PROIECT contabilitateA CHELTUIELILOR

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI SC CONTAB SRL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DISCIPLINA : PROIECTE DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

LA

SC CONTAB SRL

Cadrul didactic îndrumător:

Bucuresti,

2009-2010

1


CUPRINS :

INTRODUCERE :…………………………………………….…………pag04

CAP.I. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

1.1. Contabilitatea cheltuielilor:………………………………….....pag06

1.2.Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri:………….…pag11

1.3.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:……..…pag15

1.4.Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele assimilate..…pag17

1.5.Cheltuieli cu personalul …………………………………………pag.18

1.6.Alte cheltuieli de exploatare………………………………………pag.18

Cap.II. Studiu de caz, privind cheltuielile la SC CONTAB SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale:…………………………..…pag20

2.2. Monografie cheltuieli:………………………………………...…pag23

CONCLUZII:……………………………………………………………….pag27

Bibliografie:……………………………………………………………..…pag29

INTRODUCERE :

2


Contabilitatea a apărut pe o anumită treapta de dezvoltare a socetatii omeneşti, din nevoia de

a cunoaşte volumul de muncă vie şi materializata cheltuita şi rezultatele producţiei şi schimbului.

Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice şi s-a perfecţionat continuu ca o consecinţă firească a

dezvoltării relaţiilor economice de producţie şi de schimb.

Prima definiţie data contabilităţii aparţine italianului Luca Paciolo, fiind formulată în

lucrarea să “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita’’ care a apărut în

Veneţia în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi reguli privind

înregistrarea în partida dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum şi la toate ce aparţin

acestuia, în ordinea în care au loc. În concepţia sa, partida dubla este definită prin prisma ecuaţiei

de schimb dintre avere şi capital. Fiecare mişcare sau tranzacţie intervenită în masa averi

implicid a capitalului este reprezentată ca un raport dintre primire şi dare , respective intre

debitor , cel care primeşte valoarea şi creditor , cel care o avansează .

Contabilitatea este astăzi o ştiinţă economică specializată în gestiunea valorilor

separate patrimonial inclusă în familia ştiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte ştiinţe de

aceeaşi vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de ştiinţele economice generale.

Obiectul contabilităţii consta în evidenţă , calculul ; analiza şi controlul raporturilor de

schimb dintre alocarea şi finanţarea , destinaţia şi provenienţa , utilizarea şi reproducţia valorilor

econo mice separate patrimonial , cu dezvăluirea situaţiei nete şi financeare a patrimoniului ,

precum şi a rezultatelor obţinute.

În present actul normativ de bază care reglementează modul de organizare şi de

conducere a evidentei contabile este Legea Contabilităţii nr.82/1991. acest act normativ conţine

reglementări unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România atât pentrun

agenţii economici cât şi pentru celelalte entităţi, inclusive pentru instituţiile publice.

Pentru agenţii economici evoluţia sistemului contabil a cunoscut schimbări structurale

importante marcate prin:

-H.G. nr.704/1994 – odată cu aprobarea Regulamentului de aplicare aLegii Contabilităţii a

apărut şi planul de conturi aplicabil tuturor agenţilor economici;

-O.M.F.P. nr.94/2001 – aprobă Reglementările contabile cu Directiva a IV-a a Comunităţii

Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile unităţilor

economice care îndeplinesc criteriile de mărime menţionate în actul normativ;

3


-O.M.F.P.nr.306/2002– aprobă reglementările contabile simplificate, armonizate cu Directivele

Europene aplicabile unităţilor economice care se situează sub limita stabilită, considerate că fac

parte din întreprinderile mici şi mijlocii care au intrat în vigoare la 1.ianuarie.2003.

-Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/2009-pentru aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2009, va

intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

- Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile

conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificările şi

completările ulterioare.

- Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

-Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008

Se poate afirma că o dată cu aplicarea ultimelor patru acte normative , sistemul

contabil romanesc al agenţilor ecomomici a fost reformat răspunzând atât necesitaţilor de

informare a utilizatorilor cât şi cerinţelor de armonizare cu Directivele Europene şi cu

Standardele internaţionale de Contabilitate.

.Motto:

,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe care

fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria să.”

Gestiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activităţilor prin care se realizează

obiectivele privind obttinerea şi folosirea mijloacelor financiare necesare desfăşurării normale a

producţiei, înregistrarea şi evidentă în expresie valorica a activităţii economice din cadrul

întreprinderii; urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor, desfăşurarea ritmică a activităţii,

semnalează fenomenele care influenţează nivelul profitului şi reducerea costurilor etc.

