Strategia absorbtie
-
Upload
vuongkhuong -
Category
Documents
-
view
254 -
download
1
Transcript of Strategia absorbtie
CuprinsINTRODUCERE ......................................................................................................................................................................... 3
1. Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene ....... 3
1.1. Obiectivele și politicile Comisiei Europene în domeniul dezvoltării regionale durabile în perioada de
programare 2007‐2013 ....................................................................................................................................................... 3
1.2.Rolul și impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a regiunilor europene în perioada 2007‐2013 .......... 6
2. Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României ...................................... 11
2.1. Principalele programe de dezvoltare socioeconomică cu finanțare europeană în perioada 2007‐2013 ............. 11
2.1.1. Programul Operaţional Regional (POR) ........................................................................................................ 12
2.1.2Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) ............................................. 13
2.1.3.Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu) .......................................................................................... 14
2.1.4.Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) ............................................................................................. 15
2.1.5.Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ..................................................... 16
2.1.6.Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) ............................................................ 17
2.1.7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) ............................................................................................... 18
2.1.8. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) ....................................................................................... 19
2.1.9 Programul Operațional pentru Pescuit (POP) ..................................................................................................... 22
2.2. Contribuția programelor naționale cu finanțare europeană la dezvoltarea socioeconomică a României în perioada
2007‐2013 ......................................................................................................................................................................... 23
2.2.1. Rata de creștere a PIB/locuitor ........................................................................................................................... 23
2.2.2. Rata sărăciei după transferurile sociale .............................................................................................................. 26
2.2.3. Rata de ocupare a populației (15 ‐ 64 ani) .......................................................................................................... 27
2.2.4. Rata șomajului ..................................................................................................................................................... 28
2.2.6.Disponibilitatea guvernării electronice ................................................................................................................ 31
2.2.7. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile ........................................................................................... 32
2.2.8. Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare ‐ dezvoltare ca pondere în PIB ............................................ 32
2.2.9 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri .................................................................... 33
2.2.10. Transportul de mărfuri după ponderea modului de transport ......................................................................... 34
2.3. Problematica absorbţiei fondurilor europene la nivelul României în perioada 2007‐2013. Lecţii învăţate. ............ 35
3. Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru .................................................. 48
3.1. Profilul socioeconomic și analiza SWOT a Regiunii Centru ........................................................................................ 48
3.1.1. Teritoriul și așezările umane ............................................................................................................................... 48
3.1.2. Populația și forța de muncă ................................................................................................................................ 49
3.1.3. Infrastructura regională ...................................................................................................................................... 50
3.1.4. Dezvoltarea economică ....................................................................................................................................... 55
3.1.5. Analiza SWOT a Regiunii Centru ......................................................................................................................... 59
3.2. Analiza implementării programelor de finanţare europeană la nivelul Regiunii Centru în perioada 2007‐2013 (în
particular POR 2007‐2013) ................................................................................................................................................ 62
3.3. Contribuția ADR Centru la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene ...................................... 77
3.3.1 Acțiuni întreprinse de ADR Centru în scopul creșterii absorbției fondurilor alocate POR 2007‐2013 și a POSCCE
2007‐2013 ..................................................................................................................................................................... 77
3.3.2 Factori particulari care au influențat gradul de absorbție a fondurilor alocate POR 2007‐2013 la nivelul Regiunii
de Dezvoltare Centru .................................................................................................................................................... 78
3.3.3 Probleme specifice întâmpinate în procesul de evaluare, selecție și implementare .......................................... 80
3.3.4 Propuneri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor alocate prin POR 2014‐2020 ......................................... 83
3.4. Proiecte de succes la nivelul Regiunii Centru............................................................................................................. 86
3.4.1. Programul Operaţional Regional (POR) .............................................................................................................. 87
3.4.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) .......................................... 93
4. Politici și instrumentele de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020 ............................................... 99
4.1. Strategia Uniunii Europene ‐ Europa 2020. Noua abordare a politicii europene de coeziune în perioada 2014‐2020
.......................................................................................................................................................................................... 99
4.2. Obiective și priorități naționale privind Strategia EUROPA 2020 ............................................................................ 105
4.3. Instrumentele de finanțare europeană în România în perioada 2014‐2020 ........................................................... 107
5. Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada
2014‐2020 ........................................................................................................................................................................... 125
5.1. Direcțiile strategice de dezvoltare a Regiunii Centru în perioada 2014‐2020 ......................................................... 125
5.2. Absorbția accelerată a fondurilor europene – motorul principal al stimulării creșterii economice inteligente și
durabile în perioada de programare 2014‐2020............................................................................................................. 133
6. Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene în perioada
2014‐2020 ........................................................................................................................................................................... 140
6.1.Direcția Îmbunătățirea capacității de planificare/ programare la nivel național și regional .................................... 140
6.2. Direcția Creşterea capacităţii de implementare a programelor cu finanţare europeană la nivel naţional şi
regional ........................................................................................................................................................................... 143
6.3. Direcția Creșterea accesului la informații privind programele cu finanțare europeană ......................................... 149
3
INTRODUCERE Politica regională este principala politică de investiții a UE și se adresează tuturor regiunilor și
orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea
întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.
Politica regională influenţează toate părţile UE şi la toate nivelurile ‐ de la scară UE şi naţională
la regiunile şi comunităţile locale ale Europei. Aceasta face parte din politica de coeziune a UE,
strategia Uniunii Europene de promovare şi de sprijinire a dezvoltării armonioase a statelor sale
membre şi a regiunilor sale. Politica este pusă în aplicare de organismele naţionale şi regionale
în parteneriat cu Comisia Europeană. Obiectivele politicii regionale europene sunt realizate prin
intermediul fondurilor structurale (FEDR, FSE și FC) la care se adaugă FEADR și FEPAM împreună
constituind fondurile structurale și de investiții ale UE. Cea mai mare parte a fondurilor de care
dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab
dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor
economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
Politica de dezvoltare regională a României reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și
promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși
actori (privați, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice durabile și
îmbunătățirii condițiilor de viață prin valorificarea eficientă a potențialului regional si local.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor,
piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului
I.M.M.‐urilor, îmbunătățirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltarea rurală,
sănătatea, educația, cultura. Politica de dezvoltare regională a României este finanțată în
principal de Programul Operațional Regional la care se adaugă contribuțiile celorlalte programe
operaționale sectoriale.
Această lucrare nu este o strategie în adevăratul înțeles al cuvântului, cu obiective stabilite și
asumate de către factorii decizionali, ci mai degrabă este un studiu care încearcă să surprindă
principalele aspecte și probleme întâmpinate în derularea programelor cu finanțare europeană
și incluzând un set de propuneri și recomandări ce vizează îmbunătățirea absorbției în actualul
ciclu de programare. Prezentul studiu nu îşi propune să epuizeze subiectul absorbţiei fondurilor
europene, demers în bună măsură greu de realizat, ci să ofere, în primul rând, o viziune
regională asupra problematicii prezentate și să formuleze, în mod realist, o serie de soluții
aplicabile de către cei implicați în derularea programelor operaționale.
Introducere
4
Analizele se bazează pe cele mai recente date disponibile pe diverse surse la acest moment , cu
un accent pe problematica Programului Operațional Regional 2007‐2013 și a POS Creșterea
Competitivității Economice, în implementarea cărora Agenția pentru Dezvoltare Regională
Centru a fost implicată ca Organism Intermediar. Studiul şi‐a propus să servească unor obiective
fundamentale pentru dezvoltarea Regiunii Centru şi să creioneze o strategie de urmat pe
termen scurt şi mediu. Această strategie trebuie elaborată din perspectiva actualului cadru
financiar multianual precum şi a Politicii de Coeziune, ţinând cont de experienţa acumulată
până în prezent şi de imperativul ca regiunea să‐şi amelioreze absorbţia, mai ales pe fondul
actualei situații economice și a capacității limitate de finanțare a investiţiilor.
Structurat în 6 capitole, studiul abordează problematica fondurilor europene în perioada de
programare 2007‐2013 și perspectivele absorbției fondurilor alocate României de către UE în
perioada de programare 2014‐2020. Primul capitol al studiului prezintă în mod sintetic
obiectivele și politicile dezvoltate de Uniunea Europeană în perioada 2007‐2013 în ce privește
dezvoltarea regională precum și impactul Politicii de Coeziune asupra evoluției socio‐
economice la nivelul statelor membre ale UE. Capitolul 2 prezintă Cadrul Național Strategic de
Referință și, subsecvent acestuia, principalele programe naționale cu finanțare europeană în
perioada 2007‐2013, încercându‐se, cu mijloace limitate, o evaluare sumară a contribuției
acestor programe la dezvoltarea socioeconomică a României. În același capitol sunt prezentate,
în sinteză, principalele probleme care au afectat derularea programelor operaționale și a PNDR
și experiențe acumulate ce pot fi transformate ușor în lecții învățate care stau la baza
îmbunătățirii procesului de absorbție în perioada 2014‐2020.
Capitolul 3 este axat pe analiza implementării programelor cu finanţare europeană la nivelul
Regiunii Centru în perioada 2007‐2013 și în particular a POR 2007‐2013. Au fost utilizate, în
principal, date prezentate în rapoartele anuale de implementare și în rapoartele de evaluare a
impactului POR 2007‐2013, dar și concluziile unor studii în domeniu elaborate de către
organizații neguvernamentale. Deși s‐a dorit sincronizarea informațiilor și a datelor privind
stadiul absorbției fondurilor europene, diversitatea surselor informaționale folosite a
împiedicat respectarea acestui principiu. În cadrul capitolului 3 au fost centralizate și
sistematizate la nivelul ADR Centru problemele frecvente care au afectat buna derulare a POR
2007‐2013, prezentându‐se și o serie de propuneri ce au avut ca scop îmbunătățirea procesului
de absorbție a fondurilor europene.
Având ca premise prioritățile Strategiei Europa 2020, capitolul al 4‐lea al studiului prezintă
obiectivele majore ale Politicii de coeziune în perioada 2014‐2020, evidențiind elementele de
noutate față de perioada 2007‐2013 și menționând direcțiile de reformare ale acesteia; propuse
în vederea maximizării impactului finanțărilor europene în cele 274 regiuni europene. Capitolul
Introducere
5
5 expune, în linii mari, direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Centru pentru
perioada 2014‐2020 și oportunitățile oferite de noua politică de coeziune pentru accelerarea
dezvoltării regionale. Ultimul capitol cuprinde o serie de recomandări și propuneri referitoare la
îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene în noua perioadă de programare,
formulate la nivelul ADR Centru și structurate în 3 direcții mari de acțiune. Prima direcție
vizează îmbunătățirea capacității de planificare/programare la nivel național și regional.
Recomandările incluse în cadrul direcției a 2‐a abordează problematica foarte complexă a
implementării programelor cu finanțare europeană atât din perspectiva autorităților de
management și a celor de implementare cât și din perspectiva beneficiarilor potențiali. În fine, a
3‐a direcție de acțiune se axează pe îmbunătățirea și extinderea accesului la informații privind
programele cu finanțare europeană.
3
1. Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și
economice în statele Uniunii Europene
1.1. Obiectivele și politicile Comisiei Europene în domeniul dezvoltării regionale durabile
în perioada de programare 2007‐2013
Înainte de a prezenta pe scurt politica de dezvoltare durabilă la nivel național în perioada de
programare 2007‐2013 este utilă o trecere în revistă a cadrului de dezvoltare regională în
perioada de preaderare. În anul 1997 a fost aprobată Carta Verde în cuprinsul căreia a fost
prezentată în detaliu politica de dezvoltare regională în România, document care stabilește
principiile fundamentale pentru elaborarea politicii regionale la nivel național. Pe baza unor
criterii de ordin statistic, s‐au delimitat 8 regiuni de dezvoltare: Regiunea Nord‐Est (județele
Botoșani, Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), Regiunea Sud‐Est Dobrogea (județele Brăila,
Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea), Regiunea Sud Muntenia (județele Argeș, Călărași,
Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman), Regiunea Sud‐Vest Oltenia (județele Dolj,
Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), Regiunea Vest (județele Arad, Caraș Severin, Hunedoara și
Timiș), Regiunea Nord‐Vest (județele Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și
Sălaj) , Regiunea Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) și Regiunea
București‐Ilfov (capitala București și județul Ilfov). Politica de dezvoltare regională este bazată
pe Legea 151/1998 revizuită prin Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. În
perioada 2000‐2006 au fost implementate trei instrumente financiare: PHARE, ISPA și SAPARD,
având un buget total de 4 miliarde de Euro și un grad de absorbție de 71%. Programul PHARE
(Poland, Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru
Reconstrucția Economiei) a avut 3 obiective majore: întărirea administrațiilor și instituțiilor
publice pentru funcționarea eficientă întru Uniunea Europeană, promovarea convergenței cu
legislația vastă a Uniunii Europene (acquis communautaire) și reducerea nevoilor de perioade
de tranziție și promovarea coeziunii economice și sociale. Programul ISPA (Instrument for
Structural Policies for Pre ‐ Accession ‐ Instrumentul pentru Politici Structurale de pre‐aderare)
a avut ca obiective majore: sprijinirea țărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de
mediu la cele ale Uniunii Europene, extinderea și conectarea rețelelor de transport proprii cu
cele transeuropene și familiarizarea țărilor beneficiare privind politicile și procedurile aplicate
de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene. Programul SAPARD (Special
Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development ‐ Programul Special de Pre‐
Adreare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) a avut ca scop principal sprijinirea în domeniul
agriculturii și dezvoltării durabile prin îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor
agricole și piscicole și dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale.
Politica de coeziune a Uniunii Europene în perioada de programare 2007‐2013 a avut în vedere
diversitatea, oportunitățile și provocările oferite de regiunile europene. În esență, obiectivul
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
4
fundamental al politicii regionale europene este întărirea coeziunii teritoriale, sociale și
economice prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile sale. În acest sens,
fondurile alocate pentru atingerea acestui obiectiv au reprezentat mai mult de o treime din
bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007‐2013.
Este important să menționăm faptul că în anul 2008, 43% din venitul economic al UE și 75% din
investițiile în cercetare și inovare s‐au concentrat pe doar 14% din teritoriul european, cunoscut
sub denumirea de pentagonul între Londra, Hamburg, Munchen, Milano și Paris. În urma
aderării la Uniunea Europeană a unor state est‐europene, decalajele între regiunile Europei s‐au
accentuat semnificativ.1Astfel, cel mai bogat stat membru, Luxemburg, era de șapte ori mai
bogat față de cea mai săracă țară. La nivel regional, diferența era și mai mare. Un model similar
a putut fi observat doar în cazul economiilor în plină dezvoltare la nivel mondial, cum au fost de
pildă China și India, în timp ce, în S.U.A. și Japonia, decalajele au fost mult mai puțin
semnificative.
La nivelul Uniunii Europene, principalele provocări care au trecut dincolo de granițele naționale,
instituționale sau politice au fost: globalizarea, schimbările climatice, declinul demografic,
imigrația externă, necesitatea de surse regenerabile de energie, etc.
Politica de coeziune s‐a găsit într‐o relație de interdependență cu celelalte politici
comunitare, fie din domeniul ajutoarelor de stat, protecției mediului, transportului, sprijinirii
inovației sau a societății informaționale. Nu în ultimul rând, politicile de dezvoltare regională
durabilă au vizat și modernizarea și creșterea calității administrațiilor publice pentru a
îmbunătăți transparență și a stimula o administrare eficientă.
Doar identificarea problemelor și nevoilor din Europa nu a fost suficientă, politica regională
europeană a avut potențialul de a transforma provocările comune în oportunități.
Prin politica de coeziune a Uniunii Europene s‐au alocat 347,4 miliarde de euro de‐a lungul
perioadei de șapte ani, venind în sprijinul dezvoltării regionale, dezvoltării economice și
stimularea creării de locuri de muncă. S‐a estimat că instrumentele de coeziune vor stimula
creșterea economică cu 6% în medie și vor crea aproximativ 2 milioane de locuri de muncă. Este
important să menționăm faptul ca 82% din totalul fondurilor s‐au îndreptat spre regiunile de
convergență2, care adăpostesc 35% din populația Uniunii Europene. În celelalte regiuni,
aproximativ 55 miliarde de euro au fost alocate obiectivului”Competitivitate regională și
ocuparea forței de muncă”. Alte 8,7 miliarde de euro au fost disponibile pentru cooperarea
transfrontalieră și interregională în cadrul obiectivului ”Cooperare teritorială”.
1Danuta Hubner, Membru al Comisiei Europene responsabil cu Politica Regională, 2008 2Regiunile de convergențăcuprinde toate regiunile din Uniunea Europeană care au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din media Comunității
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
5
Cele trei obiective au fost finanțate din trei fonduri:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Fondul de Coeziune (FC)
Fondul Social European (FSE)
Prin FEDR s‐au finanțat programe de dezvoltare regională și creștere economică menite să
conducă la competitivitate și cooperare teritorială pe tot cuprinsul Uniunii Europene. În schimb,
Fondul de Coeziune s‐a concentrat asupra infrastructurii de transport și de mediu, precum și
asupra eficienței energetice și energiei regenerabile în statele membre cu un venit național
brut (VNB) mai mic de 90% din media UE. Prin FSE s‐a asigurat sprijin pentru anticiparea și
gestionarea schimbărilor economice și sociale.
Tabel 1.1. Obiectivele și principalele domenii de finanțare din cele 3 fonduri structurale și
instrumente pentru perioada 2007‐2013 la nivelul Uniunii Europene3
Obiective Fonduri Structurale și Instrumente 2007‐2013
Convergență
FEDR:
consolidarea infrastructurii,
creșterea
competitivității
economice, a
cercetării, inovării și
dezvoltării regionale
durabile
FSE:
îmbunătățirea
învățământului și
formării
profesionale,
precum și
dezvoltarea
capacității
instituționale și
eficiența
administrațiilor
publice.
FC:
cunoașterea și inovarea, transport,
protecția mediului
înconjurător și
prevenirea riscurilor
și resurse umane,
promovarea spiritului
antreprenorial, rețele
energetice și
eficiență energetică,
reabilitare urbană și
rurală, turism,
cultură și întărirea
capacității
instituționale a
administrațiilor
3 Informațiile au fost extrase din publicația Comisiei Europene ”În slujba regiunilor. Politica regională a UE 2007‐2013”, ianuarie 2008, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/presenta/working2008/work_ro.pdf
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
6
Obiective Fonduri Structurale și Instrumente 2007‐2013
publice.
Competitivitate
regională și
ocuparea forței
de muncă
FEDR:
economie bazată pe
inovare și cunoaștere,
mediul înconjurător și
prevenirea riscurilor și
accesul (în afara
centrelor urbane) la
transport și
telecomunicații
FSE:
creștere adaptabilității muncitorilor și
întreprinderilor, îmbunătățirea accesului la
locuri de muncă și participarea pe piața muncii,
sprijinirea inserției sociale prin combaterea
discriminării și facilitarea accesului pe piața
muncii pentru persoanele dezavantajate,
promovarea reformei în domeniul ocupării
forței de muncă și în cel al inserției sociale
Cooperare
teritorială
europeană
FEDR:
cooperare teritorială transfrontalieră (accesibilitate, mediu şi prevenirea
riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to people”),
transnațională (dezvoltarea de reţele în domenii precum: mediu,
dezvoltare urbană, inovaţie şi accesibilitate) și interregională (transferul
de experiență și bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin
constituirea de rețele între orașele UE, precum și între cercetătorii UE)
În perioada 2007‐2013, politica de coeziune, instrumentele și programele au fost, în mare
măsură, administrate într‐o manieră descentralizată, de către guvernele naționale și regionale
implicate. Pe baza unui cadru comun instituit de Uniunea europeană, statele membre și
regiunile și‐au ales obiectivele prioritare specifice care vor benefica de fondurile europene.
1.2.Rolul și impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a regiunilor europene în
perioada 2007‐2013
Orientarea specifică a proiectelor spre atingerea obiectivelor a determinat creșterea frecvenței
de folosire a acestora în toate domeniile, fiind practic o adaptare a modului de desfășurare a
activității la mediul economic actual caracterizat prin dinamism și complexitate. Proiectele
reprezintă pe lângă o modalitate de supraviețuire a organizațiilor, și modalitatea prin care se
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
7
poate obține competitivitate la nivel micro și macro‐economic. 4 Proiectele finanțate de
Uniunea Europeană generează efecte asupra organizațiilor care le implementează, asupra
factorilor interesați, dar și asupra regiunilor în care sunt implementate. Prin aceste proiecte se
dorește dezvoltarea regiunilor și atingerea obiectivului european de dezvoltare durabilă.
În perioada de programare 2007‐2013 la nivel național s‐a înregistrat un impact relativ redus al
fondurilor europene nerambursabile în dezvoltarea durabilă a regiunilor. Dintre cauzele majore
care au stat la baza unei slabe absorbţii a finanţărilor de care România a putut beneficia
amintim: mediul politic instabil, criza economică, lipsa unui management eficient, lipsa unei
strategii de absorbţie a fondurilor europene, etc.
Criza economică a avut un impact major asupra regiunilor și orașelor din întreaga Uniune
Europeană. Disparitățile economice regionale au accentuat acest fenomen, șomajul crescând
rapid în aproape toate regiunile Uniunii Europene. De asemenea, sărăcia și excluziunea socială
au crescut. Având în vedere faptul că guvernele naționale au trebuit să aplice reduceri de
cheltuieli pentru a echilibra bugetele, iar finanțarea privată a scăzut, Politica de Coeziune a fost
o soluție pentru regiunile europene privind sprijinirea investițiilor critice în creșterea economică
și ocuparea forței de muncă. Potrivit celui mai recent Raport al Comisiei Europene privind
Politica de Coeziune, se estimează o creștere medie suplimentară a PIB‐ului cu 2,1%/an în
Letonia, cu 1,8%/an în Lituania și cu 1,7%/an în Polonia în raport cu ceea ce ar fi fost fără
investițiile finanțate din fonduri europene. De asemenea, s‐a estimat o creștere a nivelului
ocupării forței de muncă cu 1%/an în Polonia, cu 0,6%/an în Ungaria și cu 0,4%/an în Slovacia și
Lituania. Astfel, politica de coeziune a ocupat un important rol în susținerea cheltuielilor publice
în domenii precum: cercetare‐dezvoltare, sprijinirea IMM‐urilor, energia durabilă, dezvoltarea
resurselor umane și incluziunea socială.
Criza economică a avut un impact profund asupra bugetelor naționale și regionale, limitând
disponibilitatea de finanțare în toate domeniile de investiții. Cu toate acestea, politica de
coeziune a îmbunătățit competitivitatea regională și calitatea vieții populației din Uniunea
Europeană, contribuind la sprijinirea afacerilor, mai ales a celor de tip start‐up, calificarea forței
de muncă, investiții în infrastructură, etc.
Cu toate că guvernele naționale au fost nevoite să aplice reduceri de cheltuieli pentru a‐și
echilibra bugetele iar finanțările private au scăzut datorită crizei economice și financiare,
finanțările din Politica de Coeziune și‐au continuat fluxul către țările și regiunile membre ale UE,
susținând investiții critice în creștere și ocupare.
4 Ioana – Natalia Mureșan (2012), ”Impactul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană asupra dezvoltării regionale”, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, prof. univ. dr. coord. Liviu Ilieș, http://www.econ.ubbcluj.ro/Scoala_Doctorala/rezumate/2012_2013/Ioana_Muresan.pdf
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
8
Investițiile publice în țările Uniunii Europene au scăzut cu 20% în termeni reali în perioada 2008‐
2013, conform celui de‐al șaselea raport asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale,
realizat de Comisia Europeană (vezi Fig. 1.1).
Conform aceleiași surse, declinul investițiilor publice a fost de 60% în țări precum Grecia, Spania
și Irlanda. În țările Europei centrale și de est, unde finanțările din Politica de Coeziune au fost
semnificative, investițiile publice, (măsurate ca formarea brută de capital fix) au scăzut cu o
treime. Fără Politica de Coeziune, investițiile ar fi scăzut cu încă 50% în țările membre cel mai
afectate de criză.
Fig. 1.1.
Alt efect al crizei care a apărut în majoritatea statelor membre este scăderea gradului de
ocupare a forței de muncă, în special în construcții (ca urmare a colapsului imobiliar) și în
industrie (datorită scăderii cererii la nivel mondial, în special pentru investiții).
În ciuda contextului economic dificil, numărul de persoane cu studii superioare a crescut în
ultimii ani în majoritatea țărilor. De asemenea, au scăzut ratele de părăsire timpurie a școlii.
Este de remarcat faptul că în perioada crizei economice ponderea activităților din sectorul
cercetare și inovare nu a scăzut în raport cu nivelul PIB. S‐a înregistrat o ușoară creștere în
ultimii doi ani (2012‐2013), însă nu suficient pentru a atinge ținta de 3% până în 2020. În ce
privește inovarea, aceasta rămâne foarte concentrată din punct de vedere al răspândirii
teritoriale, neexistând semne de extindere a acesteia în regiunile mai puțin dezvoltate.
În ceea ce privește investițiile în infrastructura de transport și cea digitală, se poate afirma că s‐
a îmbunătățit starea acestora în multe zone rurale și regiuni mai puțin dezvoltate. În schimb,
accesul la internet folosind tehnologia broadband creează noi provocări pentru zonele rurale,
unde această tehnologie este aproape inexistentă. În plus, extinderea rețelei transeuropene de
transport va necesita cel puțin două decenii de investiții substanțiale, în special în statele din
Europa Centrală și de Est.
200
220
240
260
280
300
320
340
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Miliarde Euro la prețurile din 2005
Impactul Politicii de Coeziune asupra investițiilor publice în perioada 2007‐2013
EU‐28 Investiții Publice (FBCF)
EU‐28 Investiții Publice fără plăți din Politica de Coeziune (FEDR, FSI, FC)
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
9
Debutul crizei economice a dus la reduceri majore la nivelul Uniunii Europene în ce privește
investițiile străine și comerțul exterior. Cu toate acestea, 13 state membre5 ale Uniunii
Europene au dovedit o recuperare semnificativă, reprezentând în prezent o pondere mai mare
în PIB comparativ cu perioada crizei financiare.
Un alt domeniu sensibil este procesul de incluziune socială, riscul mare de sărăcie și excluziunea
socială fiind o altă moștenire a crizei economice. În prezent există în Uniunea Europeană
aproximativ 9 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Creșteri ale
gradului de incluziune socială s‐au observat în Grecia, Spania, Italia și Marea Britanie.
Un alt domeniu de analiză este mediul înconjurător, asupra căruia criza economică a avut
efecte mixte. Reducerea activității economice și a veniturilor a determinat o ușoară scădere a
emisiilor de gaze cu efect de seră, deși eficiența energetică nu a crescut foarte mult.
Competitivitatea rămâne scăzută în majoritatea regiunilor din Europa Centrală și de Est, deși
regiunile capitalelor sunt de obicei excepții. În schimb, în state precum cele din Țările de Jos,
Germania și Italia au un nivel mai ridicat de competitivitate decât regiunea capitalei. La nivelul
Uniunii Europene cele mai competitive regiuni sunt cele din Marea Britanie, Suedia, Finlanda,
Danemarca, Austria, Belgia, Germania, etc. la polul opus fiind România, Bulgaria, Grecia.
Fig. 1.2. Indicele Competitivității Regionale la nivelul regiunilor Uniunii Europene în 2013,
Sursa: Comisia Europeană, 20146
5Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia 6 Comisia Europeană (2014),” Investment for jobs and growth. Promoting development and good governance in EU regions and cities”, Sixth report on economic, social and territorial cohesion, Bruxelles, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion6/light_6cr_en.pdf
Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene
10
Politica de Coeziune și instrumentele sale, respectiv Fondurile Structurale și Fondul de
Coeziune,au fost elemente cheie pentru întărirea convergenței economice, sociale și teritoriale.
Politica de Coeziune în perioada 2007‐2013 a avut 3 obiective, fiecare beneficiind de propriile
instrumente financiare: convergența, competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă,
respectiv cooperarea teritorială europeană. Alocarea de la bugetul Uniunii Europene destinată
Politicii de Coeziune a fost de 347,4 miliarde de euro, reprezentând aproximativ o treime din
bugetul total. Raportând la populația totală a Uniunii Europene, putem afirma că prin Politica
de Coeziune fiecărui cetățean european i‐au fost alocați, în medie, aproximativ 690 euro.
În ceea ce privește competitivitatea regiunilor din Uniunea Europeană există decalaje foarte
mari între estul și vestul continentului european și zonă centrală și de nord a acestuia. Rolul
important acordat Politicii de Coeziune în perioada de programare 2007‐2013 va fi menținut,
conform Comisiei Europene, și în perioada 2014‐2020. Pentru a se facilita obținerea unui
impact cât mai mare al alocărilor pentru politica de coeziune, au fost introduse
condiționalitățile ex‐ante, ex‐post și macroeconomice, precum și alte măsuri privind ocuparea
forței de muncă și utilizarea instrumentelor integrate7.
7 Alina Tătulescu (2013), ”Politica de Coeziune la nivelul Uniunii Europene”,The Romanian Statistical Review, Institutul Național de Statistică, http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_08_2013_a3_ro.pdf
11
2. Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la
nivelul României
2.1. Principalele programe de dezvoltare socioeconomică cu finanțare europeană în
perioada 2007‐2013
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă(CSNR) a reprezentat ”strategia globală de utilizare” a
fondurilor europene în România în perioada 2007‐2013. CSNR a fost elaborat pe baza Planului
Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost conceput ca un instrument de direcţionare a surselor
de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip de care a dispus România în perioada 2007‐
2013. Deoarece CSNR nu a fost un document de management al fondurilor, acesta s‐a
implementat prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor “Convergenţă” şi
“Cooperare Teritorială Europeană”. Un Program operaţional (PO) înseamnă un document
prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisia Europeană care defineşte o strategie de
dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face
apel la un Fond. Principalele programe naționale cu finanțare europeană care au funcționat în
perioada 2007‐2013 sunt următoarele:
1. Programul Operațional Regional (POR)
2. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)
3. Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu)
4. Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport)
5. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
6. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)
7. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
8. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
9. Programul Operațional pentru Pescuit (POP)
În perioada 2007‐2013 României i‐au fost alocaţi iniţial 19,667 miliarde euro din Fondurile
Structurale ale Uniunii Europene. Aproximativ 98% din această sumă a fost alocată pentru cele
şapte Programe Operaţionale în cadrul obiectivului "Convergenţă" (diminuarea disparităţilor de
dezvoltare economică şi socială între regiunile UE), iar restul de 2% pentru Programe
Operaţionale sub obiectivul "Cooperare teritorială" cu ţările învecinate. În tabelul 1 sunt
prezentate Autorităţile de Management a Programelor Operaţionale, Fondurile din care acestea
au fost finanţate şi procentul din bugetul total alocat Programelor Operaţionale în cadrul
obiectivului "Convergenţă".
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
12
Tabel 2.1.Programele operaţionale 2007‐2013
Program Operaţional
Autoritate de Management Fond Procent sume alocate din bugetul
total
POR Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
FEDR 19%
POSCCE Ministerul Economiei şi Finanţelor FEDR 13%
POS Mediu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
FEDR+FC 23%
POS Transport
Ministerul Transporturilor FEDR+FC 23%
POSDRU Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
FSE 18%
PODCA Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
FSE 1%
POAT Ministerul Fondurilor Europene FEDR 1% Sursa: http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm
http://www.inforegio.ro/ro/regio‐2007‐2013/programul‐operational‐regional.html
2.1.1. Programul Operaţional Regional (POR)
POR a fost elaborat conform principiului european al subsidiarităţii, în baza strategiilor de
dezvoltare regionale și se adresează regiunilor de nivel NUTS II în conformitate cu Regulamentul
CE nr. 1059/2003 de clasificare statistică a unităţilor teritoriale, care corespund celor 8 regiuni
de dezvoltare ale României.
Obiectiv general: dezvoltarea regională din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi
contribuie împreună cu Programul Operaţional Sectorial Transport, Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice la realizarea obiectivelor Strategiei Naţionale de
Dezvoltare Regională şi ale Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea
disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi media dezvoltării statelor
membre ale UE.
Obiective specifice:
‐ Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane prin abordare policentrică
‐ Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor, în special centrelor urbane şi a legăturilor acestora
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
13
‐ Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor
‐ Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri
‐ Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor.
Obiectivul strategic: sprijinirea dezvoltării regiunilor României din punct de vedere economic și
social, durabil şi echilibrat teritorial și sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere
și îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Dezvoltarea echilibrată a
tuturor regiunilor ţării s‐a realizat printr‐o abordare integrată, bazată pe o combinare a
investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi
sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:
Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere
Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
Axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Axa prioritară 6 Asistenţă tehnică
Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naţionale
(657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro). Alocarea anuală
din FEDR este următoarea:
anul 2007: 330.168.339 euro;
anul 2008: 404.126.047 euro;
anul 2009: 441.135.485 euro;
anul 2010: 523.721.833 euro;
anul 2011: 556.767.943 euro;
anul 2012: 663.832.914 euro;
anul 2013: 806.269.201 euro.
