Proiect firma-magazin

8/22/2019 Proiect firma-magazin

1/23

Argument

Ciclul de viata al magazinului reprezinta un concept care incearca sa descrievanzarile si profiturile magazinului , consumatorii , competitia si actiunile specifice demarkating intreprinse de la aparitia acestuia si pana la inlaturarea sa de pe piata , sau maiprecis , intervalul de timp cuprins intre momentul lansarii afacerii pe piata data si cel alretragerii sala definitive de pe piata respectiva.

n fiecare zi a vieii noastre venim n contact cu marketingul. Dimineaa ne trezimla sunetul alarmei produs de un radio cu ceas Sanyo. La el ascultm o pies de pe un albumallui Celine Dion i apoi o reclam la un concert al formaiei Vama Veche. Ne splm pe dinicu Colgate, unii brbai se brbieresc cu un aparat de ras Gillette Sensor, iar unele femei

folosesc articole de toalet marca Nivea. Ne punem blugii Levis, ne lum pantofii de sportNike i ne ducem la buctrie, unde mncm un iaurt marca Danone i bem o cafea Jacobs.Consumm portocale produse n Spania i ceai importat din Sri Lanka, citim un ziar fcut dinesen lemnoas provenit din Canada i ascultm la radio tiri din cele mai ndeprtateriale lumii. Ieim din cas i ne suim la volanul unui Ford, ndreptndu-ne ctre magazinulMobexpert pentru a cumpra nite polie demontabile pentru apartament. Ne oprim lahipermarketul Carrefour pentru a cumpra nite delicatese marca Poiana. Cumprm uncartude ncrcare pentru imprimanta HP de la magazinul UltraPro, lum ngrab un Big Macde la Mc Donalds i ne procurm bilete pentru o excursie la Castelul Bran prin agenia devoiaj Paralela 45. Sistemul de marketing a fcut posibile toate acestea, efortul nostru fiindminim.

El ne-a furnizat un nivel de trai pe care strmoii notri nu i l-ar fiputut imagina.

De-a lungul istoriei omenirii,schimbul de produse i servicii a cunoscut mai multeforme.Dac la nceput ,n condiiile economiei naturale,schimbul lua forma trocului prin careproductorii ii utilizau surplusul de producie pentru a-i satisface celelalte nevoi deconsum,odat cu adncirea diviziunii muncii i a apariiei produciei destinateschimbului,acesta ia amploare.Dar comerul propriu-zis se nate cu adevrat doar odat cuaparitia banilor si a clasei sociale a negustorilor,cei care intermediaza trecerea bunurilor de laproductori la consumatori i a cunoscut o cretere continu,nregistrnd mai multe formedealungul timpului.

Evoluia pe care a avut-o ulterior societatea a permis mbuntirea continua

formelor de comer.

Dezvoltarea simultan a telecomunicaiilor i utilizrii calculatoarelor a fcutposibil creterea exploziv a Internet-ului i crearea unor tehnologii specifice care vorinfluena esenial activitile economico-sociale.n asemenea condiii ,se va dezvolta extensivcomerul electronic/BOLL96/,care va revoluiona conducerea afacerilor i va dinamizacomerul internaional.

1


2/23

Asemenea schimbri vor oferi consumatorilor noi posibiliti de alegere i decutare a celor mai competitive produse pe piata mondial.

Comerul electronic pe internet reprezint o form maturizat a comerului electronicclasic i este in strans legtur cu evoluia Internet-ului i gradul lui de penetrare n

societate. Punctul de vnzare se poate defini ca fiind locul de vnzare permanent n careptrunde clientul i unde el i efectueaz cumprturile. Acesta poate fi un centru de decizieautonom (comerciant independent), sau numai una din entitile spaiale aflate n posesiaunei firme comerciale, care poate s exploateze diferite forme de organizare a activitii decomer: magazin, magazin-depozit, depozit.

Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita i a vindemrfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definiie sugereaznecesitatea existenei unui plan general al magazinului, n care elementele sale definitorii sofere n mod distinctiv de organizare i funcionare.

Un magazin trebuie s prezinte o imagine proprie care s-l individualizeze fa deconcurenii si. Imaginea magazinului poate fi definit ca percepia consumatorilor asupramagazinului i atributelor sale.

Deschidere unui magazin cuprinde o varietate de produse . Aceatea pot constituimaterii prime necesare pregatirii oricarei mese avand rolul de a completa sau de a aduce unnecesar de substante nutritive necesare organismului sau pot fi produse dejea preparate carepot inlocui sau substitui materiiile prime necesare pregatirii unei mese , dar care au acelasirol de a aduce organismului substante nutritive.

Acestea mai pot costitui necesarul de produse de igiena corporala pentruintretinerea acesteia in vederea inlaturari bacteriilor , microbilor si virusilor ce pot duce la

aparitia de boli grave cum ar fi virusul hepatitei de tip A.Prezentarea pe piata muncii de vanzatori bine pregatiti care sa stie , sa atragaconsumatorii in magazin prin tinuta ingrijita , bun simt , zambet si salut.Care sa stie sapromoveze produsele aflate in magazin si care sa cunoasca marfa si producatorul acesteia sisa pastreze cu furnizori de produse o buna legatura in lipsa patronului. Pentru toate acesteavor fi motivati cu salari decente si diferite prime

Produsele alimentare cu gama larga de consum reprezinta o categorie deproduse foarte solicitate de clientii reprezentati de toate segmentele de varsta datoritavalorilor nutritive si gustative.Ele pot cuprinde si o mare varietate de produse de la materiiprime necesare prepararii unei mese pana la produse ce pot fi consumate ca atare.Prezentareape piata munci de vanzatori motivati si bine pregatiti.Acestea sunt motivele pentru care mi-am ales aceasta tema.

2


3/23

Capitolul IPrezentarea societii

S.C. NACK TOTAL S.R.L.

I.1.Descrierea societi

Denumirea societii comericiale: S.C. NACK TOTAL S.R.L.Forma juridic a societii este societate cu rspundere limitat. Societatea este

persoan juridic romn care i desfasoar activitatea n conformitate cu legislaia romnn materie.

