Proiect economie-somaj

8/8/2019 Proiect economie-somaj

1/10

SOMAJUL

Somajul-realitate economica si sociala

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin

dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema

macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute teoretice, metodologice si politico-

ideologige.

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de analiza a

somajului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale folosesc metode diferite

de evidenta si de masurare a somajului, ceea ce creeaza o imagine generatoare de confuzii

si in planul conceptual.

In unele tratare universitare, somajul este analizat ca suma agregata a tuturor

acelor persoane care au statut (oficial) de somer. Definitia cea mai folosita pe care o dau

economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca

remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent.

Biroul International al Muncii (B.I.T) considera ca somerul poate fi definit ca acea

persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat,

este disponibila sa inceapa lucrul imediat (in 15 zile).

Cel mai adesea , fenomenul contemporansomaj este abordat si analizat ca un

dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare

intre cererea globala si oferta globala de munca.

Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a factorului

respectiv:

a) oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de

echilibru este egala cu cea deplina;

b) oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care

dezechilibru imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse

de munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii;

c) oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca

ramanand fara loc de munca.


2/10

Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de

vedere:

a)ca echilibru functional;

b)ca echilibru structural;

c)ca echilibru internintre nevoile de munca si resursele de munca.

Cauzele somajului

Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De

asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe

piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja.

Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate

mai mare a lucratorilor.Tehnicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei,

trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze

adaptarea la noile tehnici.

Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj decat barbatii. S-a

corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata munci si

s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt.

In general, daca exista somaj este pentru ca intreprinderile nu mai vor sa angajeze.

Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor aferente. Cauza profunda a

somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei.

Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce tin de situatia

economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe

de alta parte.

In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-

economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce

pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au

ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie

intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau

subiective.


3/10

In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor

locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decide

sa-si ofere munca lor pe piata.

Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in consideratie, in unitatea

lor, asemeneaprocese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia

populatiei active; dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si

modificarea sensului ei; conjunctura interna si internationala etc.

Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii, respectiv asupra

pietei muncii.Piata muncii reflecta asemenea aspecte, direct sau indirect, pe termen scurt

sau lung.

O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca. 1

Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile

candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca,

avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist,

apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea

reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a

salariilor printr-o crestere a productivitatii.

Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe

piata muncii si a productiei. Pentru Romania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro

ar putea fi de 0,03% la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02%

oportunitati existente pe piata muncii.Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi

neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca.

Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise

fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta

durata.

Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca

va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o

crestere puternica a riscurilor economice.

1


4/10

Studiu de caz

FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEA EUROPEANA

Particularitatile somajului european

Anii 90 au fost caracterizati in Uniunea europeana de nivele ridicate ale

somajului comparativ cu situatia din perioadele anterioare si din alte tari dezvoltate.

Principalele caracteristici ale pietei muncii din Uniunea Europeana pot fi sintetizate astfel: Crearea unui numar mic de locuri de munca intre 1976

1996: 4,9 milioane (250000 de locuri de munca pe an), in conditiile in care cresterea

populatiei active in UE a fost de 21 milioane persoane (fara a tine cont de integrarea

Germaniei orientale), adica 1,05 milioane de persoane active pe an.1

Scaderea cvasiconstanta a ratei de ocupare de la 65% in

1997, la 60% in 1996, in timp ce in SUA aceasta rata era de 75% in aceiasi perioada.

Rigiditate si disparitati intre diferite piete nationale ale

muncii: salarii minime nearmonizate, reguli diferite privind acordarea si nivelul

indemnizatiei de somaj, o larga varietete de reglementari a Codurilor nationale ale muncii

cu efecte asupra somajului de lunga durata si a somajului din randul tinerilor.

Disparitati regionale ale somajului european. Regiunile in

care somajul este cel mai redus corespund partii occidentale a Germaniei, Olandei, sudul

Angliei, Austriei si nordul Italiei, Alsaciei si regiunii Rhone Alpes din Franta. Aceste

regiuni, care sunt cele mai dinamice din Europa, reprezinta ceea ce am putea numi

nucleul dur al Europei locurilor de munca. Regiunile cele mai indepartate: Finlanda,

Irlanda, Spania, sudul Frantei si sudul Italiei, precum si partea orientala a Germaniei sunt

cele mai afectate de somaj.

Somajul afecteaza inegal diferitele categorii ale populatiei.

