SCOALA GEOPOLITICA GERMANA

Scoala geopolitica germana este de departe una dintre cele mai puternice si mai creative scoli geopolitice din lume. Ea s-a format intr-o perioda in care cultura si gandirea filosofica germana atingeau cote foarte ridicate.

Aceasta scoala a aparut pe fondul frustarilor germane in ceea ce priveste raporturile de putere, mai ales prin interzicerea sau limitarea expansiunii germane dincolo de mari.

Principalele probleme ale Germaniei de atunci erau contractarea cresterii puterii a Marii Britanii si determinarea spiritului de ravansa a Frantei.

Care credeti ca era motivul Frantei de a “se revansa” fata de Germania?

In urma razboiului franco-german sau, cum il mai numesc francezii “Razboiul din 1870”, Franta a pierdut in favoarea Prusiei Alsacia-Lorena. Prusia fiind ajutata de Confederatia de Nord si de statele Sud Germane, precum Baden si Bavaria.

In urma aceste infrangeri a Frantei, s-a realizat unificarea Germaniei, formandu-se Imperiul German, sub Kaiserul Wilhem I de Prusia. Totodata, acest conflict a dus la sfarsitul domniei lui Napoleon al III-lea, si al celui de Al Doilea Imperiu Francez, fiind inlocuit de cea de A Treia Republica Franceza.

Sindromul Frankenstein. Ca Frankenstein din cartea lui Mary Shelly “sfârşim prin a crea un monstru care se întoarce împotriva noastră. Este posibil ca ea să nu fie o ratată săracă şi cu defecte, până la urmă! Dar adevărul mult mai echitabil este că, inconştient, am vrut să evităm să fim dezamăgiţi … “

De ce credeti ca Franta “suferea” atunci cand a pierdut Alsacia-Lorena in favoarea Germaniei?

Durerea “fantoma” in geopolitica

Ciudata “durere a membrului fantomă” - situaţia în care persoanele care au pierdut un braţ sau un picior au totuşi senzaţia că le doare acel braţ sau picior - i-a intrigat multă vreme pe medici şi biologi. Acum, un nou studiu neurologic arată cum creierul reţine, pe scoarţa cerebrală, o anumită reprezentare a membrului pierdut, ceea ce ar putea să explice faptul că pacienţii au impresia că îi doare un membru de fapt inexistent.

Germania urmarea doua obiective principale:

1. intensificarea concurentei dintre Franta si Marea Britanie

2. Facilitarea, in acest fel, a politicii coloniale germane definita la Congresul din 1885.

De ce credeti ca Germania dorea intensificarea concurentei dintre Franta si Marea Britanie?

Evident, Germania dorea amplificarea conflictelor dintre aceste doua state, deoarece, in acest fel, cele doua state nu mai reprezentau un pericol pentru Germania.

Pentru ca, asa cum spunea Ratzel, “o mare putere nu putea accepta ingradirea de catre celelalte mari puteri.”

Spatiul- arealul de care are nevoie un popor

La ce credeti ca se refera termenul de “areal” in acest context?

Areal= raspandirea unei specii, a unei clase etc. pe un anumit spatiu

Credeti ca spatiul este sau nu echivalent cu teritoriul unui stat?

In perspectiva lui Ratzel, spatiul si teritoriul unui stat nu sunt echivalente, deoarece spatiul desemneaza limitele naturale intre care se produce expansiunea popoarelor, considerand ca acel spatiu le revine in mod natural.

Pentru a intelege mai bine continutul notiunii de spatiu, autorul recurge la doua notiuni:

Concordante sau discordante antropogeografice.

Prima se realizeaza prin colonizarea interna a unui spatiu. Apoi, discordanta apare atunci cand suprafata statului este locuita de un numar ori prea mare, ori prea mic de oameni.

Aici, putem vorbi despre problema dintre Rusia si Germania, conform suprafetei statului, Rusia este de 10 ori mai mare decat Germania. Dar, potrivit statisticilor, populatia pe m2 a Rusiei este intr-un numar mult mai mic decat al Germaniei.

Astfel, putem afirma in cazul rusilor ca este vorba despre “foamea de spatiu”, care se deriva din “reflexul mostenit de la populatiile primitive ale stepei”.

Care credeti ca este conceptul acestei “foame de spatiu”?

Colonizare externa Ea devine explicabila si are un temei

adevarat atunci cand se inregistreaza o densitate foarte mare, care nu mai asigura conditii potrivite de evolutie: “Pe un teren mic, oamenii devin prea numerosi, se apropie unii de altii, se incaiera si se lupta intre ei, se epuizeaza daca nu li se ofera un spatiu nou de colonizare”. In ambele cazuri se ajunge la migrare, mai ales daca statul cu densitate mica este vecin cu statul cu densitate mare.

Pozitia-identitatea politico-geografica a statului

Pozitia nu este o notiune strict geografica. Ea are, fara indoiala, si aceasta dimensiune: situarea strict topografica, vecinatati naturale sau nu etc.

Autorul german coreleaza notiunea de pozitie cu cea de spatiu. Deci, putem spune, ca pozitia este cea care decide valoarea statului.

Granita-un organ periferic In ceea ce il priveste pe Ratzel, granita

nu mai este doar o bucata de pamant, care delimiteaza statele, ci un organ periferic, un martor al cresterii si slabiciunii sale.

De ce credeti ca a abordat Ratzel in acest mod conceptul de granita?

Acest concept vine de la spatiile nelocuite sau putin locuite dintre state. La granita, statele se intalnesc cu forta lor, avand capacitatea si disponibilitatea de a-si extinde spatiul.

Din perspectiva lui Ratzel, aceasta geopolitica a scolii geopolitice germane a fost primitiva. Dar dincolo de acest mod primitiv de a privi realitatea, reactia germana poate fi justificata in logica de mare putere.

Karl Haushofer Este unul dintre geopoliticienii “pusi la

zid” dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, cand geopolitica a fost interzisa in scoli si facultati, datorita faptului ca a generat nazismul.

Karl nu a fost nici pe departe nazist, dar, desigur, a colaborat cu nazismul, asa cum multa lume a facut atunci, din ratiuni de supravietuire.

Mai mult, el a suferit persecutiile nazismului. Contextul formarii si dezvoltarii operei sale este diferit de cel al lui Ratzel. El definea geopolitica fiind “constiinta geografica a statului.” El acorda o foarte mare importanta relatiei organice dintre teritoriu si populatie.

Cele doua concepte care stau la baza geopoliticii lui Karl sunt:

1. Deutschtum-germanitate 2. Lebenstraum- tradus simplist ca

“spatiu vital”, mai degraba ar trebui inteles ca “spatiu de viata”.

Karl este fidel geopoliticii lui Ratzel, de aceea, considera, pentru un stat, in faza de crestere a acestuia, spatiul vital ca fiind constituit din tarile a caror demografie este viguroasa, iar puterea economica a acelor tari este slaba.

Concluzie In ceea ce priveste geopolitica, sunt de

parere ca un stat trebuie trecut mereu printr-o faza a “anotimpurilor”, de a se naste primavara si care sa apuna iarna. Fara acest concept, cred ca noi, ca si rasa nu am reusi sa evoluam, deoarece o sa traim la nesfarsit intr-o lume cu idei dogmatice.