PROIECT LA ASM

1. MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale

Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor .

Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric, stare in care, transferul de caldura dintre acestea se anuleaza.

Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. In general, se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura:

-variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija, termometre cu lama bimetalica);

-variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid);

-variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori, gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice);

-variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive);

-aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t.t.e.m.) la capetele libere a doua conductoare diferite, sudate intre ele, cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri);

-actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala, pirometre optice cu benzi de radiatie, pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare);

-alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor.

In general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabel.

Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura

Domeniul de masura

oC Materiale Aparat de masurat

0 1 2

- 30 ... 30

- 30 ... 500

- 30 ... 600

- 30 ... 750

pana la 1000

- 60 ... 100

- 70 ... 110

- 200 ... 30

Mercur

Mercur si atmosfera de azot

la 10 bar

Idem la 20 bar

Idem la 70 bar

Umplutura de galiu

Aliaj de mercur cu taliu

Umplutura de toluen

Umplutura de pentan tehnic

Termometre cu lichid

pana la 100

pana la 350

Umplutura de gaz lampant

Umplutura de mercur

Termometre cu

presiune de lichid

- 70 ... 30 Bioxid de carbon

50 ... 180 Eter Termometre cu

- 30 ... 400 Hidrocarburi presiune de vapori

350 ... 650 Mercur

20 ... 600 Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu

dilatarea metalelor

pana la 150 Fier

- 60 ... 150 Nichel

- 50 ... 150 Cupru Termorezistente

pana la 400 Wolfram

- 220 ... 500 Platina

pana la 100 Bismut-platina Termoelemente

pana la 600 Cupru-constantan

Tabel. Continuare

0 1 2

pana la 600 Argint-constantan

pana la 700 Fier-constantan

pana la 900 Manganina-constantan Termoelemente

pana la 1000 Nichelcrom-constantan

pana la 1300 Nichel-nichelcrom

pana la 1600 Platina-platinarodiu

700 ... 1400 (Cu diafragma) Pirometre de

700 ... 2000

radiatie totala

600 ... 1600

Pirometre de radia-

600 ... 3000 ( Cu filtru fumuriu) tie monocromatica

600 ... 2000

Con Seger

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.

In afara de temperatura termodinamica (T), exprimata in Kelvin (K), in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t), (ca unitate de masura tolerata), intre ele existand relatia:

t T - 273,15 oC . (1.1)

1.2. Descrierea aparatelor

Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii, in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid, termometrele electrice cu rezistenta, pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului.

Termometre de sticla cu lichid

Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcool etilic, eter de petrol, pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla.

Fig.1.1. Termometre de sticla cu mercur:

a- cu contacte fixe

b- cu contacte mobile.

Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (- 38oC ... 700oC). Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil.

Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate, la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie, precum si termometre tija, a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe, cu contacte mobile etc. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata, deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat. Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat, se efectueaza corectia de temperatura t cu relatia:

t n ( t - t1 ) oC , (1.2)

in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur, exprimat in grade din scala termometrului;

t - temperatura indicata de termometru, in oC ;

t1 - temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant), in oC ;

- coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur 0,000166 grd-1), in grd -1.

Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru.

Termometre electrice cu rezistenta

Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate.

Fig. Variatia rezistentei

electrice a metalelor in

functie de temperatura.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi, - 120oC ... 850oC.

Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare, variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse. Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... 700oC), cuprul, nichelul, fierul

(- 50oC ... 150oC) si unele aliaje.

Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia:

Rt Ro ( 1 a t b t2 c t3 ...) , (1.3)

unde:

Rt este rezistenta electrica la temperatura t,

Ro - rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC),

a, b, c, ... - constante.

La majoritatea materialelor, pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente.

In practica, relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui

Callender:

, (1.4)

in care: Ro, R100, Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC; 100oC

si la temperatura t, - coeficient.

In figura se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).

Fig.. Schema de infasurare si aspectul

exterior al unui termometru cu

rezistenta din platina.

Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice:

- punti echilibrate (fig.1.4) in care rezistentele R1, R2, R3 sunt constante, iar

la valoarea curentului prin galvanometru IG=0;

- punti neechilibrate (fig.1.5), la care curentul prin galvanometru

IG =f (Rt);

-logometre (fig.1.6), la care unghiul de deviere al cadrului mobil

t (Rt);

-milivoltmetre digitale (electronice).

Fig..Schema de principiu

a puntii echilibrate.

Fig. Schema de principiu

a puntii neechilibrate.

Fig.. Schema de principiu

a unui logometru..

Pirometre termoelectrice

Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o constructie simpla, pret de cost redus, interval mare de masura (-200oC ... 3000oC), poate fi conectat la diferite indicatoare, inregistratoare, semnalizare si comanda.

Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat, poarta denumirea de pirometru termoelectric. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.), care apare in

circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul, este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck.

Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.t.e.m. Ea intr-un conductor "a" (fig.1.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite:

, (1.5)

unde: a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv.

Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.t.e.m. ab(T1), ab(T2), la locul de contact al celor doi conductori "a" si "b".

T.t.e.m. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si

T2, se poate prezenta prin relatia:

Eab(T1,T2) t ab(T2) - ab(T1) (1.6)

unde: eab(T1), eab(T2) sunt t.t.e.m.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte.

Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume:

- legea metalelor omogene.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen, nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia;

- legea metalelor intermediare. Suma algebrica a t.t.e.m. intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero, daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura;

- legea temperaturilor succesive sau intermediare. Daca doua metale omogene, de natura diferita, produc o t.t.e.m. E1, cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t.t.e.m. E2

cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3, t.t.e.m. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi

E1 E2.

Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ (fig.1.8) se introduce un conductor de prelungire, circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material.

Fig.. Schema de principiu a unui termocuplu Fig. Circuit termoelectric elementar

. .

Daca una din temperaturi, de exemplu T2, se mentine constanta, t.t.e.m.rezultata depinde numai de temperatura T1, adica:

Eab(T1, T2) =f (T1) . (1.7)

Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig.1.8), se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda), cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului, care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’, unde temperatura poate fi mentinuta constanta, si aparatul pentru masurarea t.t.e.m. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru.

Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. Daca, in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia:

treal =tind k (t1 - to) (oC) , (1.8)

unde:

treal este temperatura reala, in oC;

tind - temperatura indicata de aparat, in oC;

to - temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC,in cadrul

lucrarii), in oC;

t1 - temperatura sudurii reci in timpul masurarii, in oC;

k - coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul

de temperatura.

In tabelul 1.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.

Tabelul Valorile coeficientului k

T E R M O C U P L U L

Cromel-copel

Fier-

copel

Fier-

Constan-tan

Cupru-

Copel

Cupru-

Constan-tan

Cromel-

Alumel

Nichel-

Crom-

nichel

Platina

Rodiu-platina

0,067 0,056 0,053 0,046 0,040 0,040 0,040 0,006

Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig.1.9) alimentate la curent continuu, constant si alcatuite din doua rezistente (R1, R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1, Rt2) dependente de temperatura(Cu, Ni). Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare, se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential, proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD, compenseaza t.t.e.m. dezvoltata de termocuplu.

In tabelul 1.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor, iar in fig.1.10, ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise.

Fig.. Compensarea automata

a variatiei de temperatura.

Fig.1. Termocuplu:

1-termoelectrozi; 2- teaca

de protectie; 3- cutia de co-

nexiuni; 4- placa de borne.

Tabelul Termocupluri si caracteristicile lor

Limita de utilizare (oC) T.t.e.m.

Termocuplul Sim- Polaritatea Minima Maxima maxima

bol

continuu intermitent (mV)

0 1 2 3 4 5 6

Fier-Constantan

JFe

Const --200 600 760 42,922

Cupru-Constantan

TCu

Const --270 400 400 20,869

Cromel-Constantan

E Cromel Const -

-270 600 1000 76,358

Cromel-Alu-

Mel(NiCr-Ni)

KCromel

Alumel --270 1000 1370 54,807

Cupru-Copel -Cu

-200 100 100 4,721

Copel -

Cromel-Copel

-Cromel

Copel - 0 600 800 66,470

PtRh(lo%)

-PtS

PtRh(l0)

Pt -0 1400 1760 18,612

PtRh(13%)-

PtR

PtRh(13)

Pt -0 1400 1760 21,006

PtRh(30%)-

PtRh(6%)

(PtRh-18)

BPtRh(30)

PtRh(6) -0 1700 1820 13,814

PtRh(20%)-

PtRh(5%)-

PtRh(20)

PtRh(5) -0 1700 1790 12,509

IrRh(40%)-Ir -IrRh(40)

Ir -0 2000 2150 11,612

IrRh(5o%) –Ir

-IrRh(50)

Ir -0 2000 2140 12,224

IrRh(60%) -

Ir -

IrRh(60)

Ir -0 2000 2100 11,654

Tabel Continuare

0 1 2 3 4 5 6

WRo(5%) -

WRo(25%)-

WRo(5)

WRo(25) -0 2300 2500 33,636

WRo(3%) -

WRo(25%)-

WRo(3)

WRo(25) -0 2300 2400 40,678

Cromel -

FeAu(0,07)-

Cromel

FeAu(0,07) -

-273 - 0 52,629

Termometru Digital

Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital. Senzorul de temperatura este un termocuplu.

Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C, 0F sau K.

Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV.

Fig.1.Termometru Digital

Pirometre cu radiatie

Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate.

Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann, pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice.

Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple, suficient de robuste si usor de manevrat. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1.12. El se compune dintr-o parte optica si una electrica. Partea optica se compune din: obiectivul 1, ocularul 2, filtrul 3, sticla absorbanta 4 si diafragma 5. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6, reostatul 7, aparatul de masura 8, becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura, scala 10, releul 11, bateriile uscate (de 1,5V) 12, butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. Temperatura unui corp care nu este negru, masurata cu pirometrul optic monocromatic, este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia:

treal =tind t oC , (1.9)

unde: t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1.13, in care reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1.4.

Fig.1. Schema unui

pirometru cu

radiatie partiala.

1.3. Mersul lucrarii

Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta, a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului, se foloseste instalatia din figura 1.14, a carei schema electrica este prezentata in figura 11.2. (Lucrarea 11). Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7, se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu, pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala.

Fig Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala.

1.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Tabelul Coeficientii de absorbtie ai unor materiale la diferite

temperaturi pentru =0,650

Materialul Temperatura oC

0 1 2

Fier solid 1050 0,30

Fier lichid 1530 0,36

Cupru solid - 0,11

Cupru lichid 1100 0,15

Nichel - 0,37

Wolfram 1000 0,45

Wolfram 2000 0,43

Wolfram 3400 0,40

Carbon grafit 1000 0,90

Carbon grafit 2000 0,85

Carbon grafit 3000 0,81

Otel topit - 0,40

Oxid de cupru 1000 0,80

Oxid de cupru 1100 0,60

Oxid de fier 800 0,98

Oxid de fier 1200 0,96

Oxid de nichel 800 0,96

Oxid de nichel 1300 0,85

Al2O3 900 0,20

Al2O3 1700 0,40

MgO 900 0,20

MgO 1700 0,45

Portelan - 0,25 - 0,50

Samota - 0,70 - 0,80

Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Fig.1. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1- cuptor electric; 2- bare de silita; 3- termorezistente din Pt; 4- termocuplu Pt-RhPt; 5- termorezistenta din Cu; 6- logometru; 7- intrerupator alimentare curent continuu; 8- panou; 9- tablou de comanda; 10- reostat; 11- intrerupator alimentare retea; 12- logometru; 13- voltmetru; 14- milivoltmetru; 15- intrerupator alimentare bare de silita; 16- ampermetru.

Tabelul Rezultatele masuratorilor

Caracteristici

Clasa

de pre-

cizie

Temperatura

Modul

cum s-a facut

corectia Aparatul

Ele-

mentulLimita de masurare

citita corectata

sensibil min. max. C K C K

Termometru de sticla cu lichid

Hg

Termometre 1 Pt

cu 2 Pt

rezistenta 3 Pt

4 Cu

Pirometru termoelectric

Pt-RhPt

Pirometru cu radiatie partiala

Monitorizare Mediu

DM-303C - Termohigrometru cu masurare temp. exterioara - Norad

Termohigrometru digital pentru masurarea temperaturi si umiditatii. Masoara temperatura interior si exterior cu ajutorul a 3 cabluri cu senzori. Dotat cu indicator comfort psihologic(raport temperatura / umiditate).Caracteristici:- domeniu masurare temperatura interior -10°C la +50°C- domeniu masurare temperatura exterior -50°C la +70°C- rezolutie 0,1°C- domeniu masurare umiditate interior 20% la 99% RH Producator: Norad DM-9207A Termometru -50C la 150C cap mobil - Norad

Termometru digital pentru masurarea temperaturi, rezistent la apa. Dotat cu cu cap mobil care permite citirea din orice unghi.Caracteristici:- domeniu masurare temperatura -50°C la +150°C

Producator: Norad

DM-302 - Termohigrometru cu ceas si alarma - Norad

Termohigrometru digital pentru masurarea umiditatii in interior si exterior, cu ceas cu alarma si calendar. Dotat cu indicator comfort psihologic (raport temperatura / umiditate).Caracteristici:- ceas 12 / 24 cu alarma- domeniu masurare temperatura -10°C la +50°C:- masurare in Celsius sau Fahrenheit:- domeniu masurare umiditate 10% la 99% RH:- memorare MIN si MAX pentru temperatura si umiditate - indicator trei nivele ale comfortulu psihologic: UMED, COMFORT, USCAT Producator: Norad LM631 - Luxometru - Meterman