2.1.2Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)
POSCCE a avut ca obiectiv general creșterea productivității întreprinderilor românești, cu
asigurarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la
nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de
aproximativ 55% din valoarea medie a productivității UE.
Obiective specifice:
‐ Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
‐ Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
14
‐ Creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituții de
cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului
întreprinderilor la CDI;
‐ Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia în
sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni);
‐ Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea
surselor regenerabile de energie
Axele prioritare ale POS CCE sunt următoarele:
Axa Prioritară 1 Un sistem de producție inovativ și eco‐eficient
Axa Prioritară 2 Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru competitivitate
Axa Prioritară 3 TIC pentru sectoarele privat și public
Axa Prioritară 4 Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării
Axa Prioritară 5 Asistență tehnică
Fiecare axă prioritară este împărțită în Domenii Majore de Intervenție, care cuprind operațiuni
specifice de implementare a obiectivelor axei prioritare și implicit ale programului operațional.
Planul financiar a fost elaborat în colaborare cu planul financiar al Cadrului Naţional Strategic de
Referinţă 2007‐2013. Contribuţia FEDR pentru POS CCE este 2,554 miliarde euro, reprezentând
aproximativ 65,19% din bugetul total.
2.1.3.Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu)
POS Mediu a stabilit strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în
România, în perioada 2007‐2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi prin
Fondul de Coeziune (FC) fiind unul din cele 7 programe operaţionale elaborate în cadrul
Obiectivului “Convergenţă” pentru perioada de programare 2007–2013 în acord cu cea de‐a
treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” şi Prioritatea 1
a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”.
Obiectivul general: îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de
mediu, vizând, în principal, respectarea acquis‐ului comunitar de mediu și reducerea diferenţei
dintre infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct
de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Implementarea programului s‐a concretizat în servicii
publice mai eficiente şi mai performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire, cu
luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
15
Pentru ca obiectivele POS Mediu să fie realizabile, fondurile sunt prevăzute a fi alocate
sectorului mediu în vederea implementării următoarelor axe prioritare:
Axa prioritară 1„Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”;
Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor
şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”;
Axa prioritară 3 „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor
climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru
atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de
poluare”;
Axa prioritară 4 „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii”;
Axa prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”;
Axa prioritară 6 „Asistenţa tehnică”.
Bugetul totala fost de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă
finanţare nerambursabilă a Uniunii Europene şi peste 1 miliard Euro reprezintă contribuţia
naţională.
2.1.4.Programul Operaţional Sectorial Transport (POST)
POST a fost elaborat în baza obiectivelor Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) și
stabilește priorităţile, obiectivele şi alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de
transporturi din România.
Obiectivul general promovarea unui sistem de transport durabil în România, care să faciliteze
transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de
servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în cadrul regiunilor din
România.
Pentru a realiza obiectivul POST, fondurile Uniunii Europene şi cele de la Bugetul de stat au fost
prevăzute a fi alocate sectorului transport în vederea implementării următoarelor axe
prioritare:
Axa prioritară 1 Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN‐T în scopul
dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţele de
transport ale Uniunii Europene
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
16
Axa prioritară 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport
naţionale situate în afara axelor prioritare TEN‐T în scopul dezvoltării unui sistem
naţional durabil de transport
Axa prioritară 3 Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii
protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor
Axa prioritară 4 Asistenţă Tehnică
Bugetul total pentru perioada de programare 2007‐2013 a fost de aproximativ 5,7 miliarde
EURO, reprezentând aproximativ 23% din totalul fondurilor alocate României pe baza CSNR,
pentru perioada mai sus amintită. Din această sumă, 4,57 miliarde EURO reprezintă contribuţia
financiară din partea Comunităţii, în timp ce co‐finanţarea naţională a totalizat aproximativ
1,09 miliarde EURO. Finanţarea comunitară a fost asigurată din Fondul de Coeziune şi Fondul
European de Dezvoltare Regională.
2.1.5.Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
POSDRU este programul elaborat de România şi aprobat de Comisia Europeană ce defineşte
intervenţia Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul
resurselor umane.
Obiectiv general: dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea
educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite
pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de
persoane.
Obiective specifice:
‐ Promovarea calității sistemului de educație si formare profesionala inițială si continua,
inclusiv a învățământului superior si a cercetării;
‐ Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunatatirea calității si productivității muncii;
‐ Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
‐ Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive;
‐ Promovarea (re)insertiei pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;
‐ Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
‐ Facilitarea accesului la educație si pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Axa Prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
Axa Prioritară 3 Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
17
Axa Prioritară 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale
Axa Prioritară 7 Asistenţă tehnică
Fiecare axă prioritară a luat în considerare conceptul de dezvoltare durabilă în sensul
promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a crea un echilibru între
nevoile economice, sociale şi cele din domeniul protecţiei mediului înconjurător, asigurând
prosperitate pentru generaţiile actuale şi viitoare. Dezvoltarea durabilă este recunoaşterea
faptului că obiectivele economice, sociale şi de mediu nu pot fi realizate separat.
Alocarea FSE pentru POS DRU a fost 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală
a Programului. Contribuţia naţională a fost estimată la 613 milioane euro.
2.1.6.Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA)
PODCA a fost elaborat pentru a contribui în mod substanţial la punerea în practică a priorităţii
tematice „Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente”, stabilită în Cadrul Strategic
Naţional de Referinţă (CSNR).
Obiectiv general: crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în contextul
evoluției socio‐economice naționale.
Obiective specifice:
‐ Obținerea unor îmbunătățiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici
publice;
‐ Îmbunătăţirea calității şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de
descentralizare.
Obiectivele specifice sunt transpuse în 3 axe prioritare:
Axa prioritară 1 Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice
Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice,
descentralizare
Axa prioritară 3 Asistenţă tehnică
A fost elaborat în baza unei alocări FSE de 208.002.622 de euro, care a fost completată de
cofinanţarea naţională. Dacă se ia în considerare co‐finanţarea României, atunci, suma totală
minimă pentru PO DCA a fost de 246.014.081 de euro.
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
18
2.1.7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT)
POAT are un caracter orizontal pentru că asigură procesul de implementare a instrumentelor
structurale în România în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare,
evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe
baza responsabilităţilor dintre Statele Membre şi Comisia Europeană, conform prevederilor din
Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune denumit Regulamentul General.
Obiectivul general: sprijinul procesului de coordonare în vederea implementării şi absorbţiei
eficace, eficiente şi transparente a instrumentelor structurale în România.
Obiective specifice:
‐ Sprijin pentru coordonarea şi implementarea eficientă şi eficace a instrumentelor structurale
în perioada 2007‐2013 şi pregătirea următoarei perioade de programare 2004‐2020.
‐ Diseminarea sistematică la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la Instrumentele
Structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare conform Strategiei
Naţionale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.
În scopul realizării obiectivului de a crea cele mai bune condiţii pentru a asigura o capacitate de
absorbţie corespunzătoare a fondurilor europene şi de a fi cât mai clar posibil şi operaţional,
programul a fost structurat în trei axe prioritare:
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi
coordonarea programelor
Axa prioritară 2: Dezvoltarea în continuare şi sprijin pentru funcţionarea
Sistemului Unic de Management al Informaţiei
Axa prioritară 3: Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor
structurale
Intervenţiile din cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică vor fi co‐finanţate în
întregime din Fondul European de Dezvoltare Regională. Contribuţia din FEDR pentru program
pe perioada 2007‐2013 este de aproximativ 170,24 milioane Euro, ceea ce reprezintă 80% din
finanţarea Programului Operaţional Asistenţă Tehnică. Contribuţia naţională pentru program
pe perioada 2007‐2013 va fi de 20%, şi anume aproximativ 42,56 milioane Euro.
La începutul anului 2013, dintre cele 7 programe operaționale, cele mai performante au fost
POR, POS Mediu, POSDRU și PODCA. POSCCE, POS Transport și POAT au înregistrat nivele mai
scăzute de contractare. Interesant este că tocmai acestea din urmă au ”beneficiat” de pe urma
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
19
crizei financiare internaționale. Astfel, restructurarea strategiei pentru adaptarea la noile
condiții economice s‐a soldat cu realocarea sumelor: 60% pentru infrastructură, 20% pentru
investiții în capitalul uman și 15% creșterea competitivității pe termen lung. În ceea ce privește
impactul în economie al acestei decizii de realocare a fondurilor, părerile sunt împărțite,
deoarece studii făcute anterior pe tranșe mai vechi de finanțări au relevat că fondurile
structurale nu își pot atinge scopul primordial tocmai din cauza faptului că investițiile în
infrastructură nu au un impact semnificativ pe termen lung (Rodriguez ‐ Pose & Fratesi, 2004;
Dall’erba & Le Gallo, 2003) și, implicit, nu conduc direct la o diminuare a discrepanțelor în
nivelul de dezvoltare al membrilor UE. Efecte pozitive și semnificative de durată au rezultat în
urma unor asemenea analize doar în cazul investițiilor în resursa umană.
2.1.8. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)
În ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, România, odată integrată în Uniunea
Europeană, a urmat principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli
şi măsuri care vizează în principal creşterea productivităţii, garantarea unui nivel de viaţă
echitabil populaţiei din agricultură, stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor,
asigurarea consumatorului cu provizii la preţuri raţionale. Pentru finanţarea Politicii Agricole
Comune s‐au creat două fonduri europene pentru agricultură: Fondul European de Garantare
Agricolă ‐ pentru finanţarea măsurilor de marketing (FEGA), Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală ‐ pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală (FEADR). Privind
sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin FEADR, a fost creat Planul Naţional Strategic pentru
România, care constituie baza pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală (PNDR) pentru perioada 2007 ‐ 2013. Astfel, FEADR a putut fi accesat începând din
martie 2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, document elaborat
de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în care se detaliază modul concret în care sunt
finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Prin Planul
Naţional Strategic 2007 – 2013 şi ulterior prin PNDR s‐au conturat patru direcţii (axe) prioritare8
pentru finanţare prin FEADR:
Axa I: Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic ‐ urmăreşte restructurarea şi
dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, dar şi a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le
face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din
spaţiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia
mediului din aceste zone.
Axa II: Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale ‐ pune accent pe menţinerea şi
îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României prin promovarea unui
management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere. Obiectivele privind
8 http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_dezvoltare_rurala_feadr
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
20
menţinerea biodiversităţii şi conservarea naturii se materializează prin sprijinirea conservării şi
dezvoltării pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului şi dezvoltarea practicilor de
management durabil al terenurilor agricole şi forestiere.
Axa III: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale ‐
vizează gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte
sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi
economic.
Axa IV: LEADER – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare
pentru îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural.
Alocarea pentru România în perioada 2007 – 2013 a fost de 8,12 miliarde de euro, plăţile
efectuate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) până în prezent fiind de
peste 7,4 miliarde euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 –
2013, gradul de absorbție depăşind 86%până la jumătatea anului 2015. Impactul9 PNDR în
mediul rural şi în agricultura românească a fost unul major, pe lângă infuzia a peste 7,35
miliarde de euro în dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a infrastructurii rurale, fondurile
europene au asigurat creşterea nivelului de trai pentru cei care locuiesc în spaţiul rural, prin
dezvoltarea nu doar a economiei rurale, ci și a întregului spaţiu rural. PNDR a prevăzut şi
investiţii în servicii, în utilităţi şi în încurajarea tuturor activităţilor din spaţiul rural.
În ceea ce privește agricultura, până în septembrie 2015, 75.000 de fermieri au beneficiat de
fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal
sprijinite fiind de 2.661. Per total, banii acordați au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate
de inundaţii şi 335.650 hectare modernizate şi reabilitate din punct de vedere al infrastructurii
de irigaţii. Aceşti bani se regăsesc de asemenea în cele peste 100 de mii de locuri de muncă
create în spaţiul rural, în cei peste 3.606 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi
înseamnă, de asemenea, că peste 3 milioane de locuitori din zona rurală beneficiază de
infrastructura rurală creată şi modernizată prin măsura de renovarea și dezvoltarea satelor.
Pentru locuitorii spaţiului rural au fost construiţi 7.245 km de reţea de alimentare cu apă şi
canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.290 IMM‐uri non‐agricole şi a
celor 1.861 proiecte care presupun activități turistice finanţate prin PNDR, care, mai mult decât
a genera locuri de muncă, au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale.
O parte din bani au fost investiţi în modernizarea a 3.862 de kilometri de drumuri comunale în
cadrul a 389 proiecte. Restul de bani au fost acordați proiectelor care au prevăzut înfiinţarea,
extinderea şi modernizarea a 2.900 kilometri de reţea de alimentare cu apă și a 4.345 kilometri
de reţea de canalizare (272 proiecte). Refacerea și modernizarea infrastructurii culturale și
9 http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013?amp;lang=RO
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
21
sociale a fost prevăzute în 3 proiecte care au avut acest obiectiv. Alţi 723 kilometri de drumuri
comunale afectate de inundații în anul 2010 au fost refăcuţi prin 158 proiecte.
O dinamică importantă în interesul pentru obținerea fondurilor PNDR l‐au arătat tinerii
fermieri. Astfel, pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost semnate contracte de
finanţare cu 12.982 tineri fermieri, în valoare de 325 milioane de euro, iar plățile efectuate
către tinerii fermieri depășesc 285 milioane de euro.
Tot în acest context, al unui apetit deosebit de mare pentru obținerea banilor europeni din
nevoia firească a agriculturii românești pentru modernizare și eficientizare, pentru Măsura 121
„Modernizarea exploataţiilor agricole” APDRP (actualmente AFIR) a încheiat 2.928 contractate
pentru finanțarea proiectelor de investiții cu 817 de milioane de euro. Totodată, au fost
efectuate plăţi totale de aproximativ 589 de milioane de euro.
Pentru ca economia agricolă a României să devină competitivă la nivel european și internațional
este necesară creșterea valorii adăugate a produselor obținute în ferme. Lipsa unei procesări la
standarde înalte a fost punctul vulnerabil pentru obținerea unei creșteri a veniturilor în
agricultură. Produsele agricole românești sunt recunoscute ca având o calitate înaltă, dar ele
trebuie procesate în țară și nu exportate ca atare. Un sprijin foarte important în creșterea
valorii adăugate l‐a oferit Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi
forestiere”, prin care 2.639 beneficiari au solicitat fonduri europene, fiind semnate 984
contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de peste 667 milioane de euro.
Pentru beneficiarii Măsurii 123 au fost efectuate plăți de aproximativ 466 milioane de euro.
Deși situația de declin prin care trece suprafața împădurită pe care țara noastră o deține ar fi
trebuit să însemne o motivație serioasă pentru plantarea de arbori, Măsura 221 „Prima
împădurire a terenurilor agricole”, a suscitat un interes destul de mic, fiind depuse 52 cereri de
finanţare, din care au fost contractate 23 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1,5 de
milioane de euro.
Măsura 312 de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro‐întreprinderilor, a înregistrat 9.499
de cereri de finanţare depuse, fiind contractate până în prezent 2.940 de proiecte, cu o valoare
nerambursabilă de aproximativ 375 milioane de euro. Până în septembrie 2015 au fost
efectuate plăţi în valoare de aproximativ 274 de milioane de euro.
Continuând succesul înregistrat de Programul SAPARD, pentru „Încurajarea activităţilor
turistice” (Măsura 313) au fost contractate 1.533 de proiecte, în valoare de peste 216 de
milioane de euro. Pentru proiectele finanțate prin această Măsură au fost plătiți aproximativ 97
milioane de euro. Din investițiile făcute de beneficiarii Măsurii 313 se constată o mai mare
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
22
importanță acordată părții de agrement aferentă serviciilor turistice, lucru care denotă o
maturizare accelerată a modalității de abordare în acest sector.
În ceea ce privește măsura de renovare şi dezvoltare a satelor ( Măsura 322) au fost depuse
peste 3.317 de cereri de finanţare în valoare de peste 7,65 de miliarde de euro, suma alocată
prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,60 de miliarde de euro fiind astfel
depășită de peste 4 ori. Au fost contractate până în septembrie 2015, 869 de proiecte cu o
valoare nerambursabilă de aproximativ 1,73 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,4 miliarde
euro.
2.1.9 Programul Operațional pentru Pescuit (POP)
POP a contribuit la realizarea viziunii strategice exprimate în Planul National Strategic pentru
Pescuit, şi anume: „Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile
de pescuit şi acvacultură care ia în considerare aspectele legate de protecția mediului,
dezvoltarea socială şi bunăstarea economică".
Obiective generale:
‐ Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilității sectorului piscicol primar;
‐ Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol;
‐ Susţinerea dezvoltării durabile a zonelor pescărești şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste
zone;
‐ Susţinerea unei implementări adecvate a PO în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.
Axe prioritare:
AXA 1 Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare
AXA 2 Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor
obţinute din pescuit şi acvacultură
AXA 3 Măsuri de interes comun
AXA 4 Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești
AXA 5 Asistenţă tehnică
Contribuţia publică totală: 307.618.942,7 euro, din care contribuţie FEP10 a fost de
230.714.207 euro iar 76.904.735,7 euro reprezintă contribuţia naţională.
10Fondul European pentru Pescuit
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
23
2.2. Contribuția programelor naționale cu finanțare europeană la dezvoltarea socioeconomică
a României în perioada 2007‐2013
Cunoașterea nivelului de dezvoltare durabilă la nivelul României în perioada de programare
2007‐2013 și implicit impactul fondurilor europene în acest sens este un proces complex. Un
sistem de referință îl reprezintă baza de date cu Indicatorii de Dezvoltare Durabilă în România
(IDDR). Indicatorii prezenţi în această bază de date urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de
acţiune la orizontul anilor: 2013, 2020, 2030, stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare
Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile la Institutul Naţional de
Statistică, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi la alte instituţii centrale, utilizând metodologii care
sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. Principala funcţiune a acestor indicatori este de
a răspunde cerinţelor de monitorizare pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le
exprimă, asociate cu termenele ţintelor propuse, care la rândul lor reprezintă angajamente
politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile.11 Menționăm faptul că baza de
date (IDDR) include 103 de indicatori, cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional
începând din anul 2000, ierarhizaţi pe nivelul 1 (19 indicatori), nivelul 2 (37 indicatori) și nivelul
3 (47 indicatori). În plus, baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori, pe măsura
dezvoltării şi disponibilizării acestora. Pentru prezenta lucrare s‐au selectat 10 indicatori cu
grad mare de reprezentativitate, care în urma prelucrării, analizei și interpretării datelor
statistice vor evidenția aspecte relevante în procesul de dezvoltare durabilă la nivelul României
în perioada de programare 2007‐2013.
2.2.1. Rata de creștere a PIB/locuitor
Având ca principal scop măsurarea dinamicii dezvoltării economice, rata de creștere a
PIB/locuitor12 la nivelul României a înregistrat în perioada 2007‐2013valoarea maximă de 10,3%
în 2008, an de maximă creștere economică, urmând ca în 2009, anul care a marcat începutul
crizei economice, să se înregistreze o scădere de ‐6,3%. Rata negativă de creștere a PIB/locuitor
s‐a menținut în 2010, urmând ca PIB/locuitor să înregistreze o creștere lentă de 1,6% în 2011,
respectiv de 1,1% în 2012. În anul 2013 rata anuală de creștere a PIB/locuitor a fost 3,8%.
11 Institutul Național de Statistică, Descrierea generală a Bazei de date – Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR), http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm 12Rata de creștere a PIB/locuitor ‐ Indicatorul este definit ca rată de creştere a produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, exprimat ca modificare procentuală faţă de anul precedent. PIB‐ul este principalul indicator de măsurare a economiei naţionale şi este definit ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor. Populaţia totală, aferentă anilor de comparaţie, reprezintă populaţia rezidentă (stabilă) la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ‐ 2011.
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
24
Analizând comparativ perioada 2007‐2013 cu perioada 2000‐2006, s‐a observat că în perioada
2000‐2006 rata de creștere a PIB/locuitor a avut o evoluție sinusoidală, însă nu s‐a înregistrat în
niciun an valori negative, cea mai mica valoare fiind în 2000 de 2,5% , iar cea mai mare în 2004
de 9,0%.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.1.
Așa cum deja s‐a precizat, prin cele 7 Programe Operaţionale (POR, POSCCE, POAT, POS
Transport, POSDRU, PODCA, POS Mediu) s‐a dorit diminuarea disparităţilor de dezvoltare
economică şi socială între regiunile UE. Urmărind evoluţia indicatorului 13Dispersia PIB‐ului
regional NUTS 2(%) în perioada 2007‐2011 observăm că în România discrepanţele de dezvoltare
economică s‐au accentuat.
Tabel2.2. Dispersia PIB‐ului regional NUTS 2 (%)
2007 2008 2009 2010 2011
România 29,1 32,9 30,4 31,5 34,2
Sursă date: Eurostat
Cunoscându‐se faptul că Regiunea Bucureşti‐Ilfov este plasată printre cele mai dezvoltate
regiuni la nivelul UE în comparaţie cu celelalte regiuni era de aşteptat un asemenea rezultat.
13 Dispersia PIB‐ului regional (la nivel NUTS 2) se calculează prin însumarea diferențelor absolute dintre PIB/loc regional și național, ponderate cu populația fiecărei regiuni și se exprimă ca procent din PIB/loc național. În formula indicatorului s‐au luat în calcul valorile PIB‐ului regional conform Sistemului European de Conturi (ESA95).
8.5
10.3
‐6.3
‐0.2
1.6
1.1
3.8
‐8.0
‐6.0
‐4.0
‐2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția ratei de creştere a PIB/locuitor la nivelul României în perioada 2007‐2013 (%)
Rata de creştere a PIB/locuitor
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
25
Dacă s‐ar calcula dispersia PIB‐ului regional şi nu ar fi luată în calcul Regiunea Bucureşti‐Ilfov,
unde PIB/locuitor în 2007 a fost dublu comparativ cu oricare altă regiune şi creşterea
înregistrată a PIB/locuitor în perioada 2007‐2011 a fost de peste 4 ori mai mare comparativ cu
creşterea înregistrată de următoarea cea mai dezvoltată regiune (Regiunea Vest) şi de peste 7
ori mai mare comparativ cu regiunea care a înregistrat cea mai mică creştere în perioada
analizată (Regiunea Nord ‐ Est), discrepanţele în dezvoltarea economică a României nu ar fi atât
de mari (vezi Tabelul 2.3).
Tabel2.3. Produsul Intern Brut Regional pe locuitor
‐Lei preturi curente‐
Regiunea/anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nord ‐ Vest 18610,5 21542,1 21297,4 21827,2 22685,4 26028,7 27658
Centru 19579,5 22707,7 22618,8 23428,3 24573,0 28696,7 29903,8
Nord ‐ Est 12340,9 14794,5 14649,3 15014,8 15465,8 18682,1 19955
Sud ‐ Est 15641,8 19098,9 18738,2 20076,8 21236,4 25615,7 28671,8
Sud‐Muntenia 15757,8 19648,1 19913,7 20288,2 21525,3 22806,9 25122,5
Bucureşti‐Ilfov 43037,3 59680,2 55079,3 58137 67752,7 69141,6 74842,8
Sud ‐ Vest Oltenia 15097,3 17831,8 17752,8 18735,1 19967,4 22482,4 23521,1
Vest 22341,9 26173,2 25602,4 27640 29217,4 31861,6 33231,8
Sursă date: INS, Eurostat
Analiza disparităţilor privind dezvoltarea economică între regiunile unei ţări sau a Uniunii
Europene, în general, este un proces complex, care implică identificarea factorilor cu impact
mai mare sau mai mic asupra economiei fiecărei regiuni în parte. În ceea ce priveşte
dezvoltarea economică regională, conform recenziei literaturii de specialitate, aceasta poate fi
afectată de o multitudine de factori, dintre care:
‐ gradul de specializare regională, s‐a constatat că, prin specializare, se obţin avantaje
competitive, care, la rândul lor, determină pozitiv dezvoltarea anumitor zone. Există, totuşi,
opinii potrivit cărora, specializarea regională contribuie într‐o măsură mai mică la apariţia şi
accentuarea disparităţilor economice (Esteban 2004) şi, în special, a celor existente în venitul pe
locuitor, care sunt determinate de diferenţele în productivitate şi nu neapărat în specializare;
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
26
‐ structura producţiei regionale (profilul economic), în situaţia în care o regiune are un caracter
pronunţat agricol, este foarte probabil ca dezvoltarea ei să fie afectată de evenimente
neaşteptate (în special, naturale), fiind mai puţin sensibilă la schimbările ciclice ale cererii.
Predominanţa unui anumit sector poate cauza fluctuaţii la nivel macroeconomic sau la nivelul
altor regiuni cu specializări diferite. Variaţiile prezente în formarea veniturilor agricole
determină modificări în cererea sau consumul altor activităţi industriale sau în sectorul terţiar;
‐ natura sau tipul regiunii analizate, în zonele în care sunt predominante industriile
consumatoare, se va observa declinul în nivelul veniturilor şi al ocupării, ca efect al obiectivelor
de politică naţională. Pe de altă parte, regiunile specializate în producţia de bunuri de capital
sunt mai vulnerabile în perioadele de recesiune prelungită, care atrag după sine reducerea
aşteptărilor şi a intenţiilor de investire;
‐ infrastructura, care conferă regiunii accesibilitate, un potenţial scăzut al factorilor fizici
încadrează regiunea în grupa ″dezavantajată structural″. Exemplu de astfel de regiuni: munţii,
zonele insulare şi de coastă etc. Reţelele de transport favorizează la rândul lor apariţia şi
dezvoltarea factorilor economici. Astfel se pot explica diferenţele mari în dezvoltarea zonelor
de vest comparativ cu cele din estul Europei.
‐ potenţialul inovator al regiunii, capacitatea acesteia de a crea plusvaloare în special pe baza
activităţilor de cercetare‐dezvoltare‐inovare. Acest lucru presupune existenţa unei tradiţii locale
legate de procesul inovator sau prezenţa unor resurse financiare importante care să susţină
activitatea inovativă;
‐ exportul este considerat un important factor care contribuie la apariţia disparităţilor
regionale, indiferent de piaţa la care se face trimitere (externă sau internaţională). Astfel,
regiunile orientate spre export sunt mai vulnerabile la fluctuaţiile cererii de pe piaţa mondială
sau la concurenţa internaţională, comparativ cu cele orientate către piaţa internă.
Identificarea factorilor care au influenţă asupra dezvoltării economice regionale şi implicit
asupra discrepanţelor economice contribuie, în mod hotărâtor, la stabilirea măsurilor optime
de politică regională şi trasarea unor pârghii eficiente de acţiune. Dar de multe ori, chiar dacă
politicile regionale au fost stabilite corect, impactul nu se poate măsura sau nu este vizibil
imediat deoarece perioada de timp pentru care se realizează analiza disparităţilor este foarte
importantă, dezvoltarea teritorială este diferită pe termen scurt (în perioada unui ciclu sau ca
răspuns la o serie de evenimente neaşteptate) de cea pe termen lung, care este influenţată de
fenomene ce pot afecta întreaga capacitate de dezvoltare regională.
2.2.2. Rata sărăciei după transferurile sociale
Referitor la procesul de incluziune socială, un indicator reprezentativ în acest sens este cel care
măsoară frecvenţa persoanelor sărace, rata sărăciei după transferurile sociale14. În România, în
14Rata sărăciei după transferurile sociale se defineşte ca fiind ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de estimare) în totalul populaţiei. În această metodă se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
27
perioada 2007‐2013 rata sărăciei după transferurile sociale a înregistrat o scădere continuă din
2007 până în 2010, de la 24,8% la 21,1%, urmând o ușoară creștere din 2010 până în 2012, de la
21,1% la 22,6%. În anul 2013 rata sărăciei după transferurile sociale a înregistrat din nou o
scădere ușoară față de anul anterior, de 22,4%.
La nivelul Comisiei Europene, prin Strategia Europa 2020, unul din cele 5 obiective îl reprezintă
lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Obiectivul fixat la nivelul Uniunii Europene este
să reducă până în anul 2020 cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.2.
2.2.3. Rata de ocupare a populației (15 ‐ 64 ani)
În analiza evoluţiei populaţiei ocupate în vârstă de muncă la nivelul României în perioada 2007‐
2013 s‐a observat o descreștere continuă în perioada 2008‐2011 a ratei de ocupare a
populației (15 ‐ 64 ani)15, de 62,6% la 59,3%.Acest fenomen s‐a datorat crizei economice care s‐
a resimțit cel mai mult în această perioadă de timp. În 2012 valorile acestui indicator au crescut
la 60,2%, înregistrând o ușoară scădere în 2013 (60,1%). În perioada 2007 ‐ 2013 cea mai mare
venit disponibil pe adult‐echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. În mod curent, acest indicator se determină pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult‐echivalent. 15 Conform definiţiei internaţionale a Biroului Internaţional al Muncii (BIM), rata de ocupare a populației reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală în vârstă de 15‐64 ani, exprimat procentual
24.8
23.4
22.4
21.1
22.2
22.6
22.4
19.0
20.0
21.0
22.0
23.0
24.0
25.0
26.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția ratei sărăciei după transferurile sociale la nivelul României în perioada 2007‐2013 (%)
Rata sărăciei după transferurile sociale
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
28
descreștere a populației față de anul anterior a fost în 2009, de ‐2 puncte procentuale, iar cea
mai mare creștere față de anul anterior a fost în 2012, de +2,5 pp.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.3.
2.2.4. Rata șomajului
Un aspect important în procesul de dezvoltare durabilă a României în perioada 2007‐2013 este
măsurarea nivelului şomajului pe grupe de vârstă. Analizând datele statistice s‐a observat în
perioada crizei economice din 2008‐2011 o creștere continuă a ratei şomajului BIM16de la
17,6% la 23,9% pentru personale cu vârstă între 15‐24 de ani și de la 4,3% la 5,7% pentru
persoanele cu vârstă de 25 de ani și peste. În 2012 și 2013 valorile acestui indicator au
înregistrat creșteri nesemnificative.
16 Rata şomajului BIM reprezintă raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activă totală, exprimat procentual. Şomerii în sens BIM sunt persoanele în vârstă de 15‐74 ani care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan mai multe condiţii. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
61.6
62.6
61.4
60.2
59.3
60.2
60.1
57.0
58.0
59.0
60.0
61.0
62.0
63.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția ratei de ocupare a populației ‐ total (15 ‐ 64 ani) în România în perioada 2007‐2013 (%)
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
29
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig.2.4.
Important de precizat, în ceea ce priveşte şomajul din România, ar fi că observând rata
şomajului pe termen lung17 în perioada 2007‐2013, chiar dacă a înregistrat oscilaţii scăzând
până în 2009 la 2,1%, a fost de 3,2% atât în 2007 cât şi în 2013, urmând să înregistreze o
scădere în 2014 la 2,8%. Acest lucru demonstrează că masurile luate la nivel naţional şi
fondurile europene absorbite au reuşit să contracareze impactul crizei economice asupra
şomajului pe termen lung.
Tabel2.4. Rata şomajului pe termen lung (%)
anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
România 3.2 2.3 2.1 2.4 2.9 3.0 3.2 2.8
Sursă date: Eurostat
Discrepanţele sociale sunt cauzate de o serie de factori dintre care amintim: cantitatea şi
calitatea forţei de muncă, antreprenoriatul, activitatea de cercetare ‐ dezvoltare, mediul politic
instabil, migrarea forţei de muncă calificată din regiunile mai puţin dezvoltate spre cele
dezvoltate. Analiza disparităţilor la această grupă de factori se realizează relativ cu dificultate.
Un indicator potrivit ar fi 18Dispersia ratei regionale de ocupare care măsoară diferenţele în
rândul forţei de muncă ocupate la nivel regional (NUTS 2) dintr‐o ţară. Dispersia este exprimată
prin coeficientul de variație a ratelor de ocupare pentru grupa de vârstă 15‐64, acesta este zero
în cazul în care ratele de ocupare în toate regiunile sunt identice, și va creşte în cazul în care
există o creștere a diferențelor dintre ratele de ocupare regionale. 17Reprezintă persoanele aflate în șomaj de cel puțin 12 luni 18 http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/EN/tsdec440_esmsip.htm
19.3
17.620.0
22.1
23.9
22.6
23.7
4.9 4.3
5.2 5.6 5.7 5.4 5.70.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția ratei șomajului BIM pe grupe de vârstă în România în perioada 2007‐2013 (%)
15‐24 ani
25 ani și peste
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
30
Tabelul 2.5. Dispersia ratei regionale de ocupare (%)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
România 4.6 4.3 5.0 5.4 7.3 7.1 7.1
Sursă date: Eurostat
După cum se poate observa din tabelul 2.5 şi discrepanţele sociale, măsurate prin dispersia
ratei regionale de ocupare, s‐au accentuat în perioada 2007 – 2013, dar în acest caz regiunea
fruntaşă este Regiunea Nord – Est, unde rata de ocupare pe grupa de vârstă 15‐64 ani era de
65,9% în 2013 (vezi fig.2.5).