Anul de nfiinare al societii:2003.Numrul de nmatriculare n Registrul Comerului: J13/3902/2005Cod Unic de Identificare: RO 18209884

Sediul societii este n Constanta, Str. Scanteii,numatul 4Durata de funcionare a societii este nelimitat de la data nmatriculrii acesteia n

condiiile legii la Oficiul Registrului Comerului din Constanta.Obiectul principal de activitate al societii este: Cod Caen 4721-Comert cu amanuntul al

produselor alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate (472)Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate.

Ultima Inregistrare la ANAF(*): 25 Ianuarie 2012

I.2.Scurt istoric

Societatea Comercial NACK TOTAL activeaz din anul 2003, fr ntreruperepn n 3xclusi, avnd ca obiect comercializarea produselor de cofetarie, tutun,bauturi, afructelor si legumelor proaspete, avnd un numr de 14 salariai pentru cele trei magazinedetinute.

La sfrsitul anului 2007 S.C. NACK TOTALS.R.L. avea un numar de 750 clientilunar. n perioada amintita, societatea sa dezvoltat ,deschizand inca un 3xclusiv specializat incomercializarea produselor de 3xclusive3l3,al legumelor si a fructelor proaspete .

Din momentul n care societatea NACK TOTAL a luat fiinta la 12 Decembrie 2003 au

fost 3xclusive3 doua majorari de capital. Prima majorare de capital a fost efectuata la

nceputul anului 2008. n urma acestei majorari capitalul a crescut de la 645 milioane lei lal512 milioane lei. A doua majorare de capital a fost operata n august 2008. n urma acesteioperatiuni capitalul social al firmei NACK TOTAL. A ajuns la 4100 milioane de lei.

ncepnd cu anul 2009 NACK TOTAL a derulat un program de restructurare iadaptare rapid la cerinele i reglementrile impuse de aderarea la Uniunea European.

Societatea are n 3xclusi un numr de 3 magazine proprii i urmeaz s inaugurezenc 2 noi locaii pn la sfritul anului n curs.

3


4/23

I.3.Resurse umane

Director de MagazinAcestea ar putea sa fie cateva din responsabilitatile unui director general, adaptate la

specificul societatii, bineinteles : implementeaza planul de afaceri al companiei, negociaza si administreaza 4xclusive4l cu partenerii cheie ai companiei

(furnizori); cerceteaza si dezvolta metode si 4xclusive noi de management, pentru

eficientizarea activitatii; reprezinta compania in cadrul intalnirilor la nivel inalt, cu autoritatile, grupurile

de afaceri si potentialii parteneri;

se informeaza permanent cu privire la noile reglementari ce privesc activitateacompaniei si face modificarile necesare;

supervizeaza pregatirea si administrarea bugetului, este responsabil pentrueficientizarea activitatii si cresterea profitului;

analizeaza si monitorizeaza raportarea financiara din 4xclusiv de vedere alconformitatii cu planul de business 4xclusive initial;

coordoneaza activitatea zilnica a subordonatilor si identifica si solutioneazaproblemele aparute;

participa la nivel 4xclusive4 in procesul de recrutare, integrare, instruire sievaluare a performantelor pentru personalul in subordine;

supravegheaza mentinerea in conditii bune a bunurilor si utilitatilor companiei

Contabil sef

Coordoneaza activitatea din cadrul departamentului financiar contabil si din cadrulcasiieriilor din punctele de lucru. Operatii si inregistrari privind executarea inchiderilorfinanciare lunare, balante lunare si bilanturi contabile, efectueaza analiza financiar contabilape baza de bilant, pe care o prezinta Directorului Economic .

Responsabilitati prinvind Clasa de conturi 1 (inclusive imprumuturi bancare sileasing-uri), avand 4xclusive4l4ve cu analiza Claselor de Conturi 6 si 7. Trezoreria Generalaa societatii centralizarea trezoreriilor financiare a punctelor de lucru, planifica si analizeazacash-flow-ului societatii. Tine legatura intre si cu toate punctele de lucru privind solicitarile

referitoare la inregistrarile contabile in programul contabil Wizcount sau alte intrebarireferitoare la activitatea financiar-contabila. Asigura, organizarea si gestionarea in mod4xclusive a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legalein vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii;

Raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lorin cadrul societatii.

Responsabil aprovizionare

4


5/23

centralizarea comenzilor de aprovizionare de la departamentele interesate. cercetarea pietei pentru a obtine cele mai bune oferte din punct de vedere al raportului calitate- 5xcl- termen de livrare pentru echipamentele care fac

obiectul investitiilor.

efectuarea si centralizarea comenzilor de marfa de la furnizori urmarirea confirmarii comenzilor si a livrarilor, de la furnizori pana la intrarea marfurilor in 5xclusiv.

Responsabil personal

Subordonat Directorului de Magazin, RESPONSABILUL PERSONAL-SALARIZARErealizeaza gestiunea 5exclusive5ve a personalului si asigurarea drepturilor salariatilor incadrul magazinului.

Principalele sale atributii sunt: Calculul salariilor si drepturilor salariatilor si coordinarea platii acestora; Organizarea si realizarea tutror activitatilor legate de gestiunea 5exclusive 5ve a

personalului (contracte de munca, carti de munca, angajari, modificari, adeverinte,concedii, etc.).

Depunerea tuturor documentelor aferente pe langa 5exclusive administratiei publice(Directia Muncii, Casa de Pensii etc.).

Interlocutor direct in relatile cu organismele de control. Mentinerea la zi a bazei de date de personal. Asistenta tehnica sau 5exclusive (dreptul muncii) pentru 5exclusi puctuale de profil.

Lucratori comerciali VanzatoriPrincipalele sale atributii sunt: Vanzarea produselor comerciale Mentinerea igienei spatiunlui de lucru 5xclu cea proprie Aranjarea, ordonarea si expunerea produselor comerciale Primirea de marfa Vinde produsele firmei att la clienii existeni ct i la posibili noi clieni. Elibereaz tuturor clienilor bonuri de cas

I.4.Resurse materialeResursele materiale ale NACK TOTAL S.C sunt reprezentate de urmatoarele:

Cladirle de desfacere cu o suprafata de aproximativa de 500m patrati-locul dedprezentare si de vanzare al marfii.

2 cladiri de depozitare de 500m patrati-locul unde se depoziteaza marfa aflata pestoc.

