Proiect Geopolitica- 11 Septembrie

7/29/2019 Proiect Geopolitica- 11 Septembrie

1/26

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI 2010FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC

ATENTATELE DE LA 11 SEPTEMBRIE SI EFECTELELOR ASUPRA S.U.A. SI ASUPRA PEISAJULUI

INTERNATIONAL

1


2/26

La ora 08.45 a zilei de 11 septembrie 2001, complexul de cladiri World Trade Center isiprimea o buna parte dintre cei aproape 50.000 de oameni care lucrau zilnic in incinta sa. Peste doar unminut, un avion de pasageri deturnat de un grup de teroristi izbea Turnul de Nord al complexului, fiindurmat de un al doilea care, la doar 17 minute distanta, lovea Turnul de Sud, intregind sumbru un atentat

fara precedent in istoria metropolei americane. In urmatoarea ora, intr-o succesiune a ororilor, un altreilea avion a lovit Pentagonul, in timp ce al patrulea, care se indrepta cel mai probabil spre Casa Albasau spre Capitoliu, s-a prabusit pe un camp din sudul statului Pennsylvania, dupa o razmerita apasagerilor, care realizasera gravitatea atacului. Bilantul acestor atentate teroriste, asa cum a fost elrealizat de comisia insarcinata cu analizarea lor, este cutremurator: aproape 3.000 de victime.

Atentatele au fost comise de 19 teroristi de origine araba, legati de reteaua Al-Qaeda, condusa

de Osama bin Laden. Ele fusesera atent pregatite timp de cel putin un an de zile. Asa cum evidentiaraportul comisiei de ancheta, evenimentele au socat, dar nu trebuiau sa surprinda, tinand cont de faptulca existasera numeroase indicii care anuntasera o dezvoltare fara precedent a metodelor teroriste delupta. Acelasi raport insista si asupra deficitului de imaginatie a autoritatilor americane, in sensulanticiparii acestui nou tip de terorism care a lovit SUA, fapt valabil si pentru expertii independenti instudiul fenomenului.Atentatele au trezit in societatea americana, dar si la nivel mondial, comparatii cu cele mai sumbremomente petrecute in istoria recenta si ramase inca in memoria colectiva. Cel mai des uzitata analogie(inclusiv de catre lideri precum Barack Obama sau Condoleezza Rice) a fost aceea cu necrutatorul atacjaponez de la Pearl Harbour, din decembrie 1941, eveniment care a determinat intrarea Statelor Unite aleAmericii in al doilea Razboi Mondial. Astfel, Gabriel Schoenfeld, senior-editor al revistei Commentary,

numea evenimentele de la 11 septembrie un al doilea Pearl Harbour, mult mai teribil, iar raportulcomisiei de analiza a atentatelor folosea acelasi termen de comparatie, mentionand ca bilantul victimeloratentatelor a fost mai mare decat cel al atacului japonez din urma cu 60 de ani. Un astfel de evenimenttraumatic a generat in mentalul colectiv eroi negativi si pozitivi.Atacurile au creat panica si confuzie printre cei care erau la ora respectiva in cartierul in apropiere, iarstrazile din jur au fost si ele napadite de valurile de fum. Peste 2700 de oameni au fost ucisi, printre caresi cei 157 de pasageri ai avioanelor.

2


3/26

In locul fostelor turnuri se va construi un turn-simbol al victimelor atentatelor denumit TurnulLibertatii, unul dintre cele mai ambitioase proiecte arhitectonice realizate de catre americani. Cu toateacestea, sunt numeroase voci care critica intarzieile cu care se confrunta proiectul si pun totul pe seamaintereselor imobiliare din New York.

Relatiile internationale dupa 11 septembrieA spune ca 11 septembrie 2001 a schimbat lumea poate parea o banalitate, dar modificarile

produse de evenimentele din aceasta zi fara precedent merg de la lucruri aparent minore (masurilesporite de securitate, pe care le gasim suparatoare atunci cand calatorim cu avionul), la schimbari majorede paradigma in teoria si practica relatiilor internationale. Poate prima lectie invatata dupa atentatele dela 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la adresa relatiilor internationale nu se sfarsiseraodata cu incheierea Razboiului Rece. Avand o evolutie dinamica, neglijata in contextul aparent relaxantde dupa destramarea fostului bloc sovietic, terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea samarcheze ceea ce editorialistul revistei Newsweek, Fareed Zakaria, numea dupa 9/11 sfarsitulsfarsitului istoriei. Zakaria facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama

(sfarsitul istoriei), care a facut cariera la inceputul anilor 90 postuland declinul inevitabil alimportantei factorilor ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului. Reactia imediata aStatelor Unite declansarea razboiului contra Afganistanului, vazut ca unul dintre bastioaneleterorismului islamic, mai ales din cauza gazduirii lui bin Laden si a retelei sale de catre regimul taliban s-a bucurat de un larg sprijin international.

Capturarea lui Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mairepede. Rand pe rand, administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o seriede concepte care au facut cariera in acesti ultimi opt ani, dar care au generat si reactii nu intotdeaunaaprobatoare. Astfel, razboiul contra terorismului (the war on terror), razboiul preventiv (preemptive war)sau axa raului (the axis of evil), compusa din Irak, Iran si Coreea de Nord, au devenit unele dintre celemai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane.

Dupa momentul initial de consens inregistrat in relatiile internationale imediat dupaevenimentele din 11 septembrie 2001, odata cu extinderea zonei de conflict catre Irak in 2003, au aparutdivergente din ce in ce mai clare intre Statele Unite si aliatii sai europeni, in special Franta si Germania.Intentia americana de a ataca preventiv unul dintre componentii axei raului pe motivul existentei peteritoriul irakian a unor arme de distrugere in masa a fost primita cu scepticism de liderii francezi sigermani, aceasta gasind in randul aliatilor europeni majori doar sprijinul Marii Britanii. Secretarulamerican al apararii, Donald Rumsfeld, nu a facut decat sa adanceasca diviziunile ce se prefigurauatunci cand a numit partea de continent reprezentata de Franta si Germania vechea Europa. Anschimb, Rumsfeld s-a declarat increzator in sprijinul noii Europe, formata in special din statele central- si est-europene recent eliberate de sub comunism.

Astfel de tensiuni au facut ca relatiile diplomatice dintre Statele Unite si vest-europeni sa

inregistreze o deteriorare fara precedent. Interventia militara americana din anul 2003 in Irak a dus lainlaturarea regimului dictatorial al lui Saddam Hussein, lider responsabil pentru numeroase crimesavarsite contra populatiei civile. Eforturile americane de a asigura stabilitatea unui Irak post-Saddammai au insa un drum lung de parcurs. Violentele cu diverse grade de intensitate marcheaza inca viatacotidiana din aceasta tara, aratand, ca si in cazul Afganistanului, cat de greu poate fi dus la bun sfarsit unproces de democratizare.

Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Replicilecutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali, Madrid si Londra

3


4/26

vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala, pe atat de persistenta. In acest context,faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama bin Laden, in ciudatuturor incercarilor de a-l captura, nu are darul sa linisteasca opinia publica internationala.

Totodata, problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat noi dimensiuniodata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea americana de la

Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile speciale americane, acuzateca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Mai ales in America, 11 septembrie 2001 a condus laacutizarea a ceea ce este considerat un veritabil razboi cultural intre stanga liberala (in sens american),secularizanta, si dreapta conservatoare, traditionalista si religioasa. Episoade precum cel al filmuluidocumentar regizat de Michael Moore, Fahrenheit 9/11, contestat in Statele Unite in special de dreaptaconservatoare, dar premiat la Festivalul de Film de la Cannes din 2004, unde sentimentele antirazboiprevalau, este extrem de relevant.

Putem spune, fara teama de a gresi, ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 incainfluenteaza mersul lumii in care traim. Alegerile prezidentiale americane din 2004 au fost marcate de oagenda dominata de provocarile nascute din evenimentele de la 11 septembrie, iar cele care vor avea loc

la sfarsitul acestui an vor trebui sa se aplece in continuare asupra unor teme precum terorismulinternational, situatia din Orientul Mijlociu si relatiile cu aliatii europeni. Chiar daca teme precumsituatia eonomica, pretul petrolului sau criza imobiliara par a avea prioritate in ultimul timp, subiecteleamintite nu vor putea fi neglijate de cei doi candidati: democratul Barack Obama si republicanul JohnMcCain. Ca asa stau lucrurile ne-o demonstreaza recentul turneu european al candidatului democrat.Punctul culminant al turneului a fost discursul rostit de Obama la Berlin, in fata a 200.000 de persoane,in incercarea de a imprumuta peste decenii ceva din carisma altui lider democrat celebru, John F.Kennedy, care se solidariza in 1963 cu berlinezii, in plin Razboi Rece, rostind celebra fraza Ich bin einBerliner. Indiferent care dintre cei doi candidati va castiga, este probabila o refacere a bunelor relatii cuFranta sau Germania, dat fiind faptul ca liderii recenti ai celor doua tari, Nicolas Sarkozy si AngelaMerkel, par sa fi gasit un limbaj comun cu cel al SUA.

Peste toate acestea, este greu de crezut ca Al-Qaeda sau alte grupari teroriste isi vor stopavoluntar activitatea sau ca mintea lui Osama bin Laden va inceta sa mai gandeasca noi modalitati de aproduce maximum de pagube, materiale si umane, celor pe care ii considera inamicii sai. Amenintareaterorista este una de lunga durata si depinde de liderii lumii democratice sa gaseasca noi metode de a fimereu cu un pas inaintea celor care vor sa provoace atentate precum cele din urma cu noua ani.

In toamna anului 1996, cu cinci ani inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001, istoricul sispecialistul in relatii internationale Walter Laqueur publica in prestigioasa revista Foreign Affairsarticolul intitulat Terorismul postmodern. Dorind sa analizeze problema terorismului in contextul noilorprovocari ivite dupa sfarsitul Razboiului Rece, articolul incerca sa schiteze si profilul teroristuluiviitorului, care, spunea Laqueur, atunci cand se afla in pragul infrangerii sau cand actioneaza dupascenarii apocaliptice, nu va ezita sa uzeze de toate mijloacele de distrugere pe care le va avea ladispozitie. Pusi in fata acestei stari de fapt, specialistii sunt chemati sa consacre noi definitii si sadiscearna diferentele care apar in scopurile si motivatiile activitatilor teroriste. Laqueur conchidea, cu oclarviziune care avea sa capete confirmare cinci ani mai tarziu, ca sunt sanse ca, din 100 de tentativeteroriste superviolente, 99 sa esueze. Dar unica incercare incununata de succes poate provoca mult maimulte victime, mai multe pagube materiale si mai multa panica decat orice alta experienta anterioara.

