GARDA FINANCIARĂ

Conform reglementărilor actuale, Garda financiară este un corp de control financiar specializat

al statului, militarizat, dar neîncazarmat care îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul ţării,

funcţionȃnd în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Istoric1

Ȋn 1918 s-a înfiinţat Garda Financiară – organizaţie fiscală militarizată ale cărei atribuţii

principale erau: „prevenirea şi descoperirea contravenţiilor la legile şi normele financiare,

precum şi sprijinul organelor financiare în procedura lor oficială”. Garda Financiară a funcţionat

până în 1927, exercitând atribuţii de control al bilanţurilor contabile şi descărcarea gestiunii, al

veniturilor statului, asupra oricărui mijloc de transport cu produse de orice fel, de la petrol până

la băuturi spirtoase, precum şi a unităţilor de producţie. 

Ȋn 1932 după ce timp de doi ani a funcţionat ca un serviciu cu atribuţii în verificarea

respectării fiscalităţii în producerea şi comercializarea spirtului şi a băuturilor alcoolice, Garda

Financiară fost reînfiinţată, atribuţiile sale de control fiind extinse şi asupra altor impozite. În

1933 Garda Financiară a fost subordonată direct secretarului general al Ministerului de Finanţe,

iar atribuţiile sale au fost extinse inclusiv la colectarea unor impozite. Conform „Regulamentului

de serviciu şi organizare” din anul 1935, Garda Financiară făcea parte din administraţia centrală

a Ministerului de Finanţe şi îndeplinea toate condiţiile pentru a fi considerată o unitate specială

cu misiunea de a reprima evaziunea fiscală, fiind un “corp de control militarizat” ale cărui

atribuţii principale constau în prevenirea fraudelor, abuzurilor şi abaterilor fiscale, având

“împuternicire să confişte obiectele şi mărfurile (corpuri delicte) sustrase de la plata impozitelor

şi taxelor”. Garda Financiară funcţiona în condiţii similare cu instituţii omoloage din Austria,

Serbia, Italia etc. În această formă Garda Financiară a funcţionat până în 1948, când atribuţiile

sale au fost preluate de Miliţia economică.

Ȋn 1991 Garda Financiară a fost reînfiinţată prin Legea nr 30/1991 în subordinea Ministerului

Finanţelor. În 2003 a fost reorganizată ca instituţie publică de control în subordinea Autorităţii

Naţionale de Control. În 2005 Garda Financiară a trecut în subordinea Ministerului Finanţelor

1 www.gardafinanciara.ro

1

Publice, iar din 2007 a trecut în subordinea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională

de Administrare Fiscală.

Obiective de control2

Activitatea de control financiar exercitată de Garda Financiară se desfăşoară pe mai multe

direcţii şi domenii,dintre care cele mai reprezentative sunt: combaterea actelor şi faptelor de

evaziune şi fraudă fiscală; activităţi de comerţ, prestatori şi servicii; schimb valutar, activităţi

recreative. 

Obiectivele controlului Gărzii Financiare în domeniul combaterii actelor  şi faptelor de

evaziune fiscal.Au fost stabilite în conformitate cu interesul fiscal al statului privind verificarea

operativă a conformităţii tuturor actelor şi operaţiunilor vizând: 

a) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi

fapte interzise de lege; 

 b) respectarea normelor de comerţ urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaţiunilor

ilicite; 

c) modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi

spaţiile în care se desfăşoară activitatea agenţilor economici;

d) participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii

specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicitecare generează fenomene de

evaziune şi fraudă fiscală.

 

Obiectivele controlului Gărzii Financiare în   domeniul raporturilor   comerciale

În acest domeniu, controlul Gărzii Financiare are în vedere respectarea legalităţii şi  protejarea

intereselor consumatorilor, generate de totalitatea actelor şi faptelor de comerţ. 

