UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE CAMPULUNG MUSCEL

CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA LA S.C.GABIMOB S.R.L

Coordonator stiinfic: Lect.univ.dr. Odi Mihaela Zarnescu Student: Banescu Maria

2010-2011

1

CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA LA S.C.GABIMOB S.R.L

2

Cuprins: Introducere4 Prezentarea societatii S.C. GABIMOB S.R.L..5 Capitolul 1. Delimitari si fundamente teoretice privind creantele si datoriile salariale si sociale.8 1.1. Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii..8 1.2.Caracterizarea datoriilor salariale si sociale....24 Capitolul 2. Contributia angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale..28 2.1. Baza de calcul a cotributiei angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale..28 2.2. Reflectarea in contabilitate a contributiei angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale35 Capitolul 3. Contributia angajatorului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale...38 3.1. Fondul de salarii.38 3.2. Reflectarea in contabilitate a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale44 Capitolul 4. Mediul de programare Microsoft Access..49 4.1. Prezentarea sistemului Microsoft Access...........................................................49 4.2. Cunoasterea mediului de lucru Microsoft Access..............................................50 Studiu de caz privind contabilitatea creantelor si datoriilor salariale si sociale54 Concluzii62 Bibliografie64 Anexe66

3

Introducere

Pentru o bun desfurare a activitii economice, la nivel micro i macroeconomic, este nevoie de modificri asupra structurilor economice, sociale i politice. n temeiul economiei de piaa, bazat pe libera iniiativ, agentul economic este liber s cheluiasc, s utilizeze, s produc i s economiseasc resursele de care dispune, ct i cum consider de cuviin i s-i urmreasc propriile interese, n contextul general al armonizrii acestora cu interesele i nevoile reale ale societii. Una dintre categoriile de resurse indispensabile n desfurarea i dezvoltarea activitii unei firme este resursa uman. Corelate n permanen la dimensiunea, structura i nevoile unui agent economic, resursele umane reprezint elementul care asigur coeziunea, eficiena i stabilitatea acestui sistem dinamic real. Gradul de adncire a diviziunii muncii, dar i ceilali factori de producie (capitalul i natura), influeneaz asigurarea compatibilitii dintre componentele sistemului economic n general. De aceea, agentul economic este direct interesat de o gestiune precis a efectivului de personal i de structura acestuia, de organizarea sistemului de remuneraie n corelaie cu resursele financiare disponibile, performanele i eficiena n munc. Astzi, orice agent economic este un important contribuabil n economia romneasc datorit tuturor obligaiilor de plat la bugetul de stat. Pe parcursul proiectului este dezbtut pe larg problema contabilitatii creantelor si datoriilor privind personalul, asigurarile si protectia sociala, din punct de vedere al angajatului, dar i al angajatorului, cuprinznd un studiu de caz care evideniaz contabilitatea in acest domeniu. Lucrarea vizeaza contabilitatea creantelor si datoriilor privind personalul, asigurarile si protectia sociala in cadrul societatii S.C. GABIMOB S.R.L. Lucrarea de fata este elaborata pe baza prevederilor Legii Contabilitatii si Codul Muncii .

4

Prezentarea societatii S.C.GABIMOB S.R.L.

Actul constitutiv al societatii S.C. GABIMOB S.R.L. cuprinde: Denumirea societatii este Societate comerciala GABIMOB ( S.C. GABIMOB S.R.L ) In toate actele , facturile, anunturile, publicatiile, si alte acte referitoare la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele ,,societate cu raspundere limitata sau initialele ,,S.R.L. S.C. GABIMOB S.R.L. este o persoana juridica romana. Forma juridica a societatii este de societate cu raspundere limitata. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul societatii. Sediul societatii S.C. GABIMOB S.R.L. este in Romania, in orasul Pucioasa, strada Rpublicii, nr.52, judet Dambovita. S.C GABIMOB S.R.L. a luat fiinta in data de 12.03.2004. Numarul si data inregistrarii la registrul comertului este J15/205/12.03.2004. Inca de la inceput s-a declarat societate comerciala platitoare de TVA, avand cod unic de inregistrare RO 90BPOS 161 025 331 81 ROL 01. Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului. S.C GABIMOB S.R.L. a fost infiintata in 2004, cu capital social subscris si varsat 300RON. Capitalul social al societatii S.C. GABIMOB S.R.L. are un caracter avansabil, fiind constituit la infiintarea acesteia pe calea aporturilor. Capitalul social se imparte in 30 parti sociale. Partile sociale pot circula liber intre asociati, dar pentru a fi vandute tertilor se impune fie existenta unor prevederi in acest sens in actul constitutiv, fie aprobarea data de asociatii care detin o pondere insemnata in5

capitalul social al societatii. In cazul societatii cu raspundere limitata S.C GABIMOB S.R.L., numarul asociatiilor este 3, iar valoarea minima a unei parti sociale este de 10 RON. Scopul societatii este comercializarea produselor de librarie care fac obiectul de activitate al societatilor comerciale, promovarea si punerea in aplicare a agentiei imobiliare si a agentiei de turism. Statutul societatii stabileste ca principalele domenii de activitate ale S.C. GABIMOB S.R.L. sunt: librarie, agentie imobiliara, agentie de turism. Societatea este administrata, pe durata nelimitata, de o persoana fizica, cetatean roman. Cei 3 asociati incaseaza in toate beneficiile si suporta in totalitate eventualele pierderi. Societatea S.C. GABIMOB S.R.L. va putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 11salariati cu contract de munca pe pedrioada nedeterminata. Societatea se dizolva prin vointa celor 3 asociati, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala. Contabilitatea , in cadrul S.C. GABIMOB S.R.L. se tine in compartiment distinct, cu personal angajat cu pregatire de specialitate. Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei. Datele consemnate in documente justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registre contabile. Acestea se prezinta sub forma unor registre legale, fise si situatii ale caror continut si forma corespund scopului pentru care se tin. Principalele registre ce se folosesc obligatoriu in contabilitate sunt: Registrujurnal, Cartea-mare si Registrul-inventar.6

ADMINISTRATOR

ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR

DIRECTOR VANZARI

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ECONOMIC

AGENT IMOBILIAR

AGENT DE TURISM

SECRETARA

CONTABIL

AGENT DE VANZARE

CASIER

APROVIZIONARE

ORGANIGRAMA S.C GABIMOB S.R.L

7

Capitolul 1. Delimitari si fundamente teoretice privind creantele si datoriile salariale si sociale1.1. Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor unei societati comerciale in relatiile sale cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului etc. Datoriile si creantele unei societati evidentiate cu ajutorul costului din clasa 4 ,,Conturi de terti imbraca forma datoriilor si creantelor pe termen scurt (cu termen de decontare mai mic de un an). Prin datorii pe termen scurt se intelege totalitatea fondurilor furnizate de tertii societatii, societatea avand obligatia de a efectua o prestatie sau de a acorda un echivalent valoric. In schimb, prin creante pe termen scurt se intelege totalitatea valorilor economice avansate de societate tertilor, de la care urmeaza a se primi o suma de bani sau un echivalent valoric (o lucrare, un serviciu, etc.) Conturile cu ajutorul carora se evidentiaza datoriile pe termen scurt sunt conturi de pasiv; ele se crediteaza cu datoriile societatii fata de terti si se debiteaza cu sumele platite acestora; prezinta sold creditor, sold ce reprezinta datoriile ramase de platit. Conturile de evidenta a creantelor pe termen scurt au functie contabila de activ; se debiteaza odata cu crearea creantelor fata de terti si se crediteaza in momentul incasarii de sume de bani sau a primirii altor echivalente in contul creantelor existente. Soldul este debitor si reprezinta creantele de incasat detinute de societate fata de terti. Conturile de terti asigura evidenta operatiunilor cu furnizorii, clientii, personalul societatii, cu asigurarile, protectia sociala, cu bugetul statului, cu diferitele fonduri, cu debitorii si creditorii diversi. Totodata, evidentiaza decontarile in cadrul grupului si cu asociatii, decontarile in cadrul unitatii, conturile de regularizare si asimilate, precum si provizioanele pentru deprecierea creantelor.