Funcţiunea financiar-contabila are implicaţii în activitatea generală de gestiune, în asigurarea

fondurilor necesare pentru salarii, materii prime şi materiale, utilaje etc.

Un rol important revine activităţilor ce ţin de exercitarea funcţiunii financiar-contabile cu

privire la contractarea creditelor în momentele potrivite pentru desfăşurarea normală a

producţiei, folosirea judicioasă a disponibilităţilor băneşti, încasarea creanţelor, dimensionarea

corectă a rezervelor etc.

4


Importanta gestiunii financiare nu se mărgineşte numai la sferă de activitate internă a

întreprinderii. Procurarea şi mai ales utilizarea fondurilor se realizează prin nesfârşitul lanţ al

operaţiunilor băneşti. În acest sens, marea majoritate a fluxurilor băneşti din economie este

tranzitata de gestiunea financiară a întreprinderii.

În strânsă legătură cu celelalte funcţiuni ale întreprinderii, funcţiunea financiar-contabila are

rolul de a asigura apărarea, creşterea şi consolidarea patrimoniului întreprinderii. În această sferă

se includ toate deciziile legate de realizarea investiţiilor şi finanţarea acestora, evidenta

producţiei şi a cheltuielilor, precum şi repartizarea şi utilizarea profitului realizat.

Procesul de producţie şi desfacere a bunurilor materiale, necesita consumuri de muncă

materializata şi munca vie, care în expresie valorica poartă denumirea de cheltuieli . Totalitatea

cheltuielilor efectuate de in-treprindere pentru producerea de bunuri materiale , efectuarea de

lucrări şi prestarea de servicii , poarta denu-mirea de costul producţiei , lucrărilor sau serviciilor .

În vederea organizării corespunzătoare a evidentei cheltuielilor de producţie trebuie cunoscute

mai multe elemente , care sunt în acelaşi timp şi factori importanţi în organizarea contabilităţi ,

cum sunt :

- importanta producţiei şi destinaţia acesteia ;

- cheltuielile , clasificate după criterii ;

5


CAP.I. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

Realizarea obiectului de activitate al fiecărui agent economic impune utilizarea tuturor

elementelor ce compun procesul muncii (obiectele muncii, mijloacele de muncă şi forţa de

muncă). O parte din aceste elemente se consuma în procesul de producţie sau comercializare al

unităţii patrimoniale, o altă parte se depreciază, iar altele trebuie să fie remunerate. Indiferent de

modul de utilizare, mijloacele materiale şi băneşti şi forţa de muncă folosită în procesul

economic al întreprinderii generează cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile reprezintă expresia bănească a consumului de muncă vie şi materializata

determinat de obţinerea şi desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de

servicii.

Recuperarea cheltuielilor ocazionate de obţinerea unui bun, prestarea unui serviciu sau

executarea unei lucrări se realizează prin includerea lor în costul producţiei obţinute, vânzarea şi

încasarea contravalorii de la clienţi.1

Dacă termenul generic de "cheltuiala" are în vedere totalitatea cheltuielilor ocazionate de

desfăşurarea procesului economic la nivelul unei întreprinderi, costul se referă la acele cheltuieli

ocazionate de obţinerea unui anumit obiect al producţiei materiale din gama de activitate a

agentului respectiv. De aceea, determinarea costului producţiei obţinute, ca obiectiv al

contabilităţii de gestiune din fiecare unitate patrimoniala, impune o delimitare a cheltuielilor în

timp şi spaţiu, precum şi o localizare a lor pe obiecte ale producţiei materiale, adică pe obiecte de

calculaţie.

Având în vedere gamă foarte variată de cheltuieli care concura la realizarea producţiei

unui agent economic, precum şi ponderea diferită a fiecărei cheltuieli la realizarea obiectului de

activitate al unităţii este necesară o cunoaştere în detaliu a structurii costului fiecărui produs,

lucrare său serviciu obţinut. De aceea, este utilă gruparea cheltuielilor de exploatare în funcţie de

diferite criterii, iar analiza fiecărei componente din structura costului şi găsirea modalităţilor

specifice de reducere a acestuia reprezintă o cale de creştere a eficienţei activităţii desfăşurate şi

deci, obţinerea unor rezultate financiare superioare concurenţilor.1 . Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

6


Determinarea ponderii fiecărui tip de cheltuială în structura costului prezintă importanţă,

întrucât eforturile de diminuare a costurilor de exploatare trebuie să vizeze reducerea acelor

cheltuieli care deţin ponderea cea mai mare.