Sursă date: Eurostat
Fig. 2.5. Rata de ocupare pe grupa de vârstă 15‐64 (%)
2.2.5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale
Un alt aspect important în procesul de dezvoltare durabilă la nivelul României în perioada 2007‐
2013 măsurarea gradului de reciclare a deşeurilor municipale conform cerinţelor prevăzute de
Regulamentul (UE) nr. 849/2010 al Comisiei Europene din 27 septembrie 2010 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie
2002 referitor la statisticile privind deşeurile şi cu Cel de al 6‐lea Program de acţiuni de mediu.
50 52 54 56 58 60 62 64 66
Nord ‐ Vest
Centru
Nord ‐ Est
Sud ‐ Est
Sud‐Muntenia
Bucuresti‐Ilfov
Sud ‐ Vest Oltenia
Vest
anul2013
anul2012
anul2011
anul2010
anul2009
anul 2008
anul 2007
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
31
Cu toate că la nivel național rata de reciclare a deșeurilor municipale19a crescut continuu din
2007 până în 2011 de la 1,06% la 7%, totuși valorile statistice rămân extrem de scăzute. În plus,
s‐a observat în tot acest timp o scădere aproape continuă a cantității de deșeuri municipale
colectate, de la 6.187.943 tone în 2007 la 4.553.300 tone în 2011.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig.2.6.
2.2.6.Disponibilitatea guvernării electronice
Societatea informațională eEuropa este un element important în procesul de dezvoltare
durabilă, reprezentând “exploatarea noilor strategii de către administraţia publică pentru a face
informaţia cât mai accesibilă publicului larg”. Începând cu anul 2000 mai multe iniţiative ale
Uniunii Europene au fost lansate în vederea îmbunătăţirii e‐guvernării în Uniunea Europeană,
cum ar fi: eEurope 2002, eEurope 2005 şi eEurope 2010. Planul de acţiune e‐guvernare i2010,
lansat în 2006 a fost conceput pentru a face serviciile publice mai eficiente şi mai moderne şi să
vizeze mai exact nevoile populaţiei. Indicatorul care contribuie la măsurarea societăţii
informaţionale eEuropa este disponibilitatea guvernării electronice20ale cărui valori statistice
19Rata de reciclare a deșeurilor municipale este un indicator ce exprimă gradul de reciclare a deşeurilor municipale (operaţiuni R2‐R11) din cantitatea de deşeuri municipale colectate. Deşeurile municipale includ următoarele categorii de deşeuri: hârtie, carton, plastic, sticlă, metal, textile, deşeuri alimentare, deşeuri din parcuri şi grădini. Se exclud deşeurile din construcţii şi demolări. 20Disponibilitatea guvernării electronice arată procentajul privind cele 20 de servicii de bază, care sunt complet disponibile online, şi care este posibil să se efectueze electronic. De exemplu, dacă într‐o ţară, 13 dintre cele 20 de servicii au fost măsurate ca fiind disponibile on‐line 100 %, iar un serviciu nu a fost relevant (de exemplu, nu există); indicatorul va fi 13/19, şi reprezintă 68,4%. Măsurarea se bazează pe un eşantion de adrese URL din site‐urile publice, convenite cu statele membre, care sunt relevante pentru fiecare serviciu.
1.06 1.10 2
6
7
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
2007 2008 2009 2010 2011
Evoluția ratei de reciclare a deșeurilor municipale în România în perioada 2007‐2011 (%)
Rata de reciclare a deșeurilor municipale (%)
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
32
au crescut semnificativ la nivelul României, de la 37,5% în 2007 la 47,5% în 2009 și la 60,0% în
2010.
2.2.7. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile
Evidenţiind raportul dintre energia electrică generată din surse regenerabile şi producţia totală
de energie electrică, ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei
electrice21 este un indicator important în analiza procesului de dezvoltare durabilă la nivelul
României în perioada 2007‐2013. Timp de 4 ani, în intervalul 2007‐2010 s‐a înregistrat o
creștere continuă a ponderii energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei, de la
26,8% la 34,3%, urmată de o scădere a acesteia la 26,3% în 2012 și o creștere la 35,7% în 2013.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.7.
2.2.8. Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare ‐ dezvoltare ca pondere în PIB
Un factor ce poate fi un catalizator în procesul de dezvoltare durabilă a unei țări este investiția
în sectorul cercetării și dezvoltării, precum valorificarea eficientă și oportună a rezultatelor
cercetărilor științifice și inovării. Astfel, cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare ‐
21Ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei electrice ‐ Indicator ce măsoară ponderea energiei electrice generată din surse regenerabilei în totalul energiei electrice. Energia produsă din surse energetice regenerabile include: energia generată de hidrocentrale (excluzând pomparea), vânt, soare, geotermic şi electricitatea obţinută din biomasă/deşeuri. Biomasa/deşeurile cuprind energia generată din arderea lemnului/deşeurilor de lemn şi alte deşeuri solide de natură regenerabilă (paie), incinerarea deşeurilor municipale, biogaz (incluzând deşeurile îngropate, canalizarea şi gaze de fermă) şi biocombustibili lichizi.
26.8 %
26.8 %
27.6 %
34.3 %
27.1 %
26.3 %
35.7 %
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
0 20 40 60 80 100
Ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei electrice în România în perioada 2007‐2013 (%)
PERS ‐ %
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
33
dezvoltare ca pondere în PIB22 reprezintă indicatorul care ne arată cel mai bine nivelul de
resurse financiare alocate activităţii de cercetare‐dezvoltare în economia unei ţări. La nivelul
României, pe întreaga perioadă 2007 ‐ 2013, ponderea cheltuielilor totale pentru activitatea de
cercetare ‐ dezvoltare din PIB a fost sub 1%, valoarea maximă fiind în anul 2008 de 0,57%, iar
valoarea minimă fiind în 2013 de 0,39%. Evoluția cheltuielilor totale pentru activitatea de
cercetare ‐ dezvoltare ca pondere fin PIB a înregistrat o traiectorie sinusoidală atât în perioada
de programare 2007‐2013. În perioada anterioară, 2000‐2006, valoarea minimă a cheltuielilor
totale pentru activitatea de cercetare ‐ dezvoltare ca pondere în PIB a fost de 0,37% în 2000,
urmând o perioada de creștere continuă de la 0,38% în 2002 la 0,45% în 2007.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.8.
2.2.9 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri
Indicatorul rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri23măsoară gradul
de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18‐24 ani). Acest indicator este
foarte important deoarece unul din obiectivele europene pentru 2020 este reducerea sub 10%
a ratei de părăsire timpurie a şcolii. În perioada 2007 – 2013, chiar dacă acest indicator a
înregistrat o evoluţie oscilantă, a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale de la 19,2% în 2007 la 22Cheltuieli totale pentru activitatea de cercetare dezvoltare ca pondere în PIB ‐ Indicator definit ca procent al cheltuielilor realizate de către toate sectoarele de performanţă ale unei ţări pentru activitatea de cercetare‐dezvoltare, raportat la produsul intern brut (PIB). 23Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri ‐ Indicator definit de raportul procentual dintre populaţia de 18‐24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire (formală sau non‐formală) în ultimele patru săptămâni precedente interviului, în total populaţie de 18‐24 ani. Se consideră cu nivel scăzut de educaţie persoanele absolvente de cel mult gimnaziu, şcoală primară sau fără şcoală absolvită.
0.50 %0.57 %
0.46 % 0.45 %
0.49 % 0.48 %
0.39 %
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cheltuieli totale pentru activitatea de cercetare dezvoltare ca pondereîn PIB la nivelul României în perioada 2007‐2013
% CD în PIB
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
34
17,3% în 2013. România şi‐a fixat ca obiectiv în 2020 reducerea ratei de părăsire timpurie a
sistemului educaţional de către tineri sub nivelul de 11,3%.
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.9.
2.2.10. Transportul de mărfuri după ponderea modului de transport
Analizând ponderea fiecărui mod în transportul de mărfuri24la nivelul României în perioada
2007‐2013 s‐a observat că cel mai mare procentaj i‐a revenit transportului rutier, deși acesta a
scăzut de la 71,3% în 2007 la 57,5% în 2013. În schimb, transportul pe căi navigabile interioare a
crescut de la sub o zecime în 2007 (9,8%) la o cincime în 2013 (20,7%). Cu toate că sunt
cunoscute aspectele mai puțin favorabile cu care se confruntă sistemul de transport feroviar din
România, acesta a înregistrat o creștere de la o pondere de 18,9% în 2007 la 28% în 2011, dar
ulterior a scăzut până la 21,9% în 2013.
24Ponderea fiecărui mod în transportul de mărfuri ‐ Indicatorul este definit ca ponderea procentuală a fiecărui mod de transport în totalul transportului intern de mărfuri. Modurile de transport considerate sunt: a) rutier, b) feroviar şi c) căi navigabile interioare. Transportul rutier de mărfuri cuprinde transportul pe vehicule înregistrate în ţara raportoare, iar transportul feroviar şi pe căi navigabile interioare includ transportul pe teritoriul naţional, indiferent de naţionalitatea vehiculului de transport. Ponderea este calculată din indicatorul tone‐km (tkm), definit ca transportul unei tone de mărfuri pe distanţa de un kilometru.
19.2 %
18.3 % 18.3 %
19.3 %
18.1 %
17.8 %
17.3 %
14.0
15.0
16.0
17.0
18.0
19.0
20.0
21.0
22.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri la nivelul României în perioada 2007‐2013
%
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
35
Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică
Fig. 2.10.
Chiar dacă politica regională nu a reuşit să diminueze disparităţile de dezvoltare economică şi
socială între regiunile Uniunii Europene, a atenuat efectele extrem de negative ale crizei asupra
regiunilor și orașelor Europei. Prin sprijinul acordat investițiilor publice și prin implementarea
flexibilă a investițiilor Uniunii Europene, de exemplu prin reprogramarea fondurilor sau prin
creșterea ratei de cofinanțare în țări precum Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și
România, politica regională a atenuat efectele crizei financiare care a debutat în 2008. De
asemenea, în contextul unei consolidări fiscale susținute, politica regională a Uniunii Europene
a devenit de importanță majoră. În absența Politicii de Coeziune, investițiile publice atât de
necesare din statele membre mai puțin dezvoltate ar fi înregistrat o scădere cu încă 2545% în
perioada de criză.
2.3. Problematica absorbţiei fondurilor europene la nivelul României în perioada 2007‐2013.
Lecţii învăţate.
România s‐a confruntat în perioada 2007‐2013 și îndeosebi în primii ani ai acestei perioade cu
numeroase probleme în ce privește absorbția fondurilor europene care au condus la blocaje și
suspendări ale plăților, iar în final la o rată scăzută de absorbție. Aderarea României la Uniunea
Europeană la 1 ianuarie 2007 s‐a realizat fără o pregătire suficientă a tuturor actorilor implicați
în derularea și accesarea fondurilor europene, majoritatea dificultăților fiind generate de
deficitul de experiență în ce privește utilizarea fondurilor europene.
25 http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment‐policy/
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
‐ căi navigabile interioare 9.8 10.8 20.6 27.2 21.7 22.5 20.7
‐ rutier 71.3 70.2 60 49.2 50.2 53.3 57.5
‐ feroviar 18.9 19 19.4 23.5 28 24.2 21.9
0102030405060708090100
%
Ponderea fiecărui mod în transportul de mărfuri în România în perioada 2007‐2013
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
36
Agențiile pentru Dezvoltarea Regională au fost printre organizațiile cu cea mai vastă experiență
în derularea programelor finanțate din fondurile naționale și fondurile de preaderare, la
momentul stabilirii aranjamentelor pentru managementul, implementarea și monitorizarea
fondurilor structural și de coeziune în perioada 2007‐2013.
De asemenea, structurile care au preluat implementarea PNDR (actualele AFIR) au fost
implicate anterior în implementarea SAPARD.
Majoritatea problemelor care au afectat buna utilizare a fondurilor europene în perioada 2007‐
2013 pot fi grupate în câteva mari categorii:
1. Deficienţele în armonizarea și implementarea cadrului normativ
Un inventar al disfuncționalităților din exercițiul financiar 2007 – 2013 indică faptul că la nivelul
cadrului normativ care a ghidat activitatea Autorităților de Management dar și a celorlalți actori
implicați, inclusiv beneficiari, au existat niște deficiențe, deși, aparent, avem un cadru legal
dintre cele mai elaborate de la nivelul statelor membre sub aspectul transpunerii la nivel de
obligație legislativă a recomandărilor formulate de Comisia Europeană prin Ghidul COCOF
referitor la corecțiile financiare în domeniul achizițiilor publice26.
Este de apreciat intenția Ministerului Fondurilor Europene de a organiza un
departament/direcție cu mandat în asigurarea unei interpretări uniforme a legislației. Un
asemenea proiect care să aibă în vedere inclusiv cuprinderea tuturor deciziilor Autorităților de
Management adoptate pe durata implementării unui ciclu financiar ar putea reprezenta soluția
instituțională coerentă pentru identificarea timpurie a neconcordanțelor de abordare, a
soluțiilor neconforme cu un management performant al proiectelor europene, luând prompt
măsurile de corectare a acestora.
Din păcate, conform 27Raportului anual al Comisiei Europene privind Protecția intereselor
financiare ale UE și combaterea fraudei (2013), România se înscrie pe a doua poziție în
clasamentul țărilor cu cele mai multe suspiciuni de fraudă înregistrate – 109 (după Italia),
urmată de Bulgaria și Polonia. În ceea ce priveşte sumele implicate în fraudele raportate de
26 Varianta în lb. engleză http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.1_Interese_Financiare_UE/Ghid.corectii.achizitii.COCOF‐2013.pdf Varianta în lb. română http://www.fonduriadministratie.ro/wp‐content/uploads/2014/03/cocof_13_9527_ro.pdf 27 Raportul anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE – anul 2013, disponibil la: http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/reports‐commission/2013/1_act_part1_en.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
37
România, acestea se ridicau la 36,5 milioane de euro, la un volum de corecții financiare de
aproximativ 230 milioane de euro (pentru perioada 2011 – 2014).
Conform unui studiu28 publicat în mai 2015 de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti,
România ocupă locul al doilea ca număr de suspiciuni de fraudă transmise către CE, al treilea ca
volum financiar, după Italia și Polonia (2013). Volumul financiar asociat fraudelor raportate de
România reprezintă 12,7% din totalul volumului financiar al fraudelor pentru toate cele 27 de
state membre. Bilanţul pentru ţara noastră în exercițiul financiar 2007 – 2013 a fost: corecții în
valoarea totală de peste 830 de milioane euro, respectiv înregistrarea a 532 de dosare de
suspiciuni de fraudă cu fonduri europene la finalul anului 2014.
Potrivit aceluiaşi studiu statistica indicatorilor de fraudă este următoarea:
Programul Operațional în cadrul căruia s‐au aplicat cele mai multe note de constatare:
POR POSDRU POS – Mediu POSCCE PODCA POAT
1410 662 363 310 229 3
Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la nr. de contracte semnate:
POS Mediu PODCA POR POSDRU POSCCE POAT
76% 49% 29% 16% 5% 2%
Cea mai crescută incidență de suspiciune de fraudă:
POS Mediu PODCA POSDRU POR POSCCE POAT
9% 9% 5% 2% 2% 1%
Cea mai crescută incidență de sesizare a organelor de urmărire penală, raportat la
numărul de suspiciuni de fraudă înregistrate:
POSDRU POR POS Mediu PODCA
65% 37% 34% 33%
2. Nereguli și incoerențe în domeniul achiziţiilor publice
Potrivit datelor oficiale comunicate de autoritățile naționale cu atribuții în domeniul
managementului/verificării proiectelor cu finanțare din fonduri europene, cazurile cu cele mai
frecvente nereguli sunt din domeniul achizițiilor publice.
28 Studiul “CONSOLIDAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE CONTROL PENTRU PREVENIREA FRAUDELOR CU FONDURI EUROPENE ÎN NOILE STATE MEMBRE ÎN PERIOADA 2014 – 2020” http://www.ipp.ro/wp‐content/uploads/2015/06/IPP‐Ro_Studiu.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
38
Un 29studiu elaborat de PwC şi Ecorys, în parteneriat cu Universitatea Utrecht pentru Comisia
Europeană a identificat patru tipuri de corupție în cazul achizițiilor publice în Europa: contractul
cu dedicație specială, contractul în care se mituiește funcționarul public care se ocupă de
licitație, conflictul de interese și gestionarea defectuoasă deliberată a licitației.
În urma verificărilor efectuate de către Autoritatea de Audit30 la nivelul celor 7 Programe
Operaţionale pentru anul 2013 au fost detectate nereguli în sfera achiziţiilor publice, în sumă
totală de 259.306 mii lei. Este vorba, în acest caz, despre corecţii financiare aplicate la întreaga
valoare a contractelor de achiziţii unde au fost detectate deficienţe. Impactul acestor corecţii
financiare în cheltuielile declarate în anul 2013 şi supuse verificării a fost de 54.445 mii lei,
valoare cumulată pentru cele 7 Programe Operaţionale.
Tabel 2.6. Impactul financiar al neregulilor detectate în cheltuielile declarate supuse
verificărilor pe tipuri de nereguli ‐mii lei‐
Program Operaţional
Cheltuieli auditate Total
1
Impactul financiar total al neregulilor în cheltuielile
auditate 2=3+4
Achiziţii publice ‐ Impactul corecţiilor
financiare în cheltuielile auditate
3
Alte domenii ‐ Impactul
cheltuielilor neeligibile în cheltuielile auditate
4
% corecţii din achiziţii publice în
total
POR 272.637 5.455 3.665 1.790 6,73% POS Mediu 765.597 5.565 4.515 1.050 8,29% POS Transport 3.437.579 35.159 18.505 16.654 34% POS CCE 1.220.537 30.718 23.188 7.530 42,59% POSDRU 277.000 28.551 4.014 24.537 7,37% PODCA 182.181 782 558 224 1,02% POAT 93.340 0 0 0 0
TOTAL 6.248.871 106.230 54.445 51.785
Sursa: Raportul Public al Curţii de Conturi a României pe anul 2013, publicat în decembrie 2014
Valoarea cea mai mare a corecţiilor financiare cu impact în cheltuielile declarate, aplicate de
către Autoritatea de Audit în urma misiunilor de audit de operaţiuni derulate în perioada de
raportare, s‐a înregistrat la nivelul POSCCE, unde au fost aplicate corecţii financiare cu impact în
cheltuielile auditate în sumă de 23.188 mii lei, ceea ce reprezint 42,59% din impactul total al
corecţiilor financiare aplicate în cheltuielile declarate în anul 2013.
29 Studiul “Identifying and Reducing Corruption in Public Procurement in the EU” http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/anti‐fraud‐policy/research‐and‐studies/identifying_reducing_corruption_in_public_procurement_en.pdf 30 RAPORTUL PUBLIC pe anul 2013 al Curţii de Conturi a României, Decembrie 2014 , pagina 459 http://media.hotnews.ro/media_server1/document‐2015‐02‐12‐19362134‐0‐raport‐public‐2013.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
39
Un volum ridicat al corecţiilor financiare s‐a înregistrat şi la nivelul POS Transport, respectiv
18.505 mii lei, reprezentând 34% din impactul total al corecţiilor financiare aplicate de către
Autoritatea de Audit, cumulat pentru cele 7 Programe Operaţionale pentru care au fost
derulate acţiuni de audit de operaţiuni în perioada de raportare.
La nivelul POAT nu au fost aplicate corecţii financiare, iar la nivelul POSDRU şi PODCA acestea
au fost sub 2% din totalul corecţiilor stabilite de către Autoritatea de Audit în urma misiunilor
de audit de operaţiuni derulate în perioada de raportare.
O altă problemă care trebuie menţionată aici este însuşi Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
(SEAP) care este adesea reclamat de cei nevoiţi să apeleze la el pentru organizarea licitaţiilor
sau participarea la ele. Nu doar companiile private au probleme cu SEAP, mari autorităţi
contractante se plâng că procedurile sunt adesea viciate de problemele tehnice, că e lent şi
complicat. Cu alte cuvinte, România poate pierde fonduri, din cauza unor probleme pur tehnice.
Problemele specifice apar, de asemenea, la nivelul ofertanţilor, dar şi la cel al autorităţilor
contractante. Firmele au probleme cu încărcarea fişierelor în SEAP, care poate dura ore în şir.
De aceea, multe nu reuşesc să depună ofertele în termenele prevăzute.
În scopul de a identifica cele mai mari deficienţe ale SEAP‐ului şi de a oferi soluţii, în 2014
echipa licitatia.ro a făcut un studiu la care au participat 162 de persoane care utilizează SEAP. 31Concluziile studiului sunt următoarele:
‐ 8% din cei chestionaţi au susţinut că SEAP nu are nici o deficienţă si că sunt mulţumiţi de
funcţionarea lui şi încă 7% au susţinut că nu‐i pot identifica deficienţele
‐ restul de 85% consideră că SEAP are deficienţe: 40% consideră că birocraţia şi transparenţa
informaţiilor (accesul liber la informaţii) e una din cele mai mari deficienţe, 30% consideră că
deficienţele de ordin tehnic ar fi mai grave iar 15% nu au încredere în SEAP.
Dintre factorii care au dus la amplificarea fenomenului de aplicare a corecțiilor financiare se
numără:
- existența prea multor organe de control paralele (de ex.: asupra documentaţiei de
atribuire se pronunţă ANAP, UCVAP, Autoritatea de Management, la care după caz se
adaugă şi CNSC, Tribunale, DNA, Autoritatea de audit, etc.).
- Inconsecvenţa în modul de interpretare şi aplicare a legilor de către organele de control
(ANAP, UCVAP, CNSC, Autoritatea de Management, Ministere, Curtea de Conturi,
Tribunale/Curţi de Apel, DNA, Organe de cercetare penală, etc.) cu efecte grave asupra
implementării proiectelor.
31http://www.revista‐achizitii.ro/index.php/care‐sunt‐cele‐mai‐mari‐deficiente‐ale‐seap‐ului‐e‐licitatie‐ro‐solutii
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
40
3. Probleme de concepţie a Programelor Operaţionale
În cazul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice, mediul privat, căruia i
se adresează în cea mai mare parte acest program, nu a reușit în primii ani ai perioadei 2007‐
2013 să beneficieze de fondurile nerambursabile disponibile, cauzele principale fiind atât
atractivitatea scăzută a unora din priorităţile de finanţare stabilite cât şi managementul
defectuos32 al programului. În mod normal, POSCCE ar fi trebuit să fie primul program care
termină alocarea financiară, pentru că oportunitatea unor bani nerambursabili pentru mediul
privat este o şansă majoră pentru dezvoltarea afacerilor în diferite sectoare de activitate, cu
toate acestea, având în vedere ca procesul de evaluare a durat foarte mult, contractarea
proiectelor selectate s‐a finalizat doar în 30.06.2014.
Din anul 2013, agențiile de dezvoltare regională au preluat de la Ministerul Economiei
implementarea Axei 1 a POSCCE, având o contribuție importantă la accelerarea absorbției
acestor fonduri la nivelul companiilor.
Tot în etapa de concepţie, datorită lipsei de coordonare între unele instituții care au jucat rolul
de Autorități de Management, au fost finanțate, în domeniul infrastructurii sociale, centre
pentru instituționalizarea și segregarea persoanelor cu probleme speciale, contrar politicilor și
practicilor la care România a aderat prin ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi.33
Astfel, în cadrul Programului Operaţional Regional – DMI 3.2
Reabilitare/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale s‐au aprobat
un număr de proiecte cu valoare semnificativă destinate persoanelor cu dizabilităţi care vizează
în continuare instituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi.
Mai multe programe operaționale au avut de suferit de pe urma problemelor de concepţie a
mecanismelor de evaluare a proiectelor: bine‐cunoscutul principiu primul venit ‐ primul servit s‐
a dovedit a fi o soluţie mai puțin eficientă, pentru că a dus la selecţia unor proiecte declarate
câştigătoare care nu au fost sustenabile sau care au avut ulterior probleme majore în
implementare. În această situaţie se află mai ales organizaţii neguvernamentale create special
pentru atragerea de bani europeni.
De asemenea, sunt cunoscute cazurile unor entități care, cu o experiență anuală de
management a unor bugete ce nu depășeau anterior câteva mii de euro, au ajuns în situația de
32Auditul Ministerului Economiei din iulie 2012 asupra Programului a relevat că la nivelul Autorităţii de Management existau 4.534 de proiecte neevaluate 33Articolul 19 din Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
41
a câștiga și chiar 2 – 3 proiecte cumulând bugete de milioane de euro (mai ales în cadrul
Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), riscul unui management
defectuos și implicit a unor nereguli/suspiciuni de fraudă fiind semnificativ în aceste cazuri.
Aceste exemple pot fi puse tot pe seama unor deficiențe în formularea mai clară a unor criterii
de evaluare și selecție care să diminueze apariția situațiilor mai sus menționate.
4. Indicatori nerealişti sau impropriu formulaţi
Indicatorii de program stabiliți în cazul multora dintre Axele prioritare ale unor Programe
Operaționale au fost impropriu formulați. 34Exemplele în acest caz sunt multiple (ex: la PODCA –
gradul de colectare al veniturilor proprii – 95% în 2015, în condițiile în care analiza dinamicii
acestui indicatori de‐a lungul ultimilor ani arată că gradul de colectare nu depăşeşte 60 – 65%
la nivel național sau la POSDRU – număr de participanți la programe de formare
profesională continuă, fără o analiză a integrării acestora pe piața muncii sau o corelare a
acestor programe cu nevoile de pe piața). Problema atingerii indicatorilor de program este una
extrem de importantă, cu un posibil impact în ce privește absorbția mai puternic decât cel al
corecțiilor financiare aplicate pentru nereguli în procedurile de finanțare a proiectelor aflate în
implementare.
Acest lucru s‐a transpus, de multe ori, în asumarea unor indicatori nerealiști care nu au avut
impactul dorit. Nu suma de bani în sine este, în ultimă instanţă, cea mai importantă, ci
rezultatele sustenabile pe care proiectele ar trebui să le producă şi creşterea economică. În
România s‐a pus accentul prea puţin pe proiecte mari de dezvoltare, proiecte integrate cu
impact naţional.
Fiecare Autoritate de Management a avut rolul de a‐și organiza modul și regulile de alocare a
fondurilor și respectiv de control a corectitudinii implementării acestora, urmărind concomitent
creșterea gradului de absorbție și cheltuirea corectă a acestor resurse. Din păcate, când acest
echilibru nu este realizat corespunzător, decizii, aparent orientate către atingerea primului
obiectiv menționat (creșterea gradului de absorbție) precum alocarea de proiecte pe principiul
”primul venit, primul servit nu au făcut decât să creeze cadrul și uneori să determine finanțarea
de proiecte propuse de entități cu o capacitate necorespunzătoare și neverificată adecvat
înaintea semnării contractelor de finanțare, conducând ulterior la probleme în implementare și
uneori chiar la blocarea finanțărilor.
34Problemele sistemice ale eşecului managementului Fondurilor Structurale în România, IPP Bucureştihttp://fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00012066/30aok_ipp‐raport‐fs‐editia‐ii.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
42
De asemenea, situații ca cele generate în cadrul Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Economice pentru care Comisia Europeană a întrerupt plățile pe axa 3 în
decembrie 2014 ca urmare a identificării în urma activității de audit a unor dovezi care sugerau
mai multe încălcări ale directivei privind achizițiile publice (ex: înțelegeri secrete între firmele
ofertante și companiile care au elaborat documentațiile de atribuire), trebuie să constituie un
serios semnal de alarmă.
5. Capacitate limitată de răspuns la modificări imprevizibile ( ex: criza financiar‐economică
globală)
Proiecțiile pentru perioada de finanțare 2007 – 2013 s‐au făcut într‐o perioadă în care Europa
era în plină creștere. Nu se întrevedeau probleme de natură economică de genul recesiunii care
a urmat. În cazul României, detaliile legate de strategia de implementare a programelor
finanțate prin fonduri europene se regăsesc în Cadrul Strategic Național de Referință 2007 –
2013. Acesta fiind elaborat în anul 2006, când România era în plină ascensiune economică ,
scopul declarat a fost ”reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre
România și statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creșteri suplimentare de
15‐20% a PIB până în anul 2015” (CSNR, 2006).
Construite pe un scenariu de continuă ascensiune economică,în elaborarea previziunilor nu s‐a
tinut cont de riscuri şi de o posibilă inversare a trendului de creștere conform principiilor
economiei, previziunile au fost infirmate de evoluția economică din perioada 2007‐2013.
România a înregistrat în 2009 și în 2010 o creștere economică negativă, trecând de la o rata
reală de creștere a PIB în 2008 de +7,3%la o scădere drastică a acestuia în anul următor de ‐
6,6%.
Pe întreaga durată a perioadei de finanțare 2007‐2013, economia României a avut evoluții
oscilante. Odată cu instalarea crizei, strategia de utilizare a fondurilor structurale în țara noastră
a fost regândită. Autoritățile naționale au fost nevoite să ia anumite măsuri în
scopul35creșteriigradului de absorbție și utilizare a fondurilor europene pentru contracararea
efectelor crizei financiare internaționale, însă acestea au apărut cu întârziere și au avut o
amploare limitată. În majoritatea cazurilor, fondurile europene au fost pârghia de ajutor în
economie, cu toate problemele tehnice și instituționale întâlnite în procesul de accesare a
sumelor respective.
35http://www.fonduri‐structurale.ro/detaliu.aspx?eID=3821&t=Stiri
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
43
Printre măsurile menite să contractareze efectele crizei economice și să sprijine absorbția
fondurilor structurale se numără:
Creșterea ponderii finanțării nerambursabile acordată microîntreprinderilor în cadrul
Programului Operațional Regional 2007‐2013, Axa prioritară 4, Domeniului Major de
Intervenție 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor la 100% începând cu cel de‐al
doilea apel de proiecte, lansat în toamna anului 2009. Inițial programul finanțata 70% din
totalul cheltuielilor aprobate pentru microîntreprinderile câștigătoare;
Introducerea mecanismului decontării cererilor de plată, prin modificarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale. Scopul acesteia a fost optimizarea fluxurilor financiare din cadrul programelor
operaţionale finanţate din instrumente structurale şi pentru asigurarea capacităţii de
absorbţie a acestor fonduri și în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor
alocate României de către Comisia Europeană, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor
proiectelor. Pentru evitarea întârzierilor majore în implementarea proiectelor şi
neatingerea obiectivelor acestora s‐a impus elaborarea unor reglementări privind unele
măsuri financiare pentru asigurarea creşterii gradului de absorbţie a instrumentelor
structurale alocate României în perioada 2007‐2013. Această măsură a intrat în vigoare în
aprilie 2013 și a avut efectul de a accelera implementarea proiectelor.
6. Adâncirea disparităţilor, deşi scopul Programelor Operaţionale era reducerea lor
Lipsa unei viziuni integrate de dezvoltare la nivel naţional pe termen mediu şi lung, cu priorităţi
sectoriale, dar şi regionale de dezvoltare, care ar fi trebuit să fie transpuse în obiective
finanţabile este problema tuturor Programelor Operaţionale, fără excepţie. Analiza indicatorilor
macroeconomici arată că persistă sau se adâncesc disparităţile de dezvoltare la nivel teritorial.
Deşi s‐a invocat permanent principiul dezvoltării durabile şi echilibrate între regiuni, în fapt, o
parte considerabilă din finanțările europene a ajuns la proiecte provenind din acele
regiuni/judeţe cu capacitate deja crescută atât financiară, cât şi la nivelul profilului şi
experienţei beneficiarilor. Această realitate confirmă faptul că fondurile europene sunt atrase
mai ușor de solicitanții cu posibilităţi financiare, în absenţa unor criterii de calificare care să
acorde şanse sporite zonelor sectoarelor economice vulnerabile.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti36, cele mai multe
fonduri în valoare absolută au fost accesate, în ordine, de beneficiari din: Municipiul Bucureşti,
judeţul Iaşi şi judeţul Cluj. Diferenţa majoră dintre Bucureşti şi următoarele clasate se justifică şi
36http://fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00012066/30aok_ipp‐raport‐fs‐editia‐ii.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
44
prin faptul că în aceste sume sunt incluse şi proiectele autorităţilor centrale cu sediul în
Bucureşti (ministere, agenţii guvernamentale etc.).
