UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE STIINTE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

PROIECT – FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

COORDONATOR : ASIST.UNIV.DRD ELENA LUMINITA BOULEANU

STUDENT : MIHAELA BUNEAAN.I GRUPA 3(subgrupa 5)

– 2010 –

OBSERVAREA UNEI PERSOANE CONSUMATOARE DE ALCOOL

CUPRINS

1.Observatia...................................................................pag.4

2.Alcoolul,alcoolicul,alcoolismul.................................pag.5

Alcoolul........................................................pag.5

Alcoolicul.....................................................pag.5

Alcoolismul.................................................pag.6

2

3.Studii de caz................................................................pag.7

1. Domnul G...........................................pag.7

2. Tanarul F...........................................pag.8

4.Bibliografie..................................................................pag.9

1.Observatia

„Obsevatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului( sau ale grupului) ca si a contextului situational al comportamentului” (Zlate,2000,p.118)

Metodele de cercetare utilizate in pssihologie sunt studiul de caz, observatia (directa – naturala, structurata; indirecta - biografia psihologică, înregistrări statistice, arhive, documente scrise, video sau audio), anceta (chestionar,interviu), cercetarea corelativa(predictiva),experimentu.Fiecare dintre ele se aplica si in alte stiinte, dar in psihologie aplicarea lor are anumite particularitati.De exemplu, aplicarea observatiei trebuie sa se faca in conditiile unei riguroase specificari a : continutului observatiei( ce se observa), forma observatiei, conditiilor necesare pentru asigurarea unei bune calitati si depasirea obstacolelor care apar in asigurarea calitatii corespunzatoare.

3

Continuturile observatiei sunt atat aspectele care au o mare stabilitate in timp ( simptomatica stabila) precum inaltimea, greutatea, constitutia individului cat si aspectele care se schimba in permanenta ( simptomatica labila, flexibila) ale comportamentelor individului ( expresiile emotionale).Formele in care se realizeaza observatia sunt clasificate dupa diverse criterii.Astfel, dupa orientarea ei se diferentiaza autoobservatia si observatia celuilalt.Dupa prezenta intentiei de observatie se distinge observatia ocazionala de observatia sistematica.In functia de pozitia observator se diferentiaza observatia directa,indirecta, cu observator ignorat si cu observator ascuns.Dupa implicarea observatorului in activitatea in contextul careia se realizeaza observatia poate fi : pasiva ( fara implicare directa), participativa ( cu participare nemijlocita la activitate) iar dupa durata observarii poate fi continua sau discontinua.

Printre conditiile unei bune observati se enumera : stabilirea clara a scopului, selectarea formelor adecvate tipului observat, elaborarea protocolului de observatie, consemnarea imediata a observatiilor, efectuarea numarului adecvat de observatii si stabilirea unor modalitati de verificare si control.

Printre cele mai importante impedimente ale unei bune observatii au fost retinute: a) influenta subiectivitatii observatorului si b)influenta subiectivitatii celui observat (de la particularitatile lor de receptie/perceptie pana la intregul lor sistem de valori si de asteptari cu privire la evolutia fenomenului observat).Aspectele psihice observate pot fi influentate de asteptarile observatorului ( care paote sa inregistreze doar ceea ce se asteapta sa vada – profetia care se implineste) si dorinta subiectului care fie vrea sa mascheze ceva fie vrea sa corespunda asteptarilor observatorului.

2.Alcoolul, alcoolismul, alcoolicii

Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza - ca in cazul altor substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid de azot, N2O - n. tr.) - dupa un stadiu initial de iritatie/excitatie. Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai degraba negativ - prin disparitia inhibitiilor - decat pozitiv. Forta musculara grosiera creste dupa ingestia de alcool in cantitati mici, fiind redusa senzatia de oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp, performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi conducerea unui autovehicol, este vizibil afectata, chiar la ingestia de cantitati reduse. Se reduce nu doar performanta generala, ci si capacitatea de a aprecia propria performanta.

Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecintele tipice ale consumului de alcool. Cantitati mici pot deja slabi controlul, scad inhibitia, iar "supra-eul", asa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa. Dezinhibarea insa este rareori completa. Din fericire, concentratiile de alcool care produc dezinhibarea totala si care ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, produc un efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu mai este in stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii de spirit si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare, asociata cu sugestia sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul creste si el sugestibilitatea individului. Pentru ca reduce autocritica, consumatorul se vede satisfacut in asteptarile sale: daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli, daca asteapta ca alcoolul sa-l

4

linisteasca, el se va calma. La persoana aflata in stare de ebrietate, se evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si sugestibilitatea crescuta: poate face galagie vesela intr-un moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si sa-si planga viata nereusita. In acest sens, alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar inlatura mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza oscilatiile vietii psihice. Intai dispar inhibitiile; apoi lipseste capacitatea de a efectua munca de precizie, intelectuala sau fizica; in final, este influentata si activitatea musculara grosiera, si constienta individului este tot mai tulburata. In doze foarte mari, alcoolul determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de somnul normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari, alcoolul devine o toxina cu efect letal.

Se numeste alcoolic acea persoana care nu poate controla cantitatile de alcool pe care le consuma, chiar daca stie ca acestea ii fac rau. Acoolul produce boli grave si creeaza importante probleme psihologice si sociale (dificultati in casnicie, pierderea serviciului, accidente). Desi s-au facut numeroase cercetari, nu se cunoaste cu exactitate care sunt cauzele alcolismului, dar se presupune ca ar fi vorba de o predispozitie genetica, psihologica si sociala

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependenta de alcool", este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea, si neincentarea consumarii bauturii in momentul in care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia. Dependenta de alcool include patru simptome:

- nevoia incontrolabila de a consuma alcool - pierderea controlului - incapacitatea de a se plimita la un singur pahar de bautura la o ocazie deosebita

- dependenta psihica - simptome provocate de abtinerea de la alcool, ca de exemplu ameteli, greata, anxietate, tremuraturi si transpiratie abundenta

- toleranta - nevoia de a creste cantitatea de alcool consumata pentru a-i simti efectele

Alcoolismul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism. Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu:

- influenta prietenilor- nivelul de stres

- usurinta de obstinere a alcooluluiAu impact asupra problemelor legate de bautura si evoluarea acestora. Totusi,

alti factori, ca de exmplu suportul social, pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si persoanele inclinate spre genul acesta de probleme. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu il urmeaza neparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de prbleme, poate deveni dependent.

Fazele alcoolismului, dupa Jellinek:

1. Faza prealcoolica: obiceiul de a se relaxa cu bautura, cu tendinta de a creste cantitatea ingerata;

2. Faza prodromala: consumul, in secret, de alcool, gandire orientetata mereu spre consum, aparitia sentimentelor de vinovatie, "rupturi ale filmului";

3. Consumul prin constrangere: pierderea controlului! Deraierea totala in relatiile sociale, accese de furie, gelozie, mila fata de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantitati suficiente, bautul de dimineata;

5

4. Faza cronica: decaderea personalitatii, tulburari cognitive. Individul bea impreuna cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea tolerantei la alcool, tremuraturi, stari de anxietate, stari de colaps.

Consecinnte " gastrita, ulcer gastric, tulburari de absorbtie a vitaminei B12 " ficat de staza (ficat gras), ciroza hepatica cu varice esofagiene " impotenta, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici) " leziuni cerebrale toxice (modificari de caracter, scaderea performantelor intelectuale)

3.Studii de caz

I.DOMNUL G.