Luxmetru mic, portabil. Carcasa si butoane cu functii, ergonomice permit operarea cu o singura mana. Sonda lumina conectata la fire bobina faciliteaza masurarile in locuri greu accesibile. Caracteristici:- Afisaj mare, cu lumina fundal LCD - domeniu masurare pana la 20 000 lux- precizie mare si rezolutie 0,01 lux- rata prelevare 2,5 x/s - sonda lumina cu fir 1,1 m Producator: Meterman FLK-65-EUR1 - Pirometru ,dispozitiv de punctare cu laser -40/+500grC - Fluke

Determina temperature a suprafetei masurate cu ajutorul energie radiante infrarosii. Poate fi utilizat pentru masurarea temperaturii obiectelor mobile, partilor sub tensiune si aparatelor electrice sau obiectelor greu accesibile.Ochitor laser precis puncteaza suprafata supusa masurarii.Afisajul mare, dublu permite citirea masuratorilor chiar si in locurile intunecate. Timpul necesar efectuarii masurarii este de mai putin de 1 secunda. Domeniu masurare: : -40°C la +500°CProducator: Fluke FLK-62 - Pirometru -30grC / 500grC 10:1 - Fluke

Pirometre noi, usor de utilizat destinate masurarii rapide si sigure a temperaturii. Tinta lazer si maner ergonomic pistol asigura operarea usoara si comfortabila. Afisajul mare, dublu prezinta simultan temperatura actuala si cea maxima.Caracteristici:- maner pistol- Afisaj LCD mare, dublu - domeniu masurare mare pana la 500°C- rezolutie optica 10:1- tinta lazer- selectie intre °C si °F Producator: Fluke

Instalatia de masurare si reglaj automat a temperaturii.

Realizarea regimului de temperatura impus de procesul tehnologic al incalzirii este posibila prin utilizarea instalatiei de masurare si reglaj automat a temperaturii. Aceasta instalatie se

compune dintr-un element sensibil la temperatura-traductorul, si dispozitivul de masurare si reglare.

Traductoarele care se pun in contact cu incarcatura a carei temperatura urmeaza a fi determinata se numesc termometre (de contact) si se impart in doua categorii:

-neelectrice,bazate pe dilatarea solidelor (metale), lichidelor (Hg,etc) sau a gazelor (manometrice)

-electrice, cu rezistoare, cu termistoare si cu termocupluri.

Pentru aprecierea temperaturii se mai intrebuinteaza si conuri Seger, culori termoscopice, corpuri fuzibile si cristale lichide.

Alegerea tipului termometrului sau pirometrului, (când temperatura este extrem de ridicata se utilizeaza aceste pirometre bazate pe masurarea radiatiilor termice), in conformitate cu procesul tehnologic dat, depinzând de:

-factori metrologici, adica domeniul de masurare, inertia termica a traductorului.

-factori de tehnica a masurarii, adica distributia masuratorilor in timp (permanente, unice), agresivitatea mediului.

-factori derivati din modul de utilizare al rezultatului masuratorii.

In afara de valoarea temperaturii masurate trebuie sa se cunoasca si eroarea de masurare. Gradul de precizie al masurarii este reprezentat prin eroarea tolerata pe care instalatia de masurare nu trebuie sa o depaseasca.

Datorita inertiei termice, indicatia traductorului de temperatura creste exponential in timp, constanta de timp a acestuia depinzând de tipul traductorului, rezistenta termica dintre traductor si incarcatura, precum si de starea de agregare si de agitatie a mediului si de locul de montare al traductorului.

Dispozitivul de masurare a temperaturii este un aparat indicator sau inregistrator magnetoelectric(milivoltmetru sau miliampermetru) sau electronic.

Termometre cu termistoare

Temistoarele refractare sunt rezistoare variabile cu temperatura, avand un coeficient de temperatura negative.

B(1/T – 1/To)

R = R * e T To

In care: R =este rezistenta la temperatur masurata, T(K)

T

R =este rezistenta la temperatura de referinta To

To

B =constanta de material

R are valori de 1…sute de KΩ iar B cuprinsa in-

To

tre 2500-500 pentru temperaturile ce nu depasesc 300ºC si 6000-13000ºC.

Avantajele termistoarelor fata de termorezistente sunt urmatoarele:

-au dimensiuni reduse, realizate sub forma de perla, disc sau bagheta.

-permit masurari precise la distante mari intre termometru si aparatul indicator.

-au domenii mici de masura.

-pot fi utilizate la masurarea diferentelor mici de temperatura.

Ca dispozitiv de masurare a rezistentei termistorului, se utilizeaza puntea Wheatstone neechilibrata.

Puntea Wheatstone se utilizeaza in doua variante:

-puntea neechilibrata, se mareste cu milivoltmetru magnetoelectric cu amplificatori de masura.

-puntea echilibrata, cu compensator automat cu semnal de intrare a variatiei de tensiune.