În ce priveşte  preţurile, cotele de adaos şi comisioanele practicate în domeniul comerţului,

comisarii Gărzii Financiare verifică printre altele: 

nedeclararea de către agenţii economici, la organele fiscale, înainte de modificare a

adaosurilor comerciale şi a cotelor de comision;

omisiunea întocmirii şi afişării în unitate, la locurile de desfacere sau servire, a preţurilor

şi a tarifelor practicate, a categoriilor de calitate a produselor sau serviciilor, ori acolo

unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;

2 Sorin V. Mihăescu - Controlul financiar-bancar, p 129

2

depăşirea de către agenţii economici cu capital de stat a nivelelor maxime de preţuri la

vânzarea cu ridicata sau de tarife stabilite prin Hotărâriale Guvernului sau avizate

de Consiliul Concurenţei;

depăşirea adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, laformarea preţurilor

de vânzare cu amănuntul, indiferent de numărul verigilor prin care circulă mărfurile,

precum şi depăşirea adaosurilor comerciale şi a celor de comision stabilite şi declarate la

organele fiscal

depăşirea adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, laformarea preţurilor de vânzare cu

amănuntul, indiferent de numărul verigilor prin care circulă mărfurile, precum şi depăşirea

adaosurilor comerciale şi a celor de comision stabilite şi declarate la organele fiscale

practicarea de către persoanele fizice din unităţile economice (indiferent de forma de

proprietate) a unor preţuri cu ridicate şi tarife peste nivelul negociat, precum şi a unor

preţuri mai mari decât cele care rezultă din aplicarea adaosurilor.

În domeniul respectării calităţii şi termenului de valabilitate a produselor,se urmăresc, în

principal, următoarele obiective:

dacă agentul economic comercializează produse care au standarde obligatorii referitoare

la protecţia vieţii, sănătăţii, securităţii consumatorilor, fără ca acestea să fie certificate

conform actelor normative în vigoare;

dacă agentul economic comercializează produse sau servicii fără elemente de identificare;

dacă agentul economic prezintă prin publicitate în cataloage, prospecte,prin mass-

media– valorile adevărate ale parametrilor ce caracterizează produsele sau serviciile;

dacă agentul economic comercializează produse la care s-au constatat abateri de la

caracteristicile tehnico-calitative prescrise;

 În alimentaţie publică   şi cazare , principalele obiective de control exercitate de comisarii Gărzii

Financiare urmăresc clasificarea pe categorii de încadrare aunităţilor comerciale şi existenţa autorizaţiilor

de funcţionare, fiind vizate următoarele aspecte:

dacă clasificarea a fost solicitată de agentul economic, la darea în folosinţă a fiecărei

unităţi, iar pentru cele existente (la data intrării în vigoarea hotărârii nr.223/1992), în termen

de maxim 30 de zile;

dacă s-a solicitat (în acelaşi timp) un nou act de atestare în cazul modificării criteriilor;

3

dacă actul de atestare este afişat la loc vizibil, iar însemnele de clasificare sunt înscrise pe

firme şi embleme atât în interiorul, cât şi în exteriorul unităţii;

dacă agentul economic şi-a început activitatea înainte de obţinerea sentinţei judecătoreşti

definitive de constituire a societăţii comerciale sau înainte de obţinerea certificatului de

înmatriculare la Registrul Comerţului;

dacă agentul economic efectuează alte activităţi decât cele înscrise în obiectul de

activitate înainte de înregistrarea cererii la Registrul Comerţului;

 dacă agentul economic are autorizaţie în cazul societăţilor ce funcţionează ca

reprezentanţe ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine; 

În ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale ce reglementează evide nţa tehnico-

operativă, controlul Gărzii Financiare urmăreşte: 

dacă se întocmesc documente specifice la eliberarea din magazie a produselor ce nu suferă

prelucrare, precum şi pentru materiile prime necesare obţinerii produselor culinare dacă sunt

înregistrate toate încasările din vânzări sau prestarea de servicii (respectiv, se utilizează

documente specifice, cu regim special, care să permită controlul privind înregistrarea tuturor

veniturilor;

dacă se întocmesc şi se eliberează către clienţi documente specifice privind încasarea

contravalorii serviciului prestat;

dacă cazarea clienţilor este operată în registrul ţinut la recepţie, la predarea cheilor şi

există în acest fel concordanţă între ocuparea camerelor şi registrul de evidenţă

a cazărilor;

dacă în registrul de evidenţă al cazărilor sunt operate şi celelalte servicii prestate

clienţilor (conform obiectului de activitate autorizat) şi dacă se emit documente

la încasarea contravalorii acestora;