Astfel cheltuielile de producţie pot fi grupate după mai multe criterii, şi anume:

I. După felul activităţii, cheltuielile de producţie se grupează în:

- Cheltuieli ale producţiei de bază;

- Cheltuieli ale producţiei auxiliare;

- Cheltuieli ale producţiei anexe.

II. După natura mijloacelor consumate, cheltuielile de producţie se împart în:

- Cheltuieli cu munca vie;

- Cheltuieli cu munca materializata.

III. În funcţie de posibilitatea individualizării lor pe obiecte de calculaţie (produse, grupe

de produse şi activităţi direct productive)2

Cheltuielile de producţie se împart în:

- Cheltuieli directe - adică acele cheltuieli legate indisolubil de executarea unui anumit

produs, comandă sau lucrare, cheltuieli ce pot fi individualizate pe produs în momentul efectuării

lor, ca aparţinând unor rezultate precise ale activităţii desfăşurate cum ar fi: consumul de materii

Prime şi materiale directe, salarii de bază ale muncitorilor direct productivi etc.

- Cheltuieli indirecte - acele cheltuieli generate de executarea simultană a mai multor

produse sau locuri de fabricaţie comune diferitelor produse sau lucrări (reparaţii, amortizări,

salariile personalului indirect productiv, contribuţia la asigurările sociale aferenta acestora şi

ajutorul de şomaj, care se împart la rândul lor în:

A) cheltuieli comune - aparţinând unei anumite secţii de producţie; . Ionescu Cicilia -

Contabilitate - baze şi proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.3

B) cheltuieli de interes general - acestea aparţinând activităţii de ansamblu.

IV. În funcţie de compatibilitatea momentului efectiv al efectuării cheltuielilor de

producţie cu perioada de gestiune pe care acestea le afectează:

- Cheltuieli curente ale perioadei curente - acestea sunt efectuate şi se includ în totalitatea

lor în costul efectiv al producţiei din perioada respectivă;

2 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.3 . Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

7


- Cheltuieli anticipate - acestea sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc producţia

perioadelor viitoare de gestiune în ale căror costuri se includ treptat pe măsură ajungerii lor la

scadenţă;

- Cheltuieli preliminate - (denumite şi rezerve) sunt acele cheltuieli care urmează a fi

efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costul perioadei curente,

evitându-se prin aceasta încărcarea costului produselor cu sumele respective, numai în lunile în

care s-au efectuat de fapt cheltuielile ca atare.

V. Criteriul de bază în procesul de formare a costurilor se referă la sistematizarea

cheltuielilor de producţie în funcţie de natura lor, prin îmbinarea "elementelor de cheltuială" cu

"articolele de calculaţie" care să permită în final şi calculaţia costurilor pe ansamblul producţiei,

dar şi pe grupe de produse, produse, lucrări, servicii şi activităţi.4

Structura cadru pentru organizarea evidentei cheltuielilor de producţie şi a celor de

circulaţie o reprezintă cea oferită de "elementele de cheltuieli" şi anume:

1. Materii prime şi materiale

2. Energie, combustibil, carburanţi

3. Cheltuieli de personal

4. Amortizări

5. Servicii externe

6. Cheltuieli financiare

7. Alte cheltuieli

În cadrul lor este necesară o a doua separaţie a cheltuielilor pe activităţi fundamentale

cum ar fi:

A) activitatea de producţie;

B) activitatea comercială;

C) administraţia generală.

VI. După comportamentul cheltuielilor faţă de volumul producţiei întâlnim gruparea

cheltuielilor în:

- Cheltuieli fixe (abonamente, chirii, amortismente) - care nu depind de volumul

producţiei;

- Cheltuieli variabile - care depind de volumul producţiei.5

4 . Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

8


Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii precizează că, contabilitatea

cheltuielilor se ţine pe categorii de cheltuieli, după natura lor, care se grupează astfel:

- Cheltuieli de exploatare;

- Cheltuieli financiare;

- Cheltuieli excepţionale;

- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;

- Cheltuieli cu impozitul pe profit.