5


6/23

3 Camere frigorifice de 25 m patrati-pentru pastrarea praduselor congelate sirefrigerate.

Rafturi de diferite forme si marimi-pentru expunerea diferitelor produse ce nunecesita mentinerea la diferite temperaturi.

Vitrine frigorifice orizontale-pentru comercializarea mezelurilor,a carnii prospete sau

a diferitelor produse ce necesita reftigerare. Vitrine frigorifice verticale-pentru produsele preambalate,dar si pentru bauturi

alcoolice si nealcoolice si pentru prezentarea diferitelor promotii la produselepreambalate(mezeluri si produse lactate).

Lazi si insule congelatoare-pentru pastrarea produselo congelate. Cosuri si carucioare Feliatoare si masina de tocat. Mese pentru casele de marcat. Case de marcat.

I.5.Resursele financiare

Capitalul subscris i vrsat al societii este de 1382,50 RON.Numr pri sociale: 13.Valuare parte 6xclus: 106.34.S.C. NACK TOTAL S.R.L. are 2 asociai, 6xclusiv fizice, dup cum urmeaz:

primul asociat, Piti Adrian, cu un aport la capital: 1000,00 RON, cu un numrde 10 pri sociale i o cot de participare la beneficii i pierderi de 90%.

al doilea asociat, Maria Elena, cu un aport la capital: 382,50 RON, cu unnumr de 3 pri sociale i o cot de participare la beneficii i pierderi de 10%.

n acest context, tuturor asociailor (acionarilor) li se recunosc cele trei drepturieseniale: - dreptul de participare, sub forme i grade diverse, la luarea deciziilor n cadrulAdunrii Generale Asociailor;

- dreptul asupra unei cote pri din eventualele beneficii;- dreptul de a primi o parte din 6xclusive6l societii n cazul dizolvrii.Administrarea societii se face prin intermediul primului asociat, ce deine prin statut

funcia de director.Repartizarea beneficiilor i a pierderilor se face la sfritul exerciiului financiar. Profitul

se repartizeaz pe 6xclusiv, care se distribuie asociailor n funcie de aportul adus lacapitalul social i prile sociale deinute, iar pierderea se recupereaz din profiturile obinuten anii urmtori.

Majorarea capitalului social poate fi realizat n baza hotrrii Adunrii Generale aAsociailor prin admiterea de noi asociai, prin noi aporturi de capital n numerar i/sau nnatur, prin includerea de 6exclusi sau beneficii.

Reducerea capitalului social poate fi realizat n baza hotrrii Adunrii Generale aAsociailor, cu condiia de a nu depi limita minim prevzut de lege, artndu-se motivelepentru care se face reducerea i procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Cesiunea prilor sociale se poate 6exclusi n urma hotrrii Adunrii Generale aAsociailor, prin anunarea i modificarea la Registrul Comerului n termenul legal.

6


7/23

CAPITOLUL II

Modalitati de promovare a ofertei de produse si servicii pepiata

II.1.Importanta promovarii.

Un produs sau serviciu de calitate nu se vinde singur. Pentru ca acesta sa poatafi valorificat, beneficiile lui trebuie sa fie comunicate clar potentialilor consumatori.

O componenta de baza a unei strategii de promovare / marketing este comunicarea

utilizatii si beneficiilor produsului catre clientul final si crearea unei imaginii cat mai bune. Inacelasi timp, marca in sine trebuie promovata pentru a se face cunoscuta si a putea sa vandasustinut.

Activitatea de promovare face viaa departamentului de vinzare mai uoar, de faptvinzarea este servit; promovarea este pentru noi aducerea n atenie n mod continuu, aunei imagini puternice i pozitive, de bine.Promovarea ntreine sau confirm vinzarea.

Promovarea este unul dintre cuvintele foarte intens utilizate n contextul economieide pia, considerat de muli ca fiind secretul succesului n afaceri. n sens restrins prinpromovare se nelege efortul fcut de o firma pentru a-i prezenta oferta ntr-o lumin

favorabil astfel ncit s vand cit mai mult i mai repede. Aceast abordare este nssimplist i nu reliefeaz adevrata putere a promovrii, aceea de a crea o anumit imaginecu privire la un produs/serviciu/eveniment/idee/organizaie, de a schimba opinii i atitudini nrandul unor categorii din cele mai diverse ale publicului, de a determina audiena sacioneze ntr-o anumit direcie.

Datorit acestei puteri, tehnicile de promovare nu se aplic numai n domeniuleconomic, unde s-au nscut i sau consacrat, ci i n domenii nelucrative, cum ar fi social,cultural sau chiar politic. Sub aspect semantic, promovarea reprezint aciunea de a susine,a spijini fcind s progreseze, s se dezvolte. Aceast semnificaie arat caracterul pozitiv,cel puin din punct de vedere lingvistic, al termenului. Rezult c promovarea este o aciune

util i necesar n ultim instan.

Transferarea conceptului n plan economic a generat i cptarea unei conotaiinegative, unii considerind c necesitatea realizrii unor aciuni de promovare se datoreaznumai slbiciunii elementului promovat i are menirea de a ascunde anumite defecte, uneorin detrimentul clienilor. Credem c n realitate promovarea realizat de societilecomerciale este un proces complex, pozitiv atit pentru organizaie cit i pentru societate (dacse desfoar cu bun credin i respect principiile i regulile acestei activiti). De altfel

7


8/23

dac nu ar fi util pentru organizaiile economice sau nonprofit, i ar fi duntoare societii,aceasta activitate nu ar fi luat amploarea de care se bucur n prezent. O definirecuprinztoare a acestui proces complex, n context economic, este dificil de realizat. Dinmultitudinea celor existente n literatura de specialitate, ne-am oprit asupra a dou careidentific promovarea n afaceri ca fiind:

un program dirijat care include metode i tehnici de comunicare, realizat cu scopul dea prezenta consumatorilor poteniali firma i produsele sale; de a comunica atributeleimportante ale produselor; de a facilita vinzarea acestora i astfel de a contribui lamaximizarea efectelor pe termen lung;

un ansamblu de activiti cu obiective i mijloace de aciune extrem de variate,presupunind o informare atent a consumatorilor poteniali i a intermediarilor,aciuni specifice de influenare a comportamentelor de cumprare i de consum, desprijinire a procesului de vinzare.