1 Nicolae Suta (coord.), Integrarea economica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 1999


5/10

Somajul in randul femeilor este in medie mai ridicat decat cel in randul barbatilor in UE.

Nu este si cazul Regatului Unit si al Suediei, tari in care femeile sunt din ce in ce mai

mult angajate part-time.

Somajul european este un somaj structural care depinde de

procesul de formare a preturilor pe piata de bunuri si de procesul de constituire a salariilor

pe piata muncii.

Totodata trebuie mentionat faptul ca ratele de somaj sunt datele oficiale

standardizate. Nivelul real al somajului este mult mai mare daca se ia in considerare si

numarul somerilor descurajati, dat fiind gradul de deprimare al pietei muncii, precum si

persoanele active care lucreaza part-time si care din punct de vedere legal nu sunt

considerate someri.

Cauzele somajului european

In analiza somajului in tarile Uniuni Europene este tot mai des avansata ipoteza

conform careia unul din determinantii principali il constituie incompatibilitatea dintre

calificarile disponibile pe piata muncii si cele cerute de intreprinderi. Acesta pare a fi

principalul determinant al somajului structural. Alaturi de aceasta cauza mai poate fi

mentionat si costul ridicat al fortei de munca necalificate comparativ cu cel al angajarii

fortei de munca calificate.

Diferentele intre costul social si costul privat al mainii de

lucru si gradul diferit de impozitare (sistemele de asigurari sociale) existente la nivelul

statelor membre explica intr-o anumita masura discrepantele dintre ratele nationale ale

somajului.

Factorii institutionali si migratiile de populatie pot explica

persistenta unor puternice diferente intre ratele de somaj europene. Desi, in Europa, libera

circulatie a fortei de munca a fost statuata inca din 1957 prin Tratatul de la Roma,

fluxurile de populatie in interiorul UE sunt reduse. In medie, pe ansamblul tarilor UE, 5%

din populatie (circa 18 milioane) are o nationalitate diferita de cea a tarii in care este


6/10

rezidenta. Dar 2/3 sunt straini din afara UE si doar 1/3 vin din tari ale UE. Obstacolele in

calea migratiilor in interiorul UE sunt importante. Unul dintre ele il reprezinta barierele

lingvistice. Din acest punct de vedere trebuie mentionat ca europenii care migrazeaza in

interiorul UE au, cel mai adesea, un nivel ridicat de calificare si din aceasta cauza vorbesc

una sau mai multe limbi straine. Un alt obstacol il constituie costul ridicat al locuintelor in

regiunile cele mai dinamice, cost ce poate diminua, daca nu chiar anula avantajul care

reprezinta salariile ridicate. Cea mai importanta bariera in calea migratiei populatiei o

reprezinta insa nearmonizarea reglementarilor privind diplomele si calificarile in UE.1

Masuri si politici de reducere a somajului in UE

In decembrie 1993 s-a adoptat Carta Alba, cuprinzand Strategia pe Termen

Mediu vizand Cresterea Economica, Competitivitatea si Ocuparea Fortei de Munca.

Dezideratul principal al acestei actiuni era introducerea de masuri menite sa revigoreze

competitivitatea economiei europene. S-a evidentiat o corelatie directa intre ritmul de

crestere economica la nivel comunitar si nivelul la care UE este apta sa creeze locuri de

munca. Principala preocupare a fost sa creeze premisele pentru ca piata muncii sa se poata

adapta la rapidele mutatii in sistemele productive, in managementul organizational si in

obiceiurile de consum. Programul de actiune preconizat nu continea detalii despre

modificarile legislative la nivel comunitar, ci erau un tablou de actiuni pe care statele

membre trebuiau sa le aplice pentru a promova ocuparea fortei de munca cu sprijin

comunitar. Atentia principala era indreptata pe nevoia de a genera flexibilitate pe piata

fortei de munca concomitent cu mentinerea unui pachet acoperitor de drepturi sociale.

Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale:

economie integrata sanatoasa;

economie deschisa;

coeziunea sociala;

economii mult mai descentralizate;

imbunatatirea procesului educational si a calitatii programelor

de calificare;

1Dumitru Miron (coord.), Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002


7/10

urmarirea reducerii costurilor indirecte ale fortei de munca;

cresterea sprijinului logistic si financiar al UE in domeniul

noilor tehnologii informatice si comunicationale;

modernizarea si flexibilizarea dialogului social pan-european.