Pentru ca nimeni nu este profet pana la capat in analiza politicii internationale, se cuvine4


5/26

amintita si opinia transanta a lui Walter Laqueur in ceea ce priveste ineficienta deturnarilor de avioaneca metoda de lupta folosita de teroristi. Motivul? Avioanele deturnate nu pot sta in aer pentru eternitatesi din ce in ce mai putine tari sunt dispuse in ziua de azi sa le permita aterizarea, acceptand astfelacuzatia ca sustin in mod deschis terorismul. In plus, teroristii insisi au observat avantajele in scadereobtinute prin deturnarea de avioane. Cu siguranta, liderii Al-Qaeda nu au citit articolul lui Laqueur sau,

daca au facut-o, au decis sa contrazica intr-un mod sumbru previziunile reputatului specialist, inovandmalefic in domeniul deturnarilor, cu efecte fara precedent, vizibile pentru intreaga lume in dimineatazilei de 11 septembrie 2001. La noua ani de la acele teribile evenimente, se impune o rememorare a lor,dublata de analiza consecintelor pe care le-au avut asupra SUA in special si a relatiilor internationale ingeneral, dupa cum se impune si necesitatea de a fi evaluata influenta pe care inca o pot genera.

Reac ia interna ional

Un pompier din New York City privete spre rmiele Turnului de Sud.

Atacurile au fost denun ate de principalele organiza ii mass-media i de guvernele din toat lumea. Numeroase ri au oferit solidaritate i sus inere americanilor. Liderii din majoritatea rilor din Orientul Mijlociu i din Afganistan, au condamnat atacurile. Irakul a fcut excep ie, cu o declara ie oficial: cowboy-ii americani culeg roadele crimelor lor mpotriva umanit ii. O alt excep ie mediatizat au constituit-o srbtoririle unor palestinieni.

Zeci de mii de oameni au ncercat s fug din Afganistan dup atacuri, de teama reac iei guvernului american. Pakistan, deja gazda a numero i refugia i afgani din conflictele anterioare din acea

ar, i-a nchis grani a cu Afganistan la 17 septembrie. Dup aproximativ o lun de la atacuri, Statele Unite au condus o larg coali ie de for e interna ionale ntr-o ac iune de ndeprtare a regimului taliban acuzat de adpostirea organiza iei al-Qaeda. Autorit ile pakistaneze au ac ionat decisiv, aliindu-se cu Statele Unite ntr-un rzboi mpotriva talibanilor i mpotriva al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare i baze pentru atacul mpotriva regimului taliban a arestate peste 600 de presupu i membri al-Qaeda, pe care i-a predat Statelor Unite.

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Afganistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Talibanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al-Qaedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al-Qaedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:WTC-remnant_highres.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Talibanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al-Qaedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Afganistan


6/26

Numeroase alte ri, printre care Regatul Unit,India, Australia, Fran a ,Germania,Indonezia,China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius,Uganda i Zimbabwe au introdus legiantiterorism i au nghe at conturile bancare ale indivizilor i organiza iilor suspecte de legturi cu al-Qaeda. Agen iile de informa ii i for ele poli iene ti din mai multe ri, printre care Italia,Malaezia, Indonezia i Filipineau arestat persoane etichetate drept suspec i de terorism n scopul de a

destrma celulele de militan i din toat lumea. n SUA, aceasta a strnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committeeau sus inut c restric iile tradi ionale asupra supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de ctreCOINTELPROa ntrunirilor publice) au fost nlturatede legea USA PATRIOT. Unele organiza ii, cum ar fi American Civil Liberties Union i Liberty au sus inut c unele protec ii ale drepturilor civile erau acum ocolite.

Statele Unite au nfiin at un centru de deten ie la baza militar din Golful Guantnamo, Cuba,pentru a-i ncarcera acolo pe combatan ii ilegali inamici. Legitimitatea acestor ncarcerri a fost pus n discu ie, printre al ii, de Parlamentul European,Organiza ia Statelor Americane i de AmnestyInternational.

Evenimentele i reac iile interna ionale de imediat dup atacuri a avut impact asupra Conferin ei Mondiale mpotriva Rasismului din 2001, care se ncheiase cu conflicte i tensiuni interna ionale cu doar trei zile nainte.

Ca i n Statele Unite, dup atacuri au aprut tensiuni rasiale i n alte ri ntre musulmani i nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc n Regatul Unit, unde la 21septembrie, tnrul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani ntr-un atac rasist.

Teorii ale conspira iei

Promotorii teoriilor conspira iei au sugerat c persoane din Statele Unite de ineau informa ii

detaliate despre atentate i au ales n mod deliberat s nu le opreasc, sau c indivizi din afara al-Qaeda au planificat, efectuat, sau ajutat terori tii. Unii dintre ei sus in c World Trade Center nu s-a prbu it din cauza avioanelor, ci c au fost demolate cu ajutorul explozibililor. Ipoteza demolrii controlate esterespins deNational Institute of Standards and Technology i de Societatea Inginerilor Civili Americanicare, dup cercetri, au concluzionat c impactul avioanelor la viteze mari n combina ie cu incendiile rezultate au provocat prbu irea ambelor Turnuri Gemene.

Schimbri n politica extern i n rela iile interna ionale ale SUA

Ca rezultat al atentatelor de la 11 septembrie, politica extern american a suferit schimbriabrupte dramatice. Dup cum s-a artat mai sus, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA arzboiului din Afganistan nc din 2001, i a facilitat indirect declararea rzboiului americano-irakiandin 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele ale autorilor Doctrinei ataculuimilitar preventiv, i aceast strategie militar a condus la declan area rzboiului din Irak. Atentatele de la 11 septembrie au determinat administra ia Bush s relaxeze semnificativ nivelul de respectare de ctre SUA a Conven iei de la Geneva, avnd ca rezultat autorizarea unor tehnici de interogare avansate, metode pe care administra ia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortur.

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iordaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ugandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbabwehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bill_of_Rights_Defense_Committee&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bill_of_Rights_Defense_Committee&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/COINTELPROhttp://ro.wikipedia.org/wiki/COINTELPROhttp://ro.wikipedia.org/wiki/COINTELPROhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=American_Civil_Liberties_Union&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Guant%C3%A1namohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Guant%C3%A1namohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cubahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americanehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americanehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americanehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Amnesty_Internationalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Amnesty_Internationalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Amnesty_Internationalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_conspira%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_conspira%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_conspira%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/National_Institute_of_Standards_and_Technologyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/National_Institute_of_Standards_and_Technologyhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Afghanistan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Invadarea_Irakului_din_2003&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Invadarea_Irakului_din_2003&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tortur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iordaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ugandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbabwehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bill_of_Rights_Defense_Committee&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/COINTELPROhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=American_Civil_Liberties_Union&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Guant%C3%A1namohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cubahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Statelor_Americanehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Amnesty_Internationalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Amnesty_Internationalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_conspira%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/National_Institute_of_Standards_and_Technologyhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Afghanistan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Invadarea_Irakului_din_2003&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tortur%C4%83


7/26

n primii ani de dup atentatele de la 11 septembrie, sus inerea interna ional a unui rspuns agresiv al SUA a fost mare, dar, pe msur ce au trecut anii i administra ia Bush nu a adus rezultatele promise, respectiv prinderea lui Bin Laden sau reducerea terorismului islamic extremist, sus inerea interna ional a politicilor administra iei Bush a nceput s slbeasc. n cele din urm, mandatul lui Bush s-a ncheiat cu un nivel de aprobare interna ional a politicilor sale externe de mai pu in de 20%.

Dup ce alegerile din SUA din 2008 au artat c americanii nu au mai dorit politici militare agresive careac ie la atentatele din 11 septembrie, i dup ce a fost ales un guvern care s-a angajat s schimbe acele politici, suportul interna ional pentru America a nceput s creasc din nou.

Statele Unite au rspuns la atacurile prin lansarea rzboiul mpotriva terorii: a invadatAfganistanul s depun talibanii, care adpostea teroriti al-Qaeda. Statele Unite au adoptat, deasemenea, USA PATRIOT Act. Multe alte ri consolidat, de asemenea, anti-terorism legislaia lor i acompetenelor de executare drept extins. Unele Bursele americane au rmas nchise n restul sptmniica urmare a atacului i au anunat pierderi enorme dup redeschidere, mai ales n industriiletransporturilor aeriene i de asigurri. Distrugerea de miliarde de "valoare de dolari de spaiu de birou

cauzat daune grave la economia de Lower Manhattan.

Efecte pe termen lung

Urmri n plan economic

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Manhattan_on_September_12_-_Landsat7.jpg


8/26

12 septembrie: din Manhattan iese un nor mare de fum

Un pompier din New York City cheam nc 10 lucrtori ai serviciilor de urgen s intre ntredrmturile de la World Trade Center

Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pie elor americane i din toat lumea. Bursa de ac iuni New York (NYSE),Bursa American de Ac iuni (AMEX) i NASDAQnu s-au mai deschis la 11 septembrie i au rmas nchise pn la 17 septembrie. Cnd s-au deschis bursele de

ac iuni , indicele Dow Jones a sczut cu 684 de puncte, sau 7,1%, pn la 8921, o scdere record pentruo singur zi. Pn la finele sptmnii, DJIA a czut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scdere asa pe o perioad de o sptmn din istorie la acea vreme, dep it doar n 2008 n timpul crizeifinanciare mondiale. U.S. stocks lost $1.4 trillion in value for the week. Economistul i consultantul Randall Bella fost angajat de statul i de ora ul New York s evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris n cartea sa, Strategy 360, Daunele suferite de World Trade Center, estimate dePrimria New York City, erau uluitoare: Cur area i stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari; Repararea i nlocuirea infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center n cldiri mai mici - 6,7 miliarde de dolari; Repararea i restaurarea altor cldiri avariate - 5,3 miliarde de dolari; Pierderea chiriilor pe cldirile distruse - 1,75 miliarde de dolari.

n New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de munc-luni i 2,8 miliarde de dolari n cele trei luni de dup atentatele de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales nsectoarele economice de export. Produsul Intern Brut al ora ului se estimeaz c ar fi sczut cu 27,3 miliarde de dolari n ultimele trei luni ale lui 2001 i n tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri de asisten pentru administra ia local din New York City n septembrie 2001, i 10,5 miliarde de dolari la nceputul lui 2002 pentru dezvoltare economic i refacerea infrastructuriiAtentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajmaWorld Trade Center, distrugnd sau ducnd la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small BusinessAdministration a oferit ajutoare n mprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri ptra i de spa ii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Mul i s-au ntrebat dac aceste locuri de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra efectelor economice ale

atentatelor 9/11 arat c pia a imobiliar a spa iilor de birouri din Manhattan i locurile de munc din

birouri au fost mai pu in afectate dect se credea ini ial din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interac iune fa n fa .