Domnul G. este o persoana alcoolica, in varsta de 56 de ani.Datorita acestui drog el sufera si de alte boli cronice, inca acest lucru nu il impiedica sa isi alimenteze viciul.Am observat o zi din viata domnuluiG. cu activitatile sale caracteristice, punand accent mai ales pe viciul sau : ora 7.00,domnul G. se trezeste si pana sa se dezmeticeasca bine serveste 50-100 ml de tuica, probabil pentru ca nu poate „functiona” bine fara, desi el afirma ca o ia pentru o pofta de mancare – insa in ziua cand nu o ia este agitat , nervos, nu-si gaseste locul, nu se poate concentra, devine agresiv, uneori chiar violent (spune sotia); ora 10.00 dupa ce isi termina treburile gospodaresti, intr-o binemeritata pauza, se mai „cinsteste” cu 50-100 ml de tuica, ca recompensa pentru efortul depus ( munca pe care o executa comparabil mai bine cand isi bea paharul de dimineata,decat in lipsa acestuia cand finalitatea lucrarilor sale este dezastruoasa); ora 12.00 la masa de pranz urmeaza un „cocktail” de bauturi, incepand cu cei 50-100 ml de tuica, continuand cu 1-2 beri/ 2-3 pahare de vin baute consecutiv si intr-o perioada relativ scurta de timp ceea ce creeaza modificari asupra comportamentului si starii sale generale : devine foarte binedispus, relaxat, apoi se schimba la 180 de grade devenind agresiv, nervos, neaga ca ar fi baut prea mult, are probleme de motricitate dar si dificultati de a se exprima si de a se face inteles, se balbaie,uita, incurca, devine agresiv in limbaj.Paraseste domicilul indreptandu-se catre carciuma unde continua sa bea si adoarme pe unde apuca pentru ca „ i se rupe filmul” si nu se mai poate controla; in urmatoarea zi are o stare generala proasta, cu dureri de ficat si stari de voma insa acest lucru nu il impiedica sa o ia de la capat cu consumul de alcool.Domnul G. este o persoana calma si muncitoare, pe care insa alcoolul o transforma intr-un individ diferit, necontrolabil, agresiv, violent, inconstient,imatur,fara limita.Este constient de viciul pe care il are si de consecintele nefaste care se reprima asupra lui si a familiei insa a a juns intr-un stadiu in care nu se mai poate controla, in care viciul il domina pe el si nu invers, in care deja pagubele sunt majore si ireversibile. Acesta este cazul unei persoane alcoolice.

6

2.TANARUL F.

F. este un tanar adolescent,este consumator de ocazie, de petrecere.Nu este alcoolic, dar ar putea deveni daca continua sa consume alcolol la fiecare petrecere la care merge, datorita frecventei mari ale acestora.L-am observat la o petrecere la care am participat.A inceput sa bea la indemnul grupului, pentru a nu fi discriminat ori judecat.Dupa primele 2 pahare a inceput sa fie extrem de binedispus, relaxat, comunicativ, dezinhibat, increzator in sine, parea ca nimic si mineni nu il deranjeaza, se simtea bine.Dupa urmatoarele 3-4 pahare a inceput sa isi piarda echilibrul, sa aiba dificultati in comunicare, in a se face inteles, vorbea tare si gesticula mult,era total schimbat.Apoi a inceput sa se simta rau, sa aiba stari de greata si sa se planga de dureri de cap si de stomac.Ulterior a adormit, iar cand s-a trezit nu isi putea aminti absolut nimic, fiind uimit de povestirile celorlalti despre actiunile sale.Si-a piedut controlul intr-o maniera progresiva, la inceput din teama de a fi ridiculizat, apoi din placere,din extaz si ulterior din inconstienta.A avut chiar momente de violenta fizica si agresivitate verbala, ce nu ii sunt caracteristice in comportamentul uzual, de zi cu zi,in sa se pare ca alcoolul l-a transformat total si mai rau este ca nu si-a dat seama de acest lucru.

4.BIBLIOGRAFIE NEGOVAN, Valeria , Introducere in psihologie, Editura Credis

Bucuresti, 2008, p.60 www.high-health.info/ alcool /

7

www.ana.gov.ro/rom/ alcoolul .htm Observatia( metoda de cercetare)

8