Universitatea,,Vasile Alecsandri” din Bacău

Specializare Marketing

EVOLUTIA INFLATIEI SI SOMAJULUI IN ROMANIA IN PERIOADA CRIZEI ECONOMICE

CONTEMPORANE

Conf.univ.dr.MARCELA- CORNELIA DANU

Studenta

CUPRINS

Inflatia

1.Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2007

2. Romania pe locul cinci in UE la inflatia din 2008

3.Romania pe locul trei in UE la inflatia din 2009-2010

Somajul

1.Definitia somajului

2.Anul 2008

3.Anul 2009

4.Anul 2010

5.Anul 2011-2012

6. Consecintele macroeconomice ale somajului 6

Bibliografie

Inflatia

Fenomen macroeconomic cu o îndelungată istorie, inflaţia a cunoscut intensităţi diferite, cu accente deosebite în momente de mari confruntări social-politice şi militare. Sensul cuvântului de inflaţie precizează, pornind de la cuvântul originar inflatio sau inflare, situaţia economică ce este caracterizată prin creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor, având drept cauză principală un excedent de masă monetară în circulaţie, în raport cu nevoia de monedă din economie. Acest lucru se poate datora, de exemplu, reducerii volumului producţiei supus tranzacţiilor sau a vitezei de circulaţie a mărfurilor. În perioada postbelică inflaţia a devenit un însoţitor permanent al dinamicii economico-sociale cu tendinţe de manifestare la nivel mondial. Inflaţia reprezintă, în esenţă, un dezechilibru macroeconomic, real-monetar, care constă într-un excedent de masă monetară în circulaţie, în raport cu nevoia de bani în economie. Acest dezechilibru se manifestă prin deprecierea monedei naţionale şi creşterea generalizată şi de durată a preţurilor bunurilor de consum, a bunurilor de producţie şi a tarifelor serviciilor cu consecinţe negative asupra întregului sistem economic şi al nivelului de trai al populaţiei. Inflaţia are o serie de trăsături specifice: -supraîncărcarea canalelor circulaţiei cu bani; - creşterea generală şi auto întreţinută a preţurilor bunurilor de consum şi a unor factori de producţie; - dubla devalorizare sau demonetizare a banilor; - inflaţia se manifestă ca un sistem de dezechilibre între fluxuri reale şi monetare. Formele de manifestare a inflaţiei sunt: creşterea generalizată a preţurilor; scăderea puterii de cumpărare a banilor. Aprecierea inflaţiei poate fi făcută pornind de la formele ei de manifestare. Astfel, creşterea generalizată a preţurilor se pune în evidenţă cu ajutorul indicelui general al preţurilor care exprimă o creştere generală a preţurilor, dar inegală pe categorii de mărfuri.

1. Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2007

Tara noastra ocupa a sasea pozitie in Uniunea Europeana, dupa valoarea inflatiei pe anul 2007,potrivit Eurostat, institutul european de statistica.Inflatia de la finele anului 2007 a urcat la 6,57%, cu 1,5 puncte peste intervalul tintit de Banca Nationala a Romaniei, dupa ce preturile de consum au crescut cu 0,64% in dec.2007, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cele mai importante cresteri de preturi s-au inregistrat, in 2007, la marfurile alimentare, care s-au scumpit cu 9,14%, se arata intr-un comunicat al INS. Preturile serviciilor au urcat cu 8,55%, iar cele ale marfurilor nealimentare cu 3,6%. Painea s-a scumpit cu 13,27%, avansul preturilor grupei de produse de morarit si panificatie fiind de 12,2%. Cea mai accelerata crestere din grupa produselor alimentare a fost consemnata de uleiul comestibil, preturile urcand cu 44,1%. Singura grupa de produse care a inregistrat reduceri de pret a fost cea a carnii de porcine, preturile coborand cu 2,52%. Din categoria serviciilor, chiriile au consemnat cel mai important avans in 2007, de peste 100%. De asemenea, din grupa marfurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri, de 12,64%, au fost consemnate de tutun si tigari. Cresterea medie a preturilor pe total din ianuarie 2007 - decembrie 2007 fata de precedentele ianuarie 2006 - decembrie 2006 determinata pe baza IPC este de 4,8%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este de 4,9%. In luna decembrie 2007 fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au crescut cu 0,9%, cele ale marfurilor nealimentare cu 0,4%, iar tarifele serviciilor cu 0,7%.

2. Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2008

Romania ocupa locul cinci in Uniunea Europeana (UE) in functie de rata inflatiei din 2008, de 6,4%.