Spa iul aerian nord-american a fost nchis timp de cteva zile dup atacuri i numrul de cltorii aeriene a sczut dup deschidere, ceea ce a dus la o scdere de aproape 20% a capacit ii de transport aerian, i la exacerbarea problemelor financiare din industria aerian american.

8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Manhattanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_de_ac%C8%9Biuni_New_York&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_de_ac%C8%9Biuni_New_York&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_de_ac%C8%9Biuni_New_York&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_American%C4%83_de_Ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_American%C4%83_de_Ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_American%C4%83_de_Ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_American%C4%83_de_Ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/NASDAQhttp://ro.wikipedia.org/wiki/NASDAQhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932009&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932009&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Randall_Bell&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Randall_Bell&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Export&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lower_Manhattan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/World_Trade_Centerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Small_Business_Administration&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Small_Business_Administration&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lower_Manhattan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:WTC-Fireman_requests_10_more_colleagesa.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Manhattanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_de_ac%C8%9Biuni_New_York&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bursa_American%C4%83_de_Ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/NASDAQhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Burs%C4%83_de_ac%C8%9Biuni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932009&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932009&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Randall_Bell&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Export&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lower_Manhattan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/World_Trade_Centerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Small_Business_Administration&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Small_Business_Administration&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lower_Manhattan&action=edit&redlink=1


9/26

Influenta mondiala in slujba transportatorilor

Concluziile dezbaterilor in care au fost implicati membrii FIATA s-au concretizat intr-o rezolutiea congresului, axata pe problema securitatii transporturilor.

Pentru a identifica masurile ce trebuie luate pentru sporirea securitatii transporturilor, s-a decisinfiintarea unui Grup de Lucru cu atributii specifice in acest domeniu - Security Issues Working Group,care va fi prezidat de Jean-Claude Delen, Senior Vice President al FIATA.

Problema securitatii transporturilor este deosebit de importanta, atat din punctul de vedere alintegritatii marfurilor ca atare, dar, mai ales dupa 11 septembrie 2001, din punct de vedere al lupteiimpotriva terorismului international. In acest context, am propus de mai multe ori, inclusiv forurilorFIATA, includerea Constantei in lista porturilor monitorizate pe linia asigurarii securitatii marfurilor dintransportul maritim containerizat. In prezent, in lume sunt 20 de porturi care dispun de tehnologie siproceduri care sa confere incredere importatorilor de marfa contai-nerizata, in special din SUA, ne-aspus Valeriu Dascalu, director general adjunct al Romtrans.

Sprijinul pe care il poate acorda FIATA nu se rezuma insa doar la nivelul initiativelor. Exista sirezultate palpabile ale actiunilor grupurilor de lucru si comisiilor din cadrul FIATA.

Federatia poate ajuta firmele romanesti in primul rand prin medierea directa a situatiilorlitigioase aparute intre acestea si alti membri FIATA. Totodata, FIATA apara interesele membrilor sai,atat in fata autoritatilor autohtone - de exemplu, cu argumente din legislatia internationala, cat si in fataautoritatilor europene, a adaugat directorul general adjunct al Rom-trans.

De asemenea, FIATA are un rol important in armonizarea prevederilor legislative si areglementarilor cu impact asupra transporturilor.

Multe dintre actiunile FIATA au in vedere eliminarea birocratiei, un exemplu fiind preocuparilepentru simplificarea documentatiei utilizate in Europa pentru transporturile pe calea ferata. Acum, existadocumente diferite pentru transporturile din spatiul exsovietic si cele din vestul continentului, iar FIATAface demersuri pentru unificarea tipurilor de scrisori de trasura pentru sectorul feroviar, explica DanStefan, deputy manager al Transport Trade Services.

Pn n 2001, Rusia a fost cel mai important actor n geopolitica Asiei Centrale. Trupele saleerau prezente n Tadjikistan, resursele energetice ale fostelor republici sovietice erau exportate printranzitarea teritoriului su. Cu excepia unor ncercri timide ale Chinei i ale statelor UE de a-i afirmaprezena n Asia Central, Moscova, dei un actor slab, era singura putere care conta n aceast regiune.

Lideri politici au ajuns foti aparatciki care au creat regimuri autoritare i corupte, rmnnd aliai fideliai Kremlinului n lipsa unei alternative occidentale.

Geopolitica Asiei Centrale nsemna pentru Kremlin ctiguri absolute, iar interesele majore aleRusiei nu se limitau la resursele energetice, ci vizau nsi securitatea Federaiei, care, la fel ca i cea aregimurilor din Asia Central, era ameninat de micrile islamice susinute de talibanii de la Kabul.Moscova ncercase, prin crearea Organizaiei de Cooperare de la Shanghai, ca forum pentrudemilitarizarea granielor i promovarea comerului, n cadrul unei structuri regionale de securitate

9


10/26

pentru a conduce la aciuni antiteroriste comune, i prin solicitarea de a crea o for de intervenierapid pentru combaterea terorismului n Afganistan, formulat la Summit-ul CSI din aprilie 2000, slimiteze aciunile extremismului islamic.

Rusia experimentase n interiorul propriilor granie violena activismului islamic prin rzboiul

din Cecenia. n 1999 MIU (Micarea Islamic din Uzbekistan), care se presupune c avea legturi cu AlQaeda, ncercase s-l nlture de la putere pe Islam Karimov, preedintele Uzbekistanului. Acelai grupterorist avusese o incursiune n Krgztan, n 2000, cu scopul de a stabili un califat islamic. n plus,Afganistanul a fost singurul stat din lume care a recunoscut independena Ceceniei. Termenii n carepare s fi gndit leadership-ul de la Moscova problema afgan, n septembrie 2001, au fost ctigurilerelative: alegem varianta care corespunde cel mai bine intereselor noastre, chiar dac aceasta nunseamn ctigul maxim.

n noiembrie 2001, Vladimir Putin a anunat ca prioritate a mandatului su refacerea economic,care presupunea integrarea Rusiei n sistemul economic global. Participarea economiei ruseti lafluxurile economice internaionale era condiionat de calitatea de membru n OMC (OrganizaiaMondial a Comerului), iar SUA reprezentau un partener cheie i un susintor important pentruatingerea acestui obiectiv. Tot n 2001, Putin a recunoscut c sistemul de aprare al Rusiei este arhaic iincapabil s fac fa ameninrilor militare i politice, ceea ce sugereaz c Moscova nu-i puteapermite s intervin militar n afara granielor. n acest context, atacurile de la 11 septembrie autransformat Al Qaeda i regimul taliban ntr-o ameninare i mai mare la adresa Rusiei, care era o intmult mai vulnerabil n comparaie cu SUA.

Ctigurile relative ale Moscovei de pe urma alturrii alianei antiteroriste au fost securitateateritoriului su, a fostelor republici sovietice din Asia Central (asigurat de americani) i posibilitateade a-i concentra atenia i resursele ctre refacerea economiei. Compromisul a fost prezena militar aamericanilor n strintatea apropiat, pentru c Putin i Bush au creat, dup 11 septembrie 2001,incredibila alian RusiaStatele Unite.

Parteneriatul RusiaSUA a fost de scurt durat. n 2002, Ghenadi Selezniov, purttorul de cuvnt alDumei, a anunat c Rusia nu va susine prezena permanent a bazelor militare americane n AsiaCentral.

Pe fondul creterii preului petrolului, Rusia a devenit ceea ce analitii au numit petrostat, cuaspiraii de a-i recpta statutul de mare putere n politica internaional i implicit pe cel de putereregional activ n spaiul ex-sovietic.

Problema afgan a activat rivalitatea RusiaSUA n Asia Central, precum i divergenele dintreMoscova i liderii politici ai fostelor republici sovietice, care au ncercat s nlocuiasc partenerul rus

incomod cu cel american. SUA au iniiat, dup 11 septembrie 2001, parteneriate cu regimurile din AsiaCentral, iar Krgztanul, Uzbekistanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul au permis Washingtonului sfoloseasc bazele aeriene i s menin trupe pe teritoriul acestora. George Bush a semnat, n 2002, unacord de parteneriat cu dictatorul din Uzbekistan, dup cum era numit de pres preedintele uzbekIslam Karimov.

Poziia strategic perfect a Uzbekistanului pentru atacul mpotriva Afganistanului a fcut caSUA s renune la numeroasele critici cu privire la nerespectarea drepturilor omului de ctre regimul de

10


11/26

la Takent. Pentru Uzbekistan, la fel ca i pentru celelalte republici din Asia Central, avantajelecooperrii cu SUA nsemnau securitate, capacitatea de a rezista Moscovei, eliminarea de ctre coaliiaantiterorist a fundamentalismului islamic i ajutoare financiare americane nsemnate (n 2002,Washingtonul a acordat Takentului sprijin n valoare de 300 de milioane de dolari, n comparaie cu 85milioane n 2001).

Jocul liderilor politici locali a fost unul al balansului ntre cele dou puteri i a inut cont deatractivitatea ofertei. Preedintele Krgztanului, Kurmanbek Bakiev, a acceptat ca SUA s folosescbaza militar de la Manas pn n februarie 2009, cnd Washingtonul nu a mai cedat antajului de a mrisubveniile acordate pentru folosirea acestei baze i presiunii explicite a Moscovei, care a oferit unmprumut n schimbul nchiderii amplasamentelor americane.