Din punct de vedere al celor mai mari proiecte (ca buget) pe fiecare Program Operaţional
accesate în diferite regiuni, situaţia nu se schimbă fundamental: cele mai mari proiecte din POR
au mers către beneficiari din Iaşi, din POSDRU către beneficiari din Bucureşti, din POS Mediu –
Braşov, din PODCA către Bucureşti, iar din POSCCE către beneficiari din Bucureşti şi Cluj.
Noul ciclu de programare aduce câteva schimbări importante în ce privește utilizarea fondurilor
europene sintetizate în tabelul de mai jos:
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
Fig. 2.11.
Noile variante ale PO (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate
Administrativă, Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Capital
Uman, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică) au
reușit să includă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP)37, un inventar mai detaliat —
cel puțin în anumite domenii — al tipurilor de investiții prioritare care urmează a fi realizate cu
bani europeni. Potrivit aceleaşi surse Programele Operaţionale care aduc cele mai multe
elemente noi în perioada 2014 – 2020 sunt POCU, POR şi POCA.
37 http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/07/24/comunicat‐de‐presa‐ipp‐14‐26‐56
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
45
Programul Operațional Capital Uman (aprox. 3,5 miliarde euro alocare) nominalizează cel mai
clar sectoarele prioritare cu potențial competitiv pentru formare (ex: industria auto, sectorul
TIC, industria alimentară, sectorul farmaceutic, industria mobilei etc.), fără, însă, o asumare
fermă a integrării de lungă durată pe piața muncii în aceste domenii.
Programul Operațional Regional (cu cea mai mare creștere — 6,7 miliarde) vine cu o serie de
elemente noi (44% alocare pentru prima dată din fonduri europene, în vederea creșterii
eficienței energetice a clădirilor publice, respectiv a clădirilor de locuințe; se vor face investiții
pentru mijloace de transport noi, nepoluante, cu accent pe transportul electric și facilități
pentru persoanele cu mobilitate redusă; 250 milioane Euro se vor aloca pentru sistemul
integrat de cadastru și carte funciară — neeligibil în actualul exercițiu financiar; se încheie o eră
în finanțarea infrastructurii centrelor rezidențiale de capacitate mare, adesea suprapopulate cu
persoane aparținând grupurilor vulnerabile, mai ales persoane cu dezabilități, finanțându‐se
tranziția către servicii în comunitate — Institutul pentru Politici Publice (IPP) având un rol
semnificativ în determinarea acestei priorități de finanțare; în comunitățile defavorizate se are
în vedere o abordare integrată — proiecte care să atingă concomitent infrastructura de locuire,
cu servicii de educație, sănătate, angajare în muncă etc.) nominalizându‐se în mod expres că
aplicanţii eligibili vor fi structuri asociative multi‐sectoriale: Grupurile de acțiune locală.
Programul Operațional Capacitate Administrativă (aprox. 500 milioane de euro) introduce
conceptul de: standarde de cost în serviciile publice (pe care IPP l‐a promovat constant în
activitatea sa), adaugă un domeniu finanțabil nou: sistemul judiciar, continuând și investițiile în
formarea resursei umane din administrație. Pentru prima dată sistemul judiciar va fi eligibil să
depună proiecte în direcția eficientizării și a creșterii transparenței.
MFE si INS lucrează la stabilirea unor standarde de cost, astfel încât beneficiarii care se
încadrează în aceste standarde să nu mai fie obligaţi să aducă documente justificative pentru
achiziţiile realizate. O altă procedură vizează sistemul electronic de implementare a proiectelor,
care se afla încă în testare internă la nivelul ministerului.38
Au existat progrese făcute în materia abordării proiectelor integrate prin măsuri concrete (de
exemplu, abordarea de tip CLLD – dezvoltare locală bazată pe comunitate, în care vor fi
implicate structuri care includ autorități locale, societatea civilă, mediul de afaceri local și
beneficiarii proiectelor și care vor fi finanțate din mai multe programe simultan) însă este
regretabil faptul că nu s‐a reușit identificarea mecanismelor prin care noile Programe
Operaționale să promoveze proiecte cu impact integrat regional major, care să permită
38 http://fonduri‐structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16844
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
46
asocierile între municipalități sau județe (așa numita abordare ITI – investiții teritoriale
integrate).
Propunerea vizând amendarea cadrului legal privind achizițiile din România urmărește foarte
bine încurajarea autorităților contractante să selecteze oferte în primul rând pe baza aprecierii
duratei de viață a produsului procurat, astfel încât să se obțină și în România o calitate sporită a
produselor și serviciilor achiziționate, cu durabilitate mai mare în timp, care să evite repetarea
procedurii de achiziții după o scurtă perioadă. Experiența concludent explicată de experții
norvegieni și olandezi a convins autoritățile române să introducă în propunerile de modificare a
legislației achizițiilor și obligativitatea aprecierii impactului asupra mediului înconjurător (atât
pe termen mediu, cât și mai lung), respectiv implicațiile asupra conduitei sociale, respectiv a
costurilor sociale asociate ofertelor prezentate.
Este de apreciat, de asemenea, faptul că autoritățile române urmăresc, așa cum rezultă din
propunerile de amendare a cadrului legal, să ușureze povara administrativă a operatorilor
economici, eliminând prevederile potrivit cărora, până acum depuneau aceleași documente în
justificarea experienței lor în domeniul aplicabil achiziției la fiecare procedură, aceste modificări
nefiind însă de natură a afecta libera concurență/accesul noilor operatori pe piață.
În perioada 21‐31 iulie 2015 spre a evita situații similare în implementarea proiectelor ce vor fi
cofinanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014‐2020, Autoritatea de Management
și Organismele Intermediare POS DRU au organizat sesiuni de dialog cu beneficiarii. În cadrul
acestor sesiuni s‐au identificat o serie de probleme întâmpinate în implementarea proiectelor
pe care Autoritatea de Management și Organismele Intermediare și le‐au însușit oferind
ulterior răspunsuri care pot fi găsite pe site‐ul MFE39
În ciuda problemelor de concepție ale unora dintre programele operaționale dar și a
mecanismelor de implementare, impactul fondurilor structurale a fost unul pozitiv, per
ansamblu, la nivelul economiei.
Deși încă nu există date suficiente pentru toate programele pentru a evalua impactul cumulat al
finanțărilor din fondurilor europene, putem exemplifica, prin câteva informații privind studiile
de impact realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la
impactul POR 2007‐2013.
39 http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/comunicate/2015/08‐august/Probleme‐si‐solutii‐in‐
implementarea‐POSDRU.pdf
Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României
47
Rapoartele au relevat faptul ca Regio a contribuit la creșterea calității vieții în orașele care au
beneficiat de acest sprijin, iar centrele urbane au devenit mai atractive atât din punctul de
vedere al mediului de afaceri cât și din punctul de vedere al persoanelor active.
Studiile de evaluare au fost realizate în perioada 15.12.2014 ‐ 14.07.2015. Printre rezultate se
numără:
DMI 4.3 Microîntreprinderi: beneficiarii proiectelor au cu 2,4 locuri de munca per
întreprindere mai multe decât non‐beneficiarii, au o capacitate mai crescută de a exploata
oportunitățile de piață, cele care au beneficiat de sprijin și‐au mărit personalul în medie cu 3
angajați.
DMI 1.1 Orașe – Poli de dezvoltare urbana: numărul mediu al persoanelor angajate este mai
mare cu 8,31% iar rata șomajului mai mică cu 0,89%, dublarea ratei imigrației, creștere a
ratei natalității cu 5,5%, atractivitate pentru investitori.
DMI 3.4 Infrastructura educaționala: îmbunătăţirea infrastructurii educaționale mai ales în
localitățile sărace, facilitatea accesului la educație în special a persoanelor din mediul rural și
a celor cu nevoi speciale si dizabilităţi.
DMI 3.2 Servicii sociale: a crescut calitatea serviciilor sociale oferite, a crescut numărul
angajaților echivalenți cu normă întreaga în unitățile finanțate prin Regio.
DMI 5.2 Turism: proiectele cele mai eficiente sunt cele implementate în orașele mari și în
stațiunile turistice de interes național și local, creșterea numărului locurilor de cazare cu
28,25 camere/beneficiar IMM.
48
3. Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii
Centru
3.1. Profilul socioeconomic și analiza SWOT a Regiunii Centru
3.1.1. Teritoriul și așezările umane
Regiunea Centru este situată în partea centrală a României și în partea de sud‐est a Europei și a
Uniunii Europene. Prin poziția geografică, Regiunea Centru este bine relaționată teritorial,
realizând conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare din România. Regiunea Centru este
formată din 6 județe (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu), care însumează o
suprafață de 34100 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul țării.
Personalitatea geografică a Regiunii Centru, pusă în evidență de armonia morfologică a
reliefului și dispoziția concentrică a acestor trepte de relief, a avut o influență favorabilă asupra
configurației și dezvoltării rețelei de așezări, căilor de transport și hidrografiei. Particularitățile
geografice au permis dezvoltarea unei rețele de transport, considerată ca fiind una strategică,
integrând rețeaua de orașe de importanță regională în sistemul național, în special în
Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Particularitățile reliefului montan impun în multe zone
dificultăți de accesibilitate și dezvoltare a așezărilor din zonele rurale.
Climatic, pe cea mai mare suprafaţa din regiune se resimt influenţele climatice vestice (Munţii
Apuseni şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei). Altitudinea Carpaţilor Meridionali şi Orientali
joacă un rol de barare în calea influenţelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei.
Condițiile pedoclimatice variate și în mare parte favorabile permit o diversificare a activităților
agricole, cu potențial ridicat de valorificare economic.
Resursa regenerabilă de energie cu cel mai mare potențial de valorificare la nivelul Regiunii
Centru este biomasa. Importante sunt şi resursele hidroenergetice ale Mureșului, Oltului și
Sebeșului. Potențialul hidroenergetic al cursurilor repezi de munte este exploatat în principal
pe cursul râurilor Sebeș, Sadu și Olt. În zona Munţilor Apuseni, cel mai important râu din punct
de vedere al valorificării potenţialului hidroenergetic este Arieşul.
Cele mai fertile soluri pretabile în special pentru cereale sunt cele din clasa molisoluri, specifice
zonelor de câmpie cu altitudini sub 300 de metri. Acestea prezintă o omogenitate în partea
centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
Pe teritoriul Regiunii Centru există o diversitate de bogății naturale ce se găsesc atât în subteran
cât şi la suprafaţă, acestea constituind o premiză importantă în dezvoltarea economică.
Principalele bogății sunt: gaz metan, resurse metalifere, sarea, ape minerale, cărbunele, rocile
de construcție, terenurile arabile, fondul forestier.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
49
Rețeaua de localități din Regiunea Centru este formată din 57 de orașe dintre care 20 sunt
municipii (cele mai multe fiind în județele Alba, Brașov, Harghita și Mureș în număr de 4), 357
de comune și 1788 de sate.
Brașovul este singurul oraș cu peste 200.000 de locuitori (acesta este în același timp pol de
creștere), 2 orașe au numărul populației cuprins între 100.000 și 200.000 de locuitori (Târgu
Mureș și Sibiu, considerate poli de dezvoltare urbană), 2 orașe au între 50.000 și 100.000 de
locuitori (Alba Iulia și Sfântu Gheorghe, restul orașelor având o populație sub 50.000 de
locuitori, 6 orașe au 30 000 și 50 000 locuitori iar 8 orașe au între 20 000 și 30 000 locuitori.
Majoritatea localităților urbane (38 orașe și municipii) se încadrează în categoria orașelor mici,
cu o populație sub 20 000 locuitori.
În Regiunea Centru există două zone metropolitane având ca centre polarizatoare polul de
creștere Brașov (Zona Metropolitană Brașov) și polul de dezvoltare urbană Târgu Mureș (Zona
Metropolitană Târgu Mureș)
Cele mai multe comune sunt în Mureș (91), iar cele mai puține în Covasna (40) și Brașov (48).
Particularităților geografice au influențat direct dezvoltarea și repartiția spațială a așezărilor
rurale. Cele mai multe sate sunt în județul Alba (656), majoritatea fiind mici și foarte mici
(foarte multe cătune în Munții Apuseni cunoscute sub numele de crânguri).
La nivelul Regiunii Centru există un număr mare de Grupuri de Acțiune Locală (GAL‐uri) ce
vizează în special dezvoltarea rurală integrată a unităților administrativ ‐ teritoriale prin
parteneriate de dezvoltare intercomunitară.
3.1.2. Populația și forța de muncă
Cu o populație totală de 2,35 milioane locuitori în 2014, Regiunea Centru se situează pe poziția
a 5‐a în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populației este scăzută
(69 locuitori/kmp), sub cea înregistrată la nivel național. Densități reduse ale populației se
găsesc în județele Harghita, Alba și Covasna, județe cu relief predominant montan și fără orașe
cu peste 100 000 locuitori.
Populația regiunii s‐a redus cu 12,7% în ultimii 20 ani, iar până în anul 2050, potrivit
prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din populația actuală.
Cauzele principale ale scăderii numărului populației: migrația externă și sporul natural negativ
determinat de reducerea rapidă a natalității după anul 1990. Regiunea Centru se confruntă cu
un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor ajungând la 15,9% în
anul 2014, prognoza pentru 2050 fiind de 31,1%.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
50
Rata de urbanizare la nivelul Regiunii Centru era în 2014 de 57,8%, fiind superioară celei
înregistrate la nivel național. Rețeaua localităților urbane cuprinde 20 municipii și 37 orașe.
Regiunea Centru se caracterizează printr‐o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă.
Românii formează majoritatea absolută a populaţiei din Regiunea Centru (61,2%), fiind urmaţi
de maghiari (28,6% din totalul populaţiei), romi ( 4,7% din total)
Din cele 2355,3 mii persoane, reprezentând populația totală a Regiunii Centru la 31 decembrie
2013, populația activă numără 1110,6 mii persoane (47,2% din total), în timp ce resursele de
muncă însumează 1657,1 mii persoane, reprezentând 70% din populația regiunii (aici fiind
incluse toate persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei
de muncă, aflate în activitate). Diferența de 546,5 mii persoane este constituită din studenții și
elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte categorii de
persoane neocupate.
Rata de activitate și rata de ocupare a populației în vârstă de muncă s‐au redus semnificativ în
ultimii 23 ani, ajungând la 60% respectiv 54,2% în anul 2013. Mediul urban deține, la nivel
regional, 64,7% din totalul populației ocupate, consecință a ratei superioare de ocupare a
populației în rândul populației urbane.
Ponderea forţei de muncă cu studii superioare a crescut semnificativ în ultimii ani, aceste
tendințe fiind de aşteptat să continue în perioada următoare. Sectorul serviciilor deţinea în
2013 cea mai mare pondere din populaţia ocupată (43,2%), fiind urmat de industrie (27,3%) şi
agricultură (22,9%). Faţă de anii anteriori ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor a
crescut simțitor, scăderi notabile înregistrându‐se în ce privește ponderea populaţiei ocupate în
industrie și în sectorul agricol.
La sfârşitul anului 2013 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6,3% (în rândul femeilor fiind
de 6,1%), cu 0,6 p.p. peste rata la nivel naţional. Se constată disparități intraregionale
semnificative: cea mai înaltă valoare se înregistrează în judeţul Alba (10,2%), iar cea mai redusă
în judeţele Brașov și Sibiu (4,7% respectiv 4,8%).
3.1.3. Infrastructura regională
Infrastructura de transport
Regiunea Centru se bucură de o poziție privilegiată în ce privește accesibilitatea și conexiunile
rutiere cu restul țării și cu Europa. Regiunea Centru este străbătută de cinci drumuri europene
(în total 951 km). Sud‐vestul regiunii este traversat de Coridorul IV pan‐european de transport,
rută ce va asigura o legătură rapidă între extremitatea sud‐estică a Europei și Europa Centrală.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
51
Modernizarea reţelei TEN‐T va avea un impact major în reducerea timpului călătoriei pentru
pasageri şi bunuri.
La sfârșitul anului 2014, rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 11307 km,
reprezentând 13,3% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Cea mai mare densitate
a drumurilor publice este în județul Alba, iar cea mai mică în județul Covasna. Comparativ cu
media la nivelul Uniunii Europene, densitatea drumurilor publice la nivelul Regiunii Centru este
de 4 ori mai mică. Aproximativ 10% din drumurile comunale sunt cu îmbrăcăminți ușoare
rutiere dintre care jumătate sunt cu durată de serviciu depășită. O parte din șoselele care
asigură accesibilitatea spre zone și obiective turistice au o stare tehnică precară. Dezvoltarea
economică și creșterea gradului de motorizare determină creșterea accentuată a nevoilor de
transport creând o presiune suplimentară asupra infrastructurii existente. Astfel, apare ca
evidentă necesitatea unor investiții semnificative atât în extinderea rețelei rutiere cât și în
reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale.
În anul 2014, lungimea totală a căilor ferate din regiune era de 1333 km dintre care jumătate
electrificată (666 km). Regiunea Centru este străbătută de trei magistrale feroviare din cele opt
la nivelul întregii țări (magistralele 200, 300 și 400). Există zone izolate din punct de vedere al
transportului feroviar (de pildă, zona Munților Apuseni din județul Alba și zona dintre Miercurea
Ciuc și Odorheiu Secuiesc). În ultimii 20 de ani transportul feroviar la nivel național și regional a
înregistrat un declin atât sub aspectul stării infrastructurii de transport cât și al traficului
În regiune funcționează două aeroporturi internaționale la Sibiu și Târgu Mureș. În ultimii ani
transportul internațional și intern de pasageri și mărfuri a crescut constant. În prezent se
lucrează la cel de‐al treilea aeroport al Regiunii Centru ce va fi situat în zona Brașov – Ghimbav,
iar după punerea sa în funcțiune se va putea răspunde mai bine cererii în creștere și va
contribui la stimularea creșterii economiei regionale.
Transportul urban specific asigurării de servicii pentru transportul pasagerilor pe distanțe scurte
s‐a dezvoltat, însă are în prezent o capacitate medie de transport. O necesitate o constituie
elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașele regiunii.
Infrastructura de utilități publice
În anul 2013, la nivelul Regiunii Centru, 322 municipii, orașe și comune erau conectate la rețele
publice de alimentare cu apă. Dacă în mediul urban există rețele publice de apă în 56 din cele
57 localități urbane ale regiunii, în rural doar 75% din comune aveau rețele de distribuție a apei
potabile. Regiunea Centru ocupa în 2012 locul al 4‐lea în ceea ce privește ponderea populației
deservită de sistemul public de alimentare cu apă din total populație (60,4%), după regiunile
București Ilfov (80%) , Vest (65,2%) și Sud‐Est (61,2%), media națională fiind de 56,8%. În 2013
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
52
un număr de 187 de localități erau dotate cu instalații de canalizare publică, dintre care 56 erau
municipii și orașe, iar 131 comune (37% din total)
Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale a crescut continuu ajungând în 2013 la
243 localități. În mediul rural din regiune, în peste jumătate din comune se distribuiau gaze
naturale, cu 13% mai multe comune față de anul 2005. În perioada 2005 – 2013 numărul
localităților în care se distribuie energie termică a cunoscut un declin continuu, de la 22
localități la 14 localități. În 2013, la nivel regional în nicio comună nu se distribuia energie
termică, situație similară fiind și în regiunile Sud Vest Oltenia și București Ilfov.
Fondul de locuințe
Fondul de locuinţe din Regiunea Centru a cunoscut o dezvoltare continuă în perioada 1990‐
2014, modestă între anii 1990 şi 2000 şi mai accentuată în ultimii 14 ani. În anul 2014, fondul
de locuințe la nivelul regiunii era de 1 023 422 de locuințe, cu peste 5000 locuințe mai mult față
de anul anterior. La regional, numărul de locuinţe noi, terminate anual, s‐a redus după 1990,
timp de 10 ani menținându‐se între 2000 și 3000 de locuințe (cu excepția anului 1993, sub 1600
locuințe). În perioada 2010‐2014, media anuală a numărului de locuințe nou construite a fost
de 4439, cele mai multe locuințe au fost finalizate în 2008, în județul Sibiu (3040 locuințe),
județele Brașov și Sibiu situându‐se în fruntea ierarhiei la nivel regional.
Infrastructura de telecomunicații
La nivelul județelor Regiunii Centru, ponderea populației fără acces la conexiuni în banda largă
sunt cuprinse între: 50% ‐ 80% în județul Covasna; 40% ‐ 50% în județul Alba și 20% ‐ 40% în
județele Brașov, Harghita, Sibiu și Mureș. În 2013, 51,3% din gospodăriile din Regiunea Centru
dispuneau de calculator acasă, regiunea noastră ocupând locul cinci la nivel național. În același
an, circa jumătate din gospodăriile din Regiunea Centru erau conectate la internet de acasă. De
asemenea, 56,6% dintre persoanele în vârstă de 16‐74 ani din Regiunea Centru au accesat
internetul utilizând telefoane mobile (61,8% la nivel național), iar 50,5% dintre persoanele din
aceeași grupă de vârstă au accesat internetul prin calculatoare portabile (ponderea la nivel
național fiind de 54,3%).
Infrastructura de sănătate
În anul 2013, Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități sanitare compusă din 65 spitale,
14 ambulatorii de specialitate, 70 policlinici, 2 centre de sănătate cu paturi de spital, 8 unități
medico‐sociale, 24 dispensare, 1541 cabinete stomatologice, 1492 cabinete de medicină
generală și de familie, 221 cabinete școlare și studențești și unități medicale de alte tipuri.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
53
Cele mai multe unități sanitare sunt în Brașov și Mureș, iar cele mai puține în Covasna și
Harghita. La nivel de județ cele mai mari creșteri a numărului de unități sanitare s‐a înregistrat
în Brașov, Mureș și Sibiu, iar cele mai mici în Harghita și Covasna.
La nivel regional, în 2013 față de anul 2005 s‐a înregistrat o creștere a numărului de medici cu
23%, a numărului de stomatologi cu peste jumătate (53%), a numărului de farmaciști cu o 40%.
Numărul cadrelor medicale sanitare medii a stagnat, înregistrându‐se chiar scăderi
semnificative în unele județe (Brașov ‐23%).
Multe sate din Regiunea Centru (în special mediul rural din zonele montane izolate) se
confruntă cu o lipsă a infrastructurii de sănătate și a dotărilor din sistemul sanitar. Este
necesară stimularea cadrelor medicale în vederea perfecționării acestora și asigurării de servicii
medicale de calitate.
La nivelul regiunii infrastructura de sănătate este parțial învechită, pentru multe unități
sanitare fiind necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum achiziționarea de noi
echipamente medicale performante și utile derulării activităților specifice. În același timp,
performanțele deosebite realizate de unitățile medicale de elită din regiune precum și
dezvoltarea rapidă a firmelor private fac din sectorul medical și farmaceutic unul din domeniile
regionale de excelență.
Infrastructura socială. Incluziune socială. Comunități defavorizate
Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmbătrânirea populației,
extinderea fenomenului de sărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata ridicată a șomajului în
rândul tinerilor, incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată a abandonului școlar, procent
ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc.
Pentru a răspunde acestor nevoi, funcționează în Regiunea Centru un număr mare de servicii
sociale care se adresează persoanelor aflate în foarte multe tipuri de risc sau vulnerabilitate.
Din numărul total de furnizori acreditați de servicii sociale în 2012 la nivelul României, cei mai
mulți, peste o cincime, au fost din Regiunea Centru (21,3%, 690 de furnizori acreditați). În anul
2011, în regiune funcționau 200 de centre rezidențiale pentru protecția copilului.
La nivelul Regiunii Centru, dar și la cel național, un număr foarte mare de persoane vârstnice se
confruntă cu o serie de probleme dintre cele mai diverse, ei fiind în situația de a avea nevoie de
servicii de asistență socială. În realitate, un număr foarte mic de astfel de persoane beneficiază
de acest lucru (sub 10%). În cele 6 județe ale Regiunii Centru funcționau în 2011 un număr de
49 de centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, reprezentând 15,2% din cele la nivel
național.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
54
Sărăcia este un fenomen social și economic ce s‐a amplificat în România în perioada 2009‐2011
pe fondul puternicei crize economice. Totuși, comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Centru
ocupă penultimul loc privind ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune
socială (28,5%), după Regiunea București ‐ Ilfov (28,4%), cele mai mari ponderi fiind în
Regiunile Nord ‐ Est (51,2%) și Sud ‐ Est (50,0%).
Infrastructura de învățământ
Infrastructura de învățământ este relativ bine dezvoltată, numărul total de unități preșcolare,
școlare, liceale, postliceale, profesionale și de învățământ superior fiind de 930 în anul 2013. La
nivel regional, în anul școlar 2011/2012 rata netă de cuprindere în învățământ a fost de 64,8%,
peste media regională fiind județele Sibiu (67,6%), Brașov (65,5%) și Mureș (65,2%), iar la polul
opus județul Covasna (61,9%).
Cu toate că a crescut numărul specializărilor și în unele cazuri și în unele cazuri oferta de locuri
la facultăți, fie în sistem subvenționat, fie în regim cu taxă, în anul școlar 2013/2014, numărul
studenților a scăzut cu peste un sfert comparativ cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani.
Infrastructura de cercetare (inclusiv cea din universități)
Dezvoltarea sectorului cercetare ‐ dezvoltare ‐ inovare este unul dintre factorii care pot
potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivelul Regiunii Centru estre necesară
întărirea legăturii dintre mediul economic și cel de afaceri, aceasta atrăgând în viitor
dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, a clusterelor industriale și a celor bazate pe
cercetare, accelerând procesul de transfer tehnologic.
În 2013, la nivel regional erau 13 instituții de învățământ superior care însumau un număr de
73 facultăți și un personal didactic de 2612 persoane. Principalele universități din Regiunea
Centru sunt: Universitatea Transilvania din Braşov (cea mai mare), Universitatea „Lucian Blaga”
din Sibiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea ”1 Decembrie
1918” din Aba Iulia, Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, Universitatea de Arte din
Târgu Mureș, Universitatea „Babeş‐Bolyai” – Extensia Universitară Sfântu Gheorghe,
Universitatea ”Sapienţia” – Extensiile Universitare Miercurea Ciuc și Târgu Mureș.
La nivel regional există un câteva centre și institute de cercetare care acoperă variate domenii
de cercetare. Numărul cercetătorilor din Regiunea Centru a crescut în perioada 2005‐2013 cu
peste 260 de salariați, ajungând la 2683. Cu doar 25 salariați în domeniul cercetării ce revin la
10 000 de persoane ocupate, Regiunea Centru se situează pe locul al 6‐lea la nivel național, Din
numărul total de salariați din activitatea de cercetare ‐ dezvoltare din Regiunea Centru, cea mai
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
55
mare pondere a fost în județul Brașov (59,8%, 1604 de salariați), urmat de județele Sibiu
(15,2%) și Mureș (12,8%).
În perioada 2011‐2013, Regiunea Centru s‐a situat pe locul al doilea la nivel național, după
Regiunea București‐ Ilfov în ce privește numărul de cereri de brevete de invenție depuse de
solicitanți români (2313 solicitări).
3.1.4. Dezvoltarea economică
Principalii indicatori macroeconomici
Produsul intern brut obținut în 2012 la nivelul Regiunii Centru totalizează 66,95 miliarde lei (în
prețurile anului 2012), reprezentând 11,2% din valoarea produsului intern brut al României.
Prin valoarea P.I.B./locuitor, Regiunea Centru se situa pe poziția a treia la nivel național, după
Regiunea București‐Ilfov și Regiunea Vest. În anul 2013, produsul intern brut /locuitor al
Regiunii Centru, calculat la paritatea de cumpărare standard, era de 13600 euro, reprezentând
51% din media Uniunii Europene și 94,4% din media națională.
Diferențele apreciabile în ce privește dezvoltarea economică a județelor se reflectă în valorile
indicelui de disparitate a produsului intern brut/ locuitor. Două județe din Regiunea Centru –
Brașovul și Sibiul – se numără printre cele mai dezvoltate din țară, județul Alba se situează în
apropierea mediei naționale, în timp ce celelalte 3 județe ale regiunii sunt cu 20‐30 pp sub
valoarea P.I.B./ locuitor la nivel național.
În anul 2012, productivitatea muncii la nivel regional a fost de 69311 lei, valoare ce depășește
cu 6,6% media națională. Comparativ cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea
muncii din Regiunea Centru atingea, în 2012, aproximativ 54% din acesta. Față de celelalte
regiuni ale României, Regiunea Centru se situa pe poziţia a treia, după Bucureşti şi Regiunea
Vest.
Soldul investițiilor străine directe în Regiunea Centru a urcat, la finele anului 2013, conform
datelor Băncii Naționale a României, la 5,179 miliarde euro (8,6% din totalul investițiilor străine
directe din România), Regiunea Centru plasându‐se pe poziția a doua, după Regiunea București‐
Ilfov în ce privește totalul investițiilor străine.
Exporturile au avut o contribuție importantă la creșterea economică a Regiunii. Exporturile
regionale au înregistrat o evoluție puternic ascendentă în ultimii 14 ani, nivelul acestora
ajungând la aproape 7,5 miliarde euro în anul 2014, de 5,4 ori mai mult comparativ cu nivelul
înregistrat în anul 2001.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
56
Structura economică regională. Evoluția IMM‐urilor
Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanțiale în ultimii 10‐15 ani.
Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă, industria
prelucrătoare grea s‐au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice și a
celor din sectorul terțiar cu precădere. În prezent, pilonii industriei Regiunii Centru sunt
industria alimentară, prelucrarea lemnului industria auto, industria textilă și a confecțiilor,
fabricarea materialele de construcții. IT‐ul și industriile creative cunosc o dezvoltare rapidă,
Regiunea Centru plasându‐se, conform unor studii, pe poziția a treia la nivel național.
Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă la formarea produsului intern brut regional,
având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele mai mari
creşteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicațiile,
sectorul financiar‐bancar si de asigurări. Turismul, cu toate că a înregistrat o serie de progrese
pe anumite segmente, cum ar fi agroturismul, nu reușește să valorifice încă importantul
potențial turistic al regiunii.
La finele anului 2013, în Regiunea Centru existau 57245 întreprinderi locale active, 86,8% dintre
acestea încadrându‐se în clasa microîntreprinderilor (0‐9 salariați), 10,8% în clasa
întreprinderilor mici (10‐49 salariați), 2% în cea a întreprinderilor mijlocii (50‐249 salariați) și
doar 223 firme (0,4% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari.
Motor al dezvoltării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au înregistrat o
dezvoltare susținută începând cu anul 1990, ajungând să reprezinte în anul 2012 aproximativ
73% din efectivul de personal și 63% din cifra de afaceri realizată de întreprinderile locale din
industrie, construcții și servicii,cu excepția celor din sectorul bancar și de asigurări. Criza
economică și modificările în ce privește regimul fiscal au afectat negativ mediul de afaceri din
regiune, numărul de întreprinderi active reducându‐se cu cca 20% într‐o perioadă relativ scurtă
(2008‐2011), urmată de o ușoară redresare.
O nevoie stringentă a IMM‐urilor din regiune este creșterea gradului de modernizare și
extinderea inovării. Pe de altă parte, participarea companiilor autohtone în diversele rețele de
cooperare economică la nivel european este încă la un nivel scăzut.
În Regiunea Centru funcţionează în prezent 15 parcuri industriale iar unul este în curs de
amenajare. 10 dintre acestea se află în județul Brașov, 4 sunt situate în județul Sibiu și câte unul
în județele Mureș și Alba. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Centru funcționează și
alte structuri de afaceri precum: zone industriale, zone de dezvoltare economică, centre de
afaceri și incubatoare de afaceri, dezvoltate prin inițiative publice sau private pentru a răspunde
nevoilor în creștere ale mediului de afaceri.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
57
Totodată, prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri regional si local, Domeniul Major de Intervenție 4.1 Dezvoltarea durabila a
structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala și 4.2 Reabilitarea siturilor
industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi au fost finanțate, în Regiunea
Centru 12 proiecte având ca scop crearea și modernizarea infrastructurii de sprijin pentru
afaceri: incubatoare de afaceri, centre de afaceri, parcuri logistice etc.
Un proces economic recent este crearea clusterelor economice. Până în prezent, în Regiunea
Centru s‐au format clustere funcționale în diverse domenii precum: prelucrarea lemnului și
industria mobilei, prelucrarea metalelor, bioenergia, industria electrotehnică, industria
alimentară, industria textilă, industriile creative.
Cercetarea autohtonă joacă încă un rol redus în dezvoltarea economică, transferul rezultatelor
cercetării și aplicarea lor în economie făcându‐se încet și cu dificultate. Prin restabilirea unei
legături puternice între cercetare și economie și prin creșterea rolului inovării se vor putea pune
noi baze pentru o dezvoltare durabilă a economiei Regiunii Centru.