8

1.1.1.Contabilitatea decontarilor cu furnizorii Contabilitatea furnizorilor asigura inregistrarea operatiunilor unei societati cu privire la achizitia de active imobilizate, active circulante (materii prime, materiale, etc.), la executarea si prestarea de catre terti a unor lucrari sau servicii. Evidenta contabila a decontarilor cu furnizorii se tine cu ajutorul conturilor de pasiv din cadrul grupei 40 ,,Furnizori si conturi asimilate, grupa care include urmatoarele conturi: 401 Furnizori; acest cont asigura evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate; 403 Efecte de platit; asigura evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale (biletul la ordin, cambia, cecul, warantul etc.); 404 Furnizori de imobilizari; tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizori de imobilizari; 405 Efecte de platit pentru imobilizari; asigura evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale fata de furnizorii de imobilizari; 408 Furnizori facturi nesosite; cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru achizitiia de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii pentru care nu s-au primit facturi. In cadrul grupei 40 se intalneste un cont ce reprezinta functia contabila inversa functiei contabile ce caracterizeaza aceasta grupa. Acesta este contul 409 ,,Furnizori debitori, cont de activ, ce este structurat in doua conturi sintetice de gradul II, si anume: 4091 Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestari servicii si executari de lucrari. Aceste conturi se debiteaza cu valoarea avansurilor achitate pentru cumpararea de bunuri de natura stocurilor, respectiv pentru prestarile de servicii si executarile de lucrari, cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate la furnizori si se9

crediteaza cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor, cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor sau nerestituite si inregistrate in stoc etc. Soldul conturilor reprezinta avansul acordat furnizorilor, dar nedecontat. Efectele de comert sunt titluri negociabile, care incorporeaza un drept de creanta al detinatorului fata de emitentul acestora. Acestea sunt creante pe termen scurt si cuprind: cecul barat, biletul la ordin, cambia, warantul etc. Biletul la ordin si warantul presupun implicarea a doua persoane in procesul de decontare, pe cand cecul barat si cambia presupun implicarea in procesul de decontare a trei persoane. Caracteristicile cecului barat, biletului la ordin, cambiei sunt urmatoarele: Cecul barat este instrumentul de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si benefiaciarul. Acest instrument este creat de tragator, care, pe baza unui disponibil in prealabil la o banca, da ordin acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma nedeterminata unei terte persoane aflate in pozitie de beneficiar. Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile in care acesta detine la tras (banca) fonduri proprii, disponibile care pot provenii dintr-un depozit bancar, dint-o deschidere de credit, din operatiuni de incasari etc. Cecul barat este platibil la vedere , termenele de prezentare la plata fiind de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a fost emis sau 15 zile, in celelalte cazuri si se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului. Pentru evitarea riscului de neplata a cecurilor barate se impune certificarea lor, aceasta reprezentant operatiunea prin care banca confirma pe cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii si persoana care a emis cecul nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma de bani, pana la expirarea perioadei de prezentare de 8, respectiv 15 zile, dupa caz.

10

Biletul la ordin reprezinta instrumentul de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Acesta pune in legatura, in procesul crearii sale, doua persoane, si anume, emitentul si beneficiarul. Emitentul care in calitate de debitor se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitate de creditor. Ca si cecul barat, biletul la ordin poate fi girat, girul reprezentand operatiunea prin care posesorul biletului la ordin, numit girant, transfera unei alte persoane, numite giratar, toate drepturile ce izvorasc din acest instrument. Cambia reprezinta obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata, acest titlu de credit, sub semnatura privata punand in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, care in calitate de creditor da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata, la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Cambia circula prin gir si prin cesiune de creanta ordinara, aceasta fiind actul prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar (cesiunea de creanta devine valabila numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic). Procesorul cambiei, care nu este platibila la vedere, trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sau la cel mult doua zile de la aceasta.

1.1.2.Contabilitatea decontarilor cu clientii Contabilitatea decontarilor cu clientii asigura evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse, semiprefabricate, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi.

11

Evidenta contabila a decontarilor cu clientii se tine cu ajutorul conturilor de activ din cadrul grupei 41 ,,Clienti si conturi asimilate, grupa care include urmatoarele conturi: 411 ,,Clienti, cont structurat in doua conturi sintetice de gradul II: - 4111 ,,Clienti. Acest cont se debiteaza cu : valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor etc. livrate, lucrarilor efectuate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta; valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, care au fost evidentiate in contul ,,Clienti-facturi de intocmit valoarea creantelor reactivate; valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor; diferentele de curs valutar favorabile, aferente creantelor exprimate in devize la inchiderea exercitiului financiar etc. Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati sau in numerar, valoarea sconturilor acordate clientilor, sumele datorate de clientii incerti , dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu, avansurile incasate de la clienti, cu valoarea ambalajelor, care circula in sistem de restituire, primite de la clienti etc. -4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu. Se debiteaza cu valoarea bunurilor livrate, a prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor ce se dovedesc rau platnici, dubiosi, in litigiu, cu diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti la finele exercitiului financiar; se crediteaza cu sumele incasate de la clientii incerti sau in litigiu, cu sumele trecute pe pierderi, cu prilejul scoaterii din evidenta a clientilor rau platnici sau in litigiu, cu diferentele nefavorabile de curs valutar aferente acestei categorii de clienti etc. 413 Efecte de primit de la clienti; acest cont evidentiaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale. 418 Clienti facturi de intocmit; evidentiaza lucrarile de diverse bunuri, executarile de lucrari sau prestarile de servicii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata pentru care societatea nu a intocmit facturi.

12

419 Clienti creditori; acest cont prezinta functia contabila inversa conturilor din grupa 41 ,,Clienti si conturi asimilate, deci functie de pasiv. Cu ajutorul sau sunt evidentiate sumele prezentand avansurile incasate de la clienti pentru vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari servicii ce se vor efectua ulterior, precum si valoarea ambalajelor, care circula in sistem de restituire, primite de la clienti.

1.1.3.Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile sociale, protectia sociala si bugetul statului 1.1.3.1.Decontarile cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala Pretul fortei de munca, precum si expresia valorica a partii din venitul national care este destinata consumului individual, direct al angajatilor poarta denumirea de salariu. Marimea salariului este stabilita prin negociere intre angajatori si angajati, pe baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de munca si pe baza cadrului individual reprezentat de contractul individual de munca. Societatile comerciale pot utiliza forme de salarizare precum: salarizarea in acord, salarizarea pe baza de cote procentuale din veniturile realizate din productia obtinuta, salarizarea in regie sau dupa timpul efectiv lucrat. La nivelul individual salariul se stabileste pornind de la salariul tarifar minim pe tara pentru un lucru de 170 de ore, in medie, pe luna si a unui tarif orar minim pe tara. Elementele de calcul si decontare a renumeratiei factorului: munca, asa cum sunt evidentiate la nivelul unui stat de salarii se prezinta, dupa cum urmeaza: Salariul de baza brut

(+) sporuri si adausuri (in sistemul sporurilor se pot include: sporul pentru vechime in munca; sporul pentru conditii deosebite, cum sunt: mediu toxic, periculoase etc.; sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru; sporul pentru lucrul de noapte etc.); (+) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere;13

(+) indexari de salarii sau compensari de cresteri de pret; (+) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, platite din fondul de salarii; (+) prime anuale si cele din cursul anului sub diferite forme, altele decat cele ce reprezinta participarea salariilor la profit. Venit brut

(-) contributia personalului la contributia pentru asigurari sociale (9.50%); (-) contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate (6,5%); (-) contributia angajatului la fondul de somaj (1%); Total contributii Venit net (Venit brut Total contributii)

(-) deducerea personala de baza (-) deducerile personale suplimentare o Venit impozabil (-) impozit pe veniturile sub forma salariala: (-) avansuri acordate salariatiilor; (-) retineri datorate tertilor o Salariul net de plata (Venit brut Total contributii Impozit pe salariu Avansuri - Retineri)

1.1.3.2.Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului Evidenta contabila a decontarilor cu bugetul statului se tine cu ajutorul conturilor din grupa 44. ,,Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate. Conturile cuprinse in aceasta grupa sunt urmatoarele: 441 - ,,Impozit pe profit; asigura evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit; este structurat in doua conturi sintetice de gradul II, si anume 4411 ,,Impozitul pe profit si 4418 ,,Impozitul pe venit.14

