Proiect de cercetare

Implicații psihosicoale ale pedepsei privative de libertate.

Depresia și Agresivitatea

Bratu Ramona Mădălina

An III, gr 1

Introducere

Am ales această temă deoarece reprezintă un subiect de interes profund al psihologiei, deoarece, o persoană condamnată, plătește pentru faptele comise prin faptul că i se încalcă anumite drepturi , fapt ce duce la dezvoltarea unor probleme psihice.

Tema aleasă este una pluridisciplinară, ținând atât de sfera domeniului psihologic-sociologic, dar și juridic. Pluridisciplinaritatea se bazează pe multitudinea de factori ce sunt implicați în fenomenul criminalității, având rădăcini în totalitatea sistemului social și factori personali.

Necesitatea obiectivă a libertății este primordială, dar ea este mereu depașită fiind angajată în deciziile și activitatea constructivă a omului (P.P., 1978). Din punct de vedere psihosocial , libertatea constituie pentru om o necesitate fundamentală. Reprezintă dreptul principal al omului, a cărei satisfacere condiționează formarea și manifestarea echilibrată a personalității. Limitarea libertății are o consecință perturbatoare în evoluția normală a personalității, creează condiții pentru apariția și amplificarea unor tulburări psihice și psihosociale.

Privarea de libertate, deși este o situație complexă, nu are ca scop producerea de suferințe fizice sau psihice, nu presupune izolarea totală a infractorului, ci reprezintă un mijloc de reeducare , cu scopul prevenirii săvârșirii unor noi infracțiuni. În perspectiva psihologiei judiciare, în stare de arest presiunea psihica și psihisocială este foarte puternică. Limitarea contactului cu exteriorul, impunerea unui regim de viață sever, și controlul strict al comportamentului, pot duce la dezechilibre și stări tensionale accentuate.

Cele mai des întâlnite reacții de comportament ale deținutilor sunt, de cele mai multe ori, de o manifestare extremă. Așadar, inculpatul se poate închide în sine, se inhibă, fie manifestă comportamente agresive. Limitele dintre cele două tipuri de reacții sunt maleabile, arestatul trecând ușor de la o stare la alta. Se remarcă o frecvență crescută a comportamentelor agresive, uneori a celor autoagresive, însă există indivizi care simulează comportamentele autoagresive, cu scopul de a impresiona si a deruta organele de urmărire penală.

Infractorul care a ajuns pentru prima dată după gratii, este oarecum traumatizat, din pricina schimbărilor radicale de care are parte. O primă particularitate este legată de schimbarea simbolurilor personalității, prin faptul că este obligat să poarte uniforma de deținut și înlătură diferențele dintre indivizi. Odată ajuns în penitenciar, deținutul se simte frustrat de limitarea spațiului personal, de mișcare și de folosirea timpului liber.

Ipotezele cercetării

1. Deținuții prezintă manifestari depresive în timpul săvârșirii pedepsei privative de libertate.

2. Deținuții recidiviști prezintă manifestari mai puțin depresive în timpul săvârșirii pedepsei privative de libertate.

3. Deținuții prezintă manifestari mai depresive decât persoanele aflate în libertate.

4. Deținuții prezinta manifestari agresive în timpul săvârșirii pedepsei privative de libertate.

5. Deținuții prezintă manifestari mai agresive decât persoanele aflate în libertate.

I. Participanți

La cercetare urmează să participe un număr de 40 de persoane, 20 de participanti ce savarsesc pedepse privative de libertate in cadrul Penitenciarului Ploiesti, ei reprezinta lotul experimental, iar ceilalti 20 de participanti sunt alesi aleator, persoane aflate in libertate, care nu au antecendente penale si reprezinta lotul de control. Participantii sunt atat de sex masculin cat si de sex feminin, cu varste cuprinse intre 20 si 45 de ani.

II. Instrumente utilizate

Pentru testarea participanților din cele două grupuri, am ales urmatoarele 3 intrumente care masoara dimensiunile personalitatii, agresivitate cat si nivelul depresiei participantilor.