Fondul Social European este principlul instrument financiar prin care se

acorda sprijin statelor membre in vederea aplicarii de scheme menite sa depaseasca

problemele subutilizarii fortei de munca. Sumele se aloca fiecarei tari membre in functie

de rata somajului, numarul de someri pe termen lung, prosperitatea nationala si regionala.

In domeniul politicii utilizarii fortei de munca, se face diferenta masurilor

active de cele pasive. Acestea din urma au drept obiectiv atenuarea efectelor sociale ale

somajului fara a ataca cauzele (indemnizatiile de somaj, cheltuielile angajate pentru

pensionarea inainte de termen a somerilor in varsta sau pentru inlocuirea muncitorilor in

varsta cu cei tineri). Masurile active privesc actiunile de pregatire si recalificare a

somerilor, ajutoarele si subventiile acordate pentru crearea de locuri de munca,

cheltuielile angajate pentru ameliorarea activitatii agentilor de plasare a fortei de munca.

Pentru politicile de folosire a fortei de munca, s-au alocat in anii 90: 0,8% din PIB-ul

comunitar pentru masurile active si 1,45% din PIB pentru cele pasive. Tarile care destinau

cea mai mare parte din PIB masurilor active (peste 1%) erau: Danemarca, Irlanda,

Olanda, Belgia si Germania. In aceste tari, activitatile de formare si recalificare a

somerilor erau cele mai importante. In privinta masurilor active, se inregistrau mari

disparitati intre tarile europene. In ordine descrescatoare a partii din PIB destinata acestor

cheltuieli, se aflau Irlanda, Spania, Belgia, Danemarca, Franta, Germania si Regatul Unit.

Este evident ca somajul conjunctural sau ciclic poate fi redus cu ajutorul

politicilor traditionale de stimulare a cererii. Dar aceste politici raman fara efect asupra

somajului structural. Printre modalitatile de reducere a somajului structural se numara:

cresterea caracterului concurential al pietei de bunuri;

ameliorarea sistemelor educative si de pregatire;

revizuirea procedurilor de negociere colectiva a salariilor si a

sistemelor de indemnizatii pentru somaj;

sustinerea mobilitatii geografice pentru a reduce


8/10

incompatibilitatea geografica dintre calificarile disponibile pe pietele locale si regionale

pe de o parte, si calificarile cerute de intreprinderi, pe de alta parte;

imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea

fortei e munca si cu difuzarea informatiilor disponibile privind locurile de munca.

Comisia a formulat urmatoarele recomandari in vederea atenuarii efectelor generate de

introducerea monedei unice in planul social:1

imbunatatirea dialogului intre partenerii sociali carora le

revine responsabilitatea stabilirii salariilor si cresterii ocupari;

corelarea in zona euro a cresterii salariilor nominale cu

necesitatea mentinerii stabiltatii preturilor;

acordurile privind salariile trebuie sa tina cont de diferentele

de productivitate dintre state;

impulsionarea de catre guvernele nationale a dialogului social;

elaborarea unor planuri nationale de actiune pentru

cresterea ocuparii fortei de munca;

imbunatatirea sistemelor de formare si perfectionare;

reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de salariati;

reducerea timpului de munca care sa nu genereze

reducerea ofertei de munca si a productivitatii;

eficientizarea activitatii oficiilor de plasare si orientare a fortei

de munca;

incurajarea angajarilor part-time si a altor forme de angajare;

incurajarea pensionarii inainte de termen;

reforma sistemelor de asigurari sociale.

In concluzie, problema somajului ramane o problema serioasa care are

potentialul de a se perpetua si dupa crearea uniunii monetare. In acest domeniu,

rezolvarea deficientelor este plasata la nivelul fiecarui stat si a partenerilor sociali, iar

recomandarile institutiilor europene se mentin la nivelul unor declaratii de principiu,

1 Dumitru Miron (coord.), Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, bucuresti, 2002


9/10

precizarea unor solutii cu caracter general si a caror aplicare nu este in masura sa reduca

somajul.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Editura

Luceafarul, Bucuresti, 2002.

2. Nicolae Suta, Integrarea economica europeana Editura

Economica,Bucuresti,1999

3. M. Bacescu, A. Bacescu, Macroeconomie.Bazele

macroeconomiei, Editura All, Bucuresti, 1993.

4. Traian Stefanescu, Dreptul muncii, Editura All, Bucuresti,

2002.


10/10

Proiect economie-somaj

Documents

Transcript of Proiect economie-somaj