Potrivit reglementarilor legale privind impozitul pe profit, profitul impozabil este dat de diferenta dintre venituri si cheltuieli, la care se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad deducerile fiscale. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si urmatoarele cheltuieli: Cheltuielile cu achizionarea ambalajelor pe durata de viata stabilita de societate; Cheltuieli efectuate pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; Cheltuieli de reclama si pubicitate efectuate in scopul polarizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris; Cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care societatea realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti; Cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; Cheltuieli de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; Cheltuieli pentru protejarea mediului etc. Din categoria cheltuielilor ce au deductibilitati limitate se disting: Cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicate asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariatiilor pentru deplasari sau detasari in tara sau in strainatate, in limita a 2,5 ori nivelul legal pentru institutii publice, in cazul in care se realizeaza profit; Cheltuielile sociale in limita cotei 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Exemple de cheltuieli sociale: ajutoare pentru nastere, ajutoare pentru inmormantare, ajutoare pentru boli grave sau incurabile, cheltuieli pentru functionarea unor gradinite, scoli etc. aflate sub administrarea unei societati comerciale etc.;

15

Perisabilitatile si cheltuielile reprezentand tichete de masa acordate de angajatori angajatilor potrivit prevederilor legale; Cheltuieli cu provizioanele si rezervele in limitele prevazute de lege; Cheltuielile cu amortizarea si cheltuielile cu dobanda in limitele prevazute de lege. Cheltuieli considerate nedeductibile sunt: Cheltuieli privind impozitul pe profit; Dobanzile si majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate autaritatilor romane, straine sau persoanelor nerezidente in cadrul contractelor economice; Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare; Cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative; Cheltuielile cu serviciile de consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii pentru care societatea nu poate justifica necesitatea prestarii acestora si pentru care nu sunt incheiate contracte; Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat. Societatile comerciale care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente numai in situatia in care se indeplinesc cumulativ conditiile: a) Sunt in limita a 30/00 din cifra de afaceri; b) Nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. La calculul profitului impozabil sunt considerate venituri neimpozabile: Dividendele primite de la o persoana juridica romana; Diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiile sau primele de emisiuni la persoanele juridice la care se detin titluri de participare; Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din deducerea sau anularea ajustarilor pentru care nu s-a acordat deducere.16

Veniturile sau cheltuielile inregistrate in mod eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. Formula de calcul a impozitului pe profit este: Pi = Vnt Cht Vn neimp. + Ch.nf Unde : Pi profit impozabil Vnt veniturile obtinute de societate Cht cheltuieli efectuate de societate Vnneimp. venituri neimpozabile Chnf cheltuieli nedeductibile fiscal Contul 441 ,,Impozit pe profit se crediteaza cu sumele datorate de societate bugetului, reprezentand impozitul pe profit curent si cu sumele ce reprezinta impozit pe profit amanat; se debiteaza cu sumele virate la bugetul statului sau cu sumele ce trec din categoria impozit pe profit amanat in categoria impozit pe profit curent. 442 - ,,Taxa pe valuarea adaugata, cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata. In cadrul acestui cont se disting urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 - ,,TVA de plata; acest cont prezinta functie contabila de pasiv; se crediteaza cu diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mare); se debiteaza cu platile efectuate catre buget si cu taxa pe valoarea adugata de recuperat, compensata; 4424 - ,,TVA de recuperat; acest cont prezinta functie contabila de activ; se debiteaza cu diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mica); se crediteaza cu sumele incasate de la buget, in baza cererii de rambursare si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata;

17

4426 - ,,TVA deductibila; are functie contabila de activ; se debiteaza cu sumele ce reprezinta taxa pe valoarea adaugata, evidentiate in facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de societate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in cadrul unitatii; se crediteaza cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adaugata colectata, cu sumele ce reprezinta TVA deductibila ce depasesc valoarea TVA colectata ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului etc; 4427 - ,,TVA colectata; are functia contabila de pasiv; se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise catre clienti reprezentand livrari de produse, executari de lucrari sau prestari de servicii, cu taxa pe valoarea adaugata aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, aferenta lipsurilor imputate etc.; se debiteaza cu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, taxa pe valoarea adaugata deductibila, precum si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare clientilor scosi din activul patrimonial; 4428 - ,,TVA neexigibila; este un cont bifunctional, care evidentiaza sumele aferente TVA deductibile si TVA colectate pentru achizitii/livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari pentru care nu s-au intocmit sau nu au sosit facturile pana la finele unui exercitiu financiar; totodata, in acest cont sunt evidentiate si sumele reprezentand TVA in situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea sa; Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata se determina integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. In baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind si impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA precum si cheltuielile accesorii livrarii de bunuri si prestarii de servicii (comisioane, cheltuieli de transport, cheltuieli de ambalare etc.). Taxa pe valoarea adugata se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare, in prezent aceasta fiind de 19%, respectiv 9%.

18

444 - ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor; are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salarii retinut din drepturile salariale cuvenite angajatilor si se crediteaza cu sumele virate la buget; 445 - ,,Subventii; este un cont de activ; se debiteaza cu sumele alocate de la buget sau alte organisme pentru investitii sau pentru acoperirea diferentelor de pret la unele produse de baza, creditandu-se cu sumele reprezentand subventii incasate. 446 - ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; are functie contabila de pasiv si tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind accize, taxe vamale, impozitul pe cladiri, terenuri etc.; 447 - ,,Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate; are, de asemenea, functie contabila de pasiv si tine evidenta datoriilor si varsamintelor efectuate catre, fondul de accidente si boli profesionale, ITM etc. 448 - ,,Alte datorii si creante in bugetul statului; este cont bifunctional care tine evidenta sumelor reprezentand salarii neridicate, precise, amenzi si penalitati etc. Marimea impozitului pe profit se stabileste prin aplicarea cotei de 25% asupra profitului impozabil. Incepand cu anul 2005 cota de impozit pe profit va fi de 19%.

1.1.4. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii Evidenta decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii se tine cu ajutorul conturilor din grupa 45 ,,Grup si asociati, grupa ce contine conturile: 451 - ,,Decontari in cadrul grupului; acest cont bifunctional se debiteaza cu sumele virate unitatilor din cadrul grupului, cu dobanzile aferente acestora, cu dividentele ce urmeaza a fi incasate din participatii etc.; se crediteaza cu sumele incasate de la alte unitati din cadrul grupului, cu dobanzile aferente acestora, cu dividendele de platit aferente participatiilor etc.

19

453 - ,,Decontari privind interesele de participare; acest cont bifunctional se debiteaza cu sumele virate acelor societati in care societatea are interese de participare, cu dobanzile aferente acestora etc., si se crediteaza cu sumele primite de la acele societati ce au interese de participare in societate, cu dobanzile aferente acestora etc. 455 - ,,Sume datorate asociatiilor; acest cont are functia contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele depuse de asociati, cu sumele lasate in contul curent al asociatiilor din dividende si din dobanzile aferente acestor sume; se debiteaza cu sumele restituite asociatiilor. 456 - ,,Decontari cu asociatii privind capitalul; cu ajutorul acestui cont de activ sunt evidentiate aporturile subscrise de asociati, in vederea constituirii sau majorarii capitalului social. Se debiteaza cu capitalul subscris in natura si numerar, cu valoarea primelor de capital (de emisiune, fuziune, aport), cu sumele achitate asociatiilor, cu ocazia retragerii capitalului etc. Se crediteaza, pe masura realizarii efective a aporturilor, cu capitalul social retras de asociati etc. 457 - ,,Dividende de plata; acest cont are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu dividendele acordate din profitul net sau rezultatul reportat pozitiv si se debiteaza cu sumele nete achitate asociatilor, cu impozitul pe dividende si cu sumele virate in contul curent al asociatilor. Dividendele reprezinta orice distribuire in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor (proportional cu cota de participare a acestora la capitalul social) din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de rezultate. Ele sunt supuse impozitarii cu o cota de 16% (cazul persoanelor fizice) si 10% (cazul persoanelor juridice), obligatia calcularii, retinerii si varsarii impozitelor pe dividende revenind societatii, odata cu plata sumelor nete catre actionari. 458 - ,,Decontari din operatii de participare; acest cont bifunctional tine evidenta operatiilor din participatie, a decontarii cheltuielilor si veniturilor realizate din operatii de participare, a sumelor virate intre coparticipanti.