În domeniul folosirii aparatelor de marcat electronice şi al balanţelor cu afişaj electronic,

se urmăresc următoarele obiective: 

utilizarea de către agenţii economici a aparatelor de marcat electronice cu emiterea de bon

pentru client (pentru vânzări de bunuri şi  prestări de servicii către populaţie, inclusiv schimburi

valutare);

4

dacă monetarul constatat în casieria societăţii (sau locul desfacerii produselor sau

prestărilor de servicii) corespunde cu totalul registrului de casă emis de aparatele

electronice.

dacă în cazul defectării aparatelor de marcat se emit bonuri de mână pe formularele

tipizate către clienţi, iar toate tranzacţiile se notează într -un registru de casă de mână, cu

pagini numerotate, fără ştersături sau spaţii neutilizate

dacă agenţii economici cu activitate de comerţ, care efectuează vânzări cu amănuntul a

produselor prin cântărire au şi utilizează balanţe electronice care afişează simultan: masa

cântărită, preţul unitar şi suma totală de plată. 

Agenţii economici care nu se dotează cu balanţe electronice îşi pot vinde produsele numai

preambalate şi sigilate cu înscrierea masei nete, a preţului unitar şi valorii totale, situaţii în care

se verifică: 

dacă distribuitorii de aparate de marcat au obţinut în prealabil avizul de conformitate cu

cerinţele impuse de lege, dat de organul desemnat de Ministerul Comerţului, Ministerul

Turismului şi Ministerul de Interne;

dacă utilizatorii de astfel de aparate eliberează la fiecare aparat vândut o copie după

avizul menţionat mai sus;

dacă agenţii economici deţinători de balanţe electronice au declarat aceste aparate la

organele teritoriale ale Biroului Român de Metrologie legală şi dacă au solicitat verificarea

periodică conform normelor; 

Obiectivele controlului Gărzii Financiare în domeniul prestărilor d e s ervicii şi alte   activităţi

producătoa re de   venituri

  Vizează în principal domeniul transporturilor de mărfuri şi persoane, obiectivele de control

ce sunt urmărite de către comisarii Gărzii Financiare având în vedere următoarele aspecte:

dacă agenţii economici autorizaţi să efectueze activităţi de taximetrie au înscris pe

autoturism inscripţia „TAXI“ şi dacă au montate aparate de taxat

dacă aparatul de taxat este omologat de Inspecţia Metrologică de Stat;

dacă la efectuarea transportului se pune în funcţiune aparatul cu respectarea tarifului zi-noapte;

dacă sigiliile aplicate de organele de specialitate pe aparatele de taxat sunt intacte;

dacă prestatorul poate face dovada citirii aparatului de taxat de către organele fiscale

în vederea impozitării;

5

Agenţii economici deţinători de autovehicule care au ca obiect de activitate transportul

internaţional de persoane şi de marfă, transportul inter-judeţean şi judeţean de persoane şi

transportul intern de mărfuri agabaritice şi periculoase, pot desfăşura această activitate

numai pe bază de licenţă de transport şi de execuţie.

Piaţa caselor şi ghişeelor de schimb valutar rezervată tranzacţiilor desfăşurate cu persoane

fizice este supusă verificării Gărzii Financiare care urmăreşte:

existenţa autorizaţiei de funcţionare eliberată de Banca Naţională a României pentru

casele de schimb valutar constituite ca persoane juridice inclusiv pentru fiecare punct

valutar deschis aparţinând acestora;

pentru băncile comerciale, altele decât cele autorizate să efectueze operaţiuni valutare,

existenţa autorizaţiei de funcţionare pentru fiecare punct valutar deschis;

dacă serviciile turistice specifice încasate de casele de schimb valutar sunt prevăzute

expres în autorizaţia de funcţionare;

afişarea la loc vizibil, la începutul programului de lucru şi pentru toată durata zilei de lucru, a

cursurilor de vânzare şi a celor de cumpărare pentru toate valutele şi cecurile de călătorie

negociate; se interzice schimbarea cursurilor în decursul unei zile lucrătoare;

dacă toate punctele aparţinând aceleiaşi case de schimb valutar practică aceleaşi niveluri

ale cursurilor de vânzare şi cumpărare autorizate din România sau din casieriile caselor