A) Cheltuielile de exploatare cuprind:

1. Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul,

piese de schimb, materiale de plantat, seminţe şi alte materiale consumabile, costul de achiziţie al

obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al materialelor nestocate

trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor, costul de achiziţie

Al energiei şi al apei consumate, precum şi costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

2. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi cum ar fi:

Întreţinere şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări inclusiv sumele

plătite pentru contracte de cercetare, precum şi cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

colaboratori cum ar fi: comisioane şi onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate,

transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, posta şi taxe de

telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;

3. Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea

patrimoniala, ca de exemplu: impozitul suplimentar pe salarii, Impozitul pe clădiri, alte

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de

stat; taxa asupra mijloacelor de transport, cotele prevăzute de lege pentru constituirea fondului

special de

Cercetare-dezvoltare şi a fondului special pentru asigurările sociale ale ţărănimii etc.;

4. Cheltuieli cu personalul care îmbraca formă: salariilor şi alte drepturi de personal,

asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi contribuţia pentru

ajutorul de şomaj;

5. Alte cheltuieli de exploatare cum ar fi: pierderi din creanţe şi altele.

5 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.

9


B) Cheltuieli financiare care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii, pierderi

din vânzarea titlurilor de plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiunile

curente şi disponibilităţile în devize, dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor

datorii privind exerciţiul în curs, sconturile acordate clienţilor, precum şi alte cheltuieli

financiare.

C) Cheltuieli excepţionale reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea

normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţii de gestiune cum ar fi:

despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate (inclusiv donaţiile efectuate în

scopuri umanitare) şi pierderi din debitori diverşi, fie că se referă la operaţiuni de capital cum ar

fi:

Valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli excepţionale.6

D) Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele care includ: amortizarea imobilizărilor

necorporale şi corporale, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, provizioanele pentru

deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, provizioanele pentru deprecierea

creanţelor, provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de

rambursare a obligaţiunilor şi provizioanele reglementate.

E) Cheltuieli cu impozitul pe profit - cuprinde impozitul calculat asupra profitului,

determinat potrivit legii.

1.2.Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri

În general, materiile prime şi materialele constituie baza materială a procesului de

exploatare al agenţilor economici producători. De aceea, ponderea cheltuielilor de această natură

este foarte mare, ajungându-se în unele ramuri până la 80% din total. Natura materiilor prime şi

materialelor utilizate în procesul de exploatare este foarte variată şi diferită de la o unitate

patrimoniala la alta, în funcţie de obiectul de activitate al fiecăreia.


10


Dacă ne referim la agenţii economici din domeniul circulaţiei mărfurilor, la nivelul

acestora, ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor de comercializare revine celor

determinate de costul aprovizionării mărfurilor vândute.

Având în vedere rolul acestor cheltuieli în procesul de producţie şi de comercializare a

bunurilor materiale, a lucrărilor şi a serviciilor, ca şi ponderea însemnată pe care o deţin în

structura costului, se utilizează pentru evidenţa lor în contabilitate mai multe conturi, şi anume:

Contul 600 "Cheltuieli cu materiile prime" ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de

consumul de materii prime în activitatea de producţie, în scopul obţinerii de produse finite şi

semifabricate, executării de lucrări sau prestării de servicii către terţi.

Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor

prime eliberate în consum sau constatate lipsa la inventariere şi neimputabile, precum şi

diferenţele de preţ aferente;7

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE601. Cheltuieli cu materiile prime602. Cheltuieli cu materialele consumabile6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare6022. Cheltuieli privind combustibilii6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat6024. Cheltuieli privind piesele de schimb6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat6026. Cheltuieli privind furajele6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar604. Cheltuieli privind materialele nestocate605. Cheltuieli privind energia și apă606. Cheltuieli privind animalele și păsările607. Cheltuieli privind mărfurile608. Cheltuieli privind ambalajele609. Reduceri comerciale primite

61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile613. Cheltuieli cu primele de asigurare614. Cheltuieli cu studiile și cercetările

7 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.

11


62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI621. Cheltuieli cu colaboratorii622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile623. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicațîi627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL641. Cheltuieli cu salariile personalului642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială6451. Contribuția unitățîi la asigurările sociale6452. Contribuția unitățîi pentru ajutorul de șomaj6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate6456. Contribuția unitățîi la schemele de pensii facultative6457. Contribuția unitățîi la primele de asigurare voluntară de sănătate6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător654. Pierderi din creanțe și debitori diverși658. Alte cheltuieli de exploatare6581. Despăgubiri, amenzi și penalități6582. Donațîi acordate6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operațîi de capital6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE663. Pierderi din creanțe legate de participațîi664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar666. Cheltuieli privind dobânzile667. Cheltuieli privind sconturile acordate668. Alte cheltuieli financiare

12


67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE671. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILEPENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele șiajustările pentru depreciere6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 766 bis/10.XI.20096813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciereaimobilizărilor6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciereaactivelor circulante686. Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentrupierdere de valoare6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea devaloare a imobilizărilor financiare6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea devaloare a activelor circulante6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor derambursare a obligațiunilor