20

1.1.5. Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi Creantele societatii privind amenzile si penalizarile pretinse, ce au la baza o hotarare judecatoreasca, vizand debitele provenite din pagube materiale, privind vanzarile de bunuri, altele decat cele ce reprezinta rezultat al obiectului de activitate al unei societati sunt evidentiate cu ajutorul contului de activ 461 ,,Debitori diversi. Acest cont se debiteaza cu valoarea titlurilor de plasament cedate, cu pretul de vanzare al elementelor de activ cedate, cu valoarea debitelor reactivate, cu suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise etc. Se crediteaza cu valoarea debitelor incasate, cu valoarea debitelor scazute din evidenta contabila a societatii ca urmare a insolvabilitatii etc.

1.1.6. Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate In cadrul unei societati comerciale cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau executiile financiare urmatoare, cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii financiare se evidentiaza cu ajutorul conturilor de realizare 471 ,,Cheltuieli inregistrate in avans, respectiv 472 ,,Venituri inregistrate in avans. Folosirea conturilor de regularizare este impusa de principiul independentei exercitiilor care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii societatii, pe masura angajarii lor si a trecerii acestora la rezultatul exercitiilor la care se refera. Atunci cand unele operatii economico-financiar nu pot fi inregistrate in conturile corespunzatoare, deoarece sunt necesare clarificari ulterioare, pentru evidenta acestora se foloseste contul 473 ,,Decontari din operatii in curs de clarificare. Contul 471 ,,Cheltuieli inregistrate in avans are functia contabila de activ; se debiteaza cu cheltuielile privind reparatiile capitale neprevizibile, reparatiile curente, reviziile tehnice, abonamentele, chiriile, cu cheltuielile constatate la finele unui exercitiu financiar ca fiind aferente exercitiului financiar urmator, precum si cu valoarea

21

reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii, constatate ca fiind, aferente exercitiului financiar. Se crediteaza cu sumele repartizate pe cheltuieli, conform scadentelor. Contul 472 ,,Venituri constatate in avans are functia contabila de pasiv. Se crediteaza cu veniturile inregistrate in avans sau de realizat aferente exercitiilor financiare viitoare (incasari din chirii, din vanzari de abonament, din vanzari de locuinte cu plate in rate etc.). Se debiteaza cu veniturile inregistrate in avans, repartizate exercitiilor financiare aferente. Contul 473 ,,Decontari din operatii in curs de clasificare tine evidenta sumelor rezultand din amenzi, cheltuieli de judecata, operatiuni bancare pentru care nu exista documente, ori a unor operatii care nu pot fi inregistrate in conturile corespunzatoare, fiind necesare lamuriri suplimentare. Acest cont este bifunctional; in debitul sau se evidentiaza sumele in curs de lamurire si platile pentru care sunt necesare lamuriri suplimentare, sumele restituite necuvenite societatii etc.; se crediteaza cu sumele clarificate trecute pe cheltuieli sau in conturile corespunzatoare si cu sumele incasate in conturile de trezorerie.

1.1.7. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor La intrarea in patrimoniul unei societati, creantele sunt evaluate la valoarea lor nominala. Cu ocazia inventarieerii, pentru fiecare creanta se stabileste valoarea actuala, valoare ce se stabileste in functie de valoarea probabila de incasat. Cu ocazia compararii dintre valoarea nominala a creantelor si valoarea de inventar a acestora, se poate ivi una dintre urmatoarele trei situatii: a) Valoarea actuala (valoarea de inventar) este mai mare decat valoarea nominala. Plusul de valoare constatat nu se evidentiaza in contabilitate, creantele fiind mentinute la valoarea lor de intrare (valoarea nominala); b) Valoarea actuala (valoarea de inventar) este mai mica decat valoarea nominala. Minusul de valoare constatat se inregistreaza in contabilitate pe seama constituirii unei

22

ajustari pentru deprecierea creantelor. Creantele sunt mentinute in contabilitate la valoarea lor nominala; c) Valoarea actuala este egala cu valoarea nominala. In acest caz creantele sunt mentinute, de asemenea, la valoarea lor nominala. Ajustarile pentru deprecierea creantelor se constituie pe seama cheltuielilor, de regula, la finele unui exercitiu financiar, cu ocazia inventarii: In perioadele urmatoare, la sfarsitul exercitiului financiar, sau o data cu scoaterea din evidenta a creantelor, in urma analizarilor ajustarilor constituite, se procedeaza dupa cum urmeaza: o Atunci cand deprecierea este superioara ajustarii constituite, se constituie o ajustare suplimentara; o Atunci cand deprecierea constatata este inferioara ajustarii constituite, diferenta se deduce din ajustarea constituita si se inregistreaza la venituri; o Atunci cand are loc iesirea din patrimoniu a unor creante pentru care sau constituit ajustari pentru depreciere, ajustarile respective se anuleaza prin virare la venituri, deoarece au ramas fara obiect. Ajustarile pentru deprecierea creantelor se constituie pentru creantele a caror recuperare este incerta, datorita situatiei financiare precare a clientilor ori debitorilor diversi sau pentru acele creante aflate in litigiu. Evidenta contabila a ajustarilor pentru deprecierea creantelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 49 ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor, si anume: 491 ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor-clienti; acest cont are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu valoarea ajustarilor constituite pentru creante neincasabile, clienti rau platnici sau aflati in litigiu se se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru depreciere-clienti. 495 - ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor decontari in cadrul grupului si cu asociatii; acest cont de pasiv se crediteaza cu valoarea ajustarilor constituite pentru deprecierile de natura financiara, constatate in cadrul relatiilor de decontare din cadrul grupului si cu asociatii si se debiteaza odata cu diminuarea sau anularea ajustarilor constituite anterior, ca urmare a diminuarii deprecierii constatate anterior sau a ramanerii fara obiect.23

496 - ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor-debitori diversi; functia contabila a acestui cont este de pasiv; se crediteaza pe seama cheltuielilor cu ocazia constituirii sau majorarii ajustarilor constituite anterior si se debiteaza cu ocazia diminuarii sau anularii ajustarilor prin virare la venituri.

1.2.Caracterizarea datoriilor salariale si sociale 1.2.1.Creante si datorii salariale Pentru realizarea obiectului de activitate al intreprinderii, alaturi de factorii materiali: mijloace fixe, stocuri si bani, este necesar si factorul munca. Munca nu este o resursa stocabila, ci se manifesta ca factor de productie. Pentru reflectarea creantelor si datoriilor referitoare la utilizarea fortei de munca, in contabilitate se utilizeaza grupa de conturi ,,Personal si conturi asimilate. In intreprinderile romanesti, in general, salariul se acorda in doua transe chenzinale. Astfel, la chenzina I (care se acorda intre 15 si 30 ale lunii curente) se plateste salariatiilor o suma fixa care reprezinta aproximativ 40% din salariu. Aceasta suma reprezinta un avans acordat salariatiilor din datoria pe care urmeaza sa o constituie intreprinderea la sfarsitul lunii. Din punct de vedere al intreprinderii, acest avans reprezinta o creanta, ce se contabilizeaza in contul ,,Avansuri acordate personalului. Functia contabila a acestui cont este de activ, debitandu-se cu avansul acordat salariatiilor pe baza Listei de avans chenzinal. Se crediteaza cu diminuarea creantei prin retinerile din salariu, cand se determina datoria totala fata de salariati. Contul nu prezinta sold la sfarsitul perioadei. Pentru reflectarea datoriei intreprinderii fata de salariati se utilizeaza contul ,,Personal salarii datorate, care este un cont de pasiv, de datorii salariale pe termen scurt. Se crediteaza cu datoria totala fata de salariati pe baza statului de salarii. Se debiteaza cu retinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe salarii, pensia suplimentara, fondul de somaj, fondul de sanatate, alte retineri de forma ratelor, chiriilor etc. si cu creantele fata de salariati pentru lipsuri sau pagube aduse intreprinderii. La data achitarii chenzinei a-II-a (lichidarii), contul se debiteaza cu valoarea restului de plata pentru salariati. In cazul in care o parte din salariati nu-si ridica drepturile salariale in24

termen de trei zile, acestea se depun la banca. Ulterior, acesti salariati intocmesc o cerere catre caseria unitatii, urmata de ridicarea numerarului de la banca si de achitarea drepturilor personalului. Drepturile cuvenite salariatiilor se calculeaza conform contractelor colective sau individuale de munca, pe baza salariului tarifar si a altor drepturi si sporuri prevazute, a prezentei salariatilor preluata din condica de prezenta sau din fisele de pontaj si se impoziteaza conform Legii impozitului pe venit global.