(punctelor) de schimb valutar şi dacă aceste disponibilităţi sunt utilizate numai pentru

operaţiuni proprii curente;

dacă cumpărările de valută efectuate de casele de schimb valutar de la băncile comerciale

nu depăşesc limita de 15% din volumul vânzărilor de valută efectuate către populaţie în

ultimele 5 zile de activitate a casei de schimb valutar;

Privind activitatea la verificarea modului de aplicare şi respectare a prevederilor legale de către

societăţile comerciale din domeniul jocurilor de noroc se urmăresc, în principal, următoarele

obiective: 

dacă persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de

noroc, sunt autorizate legal de consiliile locale, organele judecătoreşti sau alte organe

abilitate de lege;

6

se urmăreşte dacă tipurile, formele sau sistemele de jocuri de noroc organizate şi

desfăşurate sunt autorizate de lege pe teritoriul României şi nu contravin

bunelor moravuri;

persoanele fizice sau juridice, legal constituite şi autorizate, trebuie să desfăşoare numai

acele tipuri, forme sau sisteme de jocuri prevăzute în licenţele sau autorizaţiile eliberate

în acest scop.

În domeniul activităţilor distractive din discoteci şi videoteci, precum î nchirierea de casete video şi

audio, se verifică: 

existenţa autorizaţiei de funcţionare eliberată de Direcţia Reţelei Cinematografice şi

Difuzării Filmelor, Compartimentul „Autorizarea iniţiativei particulare în

cinematografie“, pentru persoanele fizice şi juridice, altele decât unităţile din subordinea

Centrului Naţional al Cinematografiei, care au ca obiect de activitate prezentarea publică

a filmelor cinematografice înregistrate pe bandă video şi închirierea de casete video;

concordanţa între activitatea practicată şi autorizaţia de funcţionare;

respectarea locului de desfăşurare a activităţii autorizate;

existenţa la persoanele fizice sau juridice autorizate să prezinte spectacole video sau să

închirieze videocasete conţinând filme cinematografice, a contractului de licenţă sau alt

act doveditor prin care aceasta probează că a obţinut dreptul de pe teritoriul României a

filmelor din producţia altor ţări, împreună cu distribuitorii străini sau cu Direcţia Reţelei

Cinematografice a Difuzării Filmelor (licenţa de exploatare se referă la absolute toate

filmele sau videocasetele difuzate);

folosirea de bilete neavizate de organele fiscale, precum şi neeliberareade bilete pentru

toate sumele încasate de la spectatori;

neafişarea în unitate la casele de vânzare a biletelor şi la locurilor de desfăşurare a

activităţii de închiriere a casetelor video a tarifelor şi preţurilor;

încălcarea reglementărilor în vigoare cu privire la tipărirea, înregistrarea, evidenţa şi

gestionarea biletelor de intrare la spectacole.

7

Atribuţiile Gărzii Financiare

Ȋn vederea realizării atribuţiilor sale, pentru combaterea actelor şi faptelor de evaziune fiscală

şi fraudă fiscală, Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la3:

respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte

şi fapte interzise de lege

respectarea normelor de comerţ, urmărind prevenirea,depistarea şi înlăturarea

operaţiunilor ilicite

modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi

spaţiile în care se desfăşoară activitatea agenţilor economici

participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii

specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicite care generează fenomene de

evaziune şi fraudă fiscală.

Organizare

Garda Financiară este organizată4 şi funcţionează la nivel central în Ministerul Finanţelor, iar

în teritoriu sunt constituite secţii ale acesteia în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice

şi controlului financiar de stat.

Garda Financiară are urmatoarea organizare teritorială: 

a) Comisariatul General; 

b) secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti. 

Secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti sunt unităţi teritoriale ale Gărzii Financiare,

cu personalitate juridică, care au competenţă de control pe teritoriul judeţului şi al municipiului

Bucureşti, in care sunt organizate.

Conşiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale asigură, la

cererea Gărzii Financiare, spaţiile corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii instituţiei din

teritoriu sau, după caz, terenuri pentru construirea de sedii proprii, în condiţiile legii. 

Secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti sunt conduse fiecare de un comisar şef

secţie, ordonator terţiar de credite, care numeşte, angajează, promovează, sancţionează şi

eliberează din funcţie personalul de execuţie din subordinea sa. 

În activitatea de conducere, comisarii şefi ai secţiilor judeţene, respectiv comisarul șef al

3 Daniel Botez – Control financiar, suport de curs , p 294 M. Boulescu, M. Ghiţă – Control fȋnanciar şi expertiză contabilă, Editia I, p 183

8

Secţiei Municipiului Bucureşti sunt ajutaţi de comisari şefi adjuncţi, ale căror atribuții sunt

stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Gărzii Financiare. Secţiile judeţene şi

Secţia Municipiului Bucureşti ale Gărzii Financiare sunt subordonate conducerii Comisariatului

General.

Prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Gărzii Financiare, aprobat prin ordin al

ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, se stabilesc relaţiile de coordonare, colaborare şi răspundere pentru toate

structurile Gărzii Financiare. 

Statul de funcţii pentru Comisariatul General al Gărzii Financiare, precum şi statele de funcţii

pentru secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti se aprobă de către preşedintele Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Comisarii din secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti au competența de control pe

teritoriul județului, respectiv al municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea. 

Din dispoziţia comisarului general sau cu aprobarea scrisă a acestuia, la cererea comisarilor

şefi, pentru anumite operaţiuni de control pot participa comisari din oricare dintre secţiile

judeţene şi/sau din Secţia Municipiului Bucureşti. În situaţiile operative care nu suportă amȃnare,

aprobarea scrisa poate fi obţinută ulterior ȋnceperii controlului. 

Garda Financiară este condusă de un comisar general5, ȋnalt funcţionar public, numit ȋn

condiţiile legii, prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. 

Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite şi exercită atribuțiile legale in

această calitate pentru toate unitațile din structura Gărzii Financiare. În exercitarea atribuţiilor

sale comisarul general emite decizii. 

Comisarul general reprezintă Garda Financiară în relaţiile cu terții. 

Comisarul general numește, angajează, promovează, sancționează şi eliberează din funcție

personalul din structura Comisariatului General, precum şi pe cel de conducere din teritoriu, cu

excepția comisarului general prim-adjunct, comisarilor generali adjuncți, comisarilor șefi secţie

ai secţiilor judeţene şi al Secţiei Municipiului Bucureşti, care sunt numiți,în condițiile legii, prin

ordin al ministrului economiei şi finanţelor. 

Comisarul general asigură, prin deciziile luate, ȋndeplinirea corespunzatoare a atribuţiilor ce

revin Gărzii Financiare potrivit dispozițiilor legale în vigoare şi răspunde în fața ministrului

5 OUG 91/2003

9

economiei şi finanţelor şi a preşedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală de întreaga

activitate desfăşurată de unităţile din structură Gărzii Financiare. 

Comisarul general este ajutat ȋn activitate de un comisar general prim-adjunct şi de 3 comisari

generali adjuncţi, avȃnd calitatea de funcţionari publici de conducere. În absenţa comisarului

general, Garda Financiară este reprezentată de comisarul general prim-adjunct. În absenţa

comisarului general şi a comisarului general prim-adjunct, Garda Financiară este reprezentată de

unul dintre comisarii generali adjuncţi, pe baza ȋmputernicirii comisarului general, cu ȋnştiintarea

preşedintelui Agentiei Naționale de Administrare Fiscală. 

Comisariatul General este structura centrala a Gărzii Financiare, care, sub conducerea

comisarului general, asigură realizarea strategiei de control, urmăreşte modul de realizare a

atribuţiilor ȋncrediţate secţiilor judeţene şi Secţiei Municipiului Bucureşti, stabileşte măsuri

operative pentru eficienţa controlului curent şi a controlului tematic.

Drepturile şi obligaţiile comisarilor Gărzii Financiare

Drepturi

Comisarii Gărzii Financiare beneficiază de protecţia legii şi sunt apăraţi de orice ingerinţă sau

amestec în activitatea lor, de natură să le influenţeze libertatea de acţiune, de control, de

apreciere sau de decizie, cu consecinţe dăunătoare asupra îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.