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE691. Cheltuieli cu impozitul pe profit698. Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus - Se utilizează conform reglementărilor legale.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile

diferă în funcţie de sistemul de inventar utilizat pentru organizarea contabilităţii stocurilor, şi

anume:

A) în cazul inventarului intermitent:

- La începutul fiecărei perioade de gestiune se înregistrează pe cheltuielile de exploatare

valoarea stocurilor de bunuri constatate la sfârşitul exerciţiului anterior prin inventariere şi pe

baza datelor oferite de contabilitatea de gestiune;

- În cursul exerciţiului, toate aprovizionările cu valori materiale de natura celor

menţionate se înregistrează direct în conturile de cheltuieli specifice, pe baza documentelor

primite de la furnizori şi a documentelor întocmite la recepţie. De asemenea, eventualele

cheltuieli ocazionate de operaţiile de aprovizionare se evidenţiază mai întâi în conturile de

13


diferenţe de preţ, după care se includ în aceleaşi conturi de cheltuieli în care au fost înregistrate şi

bunurile materiale achiziţionate;

- La sfârşitul perioadei de gestiune se determina prin inventariere valoarea stocului final

din fiecare materie primă, material sau mărfuri şi se înregistrează în contabilitate prin debitul

contului de stocuri specific şi creditul contului de cheltuieli, corespunzător naturii stocului.

B) în cazul inventarului permanent:

- Aprovizionările de valori materiale se înregistrează, în cursul perioadei de gestiune, în

conturile de stocuri specifice, iar la sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza documentelor primare

şi centralizatoare, se înregistrează consumurile sau ieşirile din cursul perioadei, pe conturile de

Cheltuieli corespunzătoare naturii bunurilor ieşite. Concomitent, asupra aceloraşi locuri de

cheltuieli se înregistrează şi diferenţele de preţ aferente, proporţional cu valoarea ieşirilor.

Celelalte categorii de cheltuieli de natura baracamentelor şi amenajărilor provizorii,

materialelor nestocate, consumului de energie şi apă, ieşirile de animale şi păsări se înregistrează

în contabilitate identic cu cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile şi

mărfurile.8

1.3.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Complexitatea proceselor economice şi financiare ce se desfăşoară la nivelul

agenţilor economici din sfera producţiei şi circulaţiei mărfurilor face imposibilă asigurarea

tuturor lucrărilor şi serviciilor necesare obţinerii şi realizării producţiei din interiorul

întreprinderii. De aceea, pentru asigurarea eficienţei activităţii desfăşurate, unităţile patrimoniale

intra în relaţii directe cu terţii pe linia asigurării de lucrări şi servicii specializate.


14


Deşi aceste lucrări şi servicii nu deţin o pondere însemnată în totalul cheltuielilor unui agent

economic, ele prezintă o importanţă deosebită pentru economia fiecărei firme, caracterizându-

se în acelaşi timp, printr-o mare diversitate. Pentru a se asigura contabilitatea distincta a

fiecărei categorii de lucrări şi servicii furnizate de terţi se utilizează mai multe conturi specifice

şi anume:

Contul 611 "Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii" ţine evidenţa cheltuielilor de

această natură, executate de terţi şi suportate de unităţile patrimoniale. Este un cont de activ

care se debitează cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de către terţi, aferenta

exerciţiului în curs.

Contul 612 "Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile".

Acest cont se debitează cu cheltuielile de natura redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi

chiriilor datorate de către unităţile patrimoniale, aferente perioadei de gestiune.

Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" evidenţiază cheltuielile cu primele de

asigurare stabilite prin contract şi suportate de agenţii economici. Este un cont de activ

care înregistrează în debit valoarea primelor achitate conform contractelor de asigurare, aferenta


Contul 614 "Cheltuieli cu studiile şi cercetările" asigura evidenta cheltuielilor

ocazionate de procurarea de studii şi plata contractelor de cercetare. Este un cont de activ

şi se debitează cu valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare executate de terţi, aferente


Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii" evidenţiază cheltuielile de această natură,

suportate de întreprinderi în baza contractelor încheiate cu aceştia. Este un cont de activ,

debitându-se cu sumele datorate colaboratorilor pentru prestaţiile efectuate, conform listelor

de plată înregistrate de către agenţii economici.

Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile" ţine evidenţa cheltuielilor

reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de

valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de

consiliere, contencios, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare. Este un cont de

activ şi înregistrează în debit sumele datorate privind comisioanele şi onorariile.