Inventarul de depresie Beck- este o scală de evaluare care își propune măsurarea simptomelor și atitudinilor caracteristice ale depresiei, deci o evaluare cantitativă. Instrumentul reflectă teoria cognitivă asupra depresiei. Instrumentul de evaluare este alcătuit din 21 de itemi, constituiți sub formă de afirmații, ce masoară severitatea simptomatologiei depresive. Fiecare item este evaluat în patru grade de severitate de la 0 (absent) la 3 (foarte sever), fiecărui grad corespunzându-i o întrebare, iar subiectul este invitat să aleagă acea întrebare a cărui răspuns i se potrivește mai bine. Cele 21 de simptome au fost alese din simptomatologia comună a tulburărilor depresive și din literatura psihiatrică: dispoziția depresivă, pesimismul, sentimentul eșecului, lipsa de satisfacție, sentimentele de vinovăție, sentimentul pedepsei, auto-dezgustul, autoacuzarea, dorințele auto-punitve, plânsul facil, iritabilitate, tendințele de retragere socială, nehotărârea, modificarea imaginii de sine,

dificultăți în muncă, tulburări de somn, fatigabilitate, pierderea apetitului, pierderea în greutate, preocupări somatice, pierderea libidoului.

Chestionarul 16 pf- chestionarul celor 16 factori ai personalității a fost construit și publicat de Cattel în anul 1950. Inventarul pornește de la cele 12 trăsături-sursă definite prin analiza factorială, iar itemii sunt selectați pe baza saturației în factorii respective, fără a se specifica felul în care au fost inițial aleși sau formulați. Chestionarul are două forme paralele a câte 187 de itemi și poate fi utilizat cu ambele forme simultan în scopul unei mari fidelități a evaluărilor, sau cu o singură formă având în vedere ca datele privind coeficienții de fidelitate ale acestor forme pentru scalele chestionarului, coeficienții de omogenitate și de validitate, îndreptățesc o evaluare a scorurilor.

Chestionarul de agresivitate Buss Perry- reprezintă o prelucrare a Inventarului de ostilitate, un instrument foarte folosit. AQ a fost dezvoltat dintr-un lot de 52 de itemi, dintre care mulți au aparținut Inventarului de ostilitate, cu ajutorul analizei factorului, component principal al factorului de întărire. Instrumentul pemite să se evalueze nu doar cât de agresivă este o persoană, utilizând scorul total, ci și cum se manifestă agresivitatea sa, ceea ce se determină prin scorurile subscalelor.

Rezultatele așteptate

Mediul închis al penitenciarelor induce o stare de stres, de frustrare individului ce se regăsește pentru prima oară după gratii. Acestă stare de frustrare poate duce la manifestări agresive pe de-o parte și depresive pe de altă parte, în funcție de personalitatea individului. Prin prezentul studiu mă aștept ca indivizii aflați sub pedeapsa privativă de libertate să manifeste comportamente cu un nivel al agresivității , respectiv al depresiei mai ridicat decât al persoanelor aflate în libertate .

Detinutii cu probleme psihice, femeile, minorii sau bolnavii de HIV/SIDA, sunt categorii de detinuti vulnerabili, care sunt mult mai predispusi la atacuri ale altor detinuti, la violenta, si ca urmare, la initierea unor stari depresive.

Bibliografie

Yochelson, S. & Samenow, S.E. (1994). The criminal personality. New Jersey: Jason Aronson INC. Northvale.

http://www.cevacecauti.ro/Teste-psihologice/.html - accesat la data de 18.02.2015

Vlăduţ, I. (2000). Introducere în sociologia juridică. Bucureşti: Editura Lumina Lex.

http://www.calificativ.ro/Agresivitatea.html - accesat la data de 26.02.2015

Butoi, T. (2001). Psihologie judiciară. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine.

Dollard, J. (1939). Frustration and aggression. New Haven:Yale University Press.

Jurcău, N. (coord) (2008). Penitenciarul – mediu psihosocial distinct. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.