1.2.1.1.Acordarea avansului Acordarea avansului chenzinal determina o scadere a disponibilului (A-) si o crestere a creantei intreprinderii fata de salariati (A+). Conturile utilizate sunt: ,,Avansuri acordate salariatiilor, cont de activ, care se debiteaza cu constituirea creantei si contul ,,Casa, cont de activ, care se crediteaza cu micsorarile numerarului.

1.2.1.2. Salariile acordate personalului Inregistrarea datoriei intreprinderii fata de salariati determina recunoasterea cheltuielilor de exploatare (A+) si cresterea datoriei salariale (P+). Conturile utilizate sunt: ,,Cheltuieli cu salariile personalului, care se debiteaza si contul ,,Personal salarii datorate, care se crediteaza.

1.2.1.3. Retineri din salarii Inregistrarea retinerilor din salarii determina micsorarea datoriilor salariale ale intreprinderii fata de personal (P-); micsorarea creantei privind avansul acordat (A-) si cresterea datoriilor fata de terti. Conturile utilizate sunt ,,Personal salarii datorate, care inregistreaza o scadere si se debiteaza; contul ,,Contributia personalului pentru pensia suplimentara, care inregistreaza o crestere si se crediteaza; contul ,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate, care inregistreaza o crestere, se crediteaza; ,,Impozitul pe salarii cont de pasiv, inregistreaza cresterea datoriei fata de stat pentru impozitul pe salarii si se crediteaza; contul ,,Retineri din salarii datorate tertilor, cont de pasiv, inregistreaza o crestere a datoriilor in favoarea tertilor si se

25

crediteaza; ,,Avansuri acordate personalului, cont de activ, inregistreaza o scadere a creantei fata de salariati pentru avansul acordat (chenzina I) si se crediteaza.

1.2.1.4. Plata salariilor Plata catre salariati a lichidarii (chenzina a II-a) determina micsorarea numerarului din caseria intreprinderii (A-) si o scadere a datoriei fata de salariati pentru restul de plata datorat dupa efectuarea retinerilor din salarii (P-). Conturile utilizate sunt: ,,Personalsalarii datorate, inregistreaza o scadere si se debiteaza si contul ,,Casa, cont de activ, inregistreaza o scadere si se crediteaza.

1.2.2. Creante si datorii sociale Pentru reflectarea datoriilor sociale, in contabilitate se utilizeaza contul ,,Asigurari sociale, care se desfasoara pe patru sintetice de gradul II si anume ,,Contributia unitatii la asigurarile sociale, Contributia personalului pentru pensia suplimentara, ,,Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si ,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate. Acest cont are functie contabila de pasiv si se crediteaza cu datoriile intreprinderii si ale angajatilor legate de contributia la asigurarile sociale, la pensia suplimentara si la asigurarile sociale de sanatate; se debiteaza cu sumele cuvenite salariatilor din asigurarile sociale (concedii medicale) si cu plata catre stat a datoriilor sociale ramase. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neplatite catre bugetul asigurarilor sociale. Conform legislatiei in vigoare, contributia la asigurarile sociale pe grupe de munca este de : 30%, 35% si 40% pentru grupele de munca III, II si respectiv I.

1.2.2.1. Contributia unitatii la asigurarile sociale Inregistrarea contributiei la asigurarile sociale determina recunoasterea

cheltuielilor de exploatare (A+), contul ,,Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala se debiteaza cu cresterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+), contul ,,Contributia unitatii la asigurarile sociale se crediteaza cu cresterea de pasiv.

26

1.2.2.2. Plata asigurarilor sociale Plata datoriilor determina o scadere a acestora (P+), se debiteaza cu conturile ,,Contributia unitatii la asigurarile sociale si ,,Contributia personalului pentru pensia suplimentara. Simultan are loc o scadere a disponibilitatilor banesti (A-), se crediteaza cu contul ,,Conturi bancare la banci. Fondul asigurarilor sociale de sanatate se constituie la nivelul Casei Nationale a Asigurarilor de sanatate si se calculeaza de catre fiecare intreprindere sau persoana autorizata care utilizeaza forta de munca (atat pentru angajatii cu contract de munca, cat si pentru colaboratori). Procentul de 7% revine in sarcina angajatului si se aplica la intregul fond de salarii. Conturile utilizate de catre agentii economici pentru reflectarea datoriilor legate de fondul de sanatate sunt: ,,Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si ,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate. Ambele sunt conturi de pasiv, inregistreaza in credit datoriile angajatorului si angajatilor pentru fondul de sanatate si in debit plata acestor datorii catre Casa Nationala.

1.2.2.3. Contributia asigurarilor sociale de sanatate Inregistrarea contributiei angajatorului la fondul de sanatate determina cresterea datoriilor legate de fondul de sanatate (P+), conturile ,,Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si ,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate se crediteaza. Recunoasterea cheltuielilor legate de asigurarile sociale de sanatate (A+), contul ,,Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala se debiteaza.

1.2.2.4. Plata asigurarilor sociale de sanatate Decontarea contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate genereaza o scadere a disponibilitatilor banesti (A-) si o scadere a datoriilor legate de fondul de sanatate (P-). Contul ,,Conturi curente la banci se crediteaza si conturile ,,Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si ,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate se debiteaza.

27

Capitolul 2. Contributia angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale2.1. Baza de calcul a contributiei angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale n funcie de componentele sale, salariul poate fi de dou feluri: salariu brut i salariu net. Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajailor, sporurile, adaosurile, indemnizaiile i alte sume acordate. Salariul brut este format din sumele care se cuvin personalului sub forma salariului realizat (salariul de baz pentru timpul efectiv lucrat) la care se adaug elementele care se ncadreaz n categoria de adaosuri la salariu. Salariul realizat se determin pe baza salariului de ncadrare corectat cu coeficienii care atest realizarea sau nerealizarea sarcinilor profesionale. Salariul de baza se stabilete pentru fiecare salariat n raport cu calificarea, importana, complexitatea lucrrilor care revin postului, precum i pregtirea i competena profesional. Salariul de baza minim brut pe ar garantat in plata, corespunzator programului normal de munc, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor i a patronatelor. ns, un alt factor care stabilete nivelul salarizrii este timpul de munc, ce este definit ca fiind timpul pe care salariatul l folosete pentru ndeplinirea sarcinilor de munc in cadrul unitii angajatoare i reprezint durata normal a muncii pentru care au fost ncadrai salariaii. Pentru salariaii angajai cu norm ntreag durata normal de munc este de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe sptmn, ns pentru tinerii n vrsta de pn la 18 ani durata timpului de munc este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptamn. Durata maxim legala a timpului de munc nu poate depi 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de regul, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. Prin excepie, durata28

timpului de munc poate fi prelungita peste 48 de ore pe sptamn, care includ i orele suplimentare, cu condiia ca media orelor de munc, calculata pe o perioada de referin de o luna calendaristica, s nu depeasc 48 de ore pe sptamn. Pentru anumite sectoare de activitate, uniti sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durat zilnic a timpului de munc mai mic sau mai mare de 8 ore. Potrivit legii1 durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o perioad de repaus de 24 de ore.

2.1.1. Calculul salariilor 2.1.1.1.Determinarea venitului brut Salariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului individual i repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i chenzina a IIa (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al salariilor. Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri, executri de lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale. Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc. Potrivit noii reglementri, sunt asimilate salariilor, pe lng veniturile prevzute n Ordonana Guvernului nr. 7/20012, i sumele acordate de persoanele juridice fr scop patrimonial i de alte entiti nepltitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori1 2

Prevederile art.112 alin (2), Legea 53/2003 din Codul Muncii Ordonanta Guvernului nr. 7/ 2001 din M. Of. Nr 435

29

nivelul stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru salariaii din instituiile publice. Veniturile salariale obinute de angajai se compun din: Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut Sau Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat 1) Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare n regie pentru timpul lucrat; salarizare n acord n funcie de normele de munc; salarizare n cote procentuale calculat la volumul vnzrilor). Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz negociat. El reprezint o sum brut. 2) Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere, indemnizaie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru n subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) se calculeaz fie n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu timpul lucrat n alte condiii. Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale, se obine Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru societatea comercial o cheltuial. Ordonana de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004) Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005 Art. 3. La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 n funcie de venitul brut lunar din salarii i de numrul de peroane aflate n ntreinerea contribuabilului s-a utilizat urmtorul algoritm de calcul: Pentru un venit brut lunar din salarii de pn la 1.000 lei: Fr persoane n ntreinere: 250 lei Cu o persoan aflat n ntreinere: 350 lei Cu 2 persoane aflate n ntreinere: 450 lei Cu 3 persoane aflate n ntreinere: 550 lei Cu 4 persoane aflate n ntreinere: 650 lei30

Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000 lei 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive i urmeaz s fie stabilite prin ordin al Ministerul Finantelor. Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunar este 0 (zero). VBL venit brut lunar.