Moscova nu s-a putut ns opune acceptrii de ctre Uzbekistan i Kazahstan, n martie 2009, aunor noi acorduri cu SUA pentru aprovizionarea soldailor din Afganistan, ceea ce sugereaz ineficienapoliticii hard a acesteia n relaiile cu Washingtonul, cel puin n privina Asiei Centrale. Washingtonul areluat cooperarea cu Islam Karimov, ntrerupt n 2005 pe fondul criticilor adresate de SUA pentrureprimarea violent a manifestaiei de la Andijan. Viabilitatea parteneriatului cu Uzbekistanul estendoielnic, din perspectiva raportului redactat de SUA n 2008 cu privire la respectarea drepturiloromului, care nu indic progrese pentru regimul de la Takent. n acest situaie, competiia rusoamerican din Asia Central are un rezultat nedecis.

Momentul atacurilor a fost si el mai mult decat bine ales, intr-un moment in care dezbatereamajora in relatiile internationale se focalizase pe unipolaritatea lumii, datorata hiperputerii americane.Lovind WTC si Pentagonul, teroristii au atacat nu numai niste cladiri, au facut mai mult decat atat, aupus sub semnul intrebarii valorile traditionale, ordinea morala care domina, sau ar trebui sa dominelumea. Intr-o lume morala, morala apartine celor de la putere. Cine sunt cei de la putere?Pentru Arthur Brittan, masculinismul este ideologia care justifica si naturalizeaza dominatia masculina.Este ideologia patriarhatului. Masculinismul pleaca de la diferentele dintre barbati si femei, considera

heterosexualitatea normala, accepta diviziunea sexuala a muncii si tolereaza rolul dominant si politic albarbatilor in sfera privata si publica. Genul nu este negociabil9. Realizarile, gandesc barbatii, se masoarain productivitate, resurse si control, toate rezultate ale actiunii directe. In lumea occidentala, importantaincrederii in sine si actiunea individuala sunt lucruri sistematic repetate in educatia baietilor. A fi cuadevarat barbat inseamna nu numai incredere in sine si autocontrol. Mai inseamna control asupra altorasi control asupra resurselor10.

Acest concept al masculinitatii se aplica si statelor in sfera internationala, nu numai barbatilor inmediu privat. Descoperirea vulnerabilitatii Americii la 11 Septembrie 2001 a avut un impact majorasupra politicii externe a SUA. America a descoperit atunci ca poate pierde putere, ca are o puterecoercitiva redusa, ca poate fi atacata de alte forte devenind victima, un rol asociat prin excelenta

feminitatii. Pentru ca a pierde forta pe scena internationala inseamna de fapt pierderea respectuluicelorlalti actori, inseamna posibilitatea de a fi condus de altii, inseamna pierderea rolului de lidermondial. SUA a invatat, cu ocazia atacurilor teroriste din 11 Septembrie, ca teritoriul american nu seafla in afara procesului de globalizare, ca globalizarea poate avea consecinte tragice chiar si pentruamericani. A fost sfarsitul exceptionalismului American, sfarsitul puterii lor globale. Cineva indraznisesa se ridice impotriva puterii SUA, impotriva Tatalui sau impotriva puteriiBarbatului, mai mult,indraznise sa-i provoace.

11


12/26

Confruntata cu o asemenea situatie fara precedent America avea de ales intre doua posibileatitudini. Prima era ca, dat fiind faptul ca lumea era mai plina de primejdii decat se crezuse, SUA trebuiasa se protejeze mai bine. Singura problema era ca o asemenea atitudine putea conduce la o criza si maiprofunda. A doua posibila atitudine era urmatoarea: vulnerabilitatea demonstrata trebuia sa faca SUA sadea importanta mai mare criticilor din exterior, sa faca un efort sa inteleaga mai bine aspiratiile altor

oameni, sa distinga intre teorie si practica, sa vada cum este perceputa America din exterior.

In primele ore dupa atacuri a fost imposibil de spus care va fi atitudinea adoptata de SUA.Presedintele era mutat de la o locatie secreta la alta, iar presa vorbea despre cat de importanta ar fiintoarcerea presedintelui la Washington. Nu fara un motiv precis: plimbarea secreta a presedintelui cuavionul putea sa insemne pentru restul lumii ca presedintele Bush era slab, ca ii era frica, si, ca oconsecinta fireasca, America este slaba in fata unei primejdii, oricare ar fi fost ea. Presedintele trebuia sase dovedeasca a fi un barbat adevarat. Sa fie barbat, si extrapoland logica, a fi un bun presedinteinseamna, pentru majoritatea oamenilor, sa fii puternic, dur, chiar agresiv atunci cand securitatea ta si atarii sunt in pericol. Cert este ca noi rareori asociem politica si raspunsurile militare cu masculinitateaagresiva. Adesea uitam ca razboaiele, crimele de razboi si violurile din timpul conflictelor militare sunt

facute de barbati. Este dificil de gasit o relatie logica intre masculinitate si politica militara si externa aunei anumite tari, dar nu imposibil. Mai mult decat atat, termenii de politica externa si militara nu suntnici ei foarte clar definiti atunci cand avem in vedere SUA sau oricare alta tara.

Pentru o mai buna intelegere a acestei problematici, ar fi utila referinta la articolul Masculinity asForeign Policy Issue. Autoarea, Cynthia Enloe, accentueaza faptul ca dorinta politicienilor de a pareamai duri decat sunt este motivul pentru care Pentagonul are o influenta accentuat masculina asuprapoliticii externe americane.

Intrebarea ce legatura exista intre construirea identitatilor de gen si politica masculinitatii este

complexa. Charlotte Hooper reformuleaza aceasta intrebare: cum pot perspectivele asupra politiciimasculinitatii si masculinismul sa lumineze intelegerea noastra asupra politicii internationale? Maiprecis, ne concentram asupra relatiilor dintre unele aspecte ale masculinitatii hegemonice si RelatiileInternationale la un nivel simbolic, dar nu si asupra practicilor din Relatiile Internationale per se. Nefocalizam doar asupra rolului simbolic, in incercarea de a lega the politics of culture cu genul sidisciplina Relatiilor Internationale.

Opinia analistilor este ca exista o discrepanta intre rolul semnificativ pe care politicainternationala il are in producerea identitatilor, inclusiv a celor de gen, si relativa absenta a discutiilorasupra identitatilor in disciplina Relatiilor Internationale. Se spune adesea ca Relatiile Internationalesunt de fapt o lume dominata de barbati, o lume influentata numai de capacitatile, puterea si obisnuintelelor. Hooper merge mai departe, facand critica Relatiilor Internationale masculinizate prin intermediulatitudinilor actorilor-jucatori, si in acelasi timp ea studiaza rolul pe care Relatiile Internationale il au inconturarea, definirea si legitimarea masculinitatii. Analiza ei sofisticata demonstreaza ca notiunilemasculine domina Relatiile Internationale, si ca Relatiile Internationale joaca un rol semnificativ increarea si mentinerea identitatilor masculine. Hooper foloseste chiar conceptul de masculinitatehegemonica, un termen asociat elitei, puterii barbatului alb occidental, prin comparatie cumasculinitatea feminizata, reprezentata de barbatii saraci, neoccidentali, de culoare, sau gay. Dincolode toate aceste consideratii pur teoretice, intr-un final America a ales: a fost declarat razboi global

12


13/26

impotriva terorismului. Este aceasta optiune o decizie normala de politica externa pentru o tara ca SUA?Daca luam in considerare faptul ca pacea nu este posibila intr-o societate patriarhala, o societate carerecunoaste numai legea facuta de tati / barbati, raspunsul ar putea fi pozitiv17.

In consecinta, dominatia masculina este cu atat mai evidenta in razboi, razboiul nefiind altceva

decat un joc competitiv cu agresori si victime, invingatori si invinsi. Barbatii sunt socializati pentruautoritate si responsabilitate mai mult decat pentru grija si dragoste. In timp ce in plan real oamenii nu seprea incadreaza in aceste idealuri de gen, existenta acestui sistem de intelesuri ne afecteaza/influenteazape toti. Un barbat care plange usor nu poate convinge lesne ca este totusi un barbat dur. In modconventional, feminitatea si masculinitatea sunt considerate ca fiind naturale, nu create. Totusi, astazieste evident nu numai ca ele sunt create, dar sunt si surprinzator de usor de perpetuat. Singura necesitatear fi exercitiul zilnic al puterii. Puterea este cea care influenteaza aceste relatii, mai ales RelatiileInternationale. Interactiunile dintre natiuni sunt vazute ca fiind de fapt o perpetua competitie, fiecare taraincercand sa fie mai puternica decat toate celelalte. Este o lume in care domina anarhia si autoapararea,o lume in care fiecare semn de slabicine poate fi fatal. Si ca urmare a acestei viziuni asupra lumii, lumeainsasi este vazuta ca o tipica sfera masculina. Numai barbatii, nu femeile si nici copiii, sunt capabili sa ia

deciziile cerute in planul relatiilor internationale. Intr-o lume patriarhala periculoasa, se asteapta cabarbatii si femeile sa se comporte in opozitie, dar complementar. Un barbat adevarat ar deveni, intr-oastfel de lume, protector. Isi va ascunde propriile temeri si va pasi in fata pentru a-i apara pe cei maislabi decat el, copiii si femeile, si prin consecinta tara, daca respectivul barbat este presedinte18. In acesteconditii, in aceasta lume periculoasa operam cu notiuni ca masculinitate sau feminitate, iar ideiledespre masculinitate trebuie sa fie perpetuate pentru a justifica riscurile politicii externe.

Prin urmare, daca razboiul reprezinta controlul masculin, atunci, optiunea SUA pentru razboi afost corecta. A fost o alegere masculina, fiindca pana si notiunea de natiune este masculina19. Barbatiisunt programati sa fie agresivi si gata sa recurga la violenta20 prin dezvoltarea capacitatii de a o utiliza cupersoanele egale lor21. Numai femeilor le este permis sa-si arate teama de violenta. Baietii sunt invatati

sa-si ascunda emotiile. Viitorii barbati sunt chiar incurajati sa devina si mai agresivi atunci candexperimenteaza frica. Putem concluziona ca teama la barbati s-a transformat in agresiune, iar la femei insupunere. Agresiunea si supunerea nu sunt numai esenta relatiilor dintre barbati si femei, dar si esentarelatiilor dintre state, dintre statele slabe si cele puternice.