Dei este un termen larg rspindit, publicul neavizat nc mai confund promovarea

cu propaganda, publicitatea sau reclama. Termenul PROPAGAND ar putea fi considerat nanumite situaii un sinonim al promovrii, n sensul c se folosete restricionat la anumitesituaii neeconomice, reprezentind o aciune de rspindire a unor idei care prezint i susin oteorie, o concepie, un partid politic etc., cu scopul de a convinge i de a citiga adepi.Relaia dintre promovare i PUBLICITATE este ca de la ntreg la parte, deoarece aceastadin urm este o tehnic anume de promovare, care implic utilizarea unor mijloace specifice,nepersonale pentru transmiterea unor idei i convingerea publicului (cum ar fi inserarea deanunuri n mass media). Termenul de RECLAMA se folosete de obicei n contexteeconomice mai specializate, desemnand anunul publicitar propriu-zis. n limbaj obinuit,conceptul poate desemna i aciunea de publicitate sau chiar aceea de a rspindi informaiielogioase, de a crea o imagine pozitiv, deci de a promova.

Activitatea de promovare trebuie s fie o preocupare continu, pe termen lung aoricrei firme. Desigur c o societate comercial, mai ales una de dimensiuni reduse i curesurse limitate, nu i poate permite s desfoare n permanen campanii de promovare. Dealtfel nici nu ar fi justificat din perspectiva valorii adugate. Societatea trebuie smonitorizeze n permanen piaa, schimbrile n ceea ce privete caracteristicile iobiceiurile publicului, modificrile de imagine i mesajele care circul, indiferent de emitent.Campanii de promovare se vor desfura numai atunci cnd efectele proiectate a fi obinutejustific eforturile necesare.

Promovarea trebuie s fie un proces riguros proiectat. Campaniile de promovare se

vor desfura numai pe baza unor planuri realizate n urma unor cercetri de marketing i voravea n vedere att interesele pe termen scurt ale organizaiei, ct i cele pe termen lung. nprealabil aceste planuri trebuie pretestate pentru a se asigura atingerea obiectivelor fixate. ntimpul i la ncheierea fiecrei campanii de promovare organizaia desfoar controlul ievaluarea rezultatelor. Observaiile fcute i concluziile desprinse vor fi folosite pentrumbuntirea procesului promoional i a campaniilor viitoare.La baza promovrii stau attobiective de ordin cantitativ-economice, ct i de natur calitativ, obiective socio-politice

8


9/23

sau chiar culturale. Datorit schimbrilor din mediu, politica de promovare trebuie s fieflexibil, adaptabil noilor situaii.

Mesajele transmise n cadrul campaniilor de promovare trebuie s fie clare, concise,s fie convingtoare. Ele trebuie s fie astfel concepute nct s determine o schimbare a

publicului-int, cum ar fi reevaluarea unor atitudini, adoptarea unor idei noi, modificareacomportamentului, achiziia unor produse, implicarea n diferite aciuni i altele. Pentru a filuat n consideraie de audien, mesajul trebuie s fie credibil i atrgtor. Modul deformulare i transmitere trebuie s in cont de publicul-int, de credine i sistemul devalori, de nevoile i dorinele sale.

Publicul-int al promovrii nu este format exclusiv din clienii firmei, dar acetiasunt cel mai des vizai. Procesul de comunicare-promovare se adreseaz practic oricreipersoane care se afl n mediul extern sau intern firmei. Trebuie proiectate i transmisemesaje ctre persoane i organizaii din cele mai variate, cum ar fi concuren, parteneri deafaceri, instituii financiare sau angajai poteniali/efectivi, pentru a se dezvolta o imagine de

ansamblu complet, mai credibil i mai atrgtoare. Nu trebuie uitat c rareori o campaniede promovare este receptat exclusiv de publicul-int. Practic accesul la mesaje este liberoricrei persoane, care va evalua informaiile primite i, implicit, organizaia emitent, ofertai activitatea sa.

Majoritatea lucrrilor consacrate marketingului l definesc ca un sistem complex, unansamblu de principii, teorii, tehnici i metode aflate la dispoziia unei organizaii n vedereaeficientizrii activitii sale n contextul resurselor limitate, a satisfacerii clienilor ioptimizrii relaiilor cu mediul. Pe baza acestui instrumentar teoretic, n funcie de condiiileconcrete cu care se confrunt i de obiectivele pe care dorete s le ating, o organizaiedezvolt o politic de marketing adecvat. Aceasta include aa-numitul mix de marketing,

care este dat de ansamblul politicilor i strategiilor adoptate pe patru direcii definitorii pentruactivitatea unei organizaii: produs, pre, distribuie i promovare. Nici una dintre cele patrucomponente nu poate fi eficient fr a fi susinut de celelalte. Politicile de produs i predetermin pentru o anumit conjunctur dezvoltarea celor mai potrivite produse la preuriadecvate pentru clienii organizaiei. Acest lucru nu este suficient dac publicul vizat nu esteconvins de acest lucru, nu este destul de bine informat i este nencreztor cu privire labeneficiile pe care le-ar avea dac achiziioneaz produsul respectiv la preul propus. Deasemenea canalele de distribuie dezvoltate de organizaie nu vor fi pe deplin eficiente dacele nu sunt cunoscute, iar intermediarii nu sunt cointeresai i dornici s susin ofertaorganizaiei. Aceste probleme, ca i multe altele, se pot rezolva cel puin parial, prin aciunipromoionale. La rndul su promovarea trebuie s fie susinut de celelalte componente alemixului de marketing. De exemplu produsul trebuie s corespund mesajelor promoionale.Dac exist o discrepan ntre mesajele transmise prin intermediul campaniilor depromovare i realitatea perceput de public, acesta i va pierde ncrederea n organizaie iarefectele promovrii vor fi inverse celor dorite.