2.1.1.2. Retineri din salarii Prin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult Venitul brut realizat. Din venitul brut individuale: Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 9,5% x venitul brut realizat -> Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 6,5% x venitul brut constitue datorie fa de bugetul A.S. realizat -> constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri

de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului Avansul achitat angajatului la chenzina I Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. constituie Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul de plat care se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.

datorie fa de creditorii respectivi.

2.1.1.3. Impozitul pe salarii Impozitul pe salarii este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariatilor. Acesta este inclus in valoarea salariului brut si se scade din salariile brute, lunare, cuvenite salariatilor. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri.31

Impozitul lunar se determin astfel: La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii i a cheltuielilor profesionale, i deducerile personale acordate pentru luna respectiv; Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Pltitorii de venituri din salarii care efectueaz regularizarea anual a impozitului determin impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinat ca diferen ntre venitul net anual corectat cu diferena de cheltuial profesional i suma deducerilor personale cuvenite n acel an i, dup caz, cotizaia de sindicat pltit conform legii. n situaia n care contribuabilul realizeaz numai venituri de natur salarial la funcia de baz ca fiind angajat permanent i beneficiaz de deducerile prevzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaiunea de acordare a deducerilor i stabilire a impozitului pe venit se efectueaz de organul fiscal n a crui raz teritorial se afl domiciliul fiscal al contribuabilului. Ordin emis de Ministrul Finanelor Publice, 10 ianuarie 2005

Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) Activiti independente; b) Salarii; c) Cedarea folosinei bunurilor; d) Pensii; e) Activiti agricole; f) Premii; g) Alte surse este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria respectiv32

Ordonana de urgen nr.138/2004 pentru modificarea i completarea Legii

nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004) Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005: 1) Impozitul pe venit este n cot unic de 16% 3) Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, n limita a 150 lei 4) Determinarea impozitului pe salarii la funcia de baz se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, si urmtoarele: deducerea personal acordat pentru luna respectiv; cotizaia sindical pltit n luna respectiv; contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro 7) Pentru veniturile obinute nafara funciei de baz, impozitul se determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. 8) Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excepia celor 3 precizate la pct.7. Au disprut deducerile privind asigurrile private de sntate, reabilitarea termic a locuinei, asigurarea locuinei. 10)Veniturile din alte surse, aa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cot de 16%. Impozitul este final. Determinarea impozitului pe venitul din salarii: a) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri b) Impozitul prevzut la I. se determin astfel:

33

la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de

calcul determinate ca diferen ntre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele: deducerea personal acordat pentru luna respectiv; cotizaia sindical pltit n luna respectiv; contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul

anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferena ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora; c). Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

2.1.2. Datorii sociale Alturi de resursele materiale, fora de munc reprezint un factor principal n producerea de bunuri i prestarea de servicii din cadrul unitilor economice. n schimbul muncii depuse, personalul angajat primete un salariu, care se stabilete prin negocieri ntre angajator i salariai, reprezentai de sindicate. n urma negocierilor se ncheie contracte colective i individuale de munc, prin care personalul se oblig s efectueze activitile prevzute n contract, iar angajatorul se oblig s-i remunereze pentru munca prestat. Att unitile care au salariai cu contract de munc, ct i angajaii respectivi trebuie s suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurrile i protecia social.

2.1.2.1. Contributia la asigurarile sociale (CAS) Contribuia personalului pentru asigurri sociale se determin pentru angajaii cu contract de munc, avndu-se n vedere drepturile salariale brute realizate de acetia i anumite cote procentuale, care se vor prezenta ulterior.

34

Contribuia angajatului la asigurrile sociale (CAS) se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar (9,5%) si se scade din salariul brut al fiecarui salariat. 2.1.2.2. Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS) Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate astfel calculat se nscrie ntr-o coloana distincta a statului de salarii, sub denumirea "Contribuie de asigurri sociale de sntate", se reine salariatului din realizarile lunare i se vars la Casa de Asigurri de Sntate. Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor sociale de sntate se calculeaza prin aplicarea unui procent (6,5%) asupra salariului brut lunar si se scade din acesta 2.1.2.3.Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj (fondul de omaj) Contribuia angajatului la constituirea fondului de ajutor de somaj se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar al fiecarui salariat (1%) si se scade din salariul brut.

2.2. Reflectarea in contabilitate a contributiei angajatului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale Se nregistreaz reinerile din salarii-pentru salariatul Mihailescu Maria, nscrise n tatul de plata, n sum total de 6.280.402 lei, din care 895.662 lei impozit, contribuie pentru asigurri sociale 935.554 lei, contribuie pentru fondul somaj ( 1% ) : 80.167 lei 561.172 lei contribuia pentru asigurri sociale de sntate, avansul acordat salariatei n valoare de 3.447.199 lei. 421 Personal- remuneratii datorate= % 5.919.754 lei 444 Impozit pe salarii 895.662 lei 4311.01 Contribuia pers. pentru asig. sociale 935.554 lei

35

4371 Contribuia pentru fondul de somaj 80.167 lei 4311.02 Contribuia pentru asig. soc. de sntate 561.172 lei 425 Avansuri acordate personalului 3.447.199 lei

2.2.1. Conturi specifice privind decontarile cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala se tine cu ajutorul conturilor cuprinse in grupele de conturi 42 ,,Personal si conturi asimilate, respectiv 43 - ,,Asigurari sociale, protectie sociala si alte conturi asimilate. Din cadrul grupei 42 ,,Personal si conturi asimilate fac parte urmatoarele conturi: 421 - ,,Personal salarii datorate; are functia contabila de pasiv; se crediteaza cu salariile cuvenite angajatilor, cu alte drepturi cuvenite acestora si se debiteaza cu retinerile din salarii, cu sumele neridicate de personal in termenul legal sau cu salariile nete platite; 423 - ,,Personal ajutoare materiale datorate; are functia contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele datorate angajatilor, reprezentand ajutoare materiale suportate din contributia angajatorului la asigurarile sociale si se debiteaza cu sumele platite, cu sumele neridicate sau cu alte retineri (retineri datorate tertilor, contributia la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj, fondul de sanatate si impozitul datorat); 424 - ,,Prima reprezentand participarea personalului la profit; are functia contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele alocate in vederea remunerarii angajatilor si se debiteaza cu impozitul retinut, cu sumele achitate angajatilor sau cu sumele neridicate de acestia; 425 - ,,Avansuri acordate personalului; are functia contabila de activ; se debiteaza cu avansurile acordate sau neridicate si se crediteaza cu sumele retinute pe statele de plata sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate;36

426 - ,,Drepturi de personal neridicate; are functia contabila de pasiv si evidentiaza drepturile de personal, neridicate in termenul legal. Se crediteaza cu sumele datorate personalului, neridicate in termen si se debiteaza cu sumele achitate personalului sau cu drepturile de personal neridicate, prescrise; 427 - ,,Retineri din salarii datorate tertilor; are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele retinute din salarii datorate tertilor, ce reprezinta chirii, cumparaturi cu plata in rate etc.; se debiteaza cu sumele acordate tertilor, reprezentand retineri sau opriri din salarii; 428 - ,,Alte datorii si creante in legatura cu personalul; acest cont este bifunctional si asigura evidenta creantelor si datoriilor ce apar in raporturile angajatorului cu personalul. Din grupa 43 ,,Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate fac parte conturile: 431 - ,,Asigurari sociale; are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele ce reprezinta contributiile angajatorului si angajatilor la asigurarile sociale si la asigurarile sociale de sanatate; se debiteaza cu sumele virate in contul celor doua tipuri de asigurari, precum si cu sumele datorate angajatilor ce se suporta din asigurari sociale; 437 - ,,Ajutor de somaj; are functie contabila de pasiv; se crediteaza cu sumele ce reprezinta contributiile angajatorului si angajatilor la fondul de somaj si se debiteaza cu sumele virate la acest fond; 438 - ,,Alte datorii si creante sociale; acest cont este bifunctional si asigura evidenta datoriilor de achitat sau creantele de incasat in raporturile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

37

Capitolul 3. Contributia angajatorului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale3.1. Fondul de salrii Angajatorii reprezint persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat cu contract individual de munc, precum i alte forme asociative cum ar fi: asociaii agricole, obteti, schituri, mnstiri s.a. Prin fond de salarii se ntelege suma ctigurilor brute salariale realizate lunar de catre salariaii angajai cu contract individual de munc, inclusiv sumele pltite, potrivit legii, din acest fond, pentru concedii medicale.