In acest context, unii autori cred ca razboiul are legatura cu ordinea sociala competitiva, bazatape principii autoritare, ordine sociala care recunoaste valoarea inegala intre oameni, si care este pastratacu ajutorul fortelor coercitive. Reardon considera ca institutiile prin care este aplicata forta suntdominate de o mica minoritate, formata din barbati apartinand tarilor industriale, in principaloccidentale, educati pentru a gandi in termeni analitici/occidentali. Chiar daca ei intra in competitie cucei care nu apartin elitei, majoritatea oamenilor, scopul lor este acela de a mentine controlul si

dominatia, si pot face asta la nevoie prin amenintare, intimidare sau constrangere violenta. Acest tip decomportament conduce la razboi. Dar sistemul este cel care produce razboiul si nu razboiul modeleazasistemul.

Din acest punct de vedere nu exista o alta optiune pentru politica externa americana decatbombardarea Afghanistanului. Dar in acelasi timp tocmai aceasta ar putea fi adevarata problema, faptulca SUA nu avea alte optiuni. Ca oricare alta putere hegemonica, SUA nu avea alte metode geopoliticeviabile de rezolvare a conflictelor. Pentru a ramane o natiune puternica, America trebuia sa aleaga numai

13


14/26

aceasta optiune. Oricare alta ar fi insemnat pierderea respectului international si al aliatilor traditionali(chiar daca exact asta s-a intamplat la declansarea razboiului din Irak din primavara lui 2003).

Dincolo de confuzia dintre politica militara si politica de externe de care pomeneam, mai existao confuzie, intre respect si teama. Lipsa de actiune, atitudinea pacifista inseamna slabiciune, o trasatura

prin excelenta feminina. Or SUA nu-si putea permite o atitudine pacifista feminina dupa 11 Septembrie,indiferent de rezultatul final. Actiunea militara poate fi distrugatoare si dureroasa, dar cel putin nu poateduce la pierderea respectului international. In lumea falocentrica a politicii, un raspuns nonviolent dupao asemenea lovitura (11 Septembrie) ar fi lipsit SUA de consideratia comunitatii internationale, ar fiinsemnat practic sfarsitul hegemoniei militare americane23.

Dupa 11 Septembrie, in numeroase declaratii, presedintele Bush a vorbit despre campaniaimpotriva terorismului global. America nu se implica in operatiuni militare impotriva vreunei tari sauvreunei alte organizatii teroriste, cu exceptia Al-Qaeda, dar in acelasi timp presedintele Bush spunea clarca aceasta lupta impotriva terorismului va fi de lunga durata si va include folosirea fortei militare si inalte tari, nu numai in Afghanistan. Existau alte tinte potentiale in faza post-Afghanistan24, dar nici una nu

ar fi fost mai posibila decat regimul lui Saddam Hussein din Irak. Cazul Irak poate fi rezumat astfel: nuexista nici o indoiala ca regimul lui Saddam Hussein insemna o amenintare la adresa securitatiiregionale si internationale, astfel incat SUA trebuia sa utilizeze forta militara, unilateral daca era cazul,pentru a-l indeparta pe Saddam de la putere25. George Bush, Presedintele-Tata al americanilor (si cel maiputernic om din lume) il considera pe Saddam Hussein un copil recalcitrant, sau un inamic mai slab, si-lavertiza ca o sa-l invete el minte.

Parerile despre atacul impotriva Irakului au impartit lumea in sustinatorii si opozantii ideii.Razboiul impotriva Irakului a avut loc, si in ciuda protestelor impotriva actiunii militare americane,SUA a luat in serios rolul de gardian pentru restul lumii, asemenea unui barbat constient deresponsabilitatile sale. Sunt trei explicatii pentru comportamentul Americii.

Prima are legatura cu relatia tata-fiu. In dezbaterea curenta, vedem cum o asemenea stare debeligeranta se poate transmite de la tata la fiu. Il vedem pe Bush Junior ducand mai departe actiuneamilitara inceputa de tatal sau, cel care invadase Irakul in 1991. Il vedem pe Bush fiul, in ultimatumuladresat Irakului, ordonand lui Saddam si fiilor lui sa se predea, iar a doua zi spunand ca si daca Saddamsi fiii pleaca in exil, America tot va invada Irakul, din cauza armelor de distrugere in masa. Orgoliulmasculin prezidential a inchis practic toate celelalte optiuni, insistand pe victorie, indiferent de costuri.Bush a investit atat de mult in crearea unei imagini macho incat ar fi avut mult de pierdut daca ar fiaratat o imagine concilianta, diplomatica. Ar fi prea simplu sa presupunem ca orgoliul masculin este celcare provoaca razboaie, dar nu gresim spunand ca acest factor cu siguranta devine crucial in alegereadintre confruntarea militara si diplomatie. Din nefericire, istoria are nenumarate exemple de astfel de

orgoliu masculin.

Exista si o alta explicatie pentru decizia lui George Bush Junior de a declansa razboiul din Irak in 2003.Conform altei autoare, Blema S. Steinberg, liderii narcisisti sunt mai tentati sa utilizeze forta atunci candse tem ca vor fi umiliti din cauza ca au esuat si cand simt nevoia sa-si recapete respectul de sine.

A treia explicatie are legatura cu psihanaliza. Fornari analizeaza radacinile psihologice ale

14


15/26

razboiului. Fornari considera ca razboiul are doua functii de securitate, si poate fi imaginat sub formaunui iceberg, avand o parte vizibila, si o alta ascunsa in apa. Prima corespunde apararii impotriva unuipericol extern, partea ascunsa corespunzand unei manevre de securitate subconstienta impotriva unorentitati fantasmagorice terifiante care reprezinta un pericol absolut. Daca ne situam strict la nivelpolitico-militar, pe partea vizibila a icebergului, razboiul ne protejeaza doar impotriva agresorilor extern

care ne ameninta securitatea. Daca dimpotriva, folosim instrumentele psihanalitice de investigatie, vomrealiza ca partea invizibila a icebergului, de fapt partea nevazuta a razboiului, ne ajuta sa ne protejam depericolele interne. Inamicul absolut trebuie transformat dintr-o entitate invulnerabila intr-una externa,careia i se poate face fata si care poate fi ucisa. Fornari ajunge de altfel la o concluzie paradoxala:razboiul este o organizatie de securitate nu fiindca ne permite sa ne aparam de inamici reali, dar fiindcareuseste sa gaseasca, sau, in cazuri extreme, sa inventeze inamici reali care pot fi ucisi.

Daca aplicam aceasta ultima explicatie la SUA astazi, ajungem la urmatorul incredibil paradox:cea mai importanta functie de securitate nu este aceea de a ne apara de un inamic extern, ci de a gasi uninamic real. Problema este aceea ca SUA este acum in situatia de a inventa un dusman, fiindcaamericanii sunt prea speriati ca un 11 Septembrie s-ar putea repeta, si fiindca simt nevoia sa-si

demonstreze forta/masculinitatea. Aceasta ar putea fi explicatia pentru ultimul razboi al SUA cu Irakul,pentru potentialele viitoare tinte ale puterii masculine americane, mai ales acum cand George W. Bush acastigat al doilea mandat prezidential.

Ce spun oficialii i mass-media?Iat care este povestea oficialilor i a mass-mediei privind

ceea ce s-a ntmplat pe 11 septembrie 2001: n dimineaa zileide 11 septembrie, 19 fundamentaliti musulmani au deturnatpatru avioane de pasageri. Teroritii au folosit cuite pentru hrtie(cutter-e) pentru a se impune i a-i ucide pe cei opt piloi, precumi pentru a-i controla pe cei 266 de pasageri i pe nsoitorii de

zbor. Cele dou zboruri care au decolat din Boston, cu numerele11 i 175, au fost redirecionate spre New York, unde s-au lovitde turnurile World Trade Center. Acestea au luat foc, producndtopirea armturii i extinderea pagubelor, iar ambele turnuri WTC, 1 i 2, s-au prbuit.

Avionul care a decolat din Newark, zborul 93, i-a meninut cursul ctre Ohio, i apoi s-a ntorsctre Washington D.C. n timpul acestui zbor, mai muli pasageri au telefonat din avion. Mai mulipasageri au ncercat fr succes s preia controlul asupra avionului, i n timpul luptei avionul s-aprbuit n centrul Pennsylvaniei. Cel de-al patrulea zbor, numrul 77, a decolat din Washington, asurvolat partea de vest a Virginiei, a ajuns deasupra oraului Ohio, de unde s-a ntors la Washington DC,unde s-a izbit de cldirea Pentagonului. Aproximativ 3.000 de persoane au fost ucise.

Aceast variant a evenimentelor a nscut, ns, multe ntrebri care au fost lsate i pn n ziuade azi de ctre autoriti fr rspuns.

15


16/26

Atentat necesar pentru atingerea unor obiective din politica mondial

Din 11 septembrie 2001 multe persoane curajoase i dornice s afle adevrul despre acele zile aufcut ample investigaii. Zeci de articole, cri sau filme vorbesc despre conspiraia atentatelor de laWorld Trade Center. Concluzia comun la care ajung cei mai muli dintre cei care realizeaz acest gende investigaii este c atacul din 11 septembrie a fost realizat pentru a se atinge obiectivul clar de peagenda politicii mondiale, prestabilit de ctre cei care conduc lumea din umbr i vor s instaurezeNoua Ordine Mondial. Mai exact, la puin timp dup atacuri, Statele Unite au acuzat grupareafundamentalist islamist Al-Qaeda de contribuirea la atentate. Acest lucru a declanat aa-numitul"Rzboi contra terorismului", care a justificat interveniile militare din Afganisthan i Iraq, invaziicare, ns, erau de mult timp plnuite. De asemenea n urma atentatelor, opinia public s-a centrat maiales pe securitatea naional, crendu-se astfel o serie de legi noi, n urma crora s-a ngrdit de faptextrem de mult libertatea individului, sub pretextul de a-i oferi o aparent securitate.Michael Moore a realizat un film despre evenimentele din 11 septembrie - fiind i singurul film care afcut ocolul lumii i care a fost propulsat n cinematografe - n care a prezentat de fapt doar legturile luiBush cu familia Bin Laden, distrgnd atenia n mod voit de la lucrurile eseniale. Michael Moore, fiindntrebat de ce nu vorbete despre faptul c NORAD (North American Aerospace Defense Command) nua reacionat n nici un fel, sau despre problemele importante ale 9/11, a rspuns: pentru c ar fineamerican.