Comisarii Gărzii Financiare supuşi ingerinţelor, influenţei, ameninţărilor sau oricăror alte

forme de presiune sunt îndreptăţiţi să ceară şefilor direcţi şi, în cazul în care măsurile luate nu

sunt satisfăcătoare, să solicite şefilor ierarhic superiori înlăturarea constrângerilor care le

alterează libertatea de acţiune, de control, de apreciere sau de decizie.

Comisarii au dreptul la :

salariul de bază, indemnizaţii, stimulente, sporuri, premii şi prime;

ajutoare şi alte drepturi băneşti;

uniformă, echipament şi tehnică specifice misiunilor, în condiţiile stabilite de lege;

concedii medicale, bilete de odihnă, tratament şi recuperare în condiţiile stabilite prin

lege;

10

decontarea tuturor cheltuielilor efectuate în legătură cu sarcinile de serviciu, în

condiţiile legii;

portul de armă, la ordin sau permanent, în condiţiile legii;

asigurare de viaţă, sănătate şi bunuri, dat fiind riscurile care rezultă din specificul

activităţii, în condiţiile stabilite prin lege;

tratamente medicale în ţară şi străinătate în cazul unor afecţiuni grave contractate în

timpul exercitării profesiei;

asistenţă şi reprezentare juridică gratuită asigurată de instituţie în condiţiile legii;

recompense materiale şi morale pentru rezultate deosebite în activitate.

Comisarii Gărzii Financiare poartă uniformă cu însemne specifice şi sunt dotaţi cu armament

şi echipament tehnic utilizate ca mijloace individuale de auto-apărare pe care le primesc gratuit,

în condiţiile legii. Portul uniformei, al însemnelor distinctive şi al armamentului este reglementat

prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi este permis numai în timpul exercitării

atribuţiilor de serviciu şi al acţiunilor de control legal încredinţate. Încălcarea acestei prevederi

constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii. Comisarul a cărui viaţă, integritate

corporală sau sănătate sunt ameninţate cu un pericol grav şi iminent poate solicita aprobarea

şefului ierarhic pentru portul armamentului din dotare şi în afara programului de serviciu.

Aprobarea se acordă pentru o perioadă determinată de timp care poate fi prelungită, pe baza

solicitării scrise a comisarului în cauză, cu indicarea ameninţărilor sau pericolelor la care

pretinde că este supus, cu avizul organului care a emis autorizaţia de port-armă.

Obligaţii

Comisarii Gărzii Financiare au obligaţia să cunoască, să respecte şi să aplice întocmai

Constituţia, legile şi celelalte reglementări care le stabilesc competenţele, precum şi normele

interne de organizare şi funcţionare proprii Gărzii Financiare.

Comisarii Gărzii Financiare exercită prerogativele funcţiei în scopul cunoaşterii, prevenirii,

descoperirii şi luării măsurilor prevăzute de lege pentru diminuarea şi eliminarea faptelor de

evaziune şi de fraudă fiscală, inclusiv pentru sesizarea organelor de urmărire penală ori de câte

ori apar indiciile săvârşirii unor infracţiuni în acest domeniu.

11

În exercitarea atribuţiilor de control, comisarii Gărzii Financiare sunt obligaţi să respecte

prezumţia de nevinovăţie a persoanelor care fac obiectul controlului, să acţioneze cu competenţă

şi profesionalism, să adopte un comportament civilizat, să manifeste obiectivitate şi nepărtinire,

să fie fermi şi exigenţi. Actele de control întocmite să reprezinte cu exactitate situaţia de fapt

constatată.

Comisarii Gărzii Financiare sunt obligaţi să respecte dispoziţiile legale referitoare la regimul

informaţiilor clasificate şi să le aplice în mod corespunzător documentelor, datelor, informaţiilor

si oricăror alte înscrisuri de care iau cunoştinţă în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Comisarii Gărzii Financiare sunt obligaţi să îşi acorde sprijin profesional şi moral în excutarea

acţiunilor de control. În cazul unor accidente generate de agresiunile sau de alte manifestări ale

persoanelor sau entităţilor controlate, comisarii prezenţi sunt datori să intervină pentru apărarea

colegilor aflaţi în pericol, inclusiv prin utilizarea armamentului din dotare şi să asigure protecţia

şi transportul la unitatea medicală cea mai apropiată a celor răniţi.

