UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACUFACULTATEA DE INGINERIE PROGRAM DE STUDIU: INGINERIE BIOCHIMIC

INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

COORDONATORI STIINTIFICIS.I. DR. ING. MIRELA PANAITEDRD.ING. ALEXANDRA-DANA CHIIMU

STUDENI:.SNDULACHE RZVANHRLEA AURELBURCIANU SERGIUVANCEA RADUANDRONACHE ALEXANDRU

2014 2015

RECICLAREA DEEURILOR FORESTIERE

CUPRINS

1.Consideraiigeneraleprivinddeeurile din silvicultur2.Caracteristiciledeseurilor din silvicultura3. Posibilitai de valorificare a deeurilor din silvicultur3.1 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice3.2 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii4. Potentialul la nivel national in domeniuldeseurilorforestiere5. Masinisiinstalatiipentruprelucrareadeseurilorforestiere5.1 Colectarea5.2 Utilaj John Deere 1490D pentrucolectatsibalotatramuri5.3 Transportul5.4 Maruntirea5.5 Uscarea5.6 Compactarea5.7 Valorificareaenergetica5.7.1 Combustiedirecta5.7.2 Piroliza5.7.3 Gazeificarea6. Impactulasupramediului7. Concluzii8.Bibliografie

1.Consideraiigeneraleprivinddeeurile din silvicultur

La oraactualpoluareasiprotectiamediuluisunt considerate probleme de mare important cu care se confruntumanitatea. Transformrilecare au loc la nivel global in ceeaceprivestemediulnconjuratorimpungsireaunorsolutiipentrumentinereaechilibrului ecologic al planetei.Pdurileacopera 30% din suprafataterestra a globului.Suprafataforestiera era in 2005 de patrumiliarde de hectare, cu o treimemaipuindecat la nceputurileagriculturii, acum 10.000 de ani.In urmaactivtatilor de defrisaresuntlasate in urmacantitatiuriase de deseurilemnoase care preyintaunriscridicat din punct de vedere al poluarii cu substanteorganicedescompuse. Celulozaesteantrenata de ploi in raurisilacuri cu efectedevastatoareasuprafauneiacvatice.Deseurile din silviculturasiindustrialemnului se incadreaza in sectoruldeseurilorvegetaleorganicebiodegradabilesi/saucombustibile cu impact nefavorabilasupramediului.

2. Caracteristiciledeseurilor din silvicultura

Din exploatareasuprafetelorforestiererezultacantitatimari de deseuri (crengi, cioate, radacini, frunze, tulpini de arboriconsideratinecorespunzatorispre a fi livrati la prelucrare), iar din industriaprelucrariilemnuluisunt eliminate cantitatimari de materie prima sub forma de rumegussicoaja.In timpcelemnul brut de bucura de o atentiedeosebita din parteacompaniilorcedefriseazaterenurileimpadurite, crengilesicioatelesuntcatalogatecaresturinefolositoare. In acestfel se pierdcantitatifoartemari de potentialesurse de energie care arputea fi valorificate cu costuri de productieminime.

3. Posibilitai de valorificare a deeurilor din silvicultur

Tehnologiilepentrureciclareadeseurilor se clasifica in functie de modul de valorificare a deseurilor:-tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice-tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii

3.1 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice

Tehnologiile de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice se utilizeaza in vederearecuperariienergieiinmagazinate in deseurisiconversieiacesteiaprinmetodespecifice in energietermicasauelectrica.

Valorificareaenergetica a deseurilorforestiere se poate face printreimetode: -combustiedirecta -piroliza-gazeificare.