World Trade Center, inta atacurilor teroriste n manuale

Manualul FEMA de rspuns n caz de terorism, din 1997, are ca int turnurile World Trade Center,turnuri care au mai fost inta unor operaiuni FBI de tip steag fals n 1993. NORAD (North American Aerospace Defense Command) a condus n 1999 exerciii militare ceimplic scenarii cu avioane civile deturnate i care aveau int turnurile World Trade Center iPentagonul. n iunie 2000, Departamentul Justiiei public un manual de terorism, iar inta de pe copert este chiarWorld Trade Center.

16


17/26

n septembrie 2000, proiectul pentru un nou secol American (PNAC The Project for a NewAmerican Century), o organizaie din care fceau parte masonii de grad nalt Dick Cheney, DonaldRumsfeld, Jeb Bush i Paul Wolfowitz, fac un raport cu numele Reconstruirea Aprrii Americii. n else specific c procesul transformrii este probabil unul lung, dac sunt absente evenimente catastroficei catalizatoare, cum ar fi un nou Peal Harbor.

n 24 octombrie 2000 la Pentagon se execut primul din cele dou exerciii de antrenament cepresupune simularea prbuirii unui Boeing 757 n cldire. n iunie 2001 Departamentul Aprrii iniiaz noi instruciuni pentru intervenie militar n caz dedeturnare a liniilor aeriene. n ele se specific c Departamentul Aprrii are nevoie de autorizaiedirect din partea Secretarului Aprrii nainte de orice intervenie. Dick Cheney nu a autorizat nici oastfel de interceptare a avioanelor deturnate.

Ctiguri financiare fabuloase a celor informai de viitoarele atentate

n 24 iulie 2001, Larry A. Silverstein care deja deinea cldireanumrul 7 din complexul World Trade Center semneaz uncontract de 3.2 miliarde dolari, un contract de leasing pe operioad de 99 de ani, cu ase sptmni nainte de 11septembrie. n leasing a fost inclus i o asigurare ce includeaactele de terorism, pentru o valoare asigurat de 3.5 miliarde dedolari. n sptmna de dinainte de 11 septembrie s-a nregistrat ocretere de 1.200% a aciunilor la burs a companiilor aerieneUnited Airlines i American Airlines, conform raportuluiAgeniei de Burs din Chicago. Un investitor vinde aciuni atunci cnd se ateapt la o scdere a valorii

aciunilor. Zeci de milioane de dolari au fost ctigai de cei care se pare c au fost avertizai despreacest eveniment. Dup cotidianul New York Times, cotidianul Wall Street Journal i dup LondonIndependent, un procent ridicat al acestei activiti a provenit de la un singur investitor, Banca german,Deutsche Bank. David Brown, cel care a fost managerul principal al acestei firme pn n 1988 esteactualul director al CIA i mason de vaz. Nu s-a realizat nici o investigaie oficial. Mai muli oficiali de la Pentagon primesc avertizri s anuleze planurile de deplasare. Primarul oraului San Francisco, Willie Brown, primete un telefon de avertizare s nu zboare ndimineaa respectiv. Ulterior Radio Pacifica a raportat c telefonul a venit direct din parteaConsilierului de Securitate Naional, Condoleeza Rice. Procurorul general John Ashcroft a declarat public c a primit avertizri de la FBI referitor laevenimentele ce urmau s se petreac, pentru a evita zborul cu avioane n acea perioad.

Marvin Bush, fratele lui George W. Bush, a fost din 1993 pn n anul 2000, n consiliul director alcompaniei Securacom, ulterior cunoscut ca Stratesec, o companie american-kuveitian ce a furnizatservicii de securitate pentru United Airlines, Aeroportul Internation Dulles, i, ncepand din 1990 pnn 11 septembrie 2001, securitatea la World Trade Center.

CIA i NORAD, implicate n atentate

17


18/26

n 11 septembrie 2001, o serie de exerciii militare fac ca SUA s rmn aprat de doar 14 avioanemilitare jet care nu au reuit s opreasc patru avioane deturnate n dou ore. Controlorii de trafic aeriani cei de la centrul de comandament NORAD nu tiau care inte sunt reale i care fac parte din exerciiu.NORAD nu a reacionat pentru prima oar n 50 de ani, motivul fiind c n dimineaa zilei de 11septembrie 2001 CIA conducea exerciii militare identice cu atacurile, care prevedeau atacul cldirilor

WTC de ctre avioane deturnate de ctre teroriti. Acest fapt a fost raportat de Agenia de tiri AP irecunoscut pe site-ul CIA. Cu civa ani nainte de 11 septembrie juctorul profesionist de golf Payne Steward zbura cu prieteniilui din Florida, ntr-un mic avion personal spre Dallas. La o scurt perioad dup decolare au aprutnite nereguli la avion i pilotul mpreun cu pasagerii au leinat i apoi au pierdut contactul cu FAA(Administraia Federal a Aviaiei). n 18 minute NORAD a reuit s fac rost de un avion F18. n 22minute, 4 avioane F18 zburau n tandem cu avionul dereglat, conform procedurii standard de aciune. Sediul NORAD este localizat n muntele Cheyenne dinColorado. Acetia au cea mai sofisticat aparatur de urmriredin lume i este responsabilitatea lor s monitorizeze spaiulaerian american i s protejeze America de rachete i avioane.

Aceasta este ndatorirea lor. n opoziie cu aceste ntmplri niciun F16 nu a aprut la timp pentru zborurile 11 i 175 care audecolat din Boston, cu toate c au trecut 36 de minute de cndFAA a aflat de deturnarea avioanelor i pn cnd zborul 125 s-aprbuit n turnul de sud. Situaia zborului 77 este mult mai grav deoarece timp de 43minute nu s-a tiut dac zborul era dirijat spre Washington i Casa Alb sau spre Pentagon. Baza aerianAndrews a forelor militare aflat la distan de doar cteva minute nu a trimis nici un avion. Nici de laBaza din Langlay nu a fost trimis nici un avion dect dup atac. Exist cteva baze militare aeriene nzon care au capacitatea i responsabilitatea de a proteja capitala totui nici una dintre acestea nu areacionat i se pare c ordinul a venit de la NORAD, i acesta era: Rmnei la sol!

Puin lume este contient de existena tehnologiei Global Hawk. Cu aceast tehnologie anumiteavioane pot fi conduse cu o extrem de mare dexteritate i comenzile avioanelor, att cele manuale ct icele automate, pot fi preluate de la sol.4.000 de dosare ale neregulilor de pe Wall Street, ngropate sub drmturi Primul turn WTC cade la 9:59, acesta fiind turnul sudic, cel care a fost lovit al doilea. Dup 29 deminute turnul nordic cade i el, durata de prbuire a ambelor cldiri fiind de aproximativ 10 secunde. Egreu de explicat c buci imense din cele dou turnuri au fost catapultate pn la aproximativ 130 demetri, c turnurile s-au prbuit, rmnnd o mare de moloz. Singura explicaie este c turnurile auexplodat. Legea cderii corpurilor formulat de Galilei i acceptat astzi

de ctre toi oamenii de tiin, afirm c distana total parcursde orice obiect n orice interval de timp n vid este: distana (D)= (32,16/2) x timpul n secunde. Dac exist o rezisten orict demic, atunci viteza i timpul se reduc n corelaie cu aceastrezisten. n cazul WTC turnul nord i turnul sud, tiind cturnurile erau de 1.350 picioare nlime, vom avea aceastecuaie pentru cel mai rapid timp de cdere total, astfel: 1.350 =(32,16/2) x timpul n secunde. Aceast ecuaie are rezultatul de

18


19/26

9,1627 sec, ca fiind timpul cel mai rapid n care aceste cldiri ar putea cdea. Acest lucru ridic niteprobleme foarte interesante, pentru c turnul de sud al WTC a czut n 10,4 sec, iar cel din nord n 8,1sec. Adiional fa de acest timp calculat n vid, a existat i o anumit rezisten la cdere. Aceste faptesfideaz legile gravitaiei i arat c ceva a tras mai repede acele cldiri n jos. Explicaia oficial a prbuirii celor dou turnuri gemene a fost aceea c focul creat intern a aprins

cteva tancuri de combustibil din cldire. n 11 septembrie 2001, la ora 17:20, cldirea nr. 7 a complexului World Trade Center cldireanchiriat i asigurat de Larry A. Silverstein pe o sum de aproximativ 7 miliarde de dolari un imobilde 47 de etaje aflat la peste 100 de metri distan de turnul nordic, s-a prbuit. Cderea WTC7 esteidentic cu o implozie clasic a cldirilor, unde coloana central a cldirii este distrus iniial, pentru cantreaga cldire s cad n interior, i nu n exterior, fr s produc pagube altor cldiri. Timpul decdere a cldirii este de aproximativ de 6 secunde. Aproape nici o televiziune nu a mai reluat sau nu amai transmis deloc aceste imagini. Cldirea nr. 7 a complexului WTC adpostea birouri pentru CIA,Departamentului Aprrii, IRS, Servicii Secrete i buncrul primarului New York-ului, Rudy Giuliani,care fusese ramforsat n anii precedeni pentru a rezista oricror incendii sau catastrofe. Deasemenea,imobilul adpostea ntre 3.000 i 4.000 de dosare de investigaie asupra neregulilor de pe Wall Street.

11 Septembrie 2001, si lumea nu a mai fost la fel!

Evenimentele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite au generat cele mai mari enigme aleinceputului de secol XXI. La sapte ani de la tragicele evenimente este evident un singur lucru:incercarea disperata a Administratiei Bush de a impune scenariul oficial asupra evenimentelor de la 9/11au tot mai putini adepti. Cu trecerea anilor, intrebarile care se pun sunt tot mai grave, iar raspunsurilelipsesc. Un sondaj Zogby International, din 23-27 august 2007, arata ca 51% dintre americani nu maicred in versiunea oficiala a Administratiei Bush si a vicepresedintelui Cheney inainte, in timpul si dupaevenimentele din 11 septembrie 2001. Sondajul are o marja de eroare de 3,1%

Marea necunoscuta a secolului XXI

Conform versiunii oficiale a Administratiei Bush, la 11 septembrie 2001, 19 arabi inarmatipana in dinti cu bricege si spray-uri cu piper au deturnat 4 Boeinguri ale celui mai puternic stat dinlume si le-au proiectat in World Trade Center (Twin Towers), precum si intr-o aripa (aflata inreparatii) a Pentagonului, provocand circa 3.000 de victime. Un al patrulea Boeing a cazut pe un campdin Pennsylvania, ratand obiectivul.