Comisarii Gărzii Financiare sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să le

compromită demnitatea sau care să afecteze imaginea instituţiei.

Comisarii Gărzii Financiare au obligaţia să respecte prevederile legale referitoare la regimul

armelor şi muniţiilor, să asigure păstrarea şi conservarea armamentului din dotare şi să participe

la şedinţele de tragere conform planificării, în scopul menţinerii şi dezvoltării capacităţii de

autoapărare. Încălcarea acestor prevederi sau neîndeplinirea obligaţiilor stabilite atrage

răspunderea disciplinară, civilă sau penală, după caz.

Tipuri de control

Personalul Gărzii Financiare execută operațiuni de control curent şi operaţiuni de control

tematic.

Controlul curent se execută operativ și inopinat,pe baza legitimației de control,a insignei de

împuternicire și a ordinului de serviciu.

Controlul tematic se execută de către comisarii Gărzii Financiare în baza ordinelor date de

către conducerea Ministerului Finanțelor Publice și de comisarul general.

Persoana care dispune controlul tematic stabilește obiectivele de verificat,entitațile supuse

controlului,perioadă asupra căreia se efectuează verificarea,precum si durata controlului.

12

La orice acțiune de control participă minimum 2 comisari.

La acțiunile de control cu grad sporit de periculozitate,echipele de comisari vor fi însoțite de

membri ai subunitaților specializate de intervenție rapidă ale poliției.

Personalul Gărzii Financiare nu va fi antrenat în acțiuni de control fiscal de natura celor

privind stabilirea,urmărirea și încasarea veniturilor bugetare.

Ȋn exercitarea atribuţiilor, aparatul Gărzii Financiare execută serviciul ordinar şi extraordinar6.

Serviciul ordinar se desfăşoară zilnic sau la anumite perioade, pe baza legitimaţiei de serviciu,

fără a fi necesar un ordin special şi cuprinde atribuţiile referitoare la aplicarea si executarea

legilor fiscale şi a reglementărilor vamale, precum şi la respectarea normelor de comerţ.

Serviciul extraordinar cuprinde acţiuni care se execută numai în baza ordinelor sau delegaţiilor

speciale date de conducerea Ministerlui Economiei şi Finanţelor. Serviciul extraordinar în cadrul

unităţilor teritoriale se organizează şi se execută pe baza ordinului scris al comisarului general, în

care se precizează locul şi timpul în care se execută controlul.Rezultatul controlului,

evenimentele survenite şi măsurile luate se consemnează într-un proces verbal de control, iar

evenimentele deosebite se raportează imediat şefului ierarhic. La ieşirea din serviciu,

documentele de control se depun şi se înregistrează la sediul secţiei împreună cu mijloacele de

intervenţie şi autoapărare aflate în dotare.

BIBLIOGRAFIE:6 M. Boulescu, M. Ghiţă – Control financiar şi expertiză contabilă, Editia II, p 41

13

1. Controlul economic,financiar şi gestionar - Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu

Florea, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2007

2. Modernizarea controlului financiar - Constantin Iaţco, Tipo Moldova, Iaşi, 2007

3. Control financiar - suport de curs - Daniel Botez, 2005

4. Control financiar şi expertiză contabilă - M.Boulescu, M.Epuran, P.Bȋrnea, Gh.

Paraschiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

5. Control şi audit financiar-contabil - Ioan Oprean, Ed. Intelcredo Deva, 2002

6. Control financiar şi expertiză contabilă - M.Boulescu, M. Ghiţă, Ed Eficient, Bucureşti,

1996

7. Control financiar - Sorin V. Mihăescu, Ed. A92, IaşI, 1996

8. Control financiar şi expertiză contabilă - M.Boulescu, M. Ghiţă, Ed Mondo-Ec, Craiova,

1992

9. Control financiar - bancar - Sorin V. Mihăescu, ediţia a IIa, Ed Universităţii Al.I.Cuza,

Iaşi, 2008

10. HG 533/2007

11. OUG 91/2003

12. HG 1324/2009

13. LEGEA nr 30 / 22 martie 1991

14. www.gardafinanciara.ro

15. www.anaf.ro

14