Agricultura
Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1899,4 mii ha, reprezentând 55,7% din suprafața
totală a regiunii si 13% din suprafața agricolă a României. Modul de utilizare a terenurilor: arabil
39,3%, pășuni 34%, fânețe 25,5%, vii și pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole
0,7%. Deși în scădere cu 14 puncte procentuale față de anul 1992, populația ocupată în
agricultură în 2013 este încă numeroasă (238 mii persoane, reprezentând 22,9% din totalul
populației ocupate a regiunii).
Suprafața medie ce revine pe o exploatație agricolă, la nivel regional, era de 4,13 hectare,
respectiv 4,34 hectare în cazul exploatațiilor ce utilizează suprafețe agricole, mult sub media
europeană (14,1 ha). Ponderea agriculturii în PIB‐ul regional a scăzut puternic în ultimii ani, de
la 19,3% în 1993 la 6,8% în 2011.Productivitatea muncii în agricultură în anul 2011, la nivelul
Regiunii Centru era de 3,1 ori mai redusă comparativ cu productivitatea muncii calculată la
nivelul întregii economii regionale
În anul 2013, în Regiunea Centru s‐a obținut o producție agricolă reprezentând 11,3% din
valoarea producției agricole a României (locul al 5‐lea la nivel național). Din totalul suprafeței
cultivate, cerealele dețin cea mai mare pondere (53,4% din total), urmate de furaje (30,5%),
plantele tehnice (cartoful și sfecla de zahăr) și legume (3,3% din suprafețele cultivate). La
sfârșitul anului 2013, Regiunea Centru deținea 2,05 milioane ovine (22,4 % din efectivul de
ovine al României), 320 mii bovine (15,9% din șeptelul național), 490 mii porcine şi 8,53
milioane păsări.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
58
Cu toate că dispune de un potențial natural semnificativ, agricultura regională se confruntă cu
diverse probleme. Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai
importante cu care se confruntă micii fermieri ce formează marea majoritate a producătorilor
agricoli. Lipsa de organizare a producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a
pieței agricole interne precum și insuficienta reglementare a relației producător ‐ vânzător se
numără printre cauzele dificultăților întâmpinate de agricultori. Fragmentarea excesivă a
producției agricole, producțiile individuale reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de
transport al produselor agricole, alături de lipsa, în multe cazuri a certificării produselor
determină un interes scăzut al marilor procesatori pentru produsele agricole locale.
Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația forestieră
acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă economică a locuitorilor din
localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic. Predomină pădurile de foioase (54%
din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un volum de 4,24 milioane mc de lemn recoltat
în anul 2013, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră al României și prima
regiune în ce privește producția de cherestea. În ultimii ani s‐a trecut tot mai mult la
exploatarea complexă a lemnului, incluzând aici utilizarea în scop energetic a deșeurilor
provenite în urma exploatării forestiere.
Turismul
Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice ale regiunii, care însă nu a atins
nivelul de dezvoltare cerut de importantul potențial turistic al regiunii. În anul 2014, Regiunea
Centru a reușit sa atragă aproape 2 milioane de turiști cazați în structurile de primire turistică,
fiind prima regiune a țării ca destinație turistică. Principalele forme de turism practicate in
Regiunea Centru sunt turismul montan, turismul balnear, turismul cultural si agroturismul.
Densitatea mare de atracții turistice și diversitatea acestora permit combinarea mai multor
genuri de turism. Structura de primire turistică a Regiunii Centru, s‐a dezvoltat continuu în
ultimii, oferind în prezent peste 60 000 locuri de cazare în hoteluri, moteluri, hanuri, vile,
cabane, pensiuni și campinguri localizate, în principal, în zonele de interes turistic. În ultimii ani,
în Regiunea Centru, doar prin proiectele cofinanțate prin POR 2007‐2013 au fost reabilitate 4
stațiuni turistice, 23 structuri de primire turistică, s‐au amenajat 4 puncte Salvamont, 4 zone de
relaxare, 1 teren de golf și 1 pârtie de schi, alte finanțări fiind direcționate către restaurarea și
valorificarea în scop turistic a obiectivelor de patrimoniu (4 cetăți istorice, 1 catedrală, 18
biserici fortificate, 1 muzeu, 1 centru urban istoric).
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
59
3.1.5. Analiza SWOT a Regiunii Centru
PUNCTE TARI
Cadru fizico‐geografic favorabil dezvoltării așezărilor umane, căilor de comunicații și activităților economice
Fond forestier bogat, exploatabil în scop economic și cu rol în păstrarea ecosistemului regional
Existența unor resurse naturale importante, inclusiv resurse energetice
Rețeaua de localități urbane este echilibrată
Existența unui pol de creștere (Brașov) și a doi poli de dezvoltare urbană (Târgu Mureș și Sibiu)
Creșterea proporției persoanelor ocupate care au absolvit instituții de învățământ superior
Rețea de drumuri care permit accesul spre toate zonele regiunii și asigură o bună legătură a Regiunii Centru cu celelalte regiuni ale României
Regiunea Centru este traversată de Coridorul IV pan‐european de transport
Rețea universitară formată din 13 universități, centre de cercetare universitară în aproape toate domeniile științifice
Structura economică relativ echilibrată
Tendință de creștere a ponderii sectoarelor economice cu o valoare adăugată ridicată (servicii, anumite ramuri ale industriei)
Volumul semnificativ al investițiilor străine directe (locul 2, după București‐Ilfov)
Valoarea exporturilor a înregistrat o creștere de 4 ori în ultimii 10 ani
I.M.M.‐urile dețin o pondere importantă din efectivul de personal și din cifra de afaceri
Prezența unei infrastructuri de sprijinire a
PUNCTE SLABE
Relieful muntos impune restricții în dezvoltarea teritorială, socială și economică
Doar jumătate din corpurile de apă din Regiunea Centru au o stare ecologic bună
Număr mare de sate neracordate la infrastructura de utilități publice
Scăderea demografică și procesul de îmbătrânire demografică manifestate după anul 1990
Rata ridicată de migrație externă după anul 2000
Rate reduse de activitate și de ocupare a populației în vârstă de muncă, accentuarea disparităților intra‐regionale în ce privește ocuparea
Nivel al ratei șomajului mai ridicat decât media națională
Starea tehnică necorespunzătoare a rețelei rutiere
Lipsa autostrăzilor și a drumurilor de mare capacitate
Investiții scăzute în întreținerea infrastructurii feroviare
Infrastructura edilitară, educațională și de sănătate precară în orașele mici și în mediul rural
Continuarea tendinței de polarizare economică la nivel regional.
Conectarea economică a regiunii cu piața europeană se menține relativ scăzută, participarea redusă a companiilor autohtone în diversele rețele de cooperare economică
Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată și exploatată
Infrastructura turistică este inegal dezvoltată la nivel regional.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
60
afacerilor
Clustere în formare în domeniile prelucrării lemnului, al biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare
Potențial turistic important, diversificat și răspândit pe întregul teritoriu al regiunii, flux turistic în creștere
Potențial agricol important, inclusiv pentru agricultura ecologică
Infrastructura de acces spre unele zone cu potențial turistic este deficitară
Dependența economică de agricultură a celor mai multe localități rurale, grad scăzut de tehnologizare a agriculturii
Exploatații agricole mici, neviabile economic
Forța de muncă îmbătrânită
Exploatarea nesustenabilă a pădurilor
OPORTUNITĂȚI
Valorificarea resurselor de energie regenerabilă (biomasă, micro‐hidro, solar)
Dezvoltarea urbană policentrică Dezvoltarea conurbațiilor facilitând
dezvoltarea teritorială și economică a orașelor
Ameliorarea moderată a anumitor indicatori demografici
Creșterea nivelului de pregătire al forței de muncă
Creșterea ponderii populației ocupate în sectorul terțiar
Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de transport, dezvoltarea transportului inter‐modal
Îmbunătățirea accesului spre zonele care în prezent au o infrastructură rutieră deficitară, asigurarea unor legături rapide între Regiunea Centru și celelalte regiuni ale României
Extinderea transportului aerian de pasageri și mărfuri, inclusiv prin construirea Aeroportului Internațional Brașov ‐ Ghimbav
Valorificarea potențialului de cercetare și transferul către economie a rezultatelor
Extinderea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, diversificarea gamei de servicii oferite
Creșterea finanțării sectorului cercetare ‐ dezvoltare ‐ inovare, ca urmare a politicilor
AMENINȚĂRI
Impact negativ crescut al efectelor schimbărilor climatice și al exploatării neraționale a resurselor naturale
Accentuarea disparităților între centrele urbane mari și orașele mici și mijlocii
Accentuarea în următorii ani a scăderii demografice și accelerarea ritmului de îmbătrânire a populației
Accentuarea fenomenului de migrație externă, cu precădere a populației tinere și a celei înalt calificate
Probleme educaționale la grupele de populație sărace, în special rromi
Necorelări între oferta educațională cu nevoile de pe piața muncii, participare scăzută a forței de muncă la programe de formare continuă
Suprasolicitarea drumurilor europene și naționale, continuarea degradării infrastructurii de transport rutier
Nivelul redus de siguranță rutieră
Creșterea disproporției între transportul auto și transportul feroviar
Evoluțiile economice externe nefavorabile pot influența negativ viitorul economic al Regiunii Centru
Scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Centru pentru investiții
Menținerea unui grad redus de absorbție a fondurilor europene
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
61
europene în domeniu
Creșterea fluxului turistic către regiune Rentabilizarea agriculturii, dezvoltarea
activităților economice conexe
Crearea de alternative economice viabile la în mediul rural
Creșterea suprafeței terenurilor agricole neutilizate, exploatarea nerațională a pădurilor
Accentuarea problemelor economice și a celor sociale legate de sărăcie în orașele mici și în zona rurală
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
62
3.2. Analiza implementării programelor de finanţare europeană la nivelul Regiunii Centru în
perioada 2007‐2013 (în particular POR 2007‐2013)
Documentele de planificare pentru implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordată
României prin instrumentele structurale, conform HG 497/2004 privind stabilirea cadrului
instituţional pentru coordonarea şi gestionarea instrumentelor structurale, sunt: Planul
National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala, Cadrul de Sprijin Comunitar, Programul
Operaţional Regional si Planurile Operaţionale Sectoriale (POS). Pentru elaborarea în
parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare s‐au realizat la nivelul fiecărui judeţ grupuri de
lucru subregionale (judeţene) pentru coordonarea procesului de planificare.
La nivel regional, s‐a constituit Comitetul Regional de Planificare, având rolul de a sintetiza
propunerile grupurilor de lucru subregionale, de a pregăti propuneri privind planificarea şi de a
ajuta la pregătirea deciziilor Consiliului privind adoptarea direcţiilor politice de dezvoltare ale
Regiunii şi aprobarea Planului de Dezvoltare Regional. În urma consultărilor şi a lucrărilor de
sinteză realizate la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regionala Centru a rezultat, analiza socio‐
economică, analiza SWOT şi Strategia de dezvoltare a regiunii , reunite întru‐un document
denumit Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru. Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru a fost
aprobat de către Consiliul pentru Dezvoltare Regionala în cadrul şedinţei din 26.04.2006 fiind
îmbunătăţit ulterior prin luarea în considerare a evoluţiilor socio‐economice. Astfel, după cum
se poate observa şi în tabelul 1, axele prioritare ale PDR Centru 2007‐2013 sunt bine corelate cu
axele Programelor Operaţionale şi ale PNDR.
Tabel3. 1. Corespondenţa între programele cu finanţare europeană 2007‐2013 şi PDR Centru
Programe cu finanţare europeană
Axe Prioritare programe cu finanţare europeană
AXE PRIORITARE PDR 2007‐2013
POR
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere 7. Dezvoltare urbană durabilă
Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 2. Sprijinirea afacerilor
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi 3. Dezvoltarea turismului, 7. Dezvoltare urbană
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
63
promovarea turismului durabilă
POSCCE
Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco‐eficient
2. Sprijinirea afacerilor; 5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale
Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate
5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale
Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale
Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice 2. Sprijinirea afacerilor
POSDRU
Axa prioritară 1 – Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Axa prioritară 2 – Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Axa prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Axa prioritară 4 – Modernizarea serviciului public de ocupare
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale
6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
POSM
Axa Prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ”
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate”
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa prioritară 3 „Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate”
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa prioritară 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
64
POST
Axa Prioritară 1 ‐ Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN‐T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa Prioritară 2 ‐ Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
Axa Prioritară 3‐ Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor
1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
PODCA
Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice
7. Dezvoltare urbană durabilă
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, descentralizare
7. Dezvoltare urbană durabilă
PNDR
AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
4. Dezvoltare Rurală
AXA 2: Îmbunătăţirea mediului si a spaţiului rural
4. Dezvoltare Rurală, 1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială –şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)
AXA 3: Calitatea vieţii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
4. Dezvoltare Rurală
AXA 4: Axa LEADER 4. Dezvoltare Rurală
Tabel3.2.Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune pe fiecare Program Operaţional
30 septembrie 2015
PROGRAM ALOCĂRI UE 2007‐ 2013 (mil. euro)
PROIECTE DEPUSE PROIECTE APROBATE CONTRACTE SEMNATE PLĂŢI INTERNE CĂTRE
BENEFICIARI
Nr. Valoare UE (mil. lei)
Nr. Valoare UE (mil. lei)
Nr. Valoare UE (mil. lei)
Valoare UE (mil. lei)
%
POR 3.966 10.056 63.145 5.180 22.849 4.695 20.543 11.680 6,46
POS Mediu 4.413 737 38.241 558 22.689 507 22.523 10.763 55,05
POS Transport 4.288 274 79.461 146 19.512 114 13.829 10.537 55,45
POS CCE 2.537 17.097 90.136 8.362 17.378 5.594 13.347 8.209 73,03
POS DRU 3.476 17.230 79.302 5.426 26.269 4.094 19.784 10.608 68,87 PO DCA 208 1.371 3.691 455 1.165 455 1.112 761 82,52
PO AT 170 204 1.388 176 943 166 795 475 62,99
Sursă date: Ministerul Fondurilor Europene
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
65
Tabel 3.3.Situaţia pe sesiuni a proiectelor din cadrul PNDR înregistrate în tabelele de monitorizare la
data de 01.10.2015
ALOCARE PNDR 2007‐ 2013 (mil. euro) ‐
CONTRIBUŢIA PUBLICĂ
Proiecte depuse PNDR 2007‐ 2013
Proiecte selectate PNDR 2007‐ 2013
Contracte / decizii de finanţare încheiate PNDR 2007‐ 2013
Plăţi efectuate PNDR 2007‐ 2013
Nr. Valoare publică (mil. euro)
Nr. Valoare publică
(mil. euro)
Nr. Valoare publică
(mil. euro)
Valoare publică (mil. euro)
%
9.213 150.944 18.533,16 98.249 7.363,83 84.507 5.658,38 7.830,99 84,99
Sursă date: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene în România în perioada 2007 ‐ 2013,
programul cu cel mai ridicat nivel al gradului de absorbţie este Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală (aproape 85%). Dintre programele operaţionale, programul cu cel mai ridicat
nivel al absorbţiei este Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative (82,52%)
iar cu cel mai scăzut nivel este Programul Operaţional Sectorial Mediu (55,05%).
Analiza implementării Programelor Operaţionale la nivel regional are o relevanta mai mare în
cazul POR deoarece acesta este singurul Program Operaţional care a beneficiat de alocări pe
regiuni de dezvoltare.
Evoluția procesului de implementare a POR 2007‐2013 la nivel regional. Cazul Regiunii Centru
Conform celui mai recent Raport anual de implementare a POR, la 31 decembrie 2014, la nivel național, erau 4.574 contracte de finanțare semnate, în valoare totală de 7,33 miliarde de euro, din care valoarea FEDR reprezenta 4,55 miliarde euro (grad de contractare de 114,7%), înregistrându‐se astfel o creștere cu aproximativ 10% a gradului de contractare comparativ cu anul anterior. Tabel3.5. Gradul de contractare a fondurilor comunitare pe domenii şi regiuni (%)
GRADUL DE CONTRACTARE A FONDURILOR COMUNITARE PE DOMENII SI REGIUNI (%)
DOMENIU / REGIUNE NE SE S SV V NV C BI POR
Poli de creştere 106% 88% 112% 97% 110% 118% 112% NA 106%
Poli de dezvoltare 114% 142% 112% 114% 96% 158% 106% NA 120%
Centre urbane 169% 139% 152% 139% 151% 102% 161% 133% 142%
Eficiență energetică 44% 14% 7% 114% 108% 165% 68% 140% 77%
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
66
Infrastructura rutieră 111% 125% 126% 127% 127% 128% 119% 114% 122%
Infrastructura de sănătate 128% 165% 103% 96% 204% 114% 109% 113% 124%
Infrastructura sociala 113% 129% 119% 116% 114% 115% 119% 116% 118%
Echipamente situaţii de urgenţă 108% 66% 115% 109% 106% 119% 118% 134% 108%
Infrastructura educaţională 103% 102% 158% 122% 125% 122% 105% 81% 117%
Infrastructura de afaceri 103% 44% 102% 51% 101% 93% 87% 120% 88%
Situri industriale NA NA NA NA 93% NA 122% NA 99%
Microîntreprinderi 115% 111% 127% 100% 104% 102% 111% 101% 110%
Patrimoniu cultural 102% 133% 134% 108% 126% 112% 120% 94% 115%
Cazare şi agrement turistic 110% 83% 125% 126% 115% 143% 113% 88% 110%
TOTAL REGIUNE 113% 110% 124% 112% 122% 120% 115% 113% 116%
Sursă date: MDRAP, Raportul anual de implementare 2014
Pe domenii majore de intervenţie se constată creşteri importante ale gradului de contractare,
în 2014 comparativ cu anul anterior, pentru domeniul eficienţă energetică ‐ ca urmare a
introducerii ulterioare a acestui domeniu de finanţare în program, precum şi pentru domeniul
infrastructură educaţională ‐ ca urmare a realocării unei mari părţi din sumele realocate POR,
de la POS Transport şi POS Mediu, către acest domeniu major de intervenţie.
Se remarcă depăşirea pragului de 100% grad de contractare pentru toate cele opt regiuni de
dezvoltare, precum şi atingerea unui grad maxim de contractare de 124% în regiunea Sud.
În Regiunea Centru, gradul de contractare a fondurilor comunitare depăşeşte media naţională
pentru următoarele domenii: Poli de creştere, Centre urbane, Infrastructura sociala,
Echipamente situaţii de urgenţă, Situri industriale, Microîntreprinderi, Patrimoniu cultural şi
Cazare şi agrement turistic.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
67
Sursă date: MDRAP, Raportul anual de implementare 2014
Fig.3. 1.Situaţia proiectelor finalizate până la sfârşitul anului 2014
La 31 decembrie 2014, comparativ cu finalul anului precedent, se constată creșterea cu 29,7% a
numărului de proiecte finalizate și o creștere cu 37,5% a contribuției FEDR aferente
proiectelorfinalizate, de la 938,3 milioane euro în 2013 la 1.29 miliarde euro în 2014. Luând în
considerare valoarea proiectelor finalizate (contribuția FEDR), ca și în anii precedenți de
raportare, se remarcă regiunile Centru (40%) și Nord Est (38%), în condițiile în care în anul 2013
toate regiunile au înregistrat valori de peste 20%.
Analizând diferența dintre valorile eligibile din contractele de finanțare semnate și valorile
eligibile plătite la finalizarea proiectelor, se constată realizarea unei economii medii de 20,7%
din valoarea eligibilă din contractul de finanțare, pentru cele 2.624 proiecte finalizate, valori
similare nivelului de 23,5% înregistrat în 2013, 19,6% înregistrat în anul 2012 și cel de 22%
înregistrat în anul 2011.
NE SE S SV V NV C BI
38%
34%
28%
33% 34%33%
40%
21%
Proiecte finalizate pe organisme intermediare (FEDR = 100%)
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
68
Tabel3.6. 40Gradul de absorbţie POR la nivel regional şi naţional, 31.07.2015
Regiuni Total FEDR autorizat41 ‐mil.euro‐
Alocare FEDR42 ‐mil.euro‐
Grad absorbţie (%)
Nord ‐ Est 420,51 610,41 68,89%
Sud ‐ Est 307,19 495,76 61,96%
Sud Muntenia 298,30 532,19 56,05%
Sud Vest 321,17 524,01 61,29%
Vest 230,40 386,61 59,60%
Nord ‐ Vest 285,89 452,17 63,23%
Centru 257,47 407,67 63,16%
Bucureşti ‐ Ilfov 134,41 331,37 40,56%
România 2.255,34 3.740,09 60,30%
Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP
Gradul de absorbţie pentru POR 2007‐2013 la nivelul Regiunii Centru (63,16%) depăşeşte cu
aproape 3 puncte procentuale nivelul naţional (60,30%). Regiunea Centru, din punct de vedere
a gradului de absorbţie, se situează pe locul 3 în România după regiunile Nord – Est (grad
absorbţie 68,89%) şi Nord – Vest (grad absorbţie 63,23%).
Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP
Fig. 3.2. Gradul de absorbţie (%) POR la nivel regional comparativ cu media naţională , 31.07.2015
40 Gradul de absorbţie s‐a calculat împărţind alocarea financiară FEDR după ultimele realocări la FEDR autorizat, cursul folosit este inforeuro din 07.2015, 1 euro = 4,4888 lei 41 FEDR autorizat = FEDR plătit + Total Prefinanţare dedusă din FEDR, axa 6 “Asistenţă Tehnică” şi DMI 5.3 “Promovarea potenţialului turistic” nu au fost luate in calcul 42Alocarea financiară doar FEDR după ultimele realocări din aprilie 2014 din care s‐a scăzut alocarea pentru axa 6 “Asistenţă Tehnică” şi alocarea pentru DMI 5.3 “Promovarea potenţialului turistic”
30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00% 55.00% 60.00% 65.00% 70.00%
Nord‐Est
Sud‐Est
Sud Muntenia
Sud Vest
Vest
Nord‐Vest
Centru
Bucuresti‐Ilfov
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
69
La nivelul României gradul de absorbţie pentru POR 2007 – 2013 era de 60,3% la sfârşitul lunii
iulie 2015. Din cele opt Regiuni de Dezvoltare, următoarele 5 se situează peste media naţională:
Nord – Est (68,89%), Sud – Est (61,96%), Sud Vest (61,29%), Nord – Vest (63,23%) şi Centru
(63,16%) iar celelalte 3 regiuni care se situează sub media naţională sunt următoarele: Sud
Muntenia (56,05%), Vest (59,60%) şi Bucureşti – Ilfov (40,56%).
Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP
Fig. 3.3. Evoluţia gradului de absorbţie (%) POR la nivelul Regiunii Centru în perioada 2009 ‐
2014
Cea mai mare creştere a gradului de absorbţie s‐a înregistrat între anii 2011 – 2012 şi a fost de
aproximativ 13,6 puncte procentuale iar cea mai mică în anul 2010 față de anul 2009, mai puţin
de 7 puncte procentuale.
Axele pe care s‐a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie până la sfârşitul anului 2014 au fost
axa 2“Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale” 76,92% respectiv axa
4“Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional si local” 76,96%, iar axa cu cel mai mic grad
de absorbţie a fost axa 1 “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere”
45,1%. Aceste diferenţe sunt datorate faptului ca tipul beneficiarilor este diferit şi de asemenea
complexitatea proiectelor este diferită de la o axă la alta.
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
anul2009anul2010
anul2011anul2012
anul2013anul2014
1.53%8.39%
20.20%
33.81%
46.50%
58.28%
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
70
Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP
Fig.3.4. Gradul de absorbţie pe axele POR în perioada 2009 – 2014, la nivelul Regiunii Centru
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
AXA 1
AXA 2
AXA 3
AXA 4
AXA 5
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
71
Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP
Fig.3.5. Evoluţia gradului de absorbţie pe fiecare axă a Programului Operaţional Regional în
Regiunea Centru în perioada 2009 ‐ 2014
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
anul 2009
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
anul 2009
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
anul 2009
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
anul 2009
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
anul 2009
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
AXA 1 AXA 2 AXA 3 AXA 4 AXA 5
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
72
Axa Prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a avut o
alocare FEDR de 126,03 milioane euro pentru Regiunea Centru, din care s‐au cheltuit mai puţin
de jumătate (45,1%) până la sfârşitul anului 2014. În primii 2 ani, 2009 respectiv 2010, rata de
absorbţie a fost mai mică de 0,1%, o explicaţie pentru rata mică de absorbţie pe această axă
este faptul că a fost lansată cu o întârziere semnificativă, proiectele au fost mai complexe şi
criteriile care defineau tipul beneficiarului au fost destul de restrictive. Modul de abordare și
alocare a fondurilor în cadrul acestei axe prioritare a fost modificat după aprobarea POR 2007‐
2013, în urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană care au propus o alocare mai țintită a
acestor fonduri. Având în vedere aceste aspect, absorbția fondurilor europene aferente axei
prioritare 1 a fost destul de redusă în prima parte a perioadei de programare: polii de creștere
având o alocare de 50% din alocarea axei prioritare 1, depunerea efectivă de proiecte
realizându‐se după aprobarea listei de proiecte aferente PID în structura de coordonare de la
nivel național, primele proiecte contractate pe POR la nivelul Regiunii Centru, pentru polul de
creștere realizându‐se la începutul anului 2011. Pe lângă aspectele instituționale și de
modificare a abordării, un alt factor care a determinat întârzierea absorbției fondurilor pe
această axă a fost caracterul diferit și complex al acestuia, potențialii beneficiari trebuind să
elaboreze strategii integrate de dezvoltare la nivelul municipiilor și orașelor din cadrul cărora să
reiasă proiectele prioritare pentru care se solicită finanțare. Astfel pentru a obține finanțare
solicitanții au depus și PIDU și proiectele individuale pentru care s‐a cerut finanțare, iar procesul
de evaluare și selecție a inclus inițial o analiză a strategiilor și ulterior evaluarea individuală a
proiectelor depuse.
Axa prioritara 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale” este una dintre
axele pe care s‐a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie în Regiunea Centru. Alocarea FEDR
pe această axă a fost de 89,96 milioane euro din care până la sfârşitul anului 2014 s‐au cheltuit
aproape 77%.
Axa prioritara 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” a fost axa care a avut cel mai mare grad
de absorbţie în primul an 3,41%, chiar şi în 2010 absorbţia a fost satisfăcătoare dar în perioada
2011‐2014 sumele absorbite anual s‐au diminuat astfel încât până la sfârşitul anului 2014 s‐au
cheltuit doar puţin peste 45% din cei 80,7 milioane de euro care au fost alocaţi din FEDR pentru
Regiunea Centru.
În ce privește domeniul major de intervenție 3.4 al POR 2007‐2013‐ Reabilitarea
/modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare şi a
infrastructurii pentru formare profesională continuă, în cursul anului 2014, ca urmare a
realocărilor făcute pe POR 2007‐2013 de la POS Transport și POS Mediu, s‐a decis ca 150 mil.
euro din sumele respective să fie folosite pentru finanțarea de proiecte de infrastructură
educațională finanțate din programe guvernamentale și nefinalizate din lipsă de fonduri.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
73
Din analiza realizată la nivel regional în ce privește finanțarea acestor tipuri de proiecte a
rezultat că din alocarea regională de aproape 19 milioane euro aferentă licitației din 2014, au
putut fi încheiate 38 contracte de finanțare cu o valoare totală de doar 16,15 milioane euro. În
etapa de implementare, la 28 dintre cele 38 proiecte contractate au fost aplicate corecții ca
urmare a neîndeplinirii condițiilor de achiziții publice. În anumite cazuri au fost înregistrate
întârzieri în derularea proiectelor cauzate de falimentul firmelor de construcții sau lipsei de
interes a firmelor de construcții având în vedere valoarea mică a lucrărilor rămase de efectuat.
Axa prioritara 4 „Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local” a fost axa cu cel mai mare grad
de absorbţie în Regiunea Centru, cheltuindu‐se aproape 77% din alocarea FEDR de 63,25 de
milioane de euro. De precizat ar fi că doar in regiunile Centru şi Vest au existat proiecte pe
Domeniul de intervenţie 4.2„Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea
pentru noi activităţi”.
Axa prioritara 5 „Dezvoltarea şi promovarea turismului” a avut o alocare FEDR de 57,73
milioane euro din care s‐au cheltuit aproape 58% până la sfârşitul anului 2014. Important de
precizat este că nu s‐a luat în calcul alocarea şi absorbţia pe domeniul major de intervenţie 5.3
„Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică” deoarece Organismul Intermediar pentru acest
domeniu de intervenţie este Autoritatea Naţională pentru Turism.
În ceea ce priveşte absorbţia POR 2007‐2013, Regiunea Centru depăşeşte media naţională şi a
fost pe toată perioada de programare printre primele 3 regiuni din România. Comparând totuşi
Regiunea Centru, respectiv România cu celelalte regiuniţări europene situaţia nu este tocmai
cea dorită, România clasându‐se spre coada clasamentului în ce privește absorbţia fondurilor
UE din perioada 2007‐2013, o performanţă mai slabă fiind înregistrată doar de Croaţia.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
74
Sursă date: European Commission▻Regional Policy▻Information Source▻CohesionPolicy Data
Fig.3.6.Absorbţia fondurilor UE din perioada 2007‐2013 în Europa la începutul anului 2015
.% 20.% 40.% 60.% 80.% 100.%
Portugal
Estonia
Sweden
Finland
Lithuania
Poland
Latvia
Luxembourg
Greece
Denmark
Germany
Ireland
Slovenia
Cyprus
Netherlands
France
Belgium
Austria
EU28
United Kingdom
Spain
Hungary
Malta
Czech republic
Bulgaria
Italy
Slovakia
Romania
Croatia
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
75
Evaluarea impactului POR 2007‐2013
În perioada 15.12.2014 ‐ 14.07.2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,
care în calitate de Autoritate de Management a POR deţine întreaga responsabilitate pentru
managementul şi implementarea POR, a realizat evaluări de impact43, pe diverse tematici de
evaluare corespunzătoare Domeniilor Majore de Intervenţie (DMI) din POR, prin utilizarea unui
mix de metode bazate pe teoria schimbării și metoda contrafactuală, ultima fiind promovată de
Comisia Europeană şi inclusă în documentele orientative ale DG Regio ca principală metodă
pentru evaluarea impactului.
Pentru a stabili modelele de evaluare cele mai potrivite, mai întâi a fost testată evaluabilitatea
intervenţiilor în funcţie de designul intervenției inclusiv modul de selecție al beneficiarilor și
disponibilitatea datelor. Astfel, conform rezultatelor analizei efectuate, cinci dintre DMI‐uri
(DMI 1.1, DMI 3.2, DMI 3.4, DMI 4.3, DMI 5.2) au fost evaluate prin metoda contrafactuală, în
timp ce pentru restul de șase DMI‐uri (DMI 3.1, DMI 3.3, DMI 4.1, DMI 4.2, DMI 5.1, DMI 5.3) a
fost aplicat un mix de metode cantitative și calitative, incluzând metode precum studiul de caz,
analiza cluster sau panelul de experți. Studiile de evaluare realizate nu acoperă intervențiile
privind infrastructura de transport regională (DMI 2.1), întrucât este prematură evaluarea
impactului acestui tip de intervenții, o estimare putând fi realizată de abia după 2‐3 ani de la
finalizarea Programului Operațional.
Pentru fiecare DMI, echipa de evaluare, a formulat concluzii cu privire la impact şi la condiţiile şi
mecanismele care produc efecte şi recomandări specifice. De asemenea a fost realizat şi un
raport de sinteză, în care echipa de evaluare a formulat concluzii şi recomandări generale
pentru perioada de programare 2014 – 2020.
Potrivit raportului de sinteză44 , concluziile evaluării de impact a POR 2007‐2013 sunt
următoarele:
Intervenţiile finanţate au înregistrat efecte nete importante, reflectate prin beneficii ale
utilizatorilor finali (cetăţeni, comunităţi locale) la nivelul tuturor domeniilor vizate – sănătate,
situaţii de urgenţă, sprijinire afaceri, decontaminare terenuri poluate, dezvoltare turism.
Deşi nu au fost urmărite în mod explicit, beneficiile la nivelul dezvoltării resurselor umane din
cadrul proiectelor finanţate, în special în cadrul domeniilor 3.1, 3.3 şi 4.1, generează un plus
valoric relevant.
