj. Colecție privată. Sursă www.olariugheorghe.ro

Fig. 4. Gheorghe Olariu, Flori de grădină, 1963, 61x47 cm, ulei pe carton. Colecție privată. Sursă www.olariugheorghe.ro

8

Fig. 5. Gheorghe Olariu, Roma. Arcul lui Septimiu Sever, 1976, 30x24 cm, acuarelă pe hârtie. Colecția Muzeului Județean Mureș. Sursă www.olariugheorghe.ro

Fig. 6. Gheorghe Olariu, Baladă pentru Burebista, 1980, 48x120 cm, acuarelă pe hârtie. Colecția Muzeului Județean Mureș. Sursă www.olariugheorghe.ro

9

Fig. 7. Gheorghe Olariu, Brâul, 1978, 56x130 cm, ulei pe placaj. Colecția Muzeului Județean Mureș. Sursă www.olariugheorghe.ro

Fig. 8. Gheorghe Olariu, Portret de muncitoare, 0, 100x70 cm, ulei pe placaj. Colecția Muzeului Județean Mureș. Sursă www.olariugheorghe.ro

Fig. 9. Gheorghe Olariu, Artă modernă, 1973, 59x49 cm, ulei pe placaj. Colecția Familia Olariu. Sursă www.olariugheorghe.ro

Bibliografie orientativă

***, 111 pictori contemporani, Editura Fondul Plastic, București, 1980.

Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români, Editura meridiane, București, 1976.

Chiriac, Aurel, Pagini de artă modernă şi contemporană, Cluj-Napoca, 1996.

Cirlot, Juan Eduardo, Pictura contemporană, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969.

Florea, Vasile, Arta românească modernă și contemporană, vol II, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1982.

Frunzetti, Ion, Pictura contemporană românească, Editura Meridiane, Bucuresti,

1974.

Horşia, Horia, Spații, forme, culori în arta contemporană, Editura Meridiane,

Bucuresti, 1989.

Liessmann Konrad Paul, Filosofía del arte moderno, Editura Herder, Barcelona,

2006.

Mureșan, coord. Gheorghe, Repere ale artei plastice mureșene, Editura Ansid,

Târgu-Mureș, 2006.

Novicov Ramona, Avangarda românească contemporană: 1968-1974, Editura

Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2007.

Rădulescu, Mihaela St., Metodologia cercetării științifice, Editura Didactică ș i Pedagogică, Bucure ș ti, 2006.

Stallabrass, Julian, Contemporary Art: A Very Short Introduction, Editura Oxford

University Press, Gosport, 2006.

Şimandan, Matei, Metodologia cercetării ştiinţifice, Editura Mirton, Timișoara, 2010.

Articole

Balazs, Imre, „Inspiratorul și Peisajul mureşean”, text pentru catalogul expoziției

personale din Galeriile Korunk din Cluj Napoca 1976.

Banner, Zoltan, „Continuitatea unei ținute artistice la Târgu-Mureș, Utunk, Cluj-

Napoca., nr. 28, 9 iulie 1976.

Bauer, Alexandru, „Două expoziţii, un frumos succes”, Vatra, 20 martie 1976.

10

Drăguţ, Vasile, „Prin atelierele din Târgu-Mureș, Gheorghe Olariu”, Arta, nr.3, 1983,

pag.33.

Dudas, Karoly, „Prin limbajul picturii”, Voros Lâszlo, 7 noiembrie 1971.

Fogarasi, Janos, „Expoziția lui Gheorghe Olariu și Wilhelm Fabini”, Voros Lâszlo,

11 februarie 1976.

Giurgiu, Gheorghe, „Gheorghe Olariu”, Steaua Roşie, 24 aprilie, 1976.

Katona Szabo I. -"Ornamente murale monumentale la Tg.Mures, revista "Uj Elet",

nr.23/1982;

Lăptoiu, Negoiță, „Gheorghe Olariu”, Steaua, Cluj-Napoca, 7 iulie 1981.

Lăptoiu, Negoiță, „Pictura lui Gheorghe Olariu”, Facla, Cluj-Napoca, 26 iunie 1961.

Nagy, Zsuzsa, „În vizită la atelierul lui Olariu Gheorghe”, Voros Lâszlo, nr. 9,

decembrie 1962.

Țoca, Mircea, „Expoziția Gheorghe Olariu”, Tribuna, Cluj-Napoca, nr.38, 17

septembrie 1981.;

11