Inflatia anuala a scazut la nivelul UE de la 3,2% in 2007 la 2,2% anul trecut, in timp ce in zona euro a coborat de la 3,1% la 1,6%. Potrivit Institutului National de Statistica, cresterea preturilor de consum s-a redus de la 0,32% in noiembrie la 0,23% in decembrie , iar rata anuala a inflatiei a inregistrat o usoara scadere de la 6,57% in 2007 la 6,3% anul trecut. Rata inflatiei din 2008 s-a situat sub asteptarile analistilor si ale bancii centrale, pe fondul performantei bune din luna decembrie. In Romania, rata medie anuala a inflatiei a urcat la 7,9% in 2008, cu trei puncte peste nivelul din 2007.

3.Romania pe locul trei in UE la inflatia din 2009-2010

Inflatia anuala inregistrata de Romania in ianuarie 2009, de 6,8%, a depasit de patru ori media din Uniunea Europeana (UE), Romania fiind pe pozitia a treia in cadrul statelor membre cu cea mai ridicata inflatie anuala..Inflatia anuala s-a temperat, in ianuarie, pana la 1,7% in UE, de la 2,2% in luna anterioara, si pana la 1,1% in zona euro, de la 1,6% in decembrie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), Romania a avut in ianuarie 2009 o inflatie anuala de 6,71%, peste asteptarile economistilorRata inflatiei in 2010 Rata inflaţiei în 2010 s-a situat la 7,96%, după ce preţurile au urcat cu 0,5% în decembrie, iar avansul a fost aproape dublu faţă de nivelul raportat în 2009, în special din cauza majorării TVA şi a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun şi servicii, informează Mediafax. Astfel, 2010 devine al patrulea an în care BNR a ratat ţinta de inflaţie, stabilită la 3,5% plus/minus un punct procentual. Rata inflaţiei în 2009 s-a situat la 4,74%, când intervalul ţintit a fost tot de 2,5-4,5%. Anul trecut, cel mai mare impact asupra indicelui preţurilor de consum l-au avut scumpirile înregistrate la tutun cu 26,34% şi la combustibili (15,38%), care au ponderi mari în coşul utilizat de INS. Pentru 2010, banca centrală a revizuit de mai multe ori prognozele de inflaţie, în contextul în care guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% începând cu luna iulie.

Somajul

1.Definirea somajului

La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.

Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.

Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: -este apt de munca; -nu are loc de munca; -esta disponibil pentru o munca salariata; -cauta un loc de munca.

In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani.

2.Anul 2008

În anul 2008, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) afost de 59,0%, iar rata şomajului BIM1 de 5,8%. Nivelul ratei de ocupare apopulaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 11,0 puncteprocentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de laLisabona, respectiv 6,9 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată lanivelul UE27.În anul 2008 populaţia activă a României era de 9944 mii persoane, din care 9369 miipersoane ocupate şi 575 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii).

3.Anul 2009

În anul 2009, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă(15-64 ani) a fost de 58,6%, iar rata şomajului BIM1 de 6,9%.Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de63,5%, la o distanţă de 6,5 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2009, populaţia activă a României era de 9924 mii persoane, din care 9243 mii persoane ocupate şi 681 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii).

4. Anul 2010

În anul 2010, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,8%, iar rata şomajului BIM1 de 7,3%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,3%, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2010 populaţia activă a României era de 9965 mii persoane, din care 9240 mii persoane ocupate şi 725 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii).

5.Anul 2011-2012

În anul 2011, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64

ani) a fost de 58,5%, iar rata şomajului - conform definiţiei internaţionale

(BIM1) - de 7,4%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64

ani a fost de 62,8%, la o distanţă de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta

naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2011

populaţia activă a României era de 9868 mii persoane, din care 9138 mii

persoane ocupate şi 730 mii şomeri – conform definiţiei internaţionale

(BIM).În anul 2012, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64

ani) a fost de 59,5%, iar rata şomajului1 de 7,0%. Nivelul ratei de ocupare a

populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8%, la o distanţă de 6,2 puncte

procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei

Europa 2020. În anul 2012 populaţia activă a României era de 9964 mii

persoane, din care 9263 mii persoane ocupate şi 701 mii şomeri.

6.Consecintele macroeconomice ale somajului

             Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel

national si la nivel de individ - familie.

·        Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza

dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in

somaj au presupus cheltuieli din parte individului si societatii, care nu vor fi

recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca, iesita

din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea

suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din

partea agentilor economici, salariatilor; existanta unui somaj de lunga durata

mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate

accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati.

·         La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra

venitului.

Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului

erodeaza si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si

este mai greu de gasit un loc de munca.

            Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul

devenit somer mai mult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate

pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei

familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui

grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este

de intele ca "bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o

adevarata criza de identitate".

            Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ

justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si

preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai

inalt.

Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza

ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa  de ocupare, care

sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.   

    

Bibliografie

http://www.money.ro/http://www.insse.ro/