Anumite intervenţii au reuşit să obţină doar efecte parţiale până la data efectuării acestor studii
de impact – în special, domeniul 4.2, unde efectele economice ale decontaminării terenurilor
43 http://www.inforegio.ro/ro/rapoarte‐de‐evaluare.html 44 http://www.inforegio.ro/images/Raport%20Sinteza.doc
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
76
poluate încă nu sunt vizibile – sau nu au obţinut încă efecte care pot fi atribuite intervenţiei
finanţate – în cazul intervenţiilor privind promovarea turistică a imaginii de ţară din cadrul
domeniului 5.3. Domeniul 3.1 a obţinut, de asemenea, doar rezultate marginale privind
îmbunătăţirea accesului la servicii medicale pentru persoane din zone îndepărtate sau
defavorizate. Principala lecție învățată în acest context constă în necesitatea colaborării strânse,
pe tot parcursul implementării intervențiilor, cu instituțiile administrației responsabile de
domeniile vizate de intervenție, pentru a putea ajusta intervențiile în funcție de realitatea
implementării și pentru a identifica cei mai relevanți indicatori pentru a măsura impactul
acestora.
Prin analiza intervenţiilor finanţate a fost posibilă formularea unor lecţii valoroase pentru
potenţiale intervenţii similare în viitor, atât referitor la proiectarea şi implementarea unor astfel
de intervenţii, cât şi la modalitatea de evaluare a impactului obţinut.
Studiile derulate au demonstrat fezabilitatea şi utilitatea evaluărilor de impact. Totodată, a fost
demonstrată necesitatea stabilirii clare a unor indicatori de impact aferenţi fiecărui tip de
intervenţie, la începutul studiului de evaluare sau, preferabil, la momentul proiectării
intervenţiilor.
Recomandările generale ale echipei de evaluare pentru perioada de programare 2014 – 2020
sunt următoarele:
a) În ceea ce privește noua perioadă de programare, pentru a putea analiza impactul
intervențiilor POR la nivelul proiectelor finanțate, sunt necesari indicatori care să poată
cuantifica acest impact. Indicatorii de rezultat ai priorităților de investiție sunt cei mai
relevanți în acest sens. Aceștia trebuie să fie asumați și monitorizați în cadrul proiectelor
finanțate.
b) Eficiența proiectelor finanțate, exprimată ca indice de cost prin raportul între valoarea
finanțată per unitate indicator realizată, trebuie gestionată prin stabilirea unor paliere
clare ale indicilor de cost pentru fiecare dintre indicatorii de program. Proiectele
finanțate trebuie să se încadreze în aceste paliere, asigurându‐se astfel atingerea
valorilor țintă ale indicatorilor de program și corelarea lor cu bugetul alocat fiecărei
priorități de investiție.
c) Impactul intervențiilor POR 2007 – 2013 trebuie re‐analizat după o perioadă de 2‐3 ani,
pentru a constata măsura în care acesta s‐a menținut, a fost amplificat sau s‐a redus.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
77
3.3. Contribuția ADR Centru la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
Activitatea ADR Centru în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional
Regional 2007‐2013 în Regiunea Centru s‐a desfășurat în limitele definite de Acordul cadru de
delegare de către AMPOR a unor atribuții referitoare la derularea acestui program. În luna
martie 2013 a fost încheiat un acord similar între ADR Centru și autoritatea responsabilă pentru
gestionarea POSCCE având ca obiect contractarea și monitorizarea proiectelor depuse pe Axa 1
a POSCCE. Principalele activități desfășurate de către ADR Centru au vizat etape importante în
implementarea POR 2007‐2013 respectiv a POSCCE precum: consilierea solicitanților de
finanțare, evaluarea și selecția proiectelor, contractarea, monitorizarea tehnică și financiară a
implementării proiectelor contractate, verificarea achizițiilor publice realizate de către
beneficiarii finanțărilor prin POR și POSCCE. În același timp, ADR Centru a avut o contribuție
importantă la monitorizarea celor două programe. ADR Centru a încercat în mod constant,în
limitele permise de legislația specifică, să contribuie la soluționarea numeroaselor probleme
apărute în implementarea proiectelor finanțate prin POR și POSCCE și să faciliteze procesul de
absorbție a fondurilor europene în beneficiul comunităților din Regiunea Centru.
3.3.1 Acțiuni întreprinse de ADR Centru în scopul creșterii absorbției fondurilor alocate POR
2007‐2013 și a POSCCE 2007‐2013
De‐a lungul perioadei 2007‐2015, ADR Centru a întreprins o gamă diversă de acțiuni având ca
scop sprijinirea implementării de către beneficiari a proiectelor ce au primit finanțare prin POR
și POSCCE. Menționăm mai jos principalele tipuri de acțiuni desfășurate în sprijinul
beneficiarilor:
Aducerea la cunoștința AMPOR a problemelor apărute în vederea găsirii unor măsuri
pentru soluţionarea acestora şi preîntâmpinarea apariţiei altora de acelaşi gen
Publicarea pe pagina de internet, transmiterea şi discutarea în cadrul unor întâlniri de
lucru şi seminarii de informare a instrucţiunilor emise de AMPOR și a legislației aplicabile
în domeniu, actualizate;
Transmiterea către beneficiari de scrisori de atenţionare privind respectarea prevederilor
contractuale în ceea ce priveşte întocmirea de acte adiţionale la contractele de finanţare,
activitate urmărită de ofiţerii de monitorizare
Întâlniri între OI, beneficiari şi AMPOR pentru discutarea problemelor punctuale
Întâlniri cu beneficiarii după semnarea Contractelor de finanţare în cadrul cărora se
analizează bugetul şi achiziţiile prevăzute, precum şi procedurile de implementare a
proiectelor.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
78
Organizarea de seminarii cu beneficiarii de contracte de finanţare, în cadrul cărora s‐au
discutat principalele aspecte de implementare ale proiectelor şi problemele întâmpinate
şi s‐au prezentat o serie de soluţii de preîntâmpinare sau rezolvare a acestora, inclusiv
modalitatea întocmirii cererilor de rambursare şi a documentaţiei aferente.
O altă direcție de acțiune a vizat îmbunătățirea cadrului legislativ privind achizițiile publice și
investițiile publice în vederea unei eliminării incoerențe legislative și a blocajelor în investiții. În
acest sens, prin scrisori adresate factorilor decizionali naționali, ADR Centru a înaintat propuneri
de modificare a cadrului de reglementare cu privire la:
Înființarea de complete judecătorești specializate și stabilirea unei proceduri speciale cu
termene reduse pentru soluționarea litigiilor născute în cadrul proiectelor finanțate din
fonduri europene
Propuneri privind modificarea sistemului achizițiilor publice
Propuneri privind modificarea HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului‐cadru al
documentaţiei tehnico‐economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii.
3.3.2 Factori particulari care au influențat gradul de absorbție a fondurilor alocate POR 2007‐
2013 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru
Principalii beneficiari ai POR 2007‐2013 au fost autoritățile publice locale, acestea beneficiind
de cele mai consistente alocări financiare în cadrul avelor prioritate și domeniilor majore de
intervenție.
În cazul fiecărei axe prioritare au existat domenii de intervenție cu probleme specifice de
absorbție care s‐au reflectat în nivelul total de atragere a fondurilor alocate Regiunii Centru prin
POR 2007‐2013.
În continuare vom prezenta o sinteză a principalilor factori care au determinat un grad mai
scăzut de absorbție a fondurilor, decât cel preconizat, pe anumite domenii de intervenție.
DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub‐domeniul Poli de creștere – grad
de absorbție 47,50% sub media pe POR Regiunea Centru; acest aspect s‐a datorat
faptului că lista proiectelor finanțabile pentru acest sub‐domeniul a fost stabilită cu
întârziere la nivelul Polului de Creștere (anul 2010), au fost alocate valori mari acestui
sub‐domeniu, a lipsit competiția, contractele sunt de valori mari, proiectele sunt
complexe iar unii beneficiari au întâmpinat probleme în relația cu firmele de construcții.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
79
DMI 1.2. Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe – grad
de absorbție 32,46% sub media pe POR Regiunea Centru datorită faptului că acest DMI
a fost lansat mai târziu (prima cerere de finanțare a fost depusă în cursul lunii aprilie
2013) si au existat întârzieri în contractarea proiectelor (ultimele contracte de finanțare
au fost semnate la începutul anului 2015). Etapa de evaluare, selecție și contractare în
cazul acestor proiecte s‐a derulat pe o perioadă lungă de timp atât datorită unor aspecte
procedurale cât și datorită problemelor de conținut al cererilor de finanțare. De
asemenea, s‐a constatat o lipsă de interes din partea solicitanților eligibili pentru acest
DMI având în vedere și implicarea Asociaților de proprietari din punct de vedere
financiar și al întocmirii documentației pentru îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și
implementare a proiectului.
DMI 3.1. Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
– grad de absorbție 43,33% sub media pe POR Regiunea Centru datorită faptului că, în
cadrul acestui DMI exista un proiect major ‐ Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă
“Dr. Fogolyan Kristof” – Sf. Gheorghe ‐ care este întârziat. În cazul acestui proiect,
ordinul de începere a lucrărilor la contractul de lucrări a fost condiționat de finalizarea și
efectuarea recepției lucrărilor realizate prin proiectul finanțat de către Ministerul
Sănătății, proiect aflat în derulare la momentul contractării cererii de finanțare
menționate. În acest condiții recepția la terminarea lucrărilor finanțate de Ministerul
Sănătății a avut loc în data de 14.07.2014 iar ordinul de începe a lucrărilor a fost dat în
data de 02.09.2014, după aprox. 3 ani de la data semnării contractului de finanțare,
respectiv 30.09.2011.
DMI 3.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale
preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă
– Apel 2014 – cel mai scăzut grad de absorbție de 27,27% sub media pe POR Regiunea
Centru datorită faptului că acest DMI a fost lansat foarte târziu si au existat întârzieri în
contractarea proiectelor (ultimele contracte de finanțare au fost semnate la începutul
anului 2015); nu a fost posibilă contractarea la nivelul sumelor alocate; unii beneficiari
au întâmpinat probleme cu firmele de construcții și au existat proceduri de achiziții
incorecte, în unele cazuri acest fapt conducând la rezilierea contractului de finanțare.
Având în vedere gradul scăzut de absorbție pentru acest DMI, a fost realizată o
simulare, în sensul eliminării sumelor alocate pentru acesta, în acest caz gradul de
absorbție la nivel regional crescând la 74,07% față de 72,23%.
Având în vedere aceste situații, considerăm că o alternativă mai eficientă ar fi fost
deblocarea listei de rezervă aferentă DMI 3.4 și continuarea procesului de evaluare,
selecție și contractare pentru proiectele din această listă.
DMI 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi
activităţi – grad de absorbție 47,78% sub media pe POR Regiunea Centru datorită
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
80
faptului că aceste proiecte presupun lucrări complexe derulate în 2 faze: Faza A ‐ de
decontaminare a solului care necesita timp mai îndelungat și Faza B – care presupune
realizarea efectivă a lucrărilor de construcții și pregătirea pentru noi activități
economice, precum și o contribuție proprie a beneficiarului de 50% din valoarea eligibilă
a proiectului.
Ținând cont de cele de mai sus, considerăm că ar fi putut fi alternative mai eficiente,
spre exemplu: finanțarea doar a Fazei A și decontaminarea, pe cale de consecință, a
unor suprafețe mai mari de teren sau realocarea sumelor rămase disponibile pentru
DMI 4.3.
DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice – grad de
absorbție 68,70% sub media pe POR Regiunea Centru datorită faptului că în
implementarea unor proiecte au intervenit neînțelegeri între beneficiari și firmele de
construcții. De asemenea, un alt aspect care a dus la întârzieri în derularea proiectelor
au fost sesizările venite din partea terțelor persoane cu privire la unele aspecte ce țin de
implementarea proiectelor, sesizări care s‐au dovedit nefondate, în majoritatea
cazurilor.
Pentru evitarea suspendării DMI 5.2 și relansarea unui nou ghid pentru acest domeniu
(în care au fost eliminate activitățile eligibile referitoare la structurile de cazare)
considerăm că ar fi fost oportună condiționarea realizării structurilor de cazare de
realizarea complementară a unei structuri de agrement în ghidul inițial.
3.3.3 Probleme specifice întâmpinate în procesul de evaluare, selecție și implementare
Dintre problemele cele mai frecvente cu care s‐au confruntat experții ADR Centru în etapa de
evaluare, selecție și contractare a proiectelor depuse de solicitanții de finanțare, care au
determinat în multe cazuri respingerea proiectelor, trebuie menționate următoarele:
3.3.3.1 Calitatea cererilor de finanțare a fost în multe cazuri o problemă care a dus la
respingerea proiectelor încă din faza de eligibilitate. Cele mai frecvente greșeli care au dus fie
la respingerea cererilor de finanțare fie la apariția unor dificultăți în implementarea
proiectelor sunt:
Lipsa documentelor la depunerea unei cereri de finanţare (lipsa unui document
neanexat conduce la respingerea cererii de finanţare);
necorelarea informaţiilor prezentate în cadrul capitolelor din Cererea de Finanţare
(nu sunt corelate informaţiile din calendarul activităţilor, activităţile proiectului,
calendarul achiziţiilor, rezultate), precum şi între cererea de finanţare şi anexele
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
81
sale (Studiu de Fezabilitate, studiu de trafic, plan de afaceri, plan de marketing,
proiect tehnic ‐ parte scrisă şi desenată etc.);
nerespectarea conţinutului cadru al Studiului de Fezabilitate conform legislaţiei în
vigoare;
Neconcordanţe între informaţiile cuprinse în documentele care atestă dreptul de
proprietate asupra infrastructurii care face obiectul investiţiei şi măsurătorile reale
din teren. Sunt prezentate documente de proprietate (extrase CF, HG) care nu sunt
actualizate în ceea ce priveşte suprafeţele reale ale imobilelor care fac obiectul
investiţiei;
neconcordanţa informaţiilor din declaraţia de eligibilitatea şi extrasele CF ataşate
cererii de finanţare în ceea ce priveşte sarcinile care afectează imobilul obiect al
proiectului;
solicitantul nu demonstrează dreptul de proprietate/administrare asupra
infrastructurii care face obiectul investiţiei (ex: prin ghidul solicitantului se cere
demonstrarea dreptului de proprietate iar la cererea de finanţare sunt ataşate
contracte de închiriere, comodat etc. care atestă doar drept de folosinţă şi posesie;
imobilele şi suprafeţele înscrise în documentele de proprietate nu corespund cu
datele reale din teren şi cu descrierea acestora din cadrul documentaţiei);
solicitanţii nu prezintă autorizări şi acreditări necesare pentru activităţile propuse
prin proiect;
depunerea spre finanţare a unor proiecte în care au fost propuse activităţi
neeligibile conform ghidului solicitantului;
cuprinderea în cererea de finanţare a unor activităţi economice neeligibile (ex:
închirieri);
activităţile care nu au fost clar identificate şi nu sunt corelate cu atribuţiile
membrilor echipei de proiect, cu calendarul de realizare si nici cu planificarea
achiziţiilor publice;
preluarea incorectă a unor sume din cadrul devizului general al investiţiei, în cadrul
bugetului proiectului pe linii bugetare. Sume supraestimate şi nefundamentate în
cadrul devizului general al investiţiei şi în cadrul bugetului proiectului;
analizele cost ‐ beneficiu au fost incorect fundamentate şi elaborate;
documentaţia proiectelor de execuţie este incompletă pe capitole mari (caiete de
sarcini, proiect de postutilizare a construcţiilor, organizarea de şantier, necorelarea
părţii scrise cu partea desenată, lipsa referatelor verificatorilor de proiecte, etc.),
documentaţiile de specialitate nu erau semnate şi ştampilate de verificatori atestaţi
pe specialităţi;
lipsa avizelor solicitate prin certificatul de urbanism;
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
82
solicitanţii nu analizează suficient de temeinic soluţiile tehnice ce vor fi adoptate
prin implementarea cererilor de finanţare, motiv pentru care, în etapa de
implementare apare necesitatea modificării acestora;
depunerea unor documente cu termene de valabilitate expirate (ex. certificate
fiscale);
necunoaşterea conţinutului propriei cereri de finanţare şi a conţinutului
declaraţiilor semnate în necunoştinţă de cauză, pe proprie răspundere (au fost
cazuri în care beneficiarii nu cunoşteau proiectul elaborat de consultant, ci doar
obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi realizate);
stabilirea unor perioade nerealiste de realizare a proiectului, situaţie ce duce la
necesitatea întocmirii de acte adiţionale de prelungire a duratei de implementare a
proiectului.
3.3.3.2 Probleme apărute în etapa de Implementare a proiectelor
În etapa de implementare, numeroși beneficiari de finanțări prin POR sau POSCCE au
întâmpinat dificultăți atât de ordin intern cât și dificultăți de ordin extern precum cele generate
de cadrul legislativ și instituțional ce reglementează achizițiile publice. Aceste probleme au
determinat,în anumite cazuri, întârzieri mari în implementarea proiectelor sau în situații
extreme rezilierea contractelor de finanțare. Dintre cele mai importante probleme apărute în
procesul de implementare amintim următoarele:
Probleme în aplicarea/interpretarea legislației în domeniul achizițiilor publicele către
beneficiari
Probleme legate de realizarea procedurilor de achiziţie publică care au necesitat
ulterior solicitări de puncte de vedere de la ANRMAP.
Neincluderea în documentaţia de atribuire, în devizul general al lucrărilor a unei
valori de 10% din valoarea lucrărilor pentru acoperirea lucrărilor diverse şi
neprevăzute, fapt ce a dus la încheierea de acte adiţionale de majorare a valorii la
contractele de lucrări, acte adiţionale care au fost transmise de AMPOR spre avizare
la ANRMAP;
Întârzieri în derularea contractelor de finanțare
Solicitări frecvente de acte adiţionale la contractele de finanţare pentru prelungirea
perioadei de implementare, modificarea bugetului proiectului şi solicitarea de
încheiere a unor acte adiţionale cu nerespectarea prevederilor contractului de
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
83
finanţare în ce priveşte termenele de depunere a acestora (30/60 zile înainte de
intrarea în vigoare);
Calitatea scăzută a documentațiilor tehnice întocmite de firmele de proiectare
Documentaţie tehnică de slabă calitate şi elaborarea unor documentaţii de atribuire
cu informaţii tehnice incomplete – neactualizate ce nu sunt în totală concordanţă cu
situaţia de pe teren, ceea ce a dus la necesitatea includerii unor lucrări suplimentare,
suplimentării valorii lucrărilor de construcţie prin încheierea de acte adiţionale la
contractele existente sau desfăşurarea unei noi proceduri de achiziţie pe obiecte
bine identificate;
Probleme financiare ale beneficiarilor și/sau ale firmelor contractate pentru realizarea
diferitelor lucrări/servicii
Dificultăţi în asigurarea surselor de finanţare necesare derulării proiectelor, fapt care
duce la modificări frecvente ale graficului de rambursare, nerespectarea
prevederilor Instrucţiunii 59 şi întârzieri în rambursarea cheltuielilor şi absorbția
fondurilor, în special pe DMI 4.3 (prima licitaţie) şi DMI 3.4
Prezentarea într‐un mod necorespunzător a cererilor de prefinanţare / rambursare şi
a anexelor acestora, ceea ce a necesitat întocmirea de clarificări şi prelungirea
termenelor de verificare a acestora
Situațiile apărute la nivelul firmelor de construcții care datorita problemelor
financiare întâmpinate, s‐au aflat in imposibilitatea de a‐și onora contractele de
lucrări încheiate, fapt care a dus la nefinalizarea lucrărilor până la data de
31.12.2015.
Lansarea și implicit contractarea cu întârziere a proiectelor din cadrul Axei prioritare
1 ‐ Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ poli urbani de creştere, precum și
pentru Domeniul major de intervenție 3.4 – Apel 2014
Întârzieri la nivelul programelor cauzate de funcționalitatea limitată și de anumite
blocaje ce au afectat funcționarea eficientă a Sistemului Unic de Gestionare a
Informațiilor pentru Instrumentele Structurale (SMIS)
3.3.4 Propuneri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor alocate prin POR 2014‐2020
Propuneri pentru îmbunătățirea sistemului de evaluare, selecție și contractare a proiectelor
finanțate prin POR 2014‐2020
Având în vedere experiența acumulată pe perioada de programare 2007‐2013,
considerăm necesară aprobarea de către AMPOR a supracontractării sumelor alocate la
nivelul de 150% pentru fiecare prioritate de investiție/obiectiv specific.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
84
Întâlniri periodice (1 dată pe trimestru) între reprezentanții ADR și AMPOR în care să fie
discutate situațiile apărute în cadrul procesului de evaluare, selecție și contractare și
stabilirea de comun acord a unor măsuri de îmbunătățire. Ar putea fi luată în discuție și
varianta organizării videoconferințelor.
Crearea unui sistem electronic de comunicare între AMPOR și ADR‐uri pe domenii de
activitate (evaluare‐contractare, implementare) care să permită o comunicare rapidă și
eficientă a persoanelor implicate existând astfel posibilitatea ca răspunsurile AMPOR să
fie luate în considerare ca variantă oficială și aplicate unitar de către toate ADR‐urile.
Contractarea de evaluatori independenți de către ADR‐uri (vezi perioada precedentă de
programare când au fost blocaje în desemnarea de evaluatori independenți de către
AMPOR. Au fost cereri de finanțare care au așteptat aprox. 1 an desemnarea de
evaluatori).
Recomandările formulate de evaluatorii independenți în etapa de evaluare tehnico‐
financiară ar trebui să vizeze aspecte care pot face obiectul verificării de către experții OI
în etapa precontractuală (buget incorect, necorelări, etc. și nu recomandări de genul
corectării analizei cost‐beneficiu).
Verificarea PT după semnarea contractului de finanțare pentru a evita neconcordanțele
dintre acesta și documentația tehnico – economică și pentru o implementare eficientă a
cererii de finanțare.
Propuneri privind îmbunătățirea legislației și a practicilor privind aplicarea și verificarea
respectării legislației în domeniul achizițiilor publice
Elaborarea unui Ghid al achiziţiilor publice la realizarea căruia să participe toate
organele de control de la nivel naţional (ANAP, Autoritatea de audit, U.C.V.A.P etc.).
Conţinutul documentului astfel elaborat să fie acceptat de toate organele de control
pentru a evita aplicarea de amenzi/corecţii, pe o speţă acceptată de alt organ de
control.
Crearea unui cadru legislativ care să permită instanţelor de judecată, judecarea de
urgenţă a cazurilor legate de derularea procedurilor de achiziţii publice, precum și a
proceselor între beneficiari și constructori, în special cele legate de finanţări din fonduri
europene şi obligarea acestora la emiterea unor soluţii într‐un termen (ex. maxim 3
luni), care să permită autorităţilor contractante finalizarea procedurilor şi
implementarea proiectelor în termenele contractuale.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
85
Considerăm necesară reglementarea modului de verificare a documentațiilor de către
ANAP în sensul ca documentele suport transmise spre verificare urmare respingerii
Documentaţiei, sa fie verificate de aceeaşi persoana care le‐a solicitat, pentru a evita
respingerea documentaţiei pe baza altor motive, uneori în contradicţie cu solicitarea
anterioară.
Modificarea legislației in domeniul achizițiilor publice, care sa permită autorităților
contractante sa verifice si sa solicite ofertanților clarificări cu privire la modul de
elaborare a ofertei financiare. Ex. in cazul in care se constata preturi exagerat de mari in
cadrul ofertelor. (In momentul de fata ANAP considera restrictiv solicitarea de clarificări
ofertanților in toate situațiile in care nu avem „preț neobișnuit de scăzut”).
Posibilitatea Serviciului de Verificare Achiziții Publice și Conflict de Interese din cadrul OI
de a solicita 2 clarificări la verificarea dosarelor de achiziții. In momentul de fata
conform procedurii de lucru se poate solicita o singura clarificare.
Includerea in legislația achizițiilor publice a spetelor pentru care au fost aplicate corecții
financiare ca fiind considerate criterii restrictive, pentru ca autoritățile contractante sa
nu le mai prevadă in fisele de date a achizițiilor.
Responsabilizare mai mare a observatorilor UCVAP in sensul verificării mai in detaliu a
documentației procedurilor de achiziții publice. In momentul de fata aceștia fac doar o
simpla verificare procedurala.
Organizarea periodica de întâlniri intre organismele implicate in gestionarea fondurilor
(OI‐uri, AM‐uri, ANAP si beneficiari), in scopul armonizării procedurilor legislative si
abordarea unitara a legislației privind achizițiile publice.
Îmbunătățirea procesului de comunicarea intre direcțiile / serviciile de la nivelul AMPOR
(ex. Direcția Constatare și Stabilire Nereguli – Serviciul Verificare Achiziții Publice si
Conflict de Interese care au o abordare diferita in ce privește confirmarea/
neconfirmarea neregulilor) si comunicarea acestora cu OI‐urile.
Prezentarea mai detaliată în legislația privind achizițiile publice a documentelor minime
care trebuie sa le întocmească autoritatea contractanta in cazul atribuirii directe, pentru
dovedirea respectării principiului transparentei.
Crearea unui cadru legislativ care să permită Autorităților Contractante aplicarea de
penalități/sancțiuni inclusiv asupra subcontractanților/terților susținători pentru cota lor
parte de implicare in derularea contractului de achiziție publică.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
86
Posibilitatea ca Autoritatea contractantă să emită documente constatatoare care conţin
informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale inclusiv pentru
subcontractanți/terți susținători şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, precum și
eliminarea de la eventualele proceduri de atribuire a acelor subcontractanți/terti
susținători care nu şi‐au îndeplinit sau şi‐au îndeplinit în mod defectuos obligaţiile
contractuale anterioare, fapt care a produs grave prejudicii beneficiarilor acestuia.
Porpuneri pentru îmbunătățirea procedurilor în etapa de monitorizare a proiectelor finanțate
din POR 2014‐2020
Rapoartele de progres ale beneficiarilor sa fie verificate si preluate la vizitele de
monitorizare trimestriale
Vizitele de monitorizare sa fie efectuate trimestrial la toate proiectele aflate in
implementare.
Actualizările de contracte de finanțare pe cat posibil sa fie evitate. In cazul in care este
absolut necesar sa nu se aplice retroactiv, ci doar pentru beneficiarii ce urmează a
încheia noi contracte.
Utilizarea de către AM POR si de către Autoritatea de Audit a arhivei electronice. Ca
urmare se vor diminua raportările lunare, o parte din documentele justificative la actele
adiționale, etc.
Notificările de modificare a echipei de implementare sa nu se mai accepte decât din
motive bine întemeiate (ex. plecarea persoanei din instituție, deces, concediu maternal,
boala). Acest lucru se poate realiza prin introducerea unei clauze in contractul de
finanțare sau o instrucțiune emisa de AMPOR).
Numărul maxim de acte adiționale de prelungire a perioadei de implementare sa fie
maxim 3 (de evitat cazul CJ Harghita , SMIS 1222 unde sunt 12 AA).
Propunem ca actele adiționale de prelungire si celelalte modificări contractuale (buget,
achiziții, indicatori) sa se facă pe o varianta standard, simplificata ( model – instrucțiunea
nr.91 a AM POR).
3.4. Proiecte de succes la nivelul Regiunii Centru
Este destul de greu să selectezi un singur proiect din multitudinea de proiecte implementate cu
succes în Regiunea Centru şi imposibil să găseşti un proiect care să fie reprezentativ pentru un
întreg Program Operaţional. Cu toate acestea, considerăm că formularea unor standarde
minimale și stabilirea unor condiții obligatorii ajută la selectarea pe baze obiective a unor
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
87
proiecte de succes. În acest sens, considerăm că un proiect reprezentativ ar trebui să satisfacă
cel puțin patru din cele cinci condiții prezentate mai jos:
‐ proiectul are o contribuție evidentă la atingerea obiectivelor programului
‐ proiectul are un impact semnificativ în ce privește dezvoltarea economico‐socială,
determinând un lanț de efecte pozitive
‐ proiectul contribuie la promovarea principiului egalității de șanse și a principiului dezvoltării
durabile
‐ lipsa problemelor majore în etapa de implementare a proiectului
‐ proiectul are asigurată o sustenabilitate pe termen lung a rezultatelor
Exemplele ce urmează a fi prezentate au menirea de a evidenţia rezultate concrete și beneficii
pentru cetățeni și întreprinderi, precum și pentru dezvoltarea socio‐economică în general care
au fost obţinute prin proiectele finanțate din fonduri europene în cele 6 judeţe ale Regiunii
Centru. Nominalizarea proiectelor în cadrul acestor exemple nu înseamnă că situaţiile
prezentate nu pot să se regăsească şi la nivelul altor proiecte.
3.4.1. Programul Operaţional Regional (POR)
Județul Alba
Trei proiecte cu finanțare nerambursabilă REGIO, au dus la reconstituirea şi punere în valoare a
Cetății a Alba Carolina, cea mai mare și cea mai bine păstrată fortificaţie de tip Vauban din
România
Beneficiar:Municipiul Alba Iulia
Axa 1 DMI 1.1, Subdomeniul Centre urbane
Axa 5 DMI 5.1 – Investiții în reabilitarea obiectivelor de patrimoniu
Valoare totală proiecte 43,20 milioane euro, din care 26,49 milioane euro fonduri
nerambursabile
Obiectiv general:Modernizarea infrastructurii cultural – istorice aferente Cetăţii Alba Iulia şi
restaurarea, protecţia, conservarea patrimoniului cu potenţial turistic aferent, în vederea
valorificării sale, pe criterii durabile şi competitive, în circuite turistice naţionale / internaţionale
şi sprijinirii creşterii economice a Regiunii de Dezvoltare Centru.
Obiectiv specific: Reabilitarea, reconstituirea şi punerea în valoare a laturii de vest, îngropată
in 1919, a traseelor nordic estic şi sudic precum si a zonei interioare a Cetăţii Alba Carolina,
fortificaţia de tip Vauban (anteşanţuri, contragărzi, şanţuri principale, raveline, bastioane),
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
88
monument de patrimoniu de importanţă naţională, respectiv punerea în valoare a unui
ansamblu valoros în suprafaţă de 46.294 mp.
Trebuie să vă aduceţi un aparat foto pentru a descoperi o cetate istorică, o mare parte excavată
de sub pământ, restaurată şi redată publicului, cu alei, parcuri şi drumuri noi, unde găsiți
evenimente şi personaje istorice la tot pasul. E nevoie doar de câteva ore petrecute la Alba Iulia
pentru a‐ți arăta ţie şi a le demonstra tuturor celor care te însoţesc, că întoarcerea în timp este
posibilă. Un timp al regăsirii de sine, într‐un loc în care Istoria a avut curajul să reînvie, să‐și
retrăiască tinerețea din nou: Cetatea Alba Carolina. O fortificație renăscută după trei secole,
datorită fondurilor nerambursabile investite. Povestea acestei cetăţi trebuie trăită pe viu, ca să
vedeți rolul fondurilor europene în schimbarea vieții oamenilor.
Județul Brașov
Proiecte: Amenajare de staţii capăt de linie pentru mijloacele de transport în comun
Pasaj rutier calea ferată – Str. Independenţei / Pasaj rutier –Str. Independenţei Dublare pasaj
rutier Fartec
Drumuri acces zona economică CORESI
Beneficiar: Municipiul Brașov
Axa 1, DMI 1.1, Subdomeniul “Poli de creștere ”
Valoare totală proiecte 25,53 milioane euro, din care 20,11milioane euro fonduri
nerambursabile
Aceste proiecte au vizat creşterea calităţii vieţii şi crearea/menţinerea de noi locuri de muncă în
Polul de Creştere Braşov, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor
urbane, inclusiv transportul urban şi mobilitatea populaţiei. Fluidizarea traficului și reducerea
ratei de deplasare în interiorul municipiului Brașov. Creșterea cu un procent de 1% ai numărului
de utilizatori ai mijloacelor de transport în comun la nivelul municipiului Brașov. Îmbunătățirea
condițiilor de mediu prin reducerea consumului de carburanți și diminuarea emisiilor poluante.
Reorientarea cetăţenilor spre transportul ecologic, ca urmare a amenajării de trotuare şi piste
de ciclişti.
După mai bine de doi ani de investiții și lucrări fluența traficului în cel mai mare oraș din sud‐
estul Transilvaniei a crescut mult. Acum, existând pasaje rutiere peste două mari intersecții și
calea ferată, legăturile dinspre Centru spre ieșirile din municipiu sunt mult mai rapide. În plus
cei care vin în oraș au posibilitatea de a‐și lăsa mașinile la periferie, urmând să folosească
transportul public pornind din noile stații de capăt de linie. Nu întâmplător municipiul Brașov
este printre primele care si‐a definitivat un Plan de Mobilitate Urbană pentru perioada 2014‐
2020, iar zona Coresi este acum în plină desfășurare.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
89
Județul Covasna
Proiect: Reabilitare drum judeţean DJ 121 Covasna – Zăbala – Imeni – Catalina – Târgu Secuiesc,
judeţul Covasna
Beneficiar: Județul Covasna
Axa 2, DMI 2.1 – Infrastructură rutieră
Valoare totală proiect: 13,78 milioane euro, din care 11,30 milioane euro fonduri
nerambursabile
Obiectivul general al proiectului l‐a constituit îmbunătăţirea infrastructurii de transport pe
traseul DJ 121, și asigurarea conexiunii acestuia la rețeaua de drumuri naționale și la rețeaua
TEN, cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea regională, mobilitatea populației și a bunurilor,
determinând o dezvoltare durabilă a regiunii.