15


Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate" este un cont de activ şi

înregistrează în debit valoarea facturilor datorate sau achitate cu privire la acţiunile de protocol,

reclamă şi publicitate.

Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal" ţine evidenţa

cheltuielilor privind transportul de bunuri şi de personal executate de către terţi şi suportate de

unităţile patrimoniale. Este un cont de activ şi se debitează cu valoarea facturilor datorate

furnizorilor sau a celor achitate din avansuri de trezorerie pentru transportul de bunuri şi

personal, referitoare la perioada de gestiune.

Contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări" este un cont de activ şi se

debitează cu sumele datorate furnizorilor sau cheltuielile ocazionate de deplasări, detaşări şi

transferări decontate.

Contul 626 "Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii" este un cont de activ şi se

debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate de către

unităţile patrimoniale, aferente exerciţiului în curs.

Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate" evidenţiază în contabilitate

valoarea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate, suportate de unitatea patrimoniala. Este

un cont de activ care se debitează cu valoarea serviciilor bancare plătite de agenţii economici.

Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" este un cont de activ şi se

debitează cu sumele datorate de unitatea patrimoniala pentru alte servicii executate de terţi,

aferente exerciţiului în curs.

1.4.Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea fondului de

salarii admisibil:

16


635 = 444

Cheltuieli alte impozite, taxe şi vărsăminte Impozitul pe salarii

asimilate

b) impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme

publice sub formă de : prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă; TVA colectată

aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă

lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor

sub forma avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă;

impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,

alte impozite şi taxe:

635 = 4426

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte TVA - deductibilă

asimilate 4427

TVA - colectată

446

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale,

sub formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate (excepţie 4311 = 447); fondul special

pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice:

635 = 447

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte Fonduri speciale taxe şi vărsăminte asimilate

1.5.Cheltuieli cu personalul

17


La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,

cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la

fondul de şomaj Înregistrarea contabilă este de formă:

64 = 42

Cheltuieli cu personalul Personal şi conturi asimilate

43

Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi

1.6.Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se înregistrează cheltuielile ocazionate de

pierderile din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi

creanţelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă, valoarea

despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi subvenţiilor şi

sponsorizările acordate.

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:

65 = 267

Alte cheltuieli de exploatare Creanţe imobilizate

4118

Clienţi incerţi sau în litigiu

167

Alte împrumuturi şi datorii asimilate

3xx

Conturi de stocuri şi producţie în curs de

execuţie

448

Alte datorii şi creanţe cu bugetul statuluii

451

18


Decontări în cadrul grupului

461

Debitori diverşi

512

Conturi curente la bănci

531

Se mai includ în categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din operaţii

de capital, precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile şi valoarea contabilă de intrare

a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă, pierderile determinate de

răscumpărarea propriilor acţiuni ect.

Înregistrarea cheltuielilor se face prin formulă:

65 = 20

Alte cheltuieli de exploatare Imobilizări necorporale

21

Imobilizări corporale

26

Imobilizări financiare

502

Acţiuni proprii

505

Obligaţiuni emise şi răscumpărate

19


Cap.II. Studiu de caz, privind cheltuielile la SC CONTAB SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale

Societatea a luat fiinţă în anul 2006. Încă de la început s-a declarat că societate comercială

plătitoare de TVA , având CODUL UNIC de înregistrare RO22086500.

În prezent îşi desfăşoară activitatea de prestări servicii în Bucuresti, îndeplinind cu succes

obiectivele stabilite de patronat.

Actul constitutiv al societăţii cuprinde următoarele elemente principale:

C&G EXPERT ACCOUNTING SERVICES, persoana juridică de nationaliatate

romana îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statultul societăţii.

Forma juridică a societăţii este de Societate cu Răspundere Limitată.

CAPITALUL SOCIAL :

Capitalul subscris şi vărsat este de 200 RON .

Aportul asociatului unic la capitatalul social nu este purtător de dobândă.

Părţile sociale sunt egale ca valoare şi indivizibile, coferind asociatului unic dreptul de a şi

primi dividentele.

ADMINISTRAREA ŞI PREZENTAREA :

Societatea este administrată şi reprezentată, pe durata nelimitată , de către asociatul unic, cu

drepturi şi puteri depline.

FORŢA DE MUNCĂ:

Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea prevederilor

Codului Muncii şi regimului de asigurări sociale. Are în prezent 50 de salariaţi cu contract de

muncă pe perioadă nedeterminată. Necesarul de personal ,angajat pe bază de contract de

muncă,în condiţiile codului muncii este stabilit de către conducerea firmei.