3.2 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii

4. Potentialul la nivel national in domeniuldeseurilorforestiere

Romnia dispune de o suprafa de pduri de aproximativ 6,5 mil ha (cu 2.6 % sub media europeana), reprezentnd 27% din suprafaa total a rii. Fondul forestier al Romniei reprezint 0,30 ha/locuitor.Media tierilor din pdure se estimeaz, pentru perioada 2004-2005, la minimum 11 000 000 m/an, rmnnd o cantitate de rumegu destul mare, de 0,1%, respectiv 11 000 m/an.Rumeguul rezultat la tierile n pdure, de obicei nu este tratat corespunztor, astfel c este transportat de apele de suprafa n pruri i ruri, cu consecine duntoare pentru faun i flor, prin descompunerea rumeguului i efectul produs de substanele tanante. Din totalul de 11 000 000 m/an lemn masiv, cantitatea de 5 000 000 m/an este destinat industrializrii, iar restul de 6 000 000 m/an este afectat Regiei Naionale a Pdurilor, sectorului de construcii, sectorului minier iparticularilor. Pentru sectorul industrializrii lemnului se estimeaz o pondere medie de 11% rumegu (12% pentru rinoase i 10% pentru foioase). Rezult, astfel, 550 000 m/an rumegu. Pentru sectorul Regiei Naionale a Pdurilor, al cherestelei, minelor etc. Se estimeaz o pondere de 3% rumegu, rezultnd 180 000 m/an (corespunztor celor 6 000 000m/anlemn masiv).

5. Masinisiinstalatiipentruprelucrareadeseurilorforestiere

5.1 Colectarea

. 5.2 Utilaj John Deere 1490D pentrucolectatsibalotatramuri

5.3Transportul

Transportul in zonelegreuaccesibile se face cu utilajespecializatepentruacest tip de operatie, cu brat hidraulicsisisteme de tractiuneperformante. La marginedrumuluiforestiepracticabilsuntincarcatepecamioaneadaptatepentru transport cheresteaLa centrele de colectare se efectueazacantarireamaseilemnoaseinainte de descarcare.

5.4Maruntirea

5.5Uscarea

Instalatie industriala destinata uscarii rumegusului in flux continuu prin energie de microunde5.6Compactarea

Etapeleprocesului de transformare adeseurilor in brichete

5.7Valorificareaenergetica

Valorificareaenergetica a deseurilorforestiere se poate face printreimetode: -combustiedirecta -piroliza-gazeificare.

5.7.1 Combustiedirecta

5.7.2 Piroliza

5.7.3 Gazeificarea

Arderea lemnului in cazanele cu gazeificare prin asa numitul proces de "piroliza" permite atingerea unui randament de pna la 89% si o ardere ecologica, n urma careia rezulta o cantitate minima de cenusa;combustibilul folosit trebuie sa fie lemn uscat (umiditate max.20%), busteni cu diametrul max. 200 mm si deseuri lemnoase n proportie de 20%.

6. Impactulasupramediului

Durata de transformare a rumegusului in ingrasamantestecuprinsintre 15 si 25 de anisicaurmare nu estepotrivitpentruagricultura. Depozitarea in conditiinecorespunzatoarea acestui tip de deseuri duce la afectareaprofunda a mediului. Rumegusulplasatpemalulapeloresteantrenat de ploisiastfelpatrunde in apele de suprafatasidevine un factor de strespentru fauna acvatica , iarrumegusuldepozitatpe camp afecteazagravcalitateasolului, care nu maipoate fi utilizatpentruagricultura.

7. Concluzii

Implementareanoilortehnologii de conversie a energieiinmagazinate in reziduurilelemnoase in energietermica, datoritarandamentuluitermicridicat, duc la scadereaconsumului de combustibilsi implicit la scadereacosturilor cu generareaenergieitermicenecesarepentruacoperireanevoilor de caldurasiapacalda.

8.BIBIOGRAFIE

1. OrosVasile, CameliaDraghici- Managementuldeeurilor, EdituraUniv. Transilvania, 2002, Braov, pag.1-3, 69-74;2. Metodeitehnologii de gestionare a deeurilor MinisterulMediuluiiGospodririiApelor, 2005;3. Rojanschi V. Protectiasiingineriamediului, EdituraEconomica, 1992, Bucuresti;4. Leopa A. Reciclareadeseurilor, EdituraMongabit, Galati, 2005;5. www.regielive.ro6.www.ecomagazin.ro/info/deseuri-forestiere/

17