Prin intermediul politicii de produs organizaia poate s dezvolte o ofert decalitate ridicat, unic, care s corespund pe deplin cerinelor consumatorilor. Promovareaeste ns cea care face cunoscut acest lucru, care d identitate i personalitate firmei. Ea

9


10/23

impune de fapt societatea comercial i oferta sa n atenia i contiina publicului.Desfurarea unei promovri susinute i coerente este extrem de necesar n prezent, datoritnumeroaselor evoluii economico-sociale, precum i a modificrii stilului de via, atransformrilor socio-culturale din societatea contemporan. n condiiile creteriiconcurenei, a diversificrii produselor/serviciilor care pot satisface aceleai nevoi/dorine,

publicului i este tot mai greu s se orienteze i s evalueze toate produsele existente pe piala un moment dat. Ca urmare exist anse mari ca oferta unei anumite organizaii s nu fiendeajuns cunoscut i apreciat de ctre marea majoritate a clienilor poteniali. Este deciimperativ necesar ca organizaia s intervin i s nlture prin promovare corespunztoareacest neajuns.

Un alt factor care impune promovarea ca un instrument de marketing obligatoriun arsenalul unei societati este creterea exigenei publicului. Acesta dorete nainte de acumpra asigurri c un anumit produs i satisface nevoile, c banii dai i vor aducebeneficiile ateptate. i trebuie, n msura posibilitilor, garanii c produsul respectivndeplinete toate condiiile pentru a-i aduce satisfacii maxime n condiiile date. Toate

informaiile necesare i aceste garanii le transmite firma prin intermediul diferitelor tehnicide promovare.

II.2.Modalitati de promovare.

O campanie de promovare include mai multe tehnici specifice, care i aduc fiecarecontribuia la atingerea obiectivelor fixate. Unele dintre tehnicile de promovare acioneazprin comunicare personal, altele prin comunicare impersonal. Unele dintre ele stimuleazdirect clienii s cumpere produsele firmei, altele indirect. Unele acioneaz pe termen scurt,altele determin efecte pe termen lung. Principalele forme pe care le mbrac promovareasunt:

publicitate : form de prezentare comercial nepersonal a organizaiei i ofertei sale,cu aciune pe termen lung i impact n special la nivelul imaginii, a caracteristicilororganizaiei i ofertei sale, precum i la nivelul ncrederii publicului nfirm/produsele prezentate;

relaii publice : un set de tehnici, interpersonale de multe ori, care au menireaprincipal de a dezvolta pe termen lung imaginea organizaiei prin schimbareaeventualei atitudini nencreztoare i dezvoltarea unui comportament favorabil firmeii mai bunei colaborri cu diferite componente ale mediului. Astfel se ncurajeazindirect vnzrile i crete satisfacia clienilor;

promovarea vnzrilor : o serie de metode care duc la sporirea vnzrilor pe termenscurt prin generarea de avantaje materiale imediate pentru clieni;

marc : dezvoltarea i utilizarea unui semn distinctiv care reprezintorganizaia/oferta i cruia i se asociaz o serie de simboluri i caracteristici decalitate menite s duc la recunoaterea rapid i creterea ncrederii nsocietate/produs;

10


11/23

manifestri promoionale : utilizarea unei game largi de tehnici promoionale ncadrul unor evenimente de tip expoziional care au scopul principal de a prezentaorganizaia, dar contribuie i la stimularea direct a afacerilor

fore de vnzare : utilizarea unor ageni care s prezinte i s vnd

produsele/serviciile organizaiei fr intermediari, meninnd n permanen legturacu clienii i mediul;

sponsorizare : susinerea i asocierea organizaiei cu diverse evenimente saupersoane n scopul dezvoltrii i mbuntirii imaginii organizaiei;

marketing direct : o tehnic de promovare prin care organizaia se adreseaznemijlocit unui numr mare de persoane n scopul de a le determina s desfoare oanumit aciune sau numai pentru a le informa cu privire la schimbri i activitiprezente sau viitoare organizate de firm.

De cele mai multe ori tehnicile de promovare prezentate succint anterior acioneazcomplementar, fiind deci obligatorie asocierea lor ntr-un mix promoional pentru carespectiva campanie de promovare s fie eficient i organizaia s-i ating n mod optimobiectivele. Alegerea i combinarea celor mai potrivite tehnici de promovare pentru oanumit situaie se face n funcie de diveri factori, cei mai importani fiind: caracteristicilepublicului int, resursele organizaiei, imaginea prezent a firmei i a ofertei sale. Deasemenea stabilirea mixului de promovare se face inndu-se cont i de o serie deconsiderente de natur etic i moral.

Prin intermediul promovrii o firma poate atinge numeroase obiective, care scontribuie direct i/sau indirect la succesul su. Obiectivele vizate de diferite c ampanii de

promovare sunt subordonate obiectivelor de marketing pe termen lung ale organizaieirespective. Ele trebuie s susin celelalte politici de marketing ale ntreprinderii. Obiectiveleurmrite prin intermediul campaniilor de promovare se pot grupa astfel:

a. comunicarea cu publicul: urmrete transmiterea de mesaje, informareapublicului cu privire la ofert i diverse programe sau aciuni ntreprinse deorganizaie, prezentarea noilor produse/servicii oferite, informarea despre noimodaliti de utilizare a produselor, combaterea zvonurilor nefavorabile, obinereaunor informaii/opinii de la diferite categorii ale audienei

b. dezvoltarea imaginii organizaiei: se are n vedere crearea, impunerea idezvoltarea imaginii de marc a organizaiei i ofertei sale, (re)poziionarea firmei i

a produselor comercializate

c. promovarea ofertei: n principal se urmrete creterea ncrederii publicului nfirm i oferta sa, strnirea interesului i a dorinei de ncercare a oferteicomercializate, stimularea vnzrilor etc.

d. educarea publicului: campaniile de promovare urmresc influenarea modului degndire i comportament al publicului

11


12/23

CAPITOLUL III:STUDIU DE CAZ

SC.Nack Total SRL este pe piata romaneasca de 10 ani.Gama de produse alimentare sadiversificat in unltimi ani. Ea contine:

Cafea

Ciocolata

Mezeluri

Carne de pui, porc si vita proaspete

Paste fainoase

Zahar

Ulei Oua

Bauturi alcoolice si nealcoolice

Lactate si produse lactate

Peste proaspat

Conserva din legume si peste

Produse congelate:legume,peste, carne.

Orez

Legume si fructe,etc.