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA :

20


Societatea se dizolvă prin hotărârea asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de

activitate, faliment, micşorarea capitalului sub limita legală, pierderea unei jumătăţi din capitalul

social, fuziunea sau dizolvarea societăţii comercial sau depăşirea duratei de fuctionare prevăzută

în actul constitutiv.

Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni.

Lichidarea se face de unul sau mai mulţi lichidatori numiţi de asociatul unic, sau de către

acesta.

Din momentul intrării în funcţiune a lichidatorilor, mandatul adminitratorului încetează,

acesta nemaiputând întreprinde noi acţiuni în numele societăţii.

Domeniu de activitate.

Activitatea principală a societăţii este :

7412-Activitati de contabilitate

Această clasă include:

- servicii de înregistrare a operaţiunilor comerciale pentru firme sau alţii (contarea

operaţiunilor);

- examinarea conturilor şi certificarea corectivitatii lor, servicii de efectuare a calculelor şi

întocmire a bilanţurilor contabile;

- servicii de revizii contabile şi financiare;

- servicii de întocmire a documentelor de impozitare pentru persoane fizice şi firme;

- servicii de consultanţă şi reprezentare (altă decât cea juridică) a clienţilor în fata organelor

fiscale.

Tot aici se include şi auditul intern şi financiar.

Această clasă exclude:

- consultanţă de management pentru proiectarea sistemelor contabile, programe de costuri

contabile, proceduri de control bugetar;

Societatea îşi va putea realiza obiectul de activitate atât în România cât şi în străinătate, precum

şi în zone libere, în lei sau în valută, cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei în vigoare.

21


Conducerea societăţii

În conformitate cu Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările şi completările ulterioare,

totalitatea părţilor sociale fiind deţinute de asociatul unic, acesta are totalitatea drepturilor şi

obligaţiilor ce revin, potrivit legii, managerul general.

Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpărarea bunurilor de capital.

Conducerea societăţii fiind asigurată de către asociatul unic, acesta are următoarele atribuţii:

a) aprobă structura organizatorică a societăţii;

b) numeşte şi revocă, în condiţiile legii, administratorul societăţii, comisia de cenzori, stabileşte

comisioanele şi indemnizaţiile acestora şi le da descărcare de activitate;

c) aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii;

d) stabileşte competentele şi responsabilităţile administratorului (administratorilor);

e) analizează, modifica şi aprobă programul de activitate al societăţii şi bugetul anual de venituri

şi cheltuieli;

f) hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi acordarea de garanţii;

g) modifica şi aprobă bilanţul, contul de profit şi pierderi după aprobarea raportului

administratorului şi Comisiei de Cenzori; aprobă repartizarea pe destinaţii a profitului net;

h) decide atât majorarea, cât şi reducerea capitalului social şi în privinţa cesiunii părţilor sociale;

i) decide în privinţa modificărilor aduse actului constitutiv;

2.2. Monografie cheltuieli

22


ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE

1 Se bagă în consum materii prime

[601=301] 800

2 Se înregistrează uzura materialelor de natura obiectelor de inventar

[603=303] 60

3. Se achită factura energiei electrice şi apei , TVA 19 %

% =5311 238

605 200

4426 38

4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute ;

% = 371 1200

607 1000

378 100

4428 100

23


5. Societatea efectuează cheltuieli cu combustibilul , materiale pentru ambalat şi piese

de schimb conform facturilor terţilor , TVA=19%

5.1 % = 401 476

6022 400

4426 76

5.2 % = 401 595

6023 500

4426 95

5.3 % = 401 357

6024 300

4426 57

6. Înregistrarea cheltuielilor de protocol , reclamă şi publicitate ;

% = 401 952

623 800

4426 152

7. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul ;

24


% = 401 1071

624 900

4426 171

8. Înregisrarea cheltuielilor poştale , fax şi telefon ;

% = 401 714

626 600

4426 114

9. Înregistrarea comisionului pe baza extrasului de cont ;

[627=5121] 300

10. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului

[641=421] 18000

25


11. Se înregistrează CAS (31.3.% )

[6451=4311] 5634

12. Se înregistrează şomajul (1%)

[6452=4371] 180

13.Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli :

121 = % 4546

601 800

603 60

605 200

607 1000

6022 40

6023 50

26


6024 30

623 80

624 90

626 60

627 30

641 1800

6451 5634

6452 180

CONCLUZII :

27


Avantajul principal al aplicării programului info-CONT în varianta standard în cadrul

firmei, constă în urmărirea operativă a cheltuielilor pe fiecare articol de calculaţie, cu ajutorul

evidentei tehnico-operative, astfel încât se obţin informaţii relevante cu privire la locul, cauzele

şi datoriilor furnizorilor.