Obiective specifice:
• Creșterea gradului de siguranță a circulației;
• Fluidizarea traficului, datorită creșterii vitezei medii de deplasare, reducerea timpului de
călătorie;
• Eficientizarea transportului public de persoane și a transportului de mărfuri și servicii.
Poate nu avem timp să ne oprim la un tratament complet de sănătate cardiacă și pulmonară în
județul Covasna. Dar, trecând prin județ, putem face o scurtă cură de sănătate, respirând un aer
curat, să ne relaxăm privind peisajele scăldate în verde crud, munții semeți și apele
tămăduitoare. Drumuri sigure, reparații mai puține la mașini, potențial de dezvoltare turistică și
economică, au fost beneficiile atrase prin fondurile europene. La doar câţiva pași distanță de
acest drum se găsesc izvoare minerale deosebite, curative, dar şi oraşe care ilustrează dorinţa
oamenilor locului, de a crea şi întreţine frumosul.
Județul Harghita
Proiect: Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceelor “Marton Aron” şi “Segito Maria“ din
Miercurea Ciuc
Beneficiar: Municipiul Miercurea Ciuc
Axa 3, DMI 3.4. – Infrastructură educațională
Valoare totală proiect 5,75 milioane euro, din care 4,67 milioane euro fonduri nerambursabile
Obiectivul general: reînnoirea celor două unități de învățământ obligatoriu cu rază de servire
județeană prin reabilitarea, modernizarea, echiparea IT și dotarea cu echipamente și materiale
didactice.
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
90
Obiectivele specifice:
- Creșterea gradului mediu de utilizare a unității școlare;
- Creșterea numărului tinerilor acceptați la instituții de învățământ superioare;
- Îmbunătățirea calității educației și sporirea performanțelor elevilor;
- Creșterea gradului de dotare cu echipamente didactice avansate și interactive.
E cea mai mare clădire școlară din Transilvania și are o istorie de peste 100 de ani, care a
transformat‐o în monument istoric și punct de atracție turistică pentru cei ce trec prin
municipiul Miercurea Ciuc. Clădiri vechi, la care s‐au făcut cândva doar reparații de mântuială,
săli de curs dotate precar sunt deja istorie, datorită acestui proiect care oferă celor 1200 de
elevi săli de curs și tehnologie din secolul XX ‐ table interactive, calculatoare, mobilier,
proiectoare video noi. Acum educația e o plăcere, și pentru elevi și pentru profesori. Iar turiștii
se pot uita la cele trei vitralii care filtrează lumina, păstrând tăcerea necesară studiului.
Recomandarea noastră este să treceți prin fața liceului când e întuneric afară și veți fi
impresionați de vitraliile de mari dimensiuni reprezentând‐o pe Sfânta Maria şi
Sfinţii Ştefan şi Emeric.
Județul Mureș
Proiect: Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Tîrgu Mureș
Beneficiar: SC Multinvest SRL
Axa 4, DMI 4.1 – Investiţii pentru sprijinirea mediului de afaceri
Valoare totală proiect 6,58 milioane euro din care 3,33 milioane euro fonduri nerambursabile
Obiectivul general al proiectului a constat în atragerea investiţiilor interne şi externe în scopul
sprijinirii dezvoltării economice şi sociale durabile la nivel local şi regional.
Obiective specifice:
• Construirea unei clădiri de birouri de tip Business Center;
• Dotarea corespunzătoare pentru funcţionarea optimă a clădirii, cu respectarea
prevederilor referitoare la soluţiile informatice, protecţia mediului şi eficiența energetică;
• Ocuparea Business Center‐ului cu firme de consultanţă şi proiectare, care să ofere
servicii complete de: arhitectură – construcţii, organizarea investiţiilor, transport urban şi
internaţional, activităţi în domeniul imobiliarelor, servicii de marketing,achiziţii publice,
consultanţă în obţinerea finanţărilor din fonduri structurale, consultanţă pentru dezvoltarea
activităților în domeniul turismului;
• Crearea a 60 de noi locuri de muncă în cadrul firmelor găzduite.
Pentru atingerea acestor obiective, rezultatele activităţii din cadrul proiectelor au vizat:
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
91
• Realizarea unui imobil de birouri State‐Of‐The‐Art, impresionant prin impact, inteligenţă,
eficienţă şi noutate, cu 8 niveluri;
• Dotarea clădirii cu echipamente de ultimă generaţie, mobilier şi accesorii care oferă
locatarilor condiţii excelente pentru desfăşurarea activităţilor;
• Ocuparea Business – Center la finalizarea investiţiei cu 11 microîntreprinderi şi 3 IMM‐
uri cu care s‐au încheiat deja contracte de închiriere.
Amplasat în centrul istoric al municipiului Târgu‐Mureș, acest Centru de Afaceri este opțiunea
ideală pentru companiile care doresc să‐și desfășoare activitatea în zona de maxim interes a
orașului. Construcția modernă care beneficiază de un sistem integrat de management
electronic al clădirii, este considerată o "clădire inteligentă". Fondurile europene investite în
această clătire, prima clădire „verde” din Târgu Mureș și a patra de acest gen din România, vor
susține găzduirea în această construcție a unor proiecte inovatoare bazate pe tehnologiile verzi.
Și când ne gândim că această firmă și‐a început activitatea cu doar 4 angajați în urmă cu 20 de
ani!
Județul Sibiu
Proiect: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului
Clinic Judeţean Sibiu
Beneficiar:Județul Sibiu
Axa 3, DMI 3.1. Investiţii pentru infrastructura serviciilor medicale ambulatorii
Valoare totală proiect 1,70 milioane euro, din care 1,33 milioane euro fonduri nerambursabile
Obiectivul general al proiectuluia constat în dezvoltarea sistemului public de sănătate prin
îmbunătățirea infrastructurii serviciilor medicale.
Obiectiv specific:
Creșterea calității serviciilor medicale oferite populației prin reabilitarea, modernizarea și
dotarea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului Clinic Județean Sibiu
Servicii și asistență medicală de calitate. O gândire strategică pe termen lung spune că
prevenția și intervenția în stadii incipiente ajută la reducerea consistentă a costurilor. Greu de
realizat în cabinete uzate, cu echipamente defecte, majoritatea având peste 30 de ani, cu dotări
insuficiente și instalații vechi de decenii. Fondurile alocate de Guvern au fost insuficiente,
ajungeau pentru a putea cârpi câte un zid fisurat, plin de igrasie sau pentru câteva truse
sanitare. Prin fondurile alocate prin acest proiect european, 14 noi cabinete s‐au alăturat
celorlalte 21 existente, pentru deservirea celor peste 400 mii de locuitori ai județului Sibiu, iar
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
92
toate cabinetele dotate cu aparatură nouă și performantă. Acum, altfel muncesc medicii și
personalul medical, iar pacienții pot zâmbi mulțumiți în timp ce așteaptă să intre la consult.
Trei proiecte de dotare a echipajelor de Intervenție în Situații de Urgență din Regiunea Centru
Beneficiar: Asociația de Dezvoltare Intercomunitara "Centrul Transilvaniei"
Axa 3 DMI 3.3 Modernizarea şi dotarea structurilor de intervenție în situaţii de urgenţă
Valoarea totală a proiectelor 14,60 milioane euro, din care 11,87 milioane euro fonduri
nerambursabile
Obiectivul general al proiectelor îl constituie creşterea gradului de siguranţă a populaţiei,
indiferent de localizarea așezămintelor umane, prin creşterea calităţii serviciilor pentru
siguranţă publică şi de asistenţă medicală în situaţii de urgenţă, în vederea sprijinirii unei
dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrate teritorial la nivelul Regiunii 7 Centru.
Obiective specifice:
• Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru
prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi
pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, indiferent de locul acestora, de la 79 minute
la 62 minute.
• Întărirea colaborării între judeţele Regiunii Centru şi a regiunii cu judeţele limitrofe,
în perspectiva îmbunătăţirii siguranţei populaţiei din aceste judeţe, în 9 luni de la
finalizarea proiectului.
• îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru
prin reducerea timpului de intervenţie, indiferent de locul acesteia:
‐ pentru acordarea primului ajutor calificat şi
‐ pentru intervenţii în situaţii de urgenţă
• Întărirea colaborării între judeţele regiunii, în perspectiva îmbunătăţirii siguranţei
populaţiei.
Viață, sănătate, siguranță, încredere! Pentru mai mult de 2 milioane de locuitori ai Regiunii
Centru, dar și pentru toți cei ce ne vizitează.
Acestea sunt rezultatele obținute prin aceste trei proiecte de anvergură și un parteneriat între
cele 6 județe componente ale Regiunii Centru. Un proiect care s‐a născut în Regiunea Centru,
care a vizat întreaga regiune, și care, datorită relevanței s‐a extins, prin preluarea sa către toate
regiunile României, devenind național. Un proiect datorită căruia în caz de accident, calamități
sau dezastre, echipajele de intervenție în situații de urgență dispun de mijloace de intervenție
performante, de echipamente de ultimă generație, de oameni instruiți și acționează eficient și
intervin la timp. Salvează vieți, redau speranțe. Prin proiectele Regio s‐au achiziționat 16
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
93
ambulanţe de prim ajutor, 2 ambulanţe de terapie intensivă, 22 de autospeciale pentru lucrul
cu apă şi spumă de capacitate mică, 4 auto‐speciale pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate
mare, un centru regional pentru situaţii de urgenţă și au fost dotate 40 unităţi mobile pentru
intervenţii în astfel de situaţii.
3.4.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3
PROIECT – Îmbunătățirea avantajului competitiv al societății SC Matec CNC Technik SRL prin
extinderea procesului productiv de componente pentru industria automotive şi energetică cu
tehnologii inovative de nivel high‐tech și infrastructura ecoeficientă, având rol major în
dezvoltarea durabilă a companiei (SMIS 38817)
Beneficiar –SC MATEC CNC TECHNIK SRL, Parc Industrial, Parcela 22, Sura Mica, Sibiu, jud. Sibiu
Obiectivul proiectului –Creșterea productivității și eficienței operaționale a activității de
producție în cadrul companiei SC Matec CNC Technik SRL în vederea consolidării competitivității
pe piața de componente pentru industria energiilor alternative și automatice prin achiziția de
tehnologie high‐tech care să permită dezvoltarea și valorificarea potențialului inovativ al
întreprinderii cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și egalitatea de șanse, prin:
- extinderea spațiului de producție în vederea creșterii capacităților de producție și
organizarea acestora după conceptul de LEAN Manufacturing
- inovarea procesului de producție prin achiziționarea de echipamente high‐tech
- extinderea gamei de produse și creșterea capacității de producție pentru cele existente
- crearea unui proces de producție durabil
- absorbția de forță de muncă pe plan local
Rezultate așteptate / obținute:
- Suprafaţa de producţie construită prin proiect (hală) – 2.317 mp / 2.317 mp
- Echipamente achiziționate – 11 / 11:
1. Strung CNC (5)
2. Mașina debitat (2)
3. Aparat măsurare 3D
4. Aparat măsurare conuri,
5. Compresor (2)
- Locuri de muncă nou create ‐ 21/ 27
- Locuri de muncă menținute–108 / 121
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
94
- Creșterea cifrei de afaceri – cu46,94%
Valoarea totală a proiectului – 13.975.418 lei
Finanțare nerambursabilă contractată–6.364.762.00 lei
Finanțare nerambursabilă plătită–6.351.742,50lei
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3
Proiect – Achiziţia de echipamente tehnologice, performante în cadrul SC Terwa Romania SRL
în vederea creării unui flux de producţie inovativ (SMIS 39634)
Beneficiar–SC TERWA ROMANIA SRL, comuna Cristian, jud. Brașov
Obiectivul proiectului: Dezvoltarea economică a societății prin tehnologizare odată cu
achiziționarea echipamentelor inovative, conforme cu standardele la nivel internațional în
vederea creșterii cotei de piață deținută în ceea ce privește domeniul principal de activitate,
respectiv producerea de repere metalice pentru industria auto și a construcțiilor (cârlige de
remorcare auto, sisteme de fixare, sisteme de ancorare și diverse componente pentru sisteme
de remorcare)
Rezultate așteptate / obținute:
- Echipamente de ultimă generație achiziționate 8 / 8 :
1. Centru de prelucrare – 2 buc
2. Mașina de rulat filete – 2 buc
3. Mașina de măsurat in coordonate – 1 buc
4. Mașină de testat in tracțiune – 1 buc
5. Motostivuitor ‐ 2 buc
- Locuri de muncă nou create – 24 / 24
- Locuri de muncă menținute – 142 / 179
- Creșterea cifrei de afaceri – cu 11,95%
Valoarea totală a proiectului – 4.678.333 lei
Finanțare nerambursabilă contractată–2.240.713 lei
Finanțare nerambursabilă plătită–2.233.629,99 lei
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
95
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A2 Apel 4
Proiect – Creșterea competitivităţii societății prin achiziția de tehnologii destinate producției
de mobilier de grădină (SMIS 43052)
Beneficiar –SC BUCIN MOB SRL, Reghin, str. Mihai Eminescu, nr.113, județ Mureș
Obiectivul proiectului: Creşterea competitivităţii şi productivităţii economice bazându‐se pe
principiile dezvoltării durabile, în vederea participării active a societății SC BUCIN MOB SRL la
consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv, prin:
- Creșterea capacității maxime de producție mobilier de grădină prin inovarea proceselor de
producție cu 31,57 %
- Îmbunătățirea fluxului tehnologic prin eliminarea operațiilor care determină apariția
timpilor morți în procesul de producție și influențează calitatea produselor
- Creșterea gradului de novare pe sectorul de producție mobilier de grădină
Rezultate așteptate/ obținute:
- Echipamente achiziționate – 6 / 6
1. Maşină de calibrat şi șlefuit între straturi
2. Maşină automată de şlefuit şi aplicat lac UV pe canturi semiprofilate 2 buc.
3. Instalaţie de aspiraţie şi filtrare pulberi
4. Instalaţie de finisaj pentru panouri plane
5. Instalaţie de umidificare a aerului
- Locuri de muncă nou create – 22 / 22
- Locuri de muncă menținute – 107 / 117
- Creșterea cifrei de afaceri – cu peste 12%
Valoarea totală a proiectului – 1.746.554,66 lei
Finanțare nerambursabilă contractată–1.064.910,19 lei
Finanțare nerambursabilă plătită–1.052.268,14 lei
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3
Proiect – Creşterea competitivităţii SC D–TOYS SRL prin achiziţia unui echipament înalt
tehnologizat(SMIS 42504)
Beneficiar – SC D‐TOYS SRL, str. Vulturilor nr 9, localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna
Obiectivul proiectului: Valorificarea, modernizarea şi creşterea competitivităţii sectorului
productiv al SC D–TOYS SRL, creşterea sustenabilă a competitivităţii mediului de afaceri local,
regional şi naţional, prin:
- creşterea calitativă a produselor şi micşorarea duratei de execuţie a operaţiunilor
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
96
- îmbunătăţirea continuă a performanţelor de securitate, mediu, timp şi cantitate prin
orientarea sistematică spre nevoile actuale
- dezvoltarea portofoliului de clienţi la nivel local, regional şi naţional.
- respectarea egalităţii de şanse şi a tratamentului egal între femei şi bărbaţi, interzicerea
discriminărilor în cadrul relaţiilor de muncă
Rezultate așteptate/ obținute:
- Echipamente achiziționate: 1 linie complet automată pentru fabricarea cutiilor rigide
- Locuri de muncă nou create: 5 / 5
- Locuri de muncă menținute:87 / 88
- Creșterea cifrei de afaceri: cu peste 11%
Valoarea totală a proiectului – 2.274.842,64 lei
Finanțare nerambursabilă contractată–1.064.998,22 lei
Finanțare nerambursabilă plătită–1.063.510,40 lei
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A2 Apel 4
Proiect ‐ Creşterea competitivităţii economice a S.C Maria Production SRL prin achiziţia de
utilaje specifice procesului de producţie mobilier (SMIS 42775)
Beneficiar: SC MARIA PRODUCTION SRL, Câmpeni Str. Gării Nr. 17, jud. Alba
Obiectivul proiectului : Modernizarea fluxului tehnologic de producție prin achiziționarea de
utilaje de producție cu un ridicat nivel de tehnologizare și automatizare, certificate conform
celor mai înalte standarde de calitate internaționale specifice, având o tehnologie nouă de
maxim 3 ani și nu în ultimul rând prietenoase cu mediul, prin:
- eliminarea fazelor manuale din procesul tehnologic prin automatizarea fluxului de
producție
- reducerea costurilor de producție prin minimizarea pierderilor de producție
- creșterea calității produselor oferite pe piață și diversificarea gamei sortimentale
- creșterea calității produselor oferite pe piață și diversificarea gamei sortimentale
Rezultate așteptate / obținute:
- Echipamente achiziționate: 13 / 13
1. Linie de finisaj mobilier (1),
2. Mașina de șlefuit orizontala cu role si tampon (1),
3. Mașina de scobit cu 2 mese (1),
4. Mașina de cepuit cu 2 mese (1),
5. Ferăstrău pentru formalizat panouri (1),
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
97
6. Mașina de profilat (1),
7. Mașina de prelucrat prin așchiere (1),
8. Mașina de sculptat prin copiere 1 buc,
9. Mașina de întreținut freze si burghie 1 buc ,
10. Mașina de intretinut pânze circular1 buc,
11. Mașina de întreținut pânze panglică 1 buc,
12. Mașina de întreținut cuțite plane 1 buc
13. Compresor cu șurub (1),
- Locuri de muncă nou create:10 / 14
- Locuri de muncă menținute – 52 / 61
- Creșterea cifrei de afaceri: cu 10%
Valoarea totală a proiectului – 1.793.150,43 lei
Finanțare nerambursabila contractată –1.018.380,33 lei
Finanțare nerambursabila plătită–950.902,10 lei
Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3
Modernizarea activității de fabricare la Cetate Production SRL (SMIS 40211)
Beneficiar: SC CETATE PRODUCTION SRL, Sat Subcetate, Comuna Zetea, nr. 201/A, Jud.
Harghita
Obiectivul proiectului: Creșterea competitivității întreprinderii CETATE PRODUCTION SRL pe
piața internă și internațională, prin modernizarea atelierului de fabricare de blaturi din lemn și
creșterea capacității de producție.
Obiective specifice:
- Modernizarea fluxului tehnologic de fabricare a blaturilor din lemn pentru bănci și mese cu
echipamente de prelucrare înalt‐tehnologizate
- creșterea capacității de producție și a calității produselor fabricate
- consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv al regiunii și implicit al țării
- creșterea productivității și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul UE
Rezultate așteptate:
- Echipamente achiziționate: 4 / 4
1. Maşină de rindeluit – 1 bucată
2. Maşină de rindeluit cherestea pe 4 feţe – 1 bucată
3. Maşină de găurit şi vopsit automată – 1 bucată
4. Maşină automată de lăcuit canturi – 1 bucată
- Locuri de muncă nou create: 6 / 6
- Locuri de muncă menținute – 109 / 168
Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru
98
- Creșterea cifrei de afaceri: cu21%
Valoarea totală a proiectului – 2.311.625,86lei
Finanțare nerambursabilă contractată–1.121.415,18lei
Finanțare nerambursabilă plătită–1.075.899,63 lei
Elemente obligatorii pentru un proiect de succes
Datorită varietăţii Programelor Operaţionale şi a beneficiarilor nu se poate vorbi de o „reţetă”
general valabilă care garantează succesul unui proiect, dar există anumite „ingrediente” care
influenţează reuşita unui proiect.
Orice proiect înainte să fie scris ar trebui să înceapă cu o analiză. Analiza presupune
identificarea unei nevoi reale și încadrarea proiectului într‐o strategie sectorială sau de
dezvoltare regională/ locală, apoi a condiţiilor de eligibilitate şi a resurselor financiare (sunt
eu,beneficiarul, capabil să îmi asum financiar implementarea proiectului?).
Trecând la partea de scriere a proiectului sunt esenţiale cunoştinţele în domeniul
managementului de proiect ale consultantului care elaborează proiectul. Elaborarea unui
proiect bazându‐se pe proceduri, concepte şi terminologii specifice, deoarece aceasta nu
presupune doar cunoaşterea ghidului solicitantului, anexele acestuia şi legislaţia la care se face
referire in ghid, într‐un proiect se îmbină de obicei mai multe domenii, precum: Management,
Marketing, Tehnic, Resurse Umane.
Un alt factor important este comunicarea între beneficiarul proiectului şi consultantul care scrie
proiectul, mai ales în cazul în care beneficiarul este lipsit de experienţă şi corelarea la nivelul
UAT‐urilor a diferitelor departamente implicate în procesul de implementare a proiectelor
pentru a avea o abordare unitară şi a fluidiza implementarea proiectelor.
În multe cazuri, beneficiarul ajuns în etapa de implementare consideră că proiectul este un
succes, în realitate nu e chiar aşa. Trebuie pus în practică tot ceea ce s‐a scris în proiect, trebuie
respectată legislaţia şi indicaţiile ghidului solicitantului pe perioada de implementare şi post‐
implementare, trebuie urmăriţi indicatorii (în ce măsură sunt realizaţi). Iar dacă la finalul
proiectului s‐a rambursat suma eligibilă în totalitate, s‐au obţinut şi menţinut indicatorii
asumaţi, iar problema identificată a fost soluţionată ca urmare a efectelor proiectului
implementat, atunci se poate afirma că “proiectul a fost de succes”.
99
4. Politici și instrumentele de finanțare europeană în perioada de programare
2014‐2020
4.1. Strategia Uniunii Europene ‐ Europa 2020. Noua abordare a politicii europene de
coeziune în perioada 2014‐2020
Lansată în anul 2010, Strategia Europa 2020 își propune să sprijine creșterea economică și
ocuparea forței de muncă. Strategia vizează eliminarea deficiențelor în procesul de dezvoltare
durabilă și crearea condițiilor favorabile pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii.45 Acestea din urmă sunt și cele trei priorități stabilite în cadrul strategiei.
Pentru a realiza acest lucru până la finalul anului 2020, Uniunea Europeană și‐a fixat cinci
obiective esențiale propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare,
schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.
Tabel 4.1 Obiectivele europene și indicatorii aferenți prevăzuți în Strategia 202046
Obiectivul european pentru anul 2020
Indicatorul
1. Ocuparea forței de muncă Rata de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani
2. Cercetare și dezvoltare Alocarea a 3% din PIB‐ul Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare
3. Schimbări climatice și utilizarea durabilă a energiei
Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990
Creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
Creșterea cu 20% a eficienței energetice 4. Educație Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie
a școlii
Creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30‐34 de ani
5. Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale
Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și excluziunii sociale
45 Comisia Europeană, ”Europa 2020, pe scurt”, http://ec.europa.eu/europe2020/europe‐2020‐in‐a‐nutshell/index_ro.htm 46 Comisia Europeană, ”Obiectivele Europa 2020”, http://ec.europa.eu/europe2020/europe‐2020‐in‐a‐nutshell/targets/index_ro.htm
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
100
Aceste obiective definesc poziția pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în anul 2020
din punct de vedere al unor parametri majori. În același timp, cele cinci obiective sunt comune,
urmând a fi realizate prin acțiuni la nivel național și european. De asemenea, obiectivele
propuse prin Strategia Europa 2020 sunt interdependente și se susțin reciproc. De pildă,
progresele în plan educațional contribuie la îmbunătățirea perspectivelor profesionale și la
reducerea sărăciei. Un alt exemplu este acela că mai multă cercetare și inovație precum și o
utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să devenim mai competitivi și oferă condiții
favorabile creării de noi locuri de muncă. De asemenea, investițiile în tehnologii ecologice
contribuie la combaterea schimbărilor climatice și creează noi oportunități de afaceri și locuri
de muncă.
Cele cinci obiective stabilite prin Strategia Europa 2020 sunt sprijinite de șapte inițiative
emblematice.
Tabel 4.2Inițiativele emblematice în acord cu cele trei obiective majore prevăzute prin
Strategia Europa 2020
Obiective ale Strategiei Europa 2020 Inițiative emblematice
Creștere inteligentă O agendă digitală pentru Europa47 O Uniune a inovării48
Tineretul în mișcare49
Creștere durabilă O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor50
O politică industrială pentru era globalizării51
Creștere favorabilă incluziunii O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă52
O platformă europeană pentru combaterea sărăciei53
Aceste inițiative emblematice oferă un cadru prin care Uniunea Europeană și autoritățile
naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum
ar fi inovarea, economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineretul, politica industrială,
combaterea sărăciei și eficiența energetică. Alte mecanisme existente la nivelul Uniunii
47 Comisia Europeană, ”Digital Agenda for Europe”, http://ec.europa.eu/digital‐agenda/ 48 Comisia Europeană, ”Innovation Union”, http://ec.europa.eu/research/innovation‐union/index_en.cfm 49 Comisia Europeană, ”Youth on theMove”, http://ec.europa.eu/youthonthemove/index_en.htm 50Comisia Europeană, ”Resource efficent Europe”, http://ec.europa.eu/resource‐efficient‐europe/index_en.htm 51Comisia Europeană, ”Enterprise and Industry”, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial‐competitiveness/industrial‐policy/index_en.htm 52 Comisia Europeană, secțiunea Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, ”Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=958 53 Comisia Europeană, secțiunea Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, ”Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale”, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
101
Europene, cum ar fi de pildă, piața unică europeană, bugetul Uniunii Europene și agenda
externă a Uniunii Europene contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei
Europa 2020.
Strategia Europa 2020 a fost inițiată într‐un context caracterizat de o creștere mai redusă și de
niveluri de productivitate mai scăzute decât în alte țări dezvoltate, precum și de o deteriorare
rapidă a mediului economic și social ca urmare a celei mai grave crize financiare mondiale cu
care Uniunea Europeană s‐a confruntat vreodată. Aceasta a fost elaborată ținând seama de
învățămintele trase în urma Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea
forței de muncă, lansată în 2000, reînnoită în 2005 și care a fost în vigoare până în 2010. 54
Pentru perioada de programare 2014‐2020 Comisia Europeană a propus o serie de principii
comune aplicabile tuturor fondurilor (FEDR, FSE, FC, FEADR, FEPAM) care facilitează atingerea
obiectivelor majore stabilite prin Strategia Europa 2020. Printre acestea se numără
parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri, respectarea legislației Uniunii Europene și a
legislației naționale aplicabile, promovarea egalității între femei și bărbați, nediscriminarea și
dezvoltarea durabilă. Pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce priveşte realizarea
priorităţilor europene, Comisia Europeană propune consolidarea procesului de programare
strategică printr‐o serie de aspecte importante55:
Concentrare tematică asupra strategiei EUROPA 2020.
Performanță sporită și condiționalități.
Condiționalități ex‐ante
Condiționalități ex‐post
Condiționalități macroeconomice
Modalități de gestiune comune
Sprijinirea programării integrate
Creșterea utilizării instrumentelor financiare
Monitorizare și evaluare
Reguli de eligibilitate simplificate și raționalizate
54 Comisia Europeană, ”Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Bilanțul Strategiei Europe 2020 pentru o creștere inteligență, durabilă și favorabilă incluziunii”, Bruxelles, 5.3. 2014 COM (2014) 130 final, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe2020stocktaking_ro.pdf 55http://www.fonduri‐structurale.ro/Document_Files//fs2014‐2020/00010115/e1tie_Brosura%20de%20prezentare%20PC%202014%20‐%202020.pdfpag. 4‐7
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
102
Cele 11 Obiectivele Tematice 2014‐2020 prevăzute prin art.9, Regulamentul Comisiei Europene
nr. 1303/2013) sunt:
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și a creșterii calității TIC
3. Îmbunătățirea completivității IMM‐urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a
sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)
4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
5. Promovarea adaptabilității la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
6. Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă, sprijinirea mobilității forței de
muncă
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare
pe tot parcursul vieții
11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă
În data de 19 noiembrie 2013 a fost aprobat bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014‐
2020. O lună mai târziu, în 20 decembrie 2013 s‐a publicat pachetul legislativ pentru perioada
2014‐2020 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, regulamentele europene în baza cărora se
pregătesc documentele de programare de către statele membre. Obiectivele Comisiei Europene
se concentrează pe realizarea obiectivelor Strategiei EUROPA 2020 privind creșterea
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Uniunea Europeană oferă finanțare pentru o gamă largă de proiecte și programe care acoperă
domenii precum: dezvoltare regională și urbană, ocuparea forței de muncă și incluziunea
socială, agricultură și dezvoltare rurală, politicile în domeniul maritim și al pescuitului,
cercetarea și inovarea, ajutorul umanitar.
Finanțarea este gestionată în baza unor reguli stricte, pentru a garanta faptul că se aplică un
control riguros asupra modului în care sunt utilizate fondurile și că banii sunt cheltuiți în mod
transparent și responsabil. 56
Peste 76% din bugetul uniunii Europene este gestionat în parteneriat cu autoritățile naționale
și regionale în cadrul unui sistem de ”gestiune partajată”, în principal prin intermediul a cinci
fonduri majore (fonduri structurale și de investiții), împreună, aceste instrumente contribuind la
aplicarea Strategiei Europa 2020.
56http://europa.eu/about‐eu/funding‐grants/index_ro.htm
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
103
Cinci fonduri principale, fondurile structurale și de investiții europene, conlucrează pentru
sprijinirea dezvoltării economice a tuturor țărilor din Uniunea Europeană sunt:
1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ‐ dezvoltare regională și urbană
2. Fondul social european (FSE) ‐ incluziune socială și bună guvernanță
3. Fondul de coeziune (FC) ‐ convergență economică a regiunilor mai puțin dezvoltate
4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
5. Fondul european pentru pescuit și afaceri marine (FEPAM)
Alte fonduri gestionate direct de Uniunea Europeană sunt acordate fie sub forma de granturi,
pentru proiecte cu activități în domeniul politicilor Uniunii Europene (în general se acordă în
urma publicării unei ”cereri de propuneri”), fie de contracte încheiate de instituțiile Uniunii
Europene pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări necesare pentru propria funcționare
(de pildă, studii, formare, organizare de conferințe, echipamente IT, etc.)
Tabel 4.3. Obiectivul principal și axele prioritare/domeniile prioritare ale celor cinci fonduri
principale de finanțare la nivelul Uniunii Europene în perioada 2014‐2020
Fondul principal de finanțare
Obiectivul principal Axe Prioritare/ Domenii Prioritare
Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR)
Consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia
Inovare și cercetare Agenda digitală Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM‐uri
Economie cu emisii reduse de carbon
Fondul social european (FSE)
Investiție în oameni, cu accent pe îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă, de educaţie, îmbunătăţirea situaţiei persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie în cadrul Uniunii Europene.
Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor
Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții
Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice
Fondul de coeziune (FC)
Reducerea disparităţilor economice şi sociale şi
Se supune aceloraşi norme de programare, de gestionare şi
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
104
promovarea dezvoltării durabile. Fondul este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii Europene
de monitorizare ca şi FEDR şi FSE, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziţii comune.
Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR)57
Promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga comunitate a Uniunii Europene
Stimularea competitivității agriculturii
Garantarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice
Favorizarea dezvoltării teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă
Fondul european pentru pescuit și afaceri marine (FEPAM)58
Asigurarea că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social și că furnizează alimente sănătoase pentru cetățenii din Uniunea Europeană
• Promovarea pescuitului și acvaculturii competitive, durabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social;
Promovarea unei dezvoltări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultură
57 Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32005R1698&from=RO 58 Fondul european pentru pescuit și afaceri marine (FEPAM), http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0508&from=RO
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
105
4.2. Obiective și priorități naționale privind Strategia EUROPA 2020
Este foarte important de amintit faptul că cele cinci obiective ale Strategiei EUROPA 2020 sunt
transpuse în obiectivele naționale, astfel ca fiecare stat membru să își poată urmări evoluția.