Gama de produse nealimentare cuprinde: Detergent

12


13/23

Servetele si hartie igienica

Sapun

Saci menajeri,etc.

Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu careii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.Pentru succesuldeplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:1). Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit2). Sa satisfaca asteptarile clientului3). Sa se conformeze standardelor si specificatiilor4). Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii5). Sa fie disponibile la un pret competitiv6). Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor ( factori tehnici,administrativi si umani ) trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai important,prevenirea deficientelor de calitate.Sistemul de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:1). Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un costoptim2). Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere inposibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.Societatea urmareste urmatoarele caracteristici de calitate pentru produsele si serviciileoferite:a).Caracteristici tehniceCe se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale aprodusului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristiciletehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloacetehnice.b).Caracteristici psiho-senzorialeAceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe careprodusele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.Sa se aiba invedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu,ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.c).Caracteristici de disponibilitateAceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungulduratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea simentenabilitatea.d).Caracteristici de ordin social generalAceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare aproduselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei sisanatatii populatiei.2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile segrupeaza astfel:a).Caracteristici de baza (absolut necesare)

13


14/23

b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare,reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fiesemnificativ afectat.3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum,caracteristicile se pot grupa astfel:

a).Caracteristici ale mijloacelor de munca-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;b).Caracteristici ale obiectelor muncii

-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit,soliditate, componenta chimica.c).Caracteristici pentru obiectele de consum individual

-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:a).Caracteristici masurabile direct ( greutate, rezistenta, continutul de substante utile)b).Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor derezistenta la uzura )

c).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalond).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul uneimobile, grad de cromare)5. In functie de modul de exprimare deosebim:a).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.

b).Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative ( corespunzator,necorespunzator ).Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsuluicalitatea.

Promovarea produselor si serviciilor la SC. Nack Total SRL se face prin: Comunicarea cu clientii urmrete informarea consumatorilor cu privire la oferte i

diverse programe sau aciuni ntreprinse de firma, prezentarea noilor produse/serviciioferite, combaterea zvonurilor nefavorabile, obinerea unor informaii/opinii de ladiferite categorii de consumatori.

Promovarea ofertei: n principal se urmrete creterea ncrederii consumatorilor nfirm i oferta sa, strnirea interesului i a dorinei de ncercare a oferteicomercializate, stimularea vnzrilor etc.

Manifestri promoionale : utilizarea unei game largi de tehnici promoionale n

cadrul unor evenimente de tip expoziional care au scopul principal de a prezentafirma.

Publicitate : form de prezentare comerciala nepersonal a firmei i ofertei sale, cuaciune pe termen lung,scurt si mediu. Cu impact n special la nivelul imaginii, aofertei sale, precum i la nivelul ncrederii publicului n firm/produsele prezentate;

14


15/23

Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele socio-ecoPrin elaborarea acestui proiect 'Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele

produse agroalimentare apare in general ca o necesitate pentru cunoasterea: pietei sisatisfacerii nevoilor de consum.

Nevoile de consum se pot satisface atat prin autoconsum cat si prin intermediul pietei

agroalimentare, dar in special apare ca o etapa de pregatire profesionala avand un puterniccaracter formativ pentru cei care-l intocmesc, dar si pentru cei care-l studiaza in pregatirealor profesionala. Din punct de vedere socio-economi c are menirea sa prezinte nivelul la care,dar si abaterile de la normele optime privind protectia consumatorilor.

Acest studiu pune in prim plan cunoasterea problemelor reale ce se afla pe piataproduselor agroalimentare avand o importanta deosebita pentru formarea profesionala anoilor specialist.Concluzia rezida din simplul fapt ca, problemele ce apar pe aceasta piatasunt direct legate de productia agricola si indirect de nivelul cultural al zonei.Acest proiectaduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca comerciantii si producatorii agricolipentru a satisface cerintele consumatorilor, cerinte care in ultima perioada sunt tot maidiversificate si au cunosc o evolutie tot mai agresiva.

Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produseogroalimentareStudiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezinta o activitate de marketing, ca

orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studiereanevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor si formelede manifestare a acestora pe piata. Acestea se regasesc pe piata sub forma cererii de consumsi/sau cererii de servicii.

Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate si ierarhizate astfel:o nevoi fiziologice

o nevoi de prim ordin

o nevoi obligatii si aspiratii

o nevoi solvabile

Nevoi fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupandprimul loc intre celelante, dupa A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaza pe piata sub forma cererii de consum., iar celeinsolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat ca intre nevoi se stabilesc anumiterelatii de ordine diferite in functie de locul pe care-l ocupa nevoile in viata sociala, acesterelatii sunt:

o relatii de prioritate,

o relatii de completare,

o relatii de asociere,

o relatii rivale sau care se exclud

15


16/23

Relatiile de prioritate apar pe piata o data cu cresterea increderii consumatorilorintr-un anumit produs in defavoarea altuia.

Relatiile de completare sau asociere sunt acele relatii care se stabilesc atunci candun produs satisface mai multe nevoi.

Relatiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cand o anumita nevoie poate fi

satisfacuta de un alt produs din aceiasi gama (Ex. Satisfacerea nevoii de consum princonsumul carnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vita.)Evaluarea si masurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu

ajutorul normelor de consum, care reprezinta rezultatul unor cercetari stiintifice, in domeniivariate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de stiinta ,de renumemondial si in acelasi timp, intra in preocuparile unor organisme nationale de stat sauintrenationale.Aceasta problema s-a multiplicat foarte mult o data cu evolutia societatii siimbunatatitera nivelului cultural al umanitatii.

Ratia alimentara normala fiind alcatuita din diferite produse cu procentajediferentiate pe sortimente, imprenuna alcatuind caloriile necesare pentru un consum optim.

In literatura de specialitate s-a determinat ca, nevoia zilnica de hrana a unui omobisnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteina, 70 g. grasimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localitatisau tari, astfel in anul 2000 s-a inregistrat urmatoarele valori a acestui indicator:

Media mondiala 2647 cal.