Principalele aspecte pe care le-am avut în vedere în structurarea lucrării şi care au făcut

obiectul cercetării, au fost:

• analiza cadrului conceptual şi legislativ de desfăşurare al contabilităţii de gestiune a

cheltuielilor;

• locul şi rolul contabilităţii de gestiune în cadrul sistemului informaţional integral al

cheltuielilor;

• evoluţia şi perspectivele aplicării noului sistem de contabilitate în domeniul cheltuielilor;

• factorii de organizare a contabilitatiicheltuielilor;

• conţinutul şi analiza cheltuielor obţinute de către unităţile a căror contabilitate este ţinută de

C&G EXPERT ACCOUNTING SERVICES

• etapele metodologice privind determinarea şi achitarea cheltuielilor;

• posibilităţile de perfecţionare privind calculaţia cheltuielilor;

• perfecţionarea contabilităţii de gestiune a cheltuielilor, în vederea creşterii performanţelor

economice;

Prezenţa lucrarea este structurată în trei capitole, abordările teoretice îmbinându-se pe parcursul

lucrării cu cele practice pe exemplul C&G EXPERT ACCOUNTING SERVICES, firma

de contabilitate. Am considerat că analizele pe care le-am efectuat asupra aspectelor ce ţin de

contabilitatea cheltuielilor, în această entitate vor putea fi generalizate în majoritatea unităţilor de

acest gen, ţinând cont de complexitatea activităţii, a tranzacţiilor desfăşurate, şi, nu în ultimul

rând, de faptul că este o societate de grup, cu operaţiuni specifice.

În cercetarea contabilităţii de gestiune a cheltuielilor entităţilor am studiat literatură de

specialitate romana şi străină în domeniu, revistele de specialitate, am studiat şi investigat la faţa

locului problemele ce ţin de contabilitatea de gestiune a cheltuielilor la C&G EXPERT

ACCOUNTING SERVICES, studierea documentelor puse la dispoziţie de către societate,

exemplele şi studiile de caz sunt particularizate circuitului în cadrul procesului de exploatare şi

reflectă propria mea viziune în legătură cu obiectivele urmărite.

28


BIBLIOGRAFIE :

Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Coldwel, Principiile de bază ale

contabilităţii, Ediţia a cincea, Editura Arc, Chişinău, 2001.

IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, traducere din limba engleză,

Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.

29


Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiară.

Aplicaţii practice şi teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2008.

Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze şi proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007.

Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2005.

Ionescu Luminiţa - Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale, Ed. a III-a

revizuita şi adăugita, Editura FRM, Bucureşti, 2007 sau ediţiile următoare.

Ionescu Luminiţa - Reforma bugetului public şi a contabilităţii publice în România, Editura

Economică, Bucureşti, 2005.

Popescu Lucian, Băluţa Aurelian-Virgil, Metode şi procedee de calculaţie a costurilor,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I şi II, Editura

Universitară, Bucureşti, 2009 sau ediţiile anterioare.

Reglementări contabile şi fiscale

1. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2009, va

intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

2. Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificările şi


3. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natură activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

4. Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008, privind documentele

financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008.

30


5. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare

financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art.1 din Legea contabilităţii nr.82/1991,

M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.

6. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor

formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiară şi contabilă şi normelor

privind întocmirea şi utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.

7. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.376/2004, pentru aprobarea normelor

metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare,

dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale, precum şi retragerea sau excluderea unor

asociaţi din cadrul societăţilor comerciale şi tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis

din 3 noiembrie 2004.

8. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de

conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, M. Of. nr. 1.186 din 29

decembrie 2005.

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicată în M. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003,

cu modificările şi completările ulterioare.

10. Ordonanţa Guvernului României 92/2003 privind Codul de procedura fiscală M.Of. nr. 94

din 29 decembrie 2003, republicata în M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

11. Hotărârea Guvernului României 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi


12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008, pentru aprobarea Reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit, instituţiilor

financiare nebancare şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, M. Of. nr. 879

din 24 decembrie 2008.

13. Legea contabilităţii nr. 82/1991 (r4). Republicata în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.

14. Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. Republicata în M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie

2004, cu modificările şi completările ulterioare.

31


32

PROIECT contabilitateA CHELTUIELILOR

Documents

Transcript of PROIECT contabilitateA CHELTUIELILOR