Arabii care rezidau in SUA, cu pasapoarte furnizate de FBI, urmand cursurile unor scoliparticulare de aviatie apartineau organizatiei Al-Qaeda, condusa de Osama Bin Laden. In urmaacestor atentate abominabile, Administratia Bush a dezlantuit razboiul global cu terorismul (GWT) sia pornit razboaiele preventive contra Afganistanului, Irakului. Iar acum, pregateste confruntarea cuIranul. Toate state aflate pe lista Raului, intocmita de Casa Alba, imediat dupa 11 septembrie, statecare se fac vinovate de gazduirea si sponsorizarea mondiala a terorismului.

Contestatarii versiunii oficiale privind 9/11 sustin ca Administratia Bush a stiut ce se pregatea,din timp. Dar ca nu a luat niciun fel de masuri ca sa preintampine tragedia. Acestia se bazeaza, intrealtele, pe avertismentele primite de SUA din partea guvernelor Germaniei, Frantei, Marii Britanii,Rusiei, Egiptului, Israelului, Marocului etc., potrivit carora, din informatiile serviciilor secrete, un

19


20/26

atentat major era iminent pe teritoriul SUA. Convocata in fata Comisiei 9/11 a Congresului SUA,secretarul de stat Condoleezza Rice a recunoscut ca primise anterior un raport CIA care avertiza asupraunei iminente actiuni teroriste de proportii in SUA. La insistentele congresmanului Richard Ben-Veniste, cel care conducea comisia de audieri, Rice a citat titlul notei primite de la CIA: Bin Ladenpregateste un atac major pe teritoriul SUA. Depozitia lui Rice a fost filmata si se gaseste postata si pe

internet. Alti contestatari merg si mai departe, si declara Administratia Bush complice la evenimente.Pentru a-si crea astfel un casus beli (gen Lusitania, Pearl Harbor, Golful Tonkin) si a incepeseria razboaielor preventive, sub devizia luptei antiteroriste. Un exemplu in acest sens estecongresswoman-ul de Georgia, Cynthia McKinney, care a inaintat in Congres o cerere deimpeachment (demitere) a Presedintelui Bush, considerat vinovat de crime de gradul 1 contra SUA,in evenimentele de la 9/11.

Cele trei mari enigme legate de 9/11 sunt:

1) Demolarea controlata de la WTC;

2) Ce a lovit, in realitate, Pentagonul?;

3) Identitatea furata a teroristilor.

11 septembrie 2001 ramane o data-cheie in politica internationala, pentru ca a devenit justificarea unoractiuni militare ale SUA care vor avea, fara indoiala, grave consecinte in urmatorii ani. De aceea,ramane o chestiune vitala de a sti ce s-a intamplat, in realitate, pe 11 septembrie 2001.

Ipoteza demolarii controlate

Potrivit acestei ipoteze, in realitate, World Trade Center (Twin Towers) nu s-au prabusit, inniciun caz, datorita proiectarii celor doua avioane Boieng 767 in ele. Prima dovada este cea filmata,

care a devenit imagine simbol a terorismului in secolul XXI. Imaginea filmata prezinta cei doi zgarie-nori prabusindu-se prin implozie si nu prin explozie. Ai senzatia ca Turnurile Gemene intra in pamant.Ca se scufunda.

Ori, implozia impune dinamitarea prealabila a coloanei de rezistenta a celor doi zgarie-nori. Ceeace presupune o munca dificila, desfasurata in timp, de numerosi specialisti in demolari, cu scheme aleconstructiei in fata si apoi depozitarea explozibilului in locurile stabilite.

Zdenek Bazant si Mathieu Verdure in Mechanics of Progressive Collapse: Learning from WorldTrade Center and Building Demolitions din Journal of Engineering Mechanics ASCE (vol. 133, nr. 3pag. 308-319, din martie 2007) exprima opinia generala a inginerilor si expertilor in demolari din SUA.

Versiunea oficiala a lui The National Institute of Standards and Technology (NIST) a fost respinsa.Aceasta punea prabusirea lui WTC pe seama impactului cu avioanele si este astazi respinsa demajoritatea expertilor in demolari, de ingineri si de arhitectii americani.

20


21/26

Condoleezza Rice si George W. Bush

Au existat multe speculatii in mass-media. De pilda, New York Port Authority proprietaracladirilor WTC a fost banuita ca a dorit demolarea turnurilor, numai pentru a incasa o asigurareuriasa: aproape 4 miliarde de dolari de la compania Westfield Australia.

David Ray Griffin include teoria imploziei controlate in cartea sa, The New Pearl Harbor. inultimii ani, s-a adunat un material urias, care accepta acum teoria imploziei controlate. Prima proba,filmul: demolarea WTC este o tipica implozie, de genul celor folosite la demolarea cladirilor dinmarile orase, pentru a nu afecta ansamblurile de locuinte din jur. WTC se scufunda, practic, inpamant. Ceea ce a surprins insa pe inginerii si pe expertii in demolari au fost insa alte elemente: vitezacu care a implozat WTC si faptul ca, in urma imploziei, totul s-a transformat intr-un praf fin.

Turnurile s-au topit

Expertii sunt de parere ca transformarea, atat de rapida, a doi zgarie-nori, ca si topirea oteluluidin structura constructiiloreste dovada ca la demolare a fost utilizata o arma energetica, ce a marit multefectul creat de focul generat de impactul cu cele doua avioane. Multe rapoarte staruie asupra problemeiotelului topit. Un raport afirma ca se putea observa otelul topit, care curgea ca la o turnatorie. WTCUSGS Thermal Study, utilizand Airbone Visible/Infrared Imaging Spectometer a masurat in WTCtemperaturi de 727 grade Celsius, care nu puteau proveni de la explozia avioanelor. Studiul NIST (TheNational Institute of Standards and Technology) recunostea doar 615 grade Celsius, pentru doar 15minute, temperatura generala atingand in centrul de foc (dupa NIST) 250 grade Celsius. Topireaotelului ramane insa o problema nerezolvata, pentru ca, la WTC, otelul topit curgea ca la o turnatorieiar topirea otelului presupune dezvoltarea unei temperaturi de 1.500 grade Celsius.

Steven Jones, profesor de fizica la Bringham Young University, a avansat o teorie interesanta, legatade reactia termica de la WTC.

In 2006, Jones a facut analize moleculare, incercand sa gaseasca urme ale prezenteiexplozibilului folosit la demolarea celor doi zgarie-nori. A opiniat ca temperaturile enorme erau cele

21


22/26

care au provocat colapsul WTC. NIST (The National Institute of Standards and Technology) asustinut insa ca, pentru demolarea controlata a coloanelor, era necesara o cantitate record de explozibil.In legaturacu ipoteza termica a specialistilor, NIST a sustinut cu seninatate ca nu era vorba de oteltopit, ci de aluminiu topit, care provenea de la fuselajul avioanelor in flacari. Aluminiul se topesteinsa la o temperatura mult mai mica decat otelul. Multi martori au auzit explozii puternice inainte de

implozia WTC, ceea ce confirma ipoteza unei demolari controlate. S-a mai observat ca cele douaturnuri au implodat in 11 secunde. Expertii sustin insa ca, din cauza gravitatiei, era nevoie teoretic de 20de secunde pentru ca turnurile sa se prabuseasca.

Ce anume a lovit Pentagonul?

In versiunea oficiala, un Boeing 767 al Companiei American Airlines, zborul 77, rutaDulles Airport spre Los Angeles, cu numarul N644AA, avand 64 de pasageri la bord, a fost deturnatde 5 arabi, pirati ai aerului, la orele 8.55 a.m., iar avionul a fost proiectat intr-o aripa aflata inreconstructie in Pentagon, la orele 9.45 a.m.

Doi dintre piratii aerului Hani Hanjour si Majed Moqed au fost identificati de functionari aiaeroportului Dulles ca avand bilete doar pentru dus, retinute de la Advance Travel Service.

Renee May ar fi sunat-o pe mama ei si a anuntat-o ca sase indivizi i-au obligat pe pasageri sa semute in partea din spate a aeronavei. Pasagera Barbara Olson i-a telefonat sotului Ted Olson si l-aanuntat ca avionul a fost deturnat. Nimic din toate acestea nu a fost adevarat. Absolut nimic. Cel care acontestat versiunea oficiala a fost chiar secretarul de stat, Donald Rumsfeld.

Motivul: gaura lasata in peretele Pentagonului era cu mult mai mica in dimensiuni decat cea pecare ar fi lasat-o o aeronava de dimensiunile unui Boeing. Donald Rumsfeld a concluzionat, intr-uninterviu din 12 octombrie 2001, ca, probabil, teroristii arabi au lansat o racheta asupra Pentagonului(vezi Parade Magazine din 12 octombrie 2001, interviu republicat de Pentagon). Ulterior, Thierry

Meyssan a dezvoltat tema in cartea sa, Leffroyable Imposture, unde afirma ca zborul 77 nu a existat,ca niciun avion nu a lovit Pentagonul si ca guvernul american minte. In realitate, lucrurile sunt chiarmai grave. Atrage atentia, mai intai, saracia probelor. Desi cladirea Pentagonului este supravegheata dintoate unghiurile posibile, abia pe 8 martie 2002 s-au prezentat 5 fotograme dintr-o inregistrare video,realizata de una din camerele de supraveghere a cladirii Pentagonului. Ulterior, la procesul lui ZacariasMoussaoui si in urma unor cereri, Freedom of Information (FOIA), s-au mai prezentat unele materialevideo. De remarcat ca guvernul american a confiscat materialul video de la trei camere de supravegherea Pentagonului: camera video situata la benzinaria CITGO, camera de supraveghere video de laDouble Tree Hotel si camera de supravegheare de la Departamentul Transportului statului Virginia.Ulterior, pe 16 mai 2002, prin legea FOIA, invocata de Scott Bingham, materialele filmate cu acestecamere au fost prezentate. Materialele, inscriptionate gresit 12 septembrie 2001, fie nu prezinta atacul,

fie nu prezinta niciun avion lovind Pentagonul.