Tari in curs de dezvoltare 2420 cal

Tari dezvoltate 3502 cal

America de N 3923 cal

Europa 3534 cal

C.S.I. 3264 cal

Romania 2800 cal

Africa 2326 cal

Din cercetarile si studiile publicate de specialisti in domeniul marketingului rezulta ca, oalimentatie rationala trebuie sa cuprinda: 25-30% grasimi alimentare;

11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animala;

55-60% glucide, din care cantitati mai mici de produse de tipul zaharurilor;

16


17/23

Alti autori apreciaza ca un regim alimentar normacologic trebuie sa cuprinda:

carne si produse din carne 4-8%

lapte si derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grasimi (in afara de cele din carne, lapte si oua) 12-17%

cereale si derivate din cereale 25-45%

legume si fructe 14-17%

zahar si produse zaharoase 7-8%

bauturi nealcoolice 2-3%

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie, Romania se afla in zona saraciei(depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei65-70%, in timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viata foartescazut.

Dupa parerea subectiva a diversilor autori intalnim o varietate de bugete normative:o buget minim de consum

o buget moderat

o buget al belsugului

o buget etalon (presupune satisfacerea completa a nevoilor de consum).

o buget rational.

Norne de consumNorme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in

Romania. Normele de consum prezinta numeroase diferentieri in functie de nivelul dedezvoltare economica, conditile zonale, dar si de traditia de consum a populatiei dinteritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la tara la tara, de lalocalitate la localitate, de la individ la individ. Luand in atentie acesti indicatori putemaprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum in Romania.

Datorita faptului ca Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar inprezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ease afla la stadiul de satisfacere a nevoilor esentiale, putand vorbi de norme minime decomsum.

In Romania s-a inregistrat in anul 2000 urmatoarele norme de consum:

17


18/23

Paine 11,4 kg/luna*pers.Paste fainoase 0,250 kg/luna*pers.Cartof 4,7 kg/luna*persCarne de bovine 0,250 kg/luna*persCarne de porc 0,900 kg/luna*pers.

Carne de pasare 1,0 kg*luna*persCarne de oaie 0,150 kg/luna*persPreparate din carne 0,900 kg/luna*pers.Peste proaspat si preparat 0,900 kg/luna*pers.Lapte batut + iaurt 0,250 kg/luna*pers.Oua 15 buc./luna*pers.Zahar 1 kg./luna*pers.Ciocolata, bomboane 0,05 kg/luna*pers.Orez 0,5 kg/luna*pers.Cascaval 0,4 kg/luna*pers.

Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare

prevazute in U.E. Datorita faptului, ca nevoile de consum sunt satisfacute in functie de gradulde dezvoltare, nivelul cultural si preferintele de zona, putem vorbi de norme de consum mediianuale, acestea se prezinta astfel.Cereale total in echivalent faina 70 kg/an*pers.Zahar si produse zaharoase 34 kg./an*pers.Cartof 71 kg/an*persLegume 82 kg/an*persFructe 91 kg/an*persCarne si preparate din carne 75 kg/an*pers.Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.

Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentarconstituie o problema deosebit de dificila, ca urmare a influentelor diferitilor factori, intrecare diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum, cat si marea varietate de satisfacere aacestora joaca un rol esential.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate denormele fiziologice, core imbraca forma unor ratii alimentare, acestea sunt influentate devarsta , sex, ocupatie, mediu, traditie. etc. si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide,lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutritionistii au facut numeroasestudii si cercetari in domeniul marketingului, cercetari care privesc consumul alimentar,elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:Cereale total in echivalent faina 130 kg/an*pers.Zahar si produse zaharoase 35 kg./an*pers.Cartof 80 kg/an*persLegume 165 kg/an*persCarne si preparate din carne 75 kg/an*pers.Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.Lapte batut + iaurt 180 litri/an*pers.Oua 250 kg/an*pers

18


19/23

Autoconsumul principalelor produse agroalimentareAutoconsumul sau consumul direct de produse in general si de produse

agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) in special este o forma de

materializare a nevoilor de consum. In tare noastra dupa anul 1989 marimea autoconsumuluia crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populatiei ruralepromulgarii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populatia rurala a crescut in ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populatieipe tara. Aceasta diversificare a populatiei rurale s-a datorat inchiderii unui numar mare defabrici si intreprinderi dupa 1989, rezultand astfel o crestere a ratei somajului si in acelasitimp o migrare a populatiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat cresterea autoconsumului il reprezintapromulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, facand posibila improprietarirea unui

numar mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.Astfel in 1994 in structura cheltuielilor de consum alimentere si bauturi alcoolice,autoconsumul reprezinta 33,5% pentru familiile de salariati, 81,4% pentru familiile de taranisi 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influientat de o serie de factor, cum ar fi:zona (rurala sau urbana);venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol si cresterea animalelor);nivelul veniturilor, forma de incasare a lor (bani sau natura);puterea de comparare;conditiile socio-economice a zonei;

volumul, structura si calitatea produelor; etc.

Acesti indicatori dupa anul 1990 au inregistrat o crestere masiva, determinandastfel o scadere a cantitatilor de alimente cumparate, ajungand in 1994 comparativ cu 1990 la26,6% la cereale si produse din cereale, 35,9% la carne si preparate din carne, 40,8% lafasole si alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la oua, 26,6% lapte siproduse din lapte, iar la cascaval autoconsumul nu a inregistrat modificari semnificative.

Pentru a se putea intelege situatia reala de pe piata arealului studiat, trebuie perzentataponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselorcumparate din consumul total.Din datele prezentate anterior se observa ,ca aprovizionarea cuprincipalele produse agroalimentare in Romania au cunoscut o fluctuatie continua, in timp cein localitatea Iasi a cunoscut fluctuatii mari atat la nivelul grupelor de produse agroalimentare(carne de vaca si branza de vaca si oaie) , cat si in cadrul grupelor.

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat cu principalele produseagroalimentare .

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului dealimente necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilorcare compun ratia alimentara a unui individ.

Pentru carne de vaca si branza de vaca si oaie, aprovizionarea se face prinautoconsum 15%, iar restul de 85% se efectuiaza prin intermediul pietei agroalimentarelocale sau prin deplasarea populatiei in mediul rural, in cazul nostru in comunele invecinate,

19


20/23

deoarece sunt multi dintre locuitorii municipiului Constanta care detin suprafete de teren inmediul rural.Aceasta posibilitate de a se aproviziona cu alimente a luat nastere dupa anul1989 cand o parte din locuitori a primit pamant.Aparitia acestei metode de rezolvare a aprovizionarii cu principalele produse agroalimentarea dus la o economisire a veniturilor, venituri care la ora actuala nu au o valoare prea

acceptabila. Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare are ovaloare semnificativa , cu toate ca ne aflam intr-o zona urbana, aceasta se datoreaza fapuluipus in prim plan anterior.

Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea pentruprincipalele produse agroalimentare. Evaluarea cererii de consum pentru produselealimentare si nealimentare in general si pentru principalele produse agroalimentare in specialse manifesta diferit de la produs la produs si se realizeaza cu ajutorul coeficientilor deelasticitate.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii,ale urmatorilor indicatori :

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit ;Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit ;Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit ;Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produseagroalimentare

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe opersoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un menbrude familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.Pentru fundamentareacererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia

cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealulprezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.Rezultatelereferitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentatiin anexa 3 si 4.Calculul dimensiunilor pietei efective si potentiale la principalele produse agroalimentare laorizontul anului 2013.

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de naturaagroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfeldimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ usor, pe baza unei relatii simple decalcul :D = N*X, unde :N - reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;X - reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora sepoate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:Intensive;Extensive.

Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare.

20


21/23

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare, se face direct prinautoconsum sau prin intermediul pietei, procedeu usurat pentru ca localitatea dispune de opiata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar. Carnea de vaca care estenecesara populatiei se achizitioneaza prin intermediul pietei agroalimentare din zona(85%) siprin autoconsum(15%). Piata agroalimentara din zona este constituita din piete in aier liber,

tip taraba, magazine cu profil agroalimentar si de supermarket-urile cu profil alimentar(Metro)peste autoconsum, se face prin aprovizionarea en gros sau en detail de la magazinelesi furnizorii din localitate si/sau cei din localitatile invecinate (orase si/sau comune). Pentruprodusele branza de vaca si oaie aprovizionarea se face cam in acelasi fel , cu putinedeosebire legate de autoconsum, aceste diferentieri se inregistreaza pentru ca laptrle se obtinemai usor decat carnea.Cele doua metode de aprovizionare sunt repartizate astfel :Autoconsumul (carnea de vaca ), 15% ;Aprovizionarea prin intermediul pietei, 85%% ;Autoconsumul (branza de vaca si oaie), 25%;Aprovizionarea prin intermediul pietei, 75%.

Aceste ponderi variaza si in interiorul claselor de produse, in functie de modul deobtinere a sortimentului.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.

Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii din localitatea prezentata suntreprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice. Acestia au menirea sa asigurecu produse cerintele intregii populatii, lor cuvenindu-se profituri semnificate.

Prin dezvoltarea comertului in interiorul localitati se dezvolta si alte activitaticolaterale cum ar fi : cele legate de transporturi, cele de crestere a pretentilor consumatorilor,de apreciere a calitatii produselor, cele legate de agroturism, ; acestea la randul lor genereazacresterea nivelului de trai a locuitorilor.

Furnizorii de bunuri si servicii in zona :S.C. DORNA S.A.; S.C. AGROMEC

S.A.;S.C.CARMECO S.A. ;S.C. LACTIS S.A.;S.C.GEPETO S.A.;Magazinele si punctele de vanzare .Municipiul Constanta dispune de 2305 magazine, magazinele si punctele de

vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarulde aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

In arealul acestei localitati se gasesc o multitudine de magazine si puncte dedesfacere a produselor de origine agroalimentare, de aceea ma considerat ca ar fi indeajuns saamintesc existenta supermarke-turilor din zona. Metro, Real si Carefoor

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si service.Distanta dintre localitatile de aprovizonare si furnizori de bunuri si servicii pentru

produsele prevazute in acest studiu de caz este de 68 km. Pentru procurarea celorlanteproduse apar diferentieri de la produs la produs, dar in general acestea se iau din oraseleinvecinate ; distanta dintre acestea si furnizorii de bunuri si servicii este medie.

Scheme de aprovizionare cu principalele produse si eficienta economicaPentru carne de vaca si/sau pentru branza de vaca si oaie exista scheme de

aprovizionare foarte variate si diversificate cate depind atat de distanta de aprovizionare aproduselor, cat si de tipul produsului.Complexitatea variantelor de aprovizionare este data side modul de distributie a produselor, adica de la producator sau de la intermediar.Legarutiledintre acestea fiind legate de modul de vanzare ,en detail sau en gros. Indiferent cum arata

21


22/23

aceste scheme de aprovizionare ele sunt facute in asa fel incat sa fie eficiente pentrceicare leexercita ,dar sa fie si puncte de atractie pentru consumatori.In ultimul timp acestea aucunoscut o impresionanta evolutie pentru a fi cat mai creatoare de venituri, evolutia s-adatorat si complexitatii si variatei produselor dar si costului.In momentul cand consumul deproduse se face prin intermediul autoconsumului schemele de aprovizionare sunt foarte

simple ba chiar sunt inexistente.Pentru celelalte produse aprovizionarea se face dinlocalitatile invecinate prin intermediul furnizorilor si prestatorilor de servicii, care prinincercarea idealurilor in domeniului comertului face posibila satisfacerea cerintelorconsumatorilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in functie de puterea decumparare a fiecarui individ.

22


23/23

Bibliografie

1. Baker, Martin, Marketing, Editura tiin & Tehnic, Bucureti, 1997

2.Balaure, Virgil (coordonator ), Marketing, Editura Uranus, Bucureti, 2002

3.Balaure, Virgil ( coordonator), Tehnici promoionale, Editura Uranus, 1999

4.Costea, Carmen -Eugenia,Patriche , Dumitru, Administrarea afacerilor comerciale,

Editura Uranus, Bucureti,2002

5.Drucker,Peter,Management: Tasks, Practices, Responsabilities, Editura

Harper&Row, New York,1973

6.Epure, Manuela, Programe de marketing , Editura FundaieiRomnia de Mine,

Bucureti, 2001

7.Prutianu, tefan, (coordonator), Inteligena Marketing Plus,Editura Polirom, Iai ,

1998

23

Proiect firma-magazin

Documents

Transcript of Proiect firma-magazin