3.1.1. Contributia angajatorului la asigurarile sociale (CAS) Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaie plii contribuiei la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale3, n funcie de condiiile de munc n care este ncadrat personalul angajat, i anume: 31,3% pentru condiii normale de munc 36,3% pentru condiii deosebite de munc 41,3% pentru condiii speciale de munc n contabilitatea agentului economic angajator, contribuia acestuia la asigurrile sociale se nregistreaz: a) Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale; b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul3

prevederilor art. 18 alin. (2) i (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificrile i completrile

ulterioare, Legea nr.12/2010 a bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul 2010

38

sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, nregistrate n creditul contului 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale. Din contextul reglementrilor n vigoare, rezult c baza de calcul a contribuiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale este fondul total de salarii. n aceast baz de calcul intr: a) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc; b) Drepturile salariale brute ale persoanelor care i desfoar activitatea n funciile colective sau care sunt numite n cadrul activitii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori din organizaiile cooperaiei meteugreti; c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie.

3.1.2. Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate (CASS) Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia s contribuie la fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 7% aplicat asupra fondului de salarii. Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 7% se nelege suma veniturilor n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui contract individual de munc sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refer. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii i urmtoarele drepturi: Indemnizaiile pentru plata concediilor medicale n caz de boal, prevenirea mbolnvirilor, ntrirea i refacerea sntii, pentru primele 10 zile lucrtoare, care, potrivit legii, se suport din fondul de salarii al angajatorului;

39

Indemnizaiile din activitile desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate public, stabilite potrivit legii; Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii; Indemnizaia lunar brut cuvenit administratorilor la companii/societi naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome; Sumele primite de reprezentani n comisiile tripartite, conform legii; Alte drepturi i indemnizaii de natur salarial, acordate n bani i n natur de ctre angajator. Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 20 ale lunii urmtoare pentru luna expirat. Pentru perioada de ntrziere se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dc datoria nu se achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va introduce dispoziia de ncasare silit. n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate se nregistreaz: Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor sociale de sntate, reflectate n creditul contului 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.

3.1.3. Contributia angajatorului la bugetul asigurarilor pentru somaj (Fondul de somaj) Persoanele fizice i juridice romne i strine, cu sediul n Romnia, care angajeaz personal salariat romn, sunt obligate s contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, ntr-o cot de 3% aplicat asupra fondului total de salarii brute realizate de urmtoarele categorii de asigurai:40

a) Persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baz minime brute pe ar; b) Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire; c) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative, ori judectoreti pe durata mandatului; d) Militarii angajai pe baz de contract; e) Persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator; f) Alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfurate potrivit unor legi speciale; n contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conduc contabilitatea n partid dubl, contribuia acestuia la fondul de omaj se nregistreaz: Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor pentru omaj, reflectate n creditul contului 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj.

3.1.4. Alte datorii a. Contribuia pentru accidente de munc i boli profesionale calculat n cote de 0,5% din fondul de salarii realizat, care se adaug la cota de CAS datorat de ctre angajator. Legea nr.346/2003 privind asigurarea pentru accidente de munc i bili profesionale a fost modificat prin Ordonana de urgen nr.107 din 24/10/2003. Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: 1) Persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici;41

2) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la 1); 3) omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii; 4) Ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata practicii profesionale. Prevederile prezentei legi nu se aplic personalului militar i civil angajat pe baz de contract i personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiiei. Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc reprezint 80% din media veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni. n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale, beneficiaz de despgubire n caz de deces o singur persoan, care poate fi, dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despgubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Naional de Statistic. Cota de contribuie datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc. b. Comisionul datorat Casei Naionale de Pensii calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de munc sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea i certificarea legalitii nregistrrilor; ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de pn la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avnd ca destinaii principale:

42

Funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea

ntreprinderilor, cum ar fi: grdinie, cree, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, coli; Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de transportul salariailor la i de la Acoperirea parial a cheltuielilor privind biletele de tratament i odihn pentru Acordarea de ajutoare unor salariai care au suferit pierderi n gospodrie proprii, Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei pri din Ordonan de urgen nr.139/2004 privind modificarea art.26 alin.(1) din Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2005 nr.512/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr.1280 din 30/12/2004) Prin prevederile acestei OUG, se revine la vechile cote de contribuii sociale. Astfel, ncepnd cu 2005: 1) Cotele de contribuie de asigurri sociale se stabilesc dup cum urmeaz: a. Pentru condiii normale de munc 31,5% b. Pentru condiii deosebite de munc 36,5% c. Pentru condiii speciale de munc 41,5% Cota contribuiei individuale de asigurri sociale este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc. 2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2005 este de 921,1 lei. 3) Cuantumul ajutorului de deces se stabilete, n condiiile legii, n cazul: a. Asiguratului sau pensionarului, la 940 lei b. Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 470 lei 4) Cotele contribuiei pentru Fondul de omaj:43

copiii salariailor. locul de munc. salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora. ca urmare a unor calamiti naturale.

cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile.

a. Contribuia datorat de angajatori conform art.26 din lege este de 3% b. Contribuia individual datorat conform art.27 din lege este de 1% c. Contribuia datorat conform art.28 din lege de persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj este de 4% 5) Pentru anul 2005 cota contribuiei pentru asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, se stabilete n funcie de riscuri, pe sectoare economice, ntre limitele de 0,5 i 4%, conform normelor care urmeaz s fie emise. Legea nr.583/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.93/2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate (Monitorul Oficial, Partea I nr.1228 din 21/12/2004) Conform acestei legi, ncepnd cu anul 2005: Contribuiile pentru categoriile de persoane enumerate mai jos se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentnd valoarea a dou salarii de baz minime brute pe ar: a. Se afl n concediu medical b. Se afl n concediu medical pentru sarcin i luzie c. Se afl n concediu medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani d. Se afl n concediu pentru creterea copilului.

3.2. Reflectarea in contabilitate a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor si protectiei sociale 3.2.1. Sistemul de documente privind organizarea drepturilor salariale Statul de salarii se ntocmete n 2 exemplare, lunar, pe secii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are aceast atribuie, pe baza urmtoarelor documente de44

eviden a muncii, a documentelor privind reinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitii a salariilor, se utilizeaz aceleai formulare de state de salarii. Plile fcute n cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidrile, indemnizaiile de concediu etc., se includ n statele de salarii, pentru a cuprinde astfel ntreaga sum a salariilor calculate i reinerile legale din perioada de decontare respectiv. Unitile pot s-i stabileasc, dac necesitile o cer, o alt machet a formularului, dar care s conin informaiile necesare unui eventual control. Statul de salarii servete ca: Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precum i al

contribuiei privind protecia social i a altor datorii; Document justificativ de nregistrare n contabilitate; Circul: La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1); La casieria unitii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1); La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1 mpreun cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate); La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2). Se arhiveaz: La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1); La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2). Statul de salarii este un document controversat datorit caracterului confidenial al salariilor. Prin ntocmirea statelor de salarii acestea i pierd confidenialitatea. Problema scoaterii lor din uz este mult discutat.