Identitatile furate ale teroristilor

FBI-ul a prezentat, pe 19 septembrie 2001, identitatile, biografiile, iar pe 27 septembrie,fotografiile celor 19 pirati ai aerului (Operatiunea Pentbom). Suspectii erau din Arabia Saudita,Emirate Arabe Unite, Liban si Egipt. Identificarea s-a facut in 72 de ore, dupa cartile de credit si biletelede avion. Pasapoartele piratiilor aerului sinucigasi, ca si diferite notite ale lor, au fost ulterior desco-

22


23/26

perite in stare perfecta, de parca ar fi fost plantate in mijlocul dezastrului din jur. Pasapoartele sinotele scrise ale teroristilor nu fusesera ca prin minune nici distruse, nici arse, nici nu disparusera.Erau perfect conservate. Se prabusise el, WTC, dar aceste documente, esentiale in stabilireavinovatilor, ramasesera, ca din intamplare, intacte!

La fel si valiza liderului, Mohammed Atta. Aceasta continea instructiuni catre piratii aerului siun exemplar din Coran. Circul a continuat. Scurta vreme dupa ce fotografiile si datele de identitate alepiratilor aerului au fost prezentate pe CNN, sinucigasii au inceput sa telefoneze la CNN, protestandenergic impotriva folosirii identitatilor. Cu aceasta ocazie s-a mai constatat ca listele de pasageri alecelor doua companii aeriene nu contineau niciun nume de arab! Mai mult, unii teroristi care au sunatla CNN nici macar nu se gaseau in Statele Unite.

Hani Hanjour, care in legenda pilota zborul 77(contra Pentagonului) urma o scoala medie depilotaj. In august 2001, Hani Hanjour nu reusea sa se descurce pe un avion Cessna, dar in septembrie2001 o luna mai tarziu minune: acelasi Hani Hanjour conducea, ca un profesionist, un ditamaiBoeing 767, si descria, in mare viteza, o spirala, descriind un arc de cerc de 270 grade, pentru a loviprimul etaj al Pentagonului! O adevarata performanta, pe care cei mai buni profesionisti americani aiaerului militari sau civili ar putea-o cu greu realiza. Si ceilalti pirati ai aerului aveau cam aceeasipregatire ca Hani Hanjour. Atta, de pilda, era inscris la cursurile lui International Officers Scool, oscoala particulara de aviatie, de nivel mediu.

De ce nu a intervenit aviatia de interceptare?

Washington-ul si New York-ul sunt printre cele mai bine securizate orase ale lumii.Washingtonul capitala Statelor Unite este si resedinta Casei Albe si a Congresului American, si aPentagonului. New York-ul este capitala financiara si comerciala a lumii, gazduind si sediul ONU. Cu

toate acestea, in ziua de 11 septembrie 2001 niciun avion de interceptare nu a urcat in aer, conformregulamentelor F.A.A. si ATC, pentru situatia de urgenta creata. Este o premiera in istoria deturnarilorde avioane, cand 4 Boeinguri sunt deturnate si redirectionate spre New York si Washington, iar aviatiaamericana de interceptare nu intervine.

Zborul 11 a fost deturnat la orele 8.25 si a lovit Turnul de Nord de la WTC la orele 8.46.Douazeci si unu de minute a avut la dispozitie daca se dadea vreun ordin aviatia de interceptie pentrua actiona. Zborul 175 a fost deturnat la 8.55 si a lovit Turnul de Sud de la WTC la 9.08. Foarteinteresanta este situatia zborului 77. Deturnat la 8.55, Boeingul sau ce-o fi fost a lovit cladireaPentagonului la 9.45. Prin urmare, aviatia de interceptare a avut nu mai putin de 50 de minute ca saintervina.

La 10 mile de Pentagon se gaseste Baza Andrews, unde instalatii hi-tech de ultimul tip supravegheazaWashigtonul si intreg Departamentul Columbia (DC). La Baza Andrews exista doua escadrile deavioane pentru interceptie, servite de piloti profesionisti de mare clasa. Aflati 24 de ore din 24 in situatiede a interveni imediat.

Confuzie controlata

23


24/26

Si, cu toate astea, avioanele de interceptie nu au primit ordin de a se ridica de la sol. De ce? La14 septembrie, Morad a declarat ca nu a dat alarma pentru ca nu si-a imaginat o asemenea situatie.Apoi a schimbat placa. A declarat ca a avertizat Baza Langley care se afla la 130 de mile distanta,dar acestia nu au avut timpul necesar sa reactioneze. De ce Baza Langley, situata la 130 de mile, si nuBaza Andrews, situata la doar 10 mile distanta? Pilotii de interceptie pot comunica luminos sau prin

radio cu piratii aerului, pot incadra strans aeronava deturnata. Ori in caz extrem deschide foculde avertizare. Apoi, doboara aeronava. Un studiu al plasamentului bazelor Andrews si Langley, in raportcu directia avioanelor deturnate, a demonstrat ca fiecare Boeing deturnat putea fi interceptat.

Raspunsul ar fi altul. Boeingurile deturnate pe 11 septembrie 2001 functionau ca niste dronemilitare, dirijate electronic de la sol. Cu pasageri fictivi. Ca dovada, arabii, prezentati de CNN dreptteroristi-sinucigasi, au telefonat imediat dupa sinucidere la CNN, protestand impotriva folosiriiabuzive a identitatiilor. Sinucigasii erau vii si naturali! Ba, unul a telefonat la CNN din Maroc. FBI-ul, care furnizase identitatile false, a fost fortat sa recunoasca ca habar nu avea despre identitatearapitorilor. Ceea ce intareste ideea ca Boeingurile din 11 septembrie 2001 erau utilizate ca dronemilitare.

Efecte asupra sntii

Miile de tone de resturi toxice rezultate n urma prbuirii Turnurilor Gemene au constat din

peste 2.500 de contaminani, inclusiv substane cancerigene cunoscute. Aceasta a condus la mbolnviri

grave n rndul angajailor serviciilor de salvare i recuperare, pe care muli le leag direct de expunerea

la drmturi. De exemplu, ofierul NYPD Frank Macri a murit de cancer la plmni cu metastaze n tot

corpul la 3 septembrie 2007; familia sa consider cancerul ca fiind rezultatul orelor petrecute la locul

atentatelor i au cerut compensaii pentru moartea la datorie, ceea ce municipalitatea nu a decis nc.

Efectele asupra sntii s-au extins i asupra unor locuitori, studeni i persoane care lucrau n zona

Lower Manhattan i n zona Chinatown. Cteva mori au fost legate de praful toxic cauzat de prbuireaWorld Trade Center i numele victimelor vor fi incluse pe monumentul World Trade Center. Exist

speculaii tiinifice cum ca expunerea la diveri produi toxici din aer ar putea avea efecte negative

asupra dezvoltrii fetale. Din cauza acestui potenial pericol, un centru de sntate pentru copii

cerceteaz copiii ale cror mame au fost gravide n timpul prbuirii WTC, i locuiau sau lucrau n

apropierea turnurilor World Trade Center.

n tribunale nc se mai disput chestiuni legale privind costurile bolilor. La 17 octombrie

2006, judectorul federal Alvin Hellerstein a respins refuzul primriei New York City de a suporta

costurile tratamentelor angajailor serviciilor de salvare, permind declanarea a numeroase alte procese

mpotriva municipalitii. Ofecialii guvernamentali au fost acuzai c au cerut publicului s se ntoarc

n zona Lower Manhattan n sptmnile imediat de dup atentate. n perioada imediat urmtoare,

Christine Todd Whitman, administrator al Ageniei Americane pentru Protecia Mediului a fost criticat

pentru c a declarat incorect c zona este sigur din punct de vedere ecologic. Preedintele Bush a fost

criticat pentru c s-a amestecat n interpretrile i deciziile EPA privind calitatea aerului. Primarul

24


25/26

Giuliani a fost i el criticat pentru c a cerut personalului din domeniul financiar s se ntoarc rapid n

zona Wall Street.

Bibliografie:

o Dezv luiri uluitoare despre modul n care este afectat Romnia de gigantica

conspira ie interna ional a Noii Ordini Mondiale, de Valentin Manoliu

o http://www.worldproutassembly.org/archives/911/

o 9/11: The Big Lie, de Thierry Meyssan

25


26/26

o http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4752&lang=RO,

o http://adevarul911.blogspot.com

o http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilor-gemene.html

o http://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fost-

la-fel/

o http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Reac.C8.9Bia_interna.C8.9Bional.C4.83

o http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/11-septembrie-ziua-terorii.html

o http://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golful-mexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htm

o http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-world-trade-center-cronica-unui-dezastru-anuntat

FILME:

Loose Change 9/11 - The Great Illusion The Great Conspiracy: The 9/11 News Special You Never Saw

26
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4752&lang=ROhttp://adevarul911.blogspot.com/http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilor-gemene.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilor-gemene.htmlhttp://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fost-la-fel/http://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fost-la-fel/http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Reac.C8.9Bia_interna.C8.9Bional.C4.83http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/11-septembrie-ziua-terorii.htmlhttp://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golful-mexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htmhttp://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golful-mexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htmhttp://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-world-trade-center-cronica-unui-dezastru-anuntathttp://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-world-trade-center-cronica-unui-dezastru-anuntathttp://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4752&lang=ROhttp://adevarul911.blogspot.com/http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilor-gemene.htmlhttp://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilor-gemene.htmlhttp://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fost-la-fel/http://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fost-la-fel/http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Reac.C8.9Bia_interna.C8.9Bional.C4.83http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/11-septembrie-ziua-terorii.htmlhttp://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golful-mexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htmhttp://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golful-mexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htmhttp://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-world-trade-center-cronica-unui-dezastru-anuntathttp://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-world-trade-center-cronica-unui-dezastru-anuntat

Proiect Geopolitica- 11 Septembrie

Documents

Transcript of Proiect Geopolitica- 11 Septembrie