45

Macheta Statului de salarii: STAT DE SALARII pe luna..anul.Nr crt Nume i prenume Salariu de ncadrare nizaii brut de omaj sntate prof ceri impozabil reineri plat de Sporuri IndemSalariu CAS Fond Fond de Ch. DeduSalariu Impozit Avans Alte Rest

Lista de avans chenzinal se ntocmete lunar n 2 exemplare, de ctre compartimentul care are aceast atribuie, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc. Lista de avans chenzinal servete ca: Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri Document pentru reinerea n statul de salarii a avansurilor pltite; Document justificativ de nregistrare n contabilitate; Documentul circul: La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1); La casieria unitii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1); La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1);

chenzinale;

46

La compartimentul care a ntocmit lista de avans pentru a servi la ntocmirea statelor de salarii la sfritul lunii (exemplarul 2). Se arhiveaz: La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas(exemplarul 1); La compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2). Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d) LIST DE AVANS CHENZINAL Nr. crt. Nume prenume i Marca Salariu de baz Timp efectiv Lucrat Concediu medical 0 1 2 1 Iliescu Nicolae 2 3 600 800 1.400 4 22 22 5 6 200 300 500 Avans plat de

Tudor Gheorgh TOTAL

Lista pentru plati partiale se ntocmete n dou exemplare ori de cte ori se face o plat parial n cursul lunii. Servete ca: Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor pentru plile Document care st la baza ntocmirii statelor de salarii; Document justificativ de nregistrare n contabilitate;

pariale efectuate;

Se arhiveaz:

47

La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1); La compartimentul care a ntocmit lista pentru pli pariale (exemplarul 2); Lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d1 se ntocmete pentru prima plat parial, iar lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d2 se ntocmete pentru ce-a de-a doua plat parial i pentru urmtoarele. Modelul Listei de pli pariale cod 14-5-1/d1: LIST PENTRU PLI PARIALE reprezentnd Nr. crt Numele prenumele i Venitul pe luna. Semntura

Impozitul calculat Rest de plat

impozabil i reinut

14-5-1/d1 Modelul listei de pli pariale cod 14-5-1/d2: LIST PENTRU PLI PARIALE reprezentnd Nr. Numele i Venitul crt Venitul Total venit pe luna.. Salariul net acordat anterior Rest de plat Semntura

Impozitul Salariul calculat net cuvenit

prenumele impozabil curent calculat anterior

impozabil i reinut

14-5-1/d2

48

Capitolul 4. Mediul de programare Microsoft Access4.1. Prezentarea sistemului Microsoft Access Produsul program Microsoft Access reprezinta un sistem de gestiune a bazelor de date relationale (SGBDR) care este inclus in compunerea pachetului de birotica Microsoft Office si care lucreaza sub sistemul de operare Microsoft Windows. Ca urmare, Microsoft Access foloseste toate facilitatile oferite de sistemul de operare Microsoft Windows. Firma Microsoft a realizat in decursul timpului mai multe versiuni ale produsului Access: Microsoft Access 2000, 2002 (XP) si 2003. Sistemul de gestiune a bazelor de date relationale Microsoft Access conserva avantajele sistemelor de gestiune, asigurand astfel interfata intre baza de date si utilizator. SGBD Microsoft Access permite definirea, consultarea si actualizarea bazelor de date si, in plus, partajarea datelor intre mai multi utilizatori. Se apreciaza ca mai mult de 20 de utilizatori pot lucra simultan la o baza de date Access. Pentru executia comenzilor prin intermediul interfetei grafice a SGBD Microsoft Access se asigura urmatoarele posibilitati: meniuri, instrumente specifice (unelte ca butoane, casete etc.), casete de dialog, combinatii de taste. Produsul Microsoft Access permite lucrul a trei limbaje: QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual Basic for Applications) Schema bazei de date este formata din ansamblul tabelelor si poate fi utilizata prin manipularea interogarilor asupra bazei de date. Aceste interogari sunt obtinute prin intermediul limbajului de interogare structurata, SQL.

49

4.2. Cunoasterea mediului de lucru Microsoft Access SGBD Microsoft Access 2003 (XP, 2000) asigura posibilitatea manipularii datelor in conformitate cu cerintele utilizatorilor. Datele sunt stocate in mod organizat in baze de date. Baza de date permite localizarea rapida a unui anumit element, compararea statisticilor pe diverse perioade de timp, interogarea anumitor categorii de date si obtinerea facila a rezultatelor tiparite. O baza de date Microsoft Access reprezinta o colectie de tipul: tabele, formulare, interogari, rapoarte, pagini, macroinstructiuni si module. 4.2.1. Tabele in Microsoft Access Tabele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru stocarea datelor. Crearea unei baze de date incepe cu definirea tabelelor. Fiecare coloana a tabelului este denumita camp (field), iar fiecare rand al tabelului constituie o inregistrare (record). Inregistrarile unui tabel respecta aceeasi structura de campuri. La crearea unui tabel nou se solicita definirea campurilor, atribuindu-se fiecaruia o denumire unica si indicandu-i SGBD Access tipul de date corespunzator. Ulterior se pot adauga si alte campuri, cu conditia reproiectarii eventualelor formulare si rapoarte care folosesc datele tabelului in structura anterioara acestei operatii. Exist patru modaliti de creare a tabelelor puse la dispoziie de ctre sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access 2003: 1. automat (Table Wizard); 2. manual (Table Design); 3. 4. prin program (ActiveX Data Objects, Data Microsoft Access Objects); prin nscrierea direct a datelor.

4.2.2. Interogarea in Microsoft Access Interogarea (Query) este un obiect Access ce reprezinta o intrebare pe care utilizatorul o formuleaza cu privire la anumite informatii din baza de date. In momentul in care utilizatorul porneste la constructia unei interogari, acesta trebuie sa aiba deja o viziune de ansamblu asupra datelor pe care doreste sa le regaseasca, si anume: ce campuri50

se vor utiliza, din care tabele se vor extrage datele, ce criterii trebuie sa indeplineasca aceste date, in ce ordine vor fi ele sortate. Construirea unei interogari in Microsoft Access reprezinta un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor necesare pe o grila QBE (Query by Example).

Odat construit, o interogare poate fi surs de nregistrri pentru crearea unui formular sau a unui raport. De fiecare dat cnd se deschide formularul sau se imprim raportul, interogarea folosit drept surs de date extrage din tabel informaii actualizate. De asemenea, se pot intro-duce sau modifica date fie direct n tabelul de date a interogrii, fie n formularul creat pe baza acesteia. Interogrile afieaz datele coninute n cel mult 16 tabele. Cu ajutorul lor se poate indica modul n care s fie prezentate datele, alegnd tabelele care conin interogarea i cel mult 255 de cmpuri ale acestora. n Microsoft Access 2003 se pot crea urmtoarele tipuri de intero-gri: interogri de selecie, interogri de aciune, interogri ncruciate i interogri parametrice. Microsoft Access include patru modaliti de creare a unei interogri: 1. automat (Query Wizard); 2. manual (Query Design); 3. comenzi SQL;51

4. prin program(bibliotecile ActiveX Data Objects, Data Microsoft Access Objects i obiectele QueryDef)

4.2.3.Formulare n Microsoft Access 2003 Formularele sunt machete (ferestre) folosite n scopul adugrii, modificrii, tergerii sau consultrii datelor n/din tabelele bazei de date. Formularul este destinat n special ecranului, dar poate fi tiprit i la imprimant. Este folosit pentru un acces aleator la nregistrri, n sensul c dup ce se obine accesul la o nregistrare, utilizatorul poate trece la sfritul formularului pentru a aduga o nregistrare; ulterior va putea reveni la nceput pentru a cuta o alt nregistrare.

n esen, formularele din Microsoft Access 2003 creeaz interfa-a utilizatorului cu tabelele. Ele permit realizarea unor obiective ce nu pot fi ndeplinite prin lucrul n mod direct cu tabelele. Prin intermediul lor se opereaz direct asupra datelor fie dintr-un tabel, fie din mai multe tabele asociate, fiind create de cele mai multe ori pe baza unei interogri care include toate cmpurile necesare. Formularele sunt compuse din obiecte de control, care sunt o co-lecie de elemente specifice de proiectare destinate fie afirii datelor din tabele, fie afirii informaiilor generale.

52

Microsoft Access 2003 include un numr de nou programe Wizard prin intermediul crora se pot crea formulare n formate prestabilite, formulare tip grafic i formulare pivot ele sunt activate la opiunea utilizatorului de a crea un nou formular, prin selectarea butonului New 4.2.4. Raportul in Microsoft Access Raportul (Report) reprezinta un obiect al unei baze de date Microsoft Access cu ajutorul caruia utilizatorul poate prezenta anumite date sub forma de rezumat, eventual in format pregatit pentru tiparire. Prin intermediul rapoartelor utilizatorul dispune de un control absolut asupra dimensiunilor si modul de prezentare a datelor. Produsul final al aplicaiilor de baze de date este un raport. n Microsoft Access, raportul este un tip de formular continuu, destinat n mod special tipririi.

53

Studiu de caz privind contabilitatea creantelor si datoriilor salariale si sociale Pentru intelegerea modului de calcul si contabilizare a salariilor si a tuturor obligat