Tabel 4.4 Indicatorii naționali și țintele prevăzute pentru anul 2020 la nivelul României
Indicatorul la nivelul României Valoarea de
referință 2013
Ținta prevăzută
1. Rata de ocupare (%) 64,7% 70%
2. Ponderea sectorului cercetării și dezvoltării în PIB (%) 0,85 % 2%
3. Gradul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 2005) (%)
‐21,05% ‐8,68%
4. Pondere energiilor regenerabile în consumul final de energie (%)
22,95 % 24%
5. Eficiența energetică59 8 Mtep 10 Mtep
6. Rata de părăsire timpurie a școlii (%) 17,3% 11,3%
7. Pondere persoanelor cu studii superioare (%) 22,8% 26,7%
8. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune sociale (număr)
8.907.000 580.000
Programul Naţional de Reformă 2011‐201360 constituie platforma‐cadru pentru definirea
reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în
anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Programul Naţional de Reformă 2015 al României61vizează fructificarea potenţialului de
creştere prin stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii sociale şi
teritoriale, crearea de noi locuri de muncă ‐ toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă
de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor structurale cheie pentru
economia şi administraţia românească permite concertarea eforturilor şi resurselor naţionale
pentru modernizarea economiei şi societăţii româneşti şi susţine convergenţa economico‐
socială.
59Indicatorul ”Reducerea consumului de energie primară”(Mtep), http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf pag. 98 60Guvernul României, Programul Naţional de Reformă 2011‐2013, București, versiunea aprilie 2011, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf 61Guvernul României, Programul Național de Reformă 2015, București, aprilie 2015, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/nrp2015_romania_ro.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
106
Acordul de parteneriat 2014‐202062 este documentul strategic care prezintă modul în care vor
fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în actuala perioada de programare.
Acordul de parteneriat include cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI):
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social
European (FSE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European
pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).
Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității
operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în
vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru
investitori;
încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a
adaptării la schimbările climatice;
consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.
În perioada 2014‐2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde € în
cadrul Politicii de Coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane
€ din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică
din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi
suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Alocarea pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) se ridică la
aproximativ 168 milioane €.
62Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014‐2020, August 2014, http://ec.europa.eu/romania/images/06082014_rezumat_acord_parteneriat_romania_final.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
107
4.3. Instrumentele de finanțare europeană în România în perioada 2014‐2020
Programele naționale63
Pentru perioada de programare 2014‐2020 fiecare stat membru a trebuit să elaboreze un set de
documente de programare, care să conțină angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor
Uniunii Europene prin utilizarea fondurilor comunitare, respectiv Acordul de Parteneriat și
Programele Operaționale/Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. La nivelul României,
coordonatorul național al procesului de pregătire a perioadei de programare 2014‐2020 și
negociere cu Comisia Europeană este Ministerul Fondurilor Europene.
La nivelul României autoritățile de management ale programelor naționale cu finanțare
europeană nerambursabilă sunt:
Ministerul Fondurilor Europene pentru: Programul Operaţional Infrastructură Mare
2014‐2020 (POIM), Programul Operaţional Capital Uman 2014‐2020 (POCU), Programul
Operaţional Competitivitate 2014‐2020 (POC) și Programul Operaţional Asistență
Tehnică 2014‐2020 (POAT)
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru:Programul
Operaţional Regional 2014‐2020 (POR), Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014‐2020 (POCA) și Programele de cooperare transfrontalieră 2014‐
2020
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru: Programul Național de Dezvoltare
Rurală 2014‐2020 (PNDR) și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Marine
2014‐2020 (POPAM)
Tabel 4.5 Programele naționale de finanțare: alocări financiare, obiective generale, axe
prioritare (direcții strategice de dezvoltare)64
Programul Operațional Obiective generale Axele prioritare (AP)
Programul Operațional Infrastructură Mare
2014‐2020 (POIM)65*
Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea
Obiectiv tematic ‐ Transport
AP1 ‐ Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN‐T și a
63 Informațiile au fost centralizate pe baza documentelor elaborate în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, http://www.fonduri‐ue.ro/, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, www.mdrap.ro/, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro/, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, www.adrcentru.ro/ 64 Alocările financiare au fost preluate din Acordul de Parteneriat ‐ România ‐ Versiunea 2014RO016M8PA001.1.2, pagina 216, http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/acord‐parteneriat/Acord_de_Parteneriat_2014‐2020_RO_2014RO16M8PA001_1_2_ro.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
108
Alocare financiară: 9,41 mld. euro (din care 2,48 miliarde
euro. din FEDR și 6,93 miliarde euro din FC)
blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
metroului
AP2 ‐ Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient
Obiectiv tematic ‐ Mediu si schimbări climatice
AP3 ‐ Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor
AP4‐ Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric
AP5 ‐ Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
Obiectiv tematic ‐ Energie curata și eficiența energetica
AP6 ‐ Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon
AP7 ‐ Creşterea eficienţei centralizat de termoficare în oraşele selectate energetice la nivelul sistemului
AP8 ‐ Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale
Programul Operațional Capital Uman 2014‐
2020 (POCU)*
Alocare financiară: 4,22 miliarde euro din
FEDR
Susține creșteri economice incluzive, prin investiții în: Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii
Obiectiv tematic ‐ Ocupare
AP 1: Iniţiativa ”Locuri de muncă pentru tineri”
AP 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET
AP 3: Locuri de muncă pentru toţi Obiectiv tematic ‐ Incluziune
AP 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei
AP 5: Dezvoltare locală plasată sub
65 *Documente oficiale de diseminare ale Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru referitoare la informațiile privind Programele Operaționale 2014 ‐ 2020
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
109
Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul
responsabilitatea comunităţii Obiectiv tematic ‐ Educație
AP 6: Educaţie şi competenţe
AP 7: Asistență tehnică
Programul Operațional Competitivitate 2014‐
2020 (POC)* Alocare financiară:
1,33 miliarde euro din FEDR)
Contribuția la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin susținerea CDI si TIC pentru competitivitate și dezvoltare Investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă
Obiectiv tematic ‐ Competitivitate și CDI
AP1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor
Obiectiv tematic ‐ Competitivitate și TIC
AP2: Tehnologia informației ți comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă
Programul Operațional Asistență Tehnică 2014‐2020 (POAT)* Alocare financiară:
0,21 miliarde euro din FEDR)
Asigurarea capacității și a instrumentelor necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din FESI, precum și pentru o implementare eficientă, bine orientată și corectă a POAT, POIM și POC
AP1: Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri
AP2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI
AP3: Creșterea eficienței și eficacității resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România
Programul Operațional Regional 2014‐2020
(POR)* Alocare financiară:
Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea
AP1: Promovarea transferului tehnologic
AP2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
110
6,70 miliarde euro din FEDR
condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic
AP3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
AP4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
AP5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
AP6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
AP7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
AP8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale
AP9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
AP10: Dezvoltarea infrastructurii educaţionale
AP11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
AP12: Asistenţă tehnică Programul Operațional
Capacitate Administrativă 2014‐
2020 (POCA)66 Alocare financiară:
0,55 miliarde euro din FSE
Promovarea creării unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio‐economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor
AP1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente
AP2: Administrație și sistem judiciar accesibile și transparente
AP3: Asistență tehnică
66 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014‐2020 (POCA), Versiunea 2014RO05SFOP001, http://www.fonduriadministratie.ro/wp‐content/uploads/2015/01/POCA_2014‐2020_ian_2015.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
111
Strategiei Europa 2020
Programul Național de Dezvoltare Rurală
2014‐2020 (PNDR)
Alocare financiară totală: 8,02 miliarde
euro din FEADR
Restructurarea și creșterea vizibilității exploatațiilor agricole
Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice
Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale
Șase priorități de dezvoltare rurală
P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale
P2: Creșterea viabilității/ competitivității tuturor ramurilor agriculturii și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier
P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.
Programul Operațional pentru Pescuit și
Afaceri Marine 2014‐2020
(POPAM)67 Alocare financiară
totală: 0,17 miliarde euro din FEPAM
• Creșterea producției în acvacultură și procesare
Creșterea profitabilității operatorilor, conservarea biodiversității și protecția mediului, menținerea și crearea de locuri de
P1: Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere
P2: Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere
P3: Încurajarea punerii în aplicare a PCP (Politica Comună în domeniul
67 Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Marine 2014‐2020 (POPAM), Versiunea oficială 1, 15 aprilie
2015, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, http://www.madr.ro/docs/fep/2015/popam‐2014‐2020/POPAM‐
2014‐2020‐versiunea‐oficiala1‐15.04.2015.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
112
muncă, în special în zonele pescărești
Pescuitului)
P4: Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale
P5: Stimularea comercializării și a prelucrării produselor de pescuit și acvacultură
P6: Stimularea punerii în aplicare a politicii maritime integrate
Strategiile cheie naționale și regionale care au stat la baza fundamentării Programului
Operațional Regional pentru perioada 2014‐2020 au fost: Strategia Națională de Dezvoltare
Regională, Planurile Regionale de Dezvoltare, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia
Națională pentru IMM‐uri, Strategia Națională Agenda Digitală, Strategia Energetică a
României, Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice, Strategia Națională de
Sănătate, Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei,
Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor, Master plan
pentru transport, toate documentele strategice fiind elaborate pentru perioada de programare
2014‐2020.
Un alt program operațional, finanțat din Fondul de ajutor european pentru cele mai
defavorizate persoane ‐ FEAD (Fund for European Aid to the Most Deprived ‐ FEAD68), este
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014‐2020 (POAD)69. Având o
alocare financiară de 0,44 miliarde euro din FEAD, POAD 2014‐2020 este gestionat de
Ministerul Fondurilor Europene, acesta fiind autoritatea de management. Obiectivul principal al
POAD 2014‐2020 este sprijinirea distribuției de alimente şi asistenţă materială de bază pentru
persoanele cele mai defavorizate. POAD 2014‐2020 are 3 operațiuni de bază:
Pentru deprivarea alimentară (lipsa alimentelor de bază): achiziția de alimente de bază
și distribuția alimentelor de bază, însoțită după caz de măsuri auxiliare
Pentru precaritatea materială de bază la copii (lipsa materialelor școlare): achiziția și
distribuția de rechizite școlare și ghiozdane
Activități în domeniul asistenței tehnice
68 Fund for European Aid to the Most Deprived ‐ FEAD, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1089 69 Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate2014‐2020 (POAD), Versiunea August 2014, http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/Dezbateri%20parteneriale/poapd/proiect.po‐apd.pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
113
Programe de Cooperare Teritorială
În perioada de programare 2014‐2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
gestionează, în calitate de autoritate de management sau de autoritate naţională, 12 programe
de cooperare teritorială europeană la care participă şi România70, programe care se derulează
atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale Uniunii Europene. Aceste programe de
cooperare teritorială sunt:
1. Programul de cooperare ESPON 202071 (European ObservationNetwork, Territorial
Development andCohesion) continuă consolidarea unui Observator ale rețelei teritoriale
la nivel european și creșterea furnizării de politici comparabile, sistematice și de
încredere aplicabile problemelor teritoriale pan‐europeane. Finanțând în special
cercetarea științifică în domeniul planificării teritoriale, programul cuprinde două axe
prioritare: AP1: Atuuri Teritoriale, Transfer, Observare, Instrumente și Acțiune și AP2.
Asistență Tehnică.
2. Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE 2014‐202072urmărește
îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională, în
principal a celor care urmăresc investițiile pentru creștere economică și a locurilor de
muncă și, după caz, a celor de cooperare teritorială europeană, prin promovarea
schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de interes regional.
3. Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre'' 2014 ‐ 2020 73 ‐ Statele
participante în program sunt: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova,
România,Turcia, Ucraina, Federația Rusă , Azerbaidjan. Programul se axează pe 2
obiective tematice: 1. Promovarea mediului de afaceri şi a antreprenoriatului în Bazinul
Mării Negre și 2. Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni
comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre
4. Programul operaţional URBACT III 2014‐2020 74 este un program de cooperare
interregională ce are ca scop promovarea dezvoltării urbane durabile. Misiunea URBACT
III este de a permite orașelor să colaboreze și să dezvolte împreună soluții integrate
pentru provocările comune în domeniul dezvoltării urbane, prin crearea cadrului în care
orașele pot colabora, învăța unele de la altele și contura împreună soluții și bune practici
pentru îmbunătățirea politicilor urbane.
70 Website‐ul oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, secțiunea Dezvoltare Regională/Programe de Cooperare teritorială 2014‐2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572 71 Programul de cooperare ESPON 2020, http://www.espon.eu/main/Menu_Programme/ 72 Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐3506 73 Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre'' 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐1233 74 Programul operaţional URBACT III, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐5296
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
114
5. Programul de cooperare INTERACT III 2014 ‐ 202075este un programul de cooperare
pan‐european și grupează statele membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia și
Elveția, fiind finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. INTERACT III 2014‐
2020 este parte a Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană și este dedicat întăririi
capacității administrative a organismelor de management al programelor de cooperare
teritorială europeană (autorități de management, de certificare, de audit etc.) și a
actorilor implicați în cooperarea la nivel național, regional și european.
6. Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 ‐ 202076este un program de cooperare
transnațională care este structurat pe cinci axe prioritare, care intenționează să dezvolte
politici și acțiuni coordonate în zona programului consolidarea angajamentelor
Strategiei Europa 2020 spre cele trei dimensiuni de creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. Axele prioritare sunt: AP1: Inovatoare și responsabilitate socială în
Regiunea Dunării, AP2. Mediu și cultură în Regiunea Dunării, AP3: O mai bună conectare
și eficiență energetică în Regiunea Dunării, AP4: Bună guvernanță în Regiunea Dunării,
AP5: Asistență Tehnică
7. Europa Centrală 202077continua sa sprijine cooperarea regională între ţările din Europa
Centrala
8. Programul Interreg V‐A România – Bulgaria 2014‐202078 ‐ Program de cooperare
teritorială transfrontalieră între România și Bulgaria
9. Programul Interreg V‐A România ‐ Ungaria 2014 ‐ 202079 ‐ Program de cooperare
teritorială transfrontalieră între România și Ungaria
10. Programul operaţional comun România ‐ Republica Moldova 2014 ‐ 202080 ‐ Program
de cooperare teritorială transfrontalieră între România și Republica Moldova
11. Programul operaţional comun România ‐ Ucraina 2014 ‐ 202081 ‐ Program de
cooperare teritorială transfrontalieră între România și Ucraina
12. Programul IPA de cooperare transfrontalieră România ‐ Republica Serbia 2014 ‐ 202082
‐ Program de cooperare teritorială transfrontalieră între România și Republica Serbia
75 Programul de cooperare INTERACT III 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐5092 76 Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐7498 77 Europa Centrală 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9052 78 Programul Interreg V‐A România – Bulgaria 2014‐2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐3475 79 Programul Interreg V‐A România ‐ Ungaria 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐1369 80 Programul operaţional comun România ‐ Republica Moldova 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9278 81 Programul operaţional comun România ‐ Ucraina 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9495 82 Programul IPA de cooperare transfrontalieră România ‐ Republica Serbia 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐8134
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
115
Alte programe de finanțare direct de Uniunea Europeană, din Cadrul Financiar
Multianual 2014‐2020
Politicile Uniunii Europene sunt puse în aplicare printr‐o gamă largă de programe și fonduri care
oferă sprijin financiar pentru sute de mii de beneficiari din aproape toate categoriile (de pildă,
companii, studenți, oameni de știință, ONG‐uri, administrații publice din mediul urban sau rural,
agricultori, etc.)
Tabel 4.6 Alte programe de finanțare direct de la Uniunea Europeană, din Cadrul Financiar
Multianual 2014‐2020
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
Programul Erasmus +83 14,7 mld. euro
Dezvoltarea competențelor și capacității de inserție profesională prin oferirea unor oportunități de educație, formare profesională și activități dedicate tineretului. Sunt finanțate proiectele de mobilitate, parteneriatele strategice, proiectele pentru dialog structurat și proiectele centralizate. De asemenea sunt finanțate proiectele de cooperare între universități, colegii, școli, întreprinderi și ONG‐uri
Programul ORIZONT 202084 (HORIZON 2020)
79,4 mld. euro
Asigurarea competitivității globale a Europei, consolidarea poziției sale în domeniul științei și poziția de lider industrial în inovare prin asigurarea de investiții majore în tehnologii cheie, un acces mai mare la capital și sprijin pentru IMM‐uri. Programul are ca scop abordarea provocărilor societale, contribuind la reducerea decalajului dintre cercetare și piață. Orizont 2020 este proiectat pentru a fi un program de cercetare diferit al Uniunii Europene, finanțând întregul lanț de creare a valorii de la cercetarea fundamentală până la inovație pe piață.
Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor
2,3 mld. euro
Sprijinirea competitivității, creșterii și durabilității întreprinderilor din Uniunea
83 Programul Erasmus +, www.erasmusplus.ro 84 Programul ORIZONT 2020, http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
116
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
şi IMM‐uri (COSME)85(Competitiveness of Enterprises andSMEs (COSME))
Europeană, în special a IMM‐urilor, și promovarea antreprenoriatului. Programul facilitează accesul IMM‐urilor la finanțare prin acordarea de garanții pentru împrumuturi și capitalul de risc. De asemenea, facilitează accesul la noi piețe din interiorul și din afara Uniunii Europene și reducerea birocrației administrative asupra IMM‐urilor.
Programul Europa pentru Cetățeni86 (Europe for Citizens)
0,19 mld. euro
Sprijinirea activităților de creștere a gradului de conștientizare în rândul cetățenilor privind cunoașterea Uniunii Europene, a valorilor și a istoriei sale. De asemenea, programul va ajuta ca oamenii să devină mai implicați în activități civice și democratice prin dezbateri și discuții pe teme legate de Uniunea Europeană
Programul Europa Creativă87(Creative Europe)
1,45 mld. euro
Sprijinirea cinematografiei europene și a sectorului cultural și creativ. Aceasta susține zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și organizațiilor culturale în artele spectacolului, arte plastice, publicitate, film, televiziune, muzică, arte interdisciplinare, patrimoniu și industria jocurilor video, permițându‐le să opereze în Europa, pentru a ajunge la noi tipuri de public și să își dezvolte abilitățile necesare în era digitală. Programul contribuie la protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei.
Fondul de integrare pentru azil și migrație88(Asylum,
MigrationandIntegration Fund (AMIF))
3,14 mld. euro
Promovarea gestionării eficiente a fluxurilor de migrație și contribuirea la punerea în aplicare, consolidare și dezvoltare a unei abordări comune privind azilul și imigrația. Fondul sprijină acțiunile care vizează toate aspectele legate de migrație, inclusiv solicitarea de azil, migrația legală, integrarea și returnarea persoanelor stabilite ilegal în Uniunea
85 Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi IMM‐uri (COSME), http://ec.europa.eu/enterprise/initiatives/cosme/index_en.htm 86 Programul Europa pentru Cetățeni, www.europapentrucetateni.eu/ 87Programul Europa Creativă, http://www.europa‐creativa.eu/ 88Fondul pentru azil și migrație (Asylum, Migration and Integration Fund (AMIF), http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/financing/fundings/migration‐asylum‐borders/asylum‐migration‐integration‐fund/index_en.htm
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
117
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
Europeană.
Mecanismul de protecție civilă89(Civil
ProtectionMechanism)
0,22 mld. euro
Mobilizarea asistenţei în domeniul protecţiei civile în cazul unor dezastre. Acest mecanism poate fi activat atât în eventualitatea unor dezastre naturale, cât şi a unor evenimente cauzate de către oameni, de genul atacurilor teroriste, accidente nucleare etc.
Facilitatea Conectarea Europei90 (Connecting Europe Facility)
21,9 mld. euro
Sprijinirea dezvoltării rețelelor transeuropene performante, durabile și eficiente interconectate în domeniul energiei, telecomunicațiilor și transporturilor; construirea legăturilor transfrontaliere lipsă și eliminarea blocajelor de‐a lungul principalelor coridoare trans‐europene de transport. În plus, un fond de infrastructură gestionat la nivel central va minimiza sarcina administrativă și va reduce costurile din bugetul Uniunii Europene prin promovarea sinergiilor.
Programul Copernic (GMES)91 (Copernicus ‐ Global Monitoring for EnvironmentandSecurity)
4,3 mld. euro
Gestionarea și dezvoltarea unui sistem european de monitorizare a Pământului constând dintr‐un set complex de sisteme care colectează date din mai multe surse: sateliți de observare a Pământului și senzorii cum ar fi stații terestre, de bord și senzori pe mare. Serviciile abordează șase domenii tematice: terestru, marin, atmosfera, schimbările climatice, gestionarea situațiilor de urgență și de securitate
Programul LIFE + (Mediu și politici climatice)92 (Financial
Instrument for theEnvironmentand Climate
Action)
3,46 mld. euro
Implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislaţiei de mediu a Uniunii Europene prin co‐finanţarea proiectelor care adaugă valoare spaţiului european. programul va contribui la tranziția către o mai bună eficiență în gestionarea resurselor, la emisii scăzute de carbon, diminuarea efectelor
89 Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, http://ec.europa.eu/echo/what/civil‐protection/mechanism_en 90 Facilitatea Conectarea Europei http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/EN/TXT/?qid=1406727887130&uri=CELEX:32013R1316 91 Programul Copernicus (GMES), http://www.copernicus.eu/ 92 Programul LIFE + (Mediu și politici climatice) http://www.mmediu.ro/beta/programe/finantate‐din‐fonduri‐externe‐nerambursabile/life/
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
118
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
schimbărilor climatice, la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și oprirea pierderii biodiversității
Programul de navigație prin satelit
”Galileo”93(GalileoProgramme)
7,07 mld. euro
Dezvoltarea unui sistem de navigație globală prin satelit, oferind un serviciu garantat de înaltă precizie de poziționare globală sub control civil. Sistemul complet va consta în 30 de sateliți și infrastructura la sol aferentă. Lansat de către Comisia Europeană şi dezvoltat împreună cu Agenţia Spaţială Europeană, programul oferă Uniunii Europene o tehnologie independentă, care să concureze cu sistemele americane şi ruseşti: GPS şi respectiv GLONASS
Programul consumatori94 (ConsumerProgramme)
0,19 mld. euro
Sprijinirea cetățenilor de‐a se bucura pe deplin de drepturile lor de consumatori și de a participa activ în cadrul unei pieței unice. Programul se concentrează pe patru domenii: monitorizarea și siguranța produselor, informare și educarea consumatorilor, drepturile consumatorilor și consolidarea transfrontalieră
Instrumentul european de vecinătate 95(European
neighbourhood Instrument)
15,4 mld. euro
Promovarea consolidării cooperării politice și a integrării economice progresive între Uniunea Europeană și țările învecinate.
Al treilea Program Sănătate96 (ThirdHealthProgramme)
0,45 mld. euro
Promovarea sănătății în Europa, prin încurajarea cooperării între statele membre pentru a îmbunătăți politicile de sănătate în beneficiul cetățenilor. De asemenea, programul contribuie la completarea politicilor de sănătate ale statelor membre ale Uniunii Europene de promovare a sănătății, reducerea inegalităților în domeniul sănătății, implementarea acțiunilor în domeniul sănătății
93 Programul de navigație prin satelit ”Galileo”, http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_for_goods/motor_vehicles/interactions_industry_policies/l24205_ro.htm 94 Programul consumatori , http://ec.europa.eu/consumers/index_en.htm 95 Instrumentul european de vecinătate, http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2014:077:0027:0043:EN:PDF 96Al treilea Program Sănătate http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_en.htm
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
119
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
transfrontaliere, încurajarea inovării în domeniul sănătății și creșterea sustenabilității sistemelor de sănătate
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare97
(Development Cooperation Instrument)
19,7 mld. euro
Combaterea sărăciei în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, programul contribuie la realizarea altor obiective ale acțiunii externe a Uniunii Europene, în special promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu, precum și promovarea democrației, a statului de drept, buna guvernare și respectarea drepturilor omului
Programul de Ocupare și Inovare Socială98 (Employmentand Social innovationProgramme ‐ EaSI)
0,91 mld. euro
Sprijinirea ocupării forței de muncă și politicile sociale în întreaga Uniune Europeană. Programul sprijină eforturile statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare acțiunilor privind ocuparea forței de muncă și a reformelor sociale la nivel european, regional și local prin intermediul coordonării politicilor și identificarea, analiza și schimbul de bune practici naționale
Protecție civilă a UE și Centrul de Coordonare European de răspuns în situații de urgență99(EU Civil
Protectionand European EmergencyResponseCoordination
Centre)
0,14 mld. euro
Coordonarea reacției Uniunii Europene în caz de dezastre naturale sau antropice, în cadrul și în afara Uniunii Europene
Corpul european de voluntari de ajutor umanitar 100 (EU
AidVolunteers)
0,15 mld. euro
Asigurarea unei pregătiri practice pentru voluntari implicați în acțiuni umanitare și asigurarea desfășurării lor în Uniunea Europeană prin finanțate operațiunilor de ajutor umanitar la nivel mondial
Drepturi, egalitate și cetățenie101 (Rights, EqualityandCitizenship)
0,44 mld. euro
Contribuirea la cunoașterea și punerea în practică într‐un mod mai eficient a drepturilor
97 Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, http://ec.europa.eu/europeaid/node/22_en 98 Programul de Ocupare și Inovare Socială, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=89&langId=en&newsId=1093&furtherNews=yes 99 Protecție civilă a Uniunii Europene și Centrul de Coordonare European de răspuns în situații de urgență, http://ec.europa.eu/echo/what/civil‐protection/mechanism_en 100 Corpul european de voluntari de ajutor umanitar, http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian‐aid/eu‐aid‐volunteers_en 101 Drepturi, egalitate și cetățenie, http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:354:0062:0072:EN:PDF
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
120
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
și libertăților cetățenilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, contribuie la promovarea drepturilor copilului, a principiilor privind nediscriminarea (rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală) și a egalității de gen (inclusiv proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și copiilor)
Sistemul de Informații Schengen102 (Schengen Information System)
0,14 mld. euro
Susținerea cooperării în gestionarea frontierelor pentru a asigura securității cetățenilor și călătorilor în Uniunea Europeană. Finanțarea de mecanisme de partajare de informații pentru această cooperare: Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) care permite statelor Schengen să schimbul de date de vize și Sistemul de Informații Schengen (SIS) care permite statelor din spațiul Schengen să facă schimb de date privind criminali suspectați, persoane care nu pot avea dreptul de a intra sau să rămână în Uniunea Europeană, persoanele dispărute, etc.
Programul Justiție103 (JusticeProgramme)
0,38 mld. euro
Asigurarea legislației Uniunii Europene în domeniul justiției civile și penale care se aplică în mod efectiv. De asemenea, programul sprijină asigurarea accesului adecvat la justiție pentru persoanele și întreprinderile aflate în situații juridice transfrontaliere în Europa, precum și sprijinirea acțiunilor Uniunii Europene de combatere a drogurilor și a criminalității.
Programul pentru produse alimentare și furaje104 (Food
andfeed)
1,9 mld. euro
Consolidarea aplicării standardelor de sănătate și siguranță pentru întregul lanț agroalimentar. De asemenea, pachetul de măsuri oferă o abordare modernizată și simplificată privind protecția sănătății și instrumente de control mult mai eficiente pentru asigurarea aplicării
102 Sisteme IT, Visa Information System (VIS), http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/what‐we‐do/policies/borders‐and‐visas/visa‐information‐system/index_en.htm și Schengen Information System, http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/what‐we‐do/policies/borders‐and‐visas/schengen‐information‐system/index_en.htm 103 Programul Justiție, http://ec.europa.eu/justice/newsroom/news/20111115_en.htm 104 Programul pentru produse alimentare și furaje, http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2014.189.01.0001.01.ENG
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
121
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
efective a normelor din lanțul agroalimentar din Uniunea europeană
Politica externă și de securitate comună ‐PESC105 (Common
Foreign andSecurityPolicy ‐CFSP)
2,34 mld. euro
Menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, promovarea cooperării internaționale și dezvoltarea și consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Fondul pentru securitate internă106 (InternalSecurity Fund)
3,76 mld. euro
Susținerea punerii în aplicare a Strategiei de securitate internă și abordare la nivelul Uniunii Europene precum și a cooperării în domeniul aplicării legii, inclusiv gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene
Programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER 2014‐2018 107(ITER Programme)
2,98 mld. euro
ITER este un proiect de colaborare internațională (Uniunea Europeană, SUA, China, Japonia, India Rusia, Coreea de Sud) pentru a demonstra potențialul fuziunii nucleare ca sursă de energie. Aceasta este una dintre eforturile de cercetare cele mai ambițioase din lume. Rezultatele sale ar putea schimba vizibil peisajul energetic mondial deschizând calea accesibilității unei surse sigure, inepuizabile și fără emisii de CO2 de energie
Instrumentul de stabilitate și pace ‐ ISP108 (Instrument
contributingtostabilityandpeace ‐ IcSP)
2,34 mld. euro
Fiind unul dintre instrumentele cheie de asistență externă, acesta permite Uniunii Europene să ia inițiativa de a ajuta la prevenirea și a răspunde la crizele actuale sau emergente din întreaga lume
Vamă, fiscalitate și combaterea fraudei109 (Customs,
TaxationandFightagainstFraud)
0,90 mld. euro
Programul Vamă 2020 sprijină funcționarea și modernizarea uniunii vamale. Programul Fiscalis 2020 sprijină funcționarea sistemelor
105 Politica externă și de securitate comună ‐PESC, http://www.eeas.europa.eu/cfsp/index_en.htm 106 Fondul pentru securitate internă, http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/financing/fundings/security‐and‐safeguarding‐liberties/index_en.htm 107 Programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER 2014‐2018, http://ec.europa.eu/research/energy/euratom/index_en.cfm?pg=fusion§ion=iter 108 Instrumentul de stabilitate și pace, http://ec.europa.eu/dgs/fpi/what‐we‐do/instrument_contributing_to_stability_and_peace_en.htm 109 Vamă, fiscalitate și combaterea fraudei, Taxation si Customs Union, http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm și European Anti‐Fraud Office, http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_en.htm
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
122
Programul de finanțare al Uniunii Europene
Alocarea financiară
Scopul programului
de impozitare din Uniunea Europeană și, în special, lupta împotriva fraudei fiscale, evaziunii fiscale și planificarea fiscală agresivă. În atingerea acestui obiectiv, ambele programe finanțează rețele de comunicații extrem de securizate care permit schimbul de informații între vamale naționale și administrațiile fiscale, precum și promovarea schimbului de cunoștințe și crearea de rețele între funcționarii vamali ale țărilor din Uniunea Europeană și autoritățile fiscale. Pentru lupta împotriva fraudei, Programul Pericles 2020 vizează combaterea contrafacerii euro în Europa și în lume. Programul facilitează schimburi, asistență și formare pentru autorități, bănci și alte persoane implicate în protecția monedelor și bancnotelor euro. Programul Hercule III este dedicat combaterii fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv în lupta împotriva contrabandei cu țigări și a contrafacerii. Programul ajută autoritățile naționale să aplice mai eficient legea împotriva activităților ilegale transfrontaliere prin finanțarea de suport tehnic și operațional și activități de formare profesională
Plăți directe în agricultură (Politica Agricolă Comună,
Pilonul I) (Common AgriculturalPolicy ‐ Pillar I)
312,7 mld. euro
Sprijinirea agricultorilor în creșterea veniturilor prin acces la plăți directe în agricultură și măsuri de sprijinire a pieței
Inițiativa de ocupare a Tinerilor 110(Youth employmentinitiative)
3,21 mld. euro
Sprijinirea tinerilor în domeniul ocupării forței de muncă sau de formare profesională în regiunile Uniunii Europene cu o rată a șomajului în rândul tinerilor, în 2012, la peste 25%. Inițiativa se axează pe integrarea acestor tineri pe piața forței de muncă.
110Youth employment initiative, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1829&furtherNews=yes și Studiu privind Inițiativa de ocupare a Tinerilor în România, http://www.euractiv.ro/documente/YEI%20Map%20Romania%20(1).pdf
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
123
În perioada de programare 2014 – 2020, România va beneficia de fonduri europene în valoare
de aproximativ 43 miliarde de euro (inclusiv plăți directe în agricultură)111, din care peste 22
miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. La nivelul României alocarea
financiară per cap de locuitor este de 2123.2 Euro/persoană, cu peste o treime ( +34,7%) mai
mult față de perioada 2007‐2013.
În 2014‐2020 cea mai mare alocare financiară este de 10 miliarde de Euro, acești bani fiind
alocați pentru Plăți directe în agricultură, urmat de Programul Operațional Infrastructura Mare
cu 9,41 miliarde de Euro, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală cu 8 miliarde de Euro și
Programul Operațional Regional cu 6,7 miliarde de Euro. La polul opus, cele mai mici alocări
financiare, de sub 1 miliard de Euro revin programelor: Programul Operațional Capacitate
Administrativă, Programele de cooperare teritorială, Programul Operațional Asistență Tehnică
și Programul Operațional Pescuit.
Tabel 4.7 Alocările financiare pentru Programele Operaționale din perioada 2014‐2020 la
nivelul României
Program Operațional Alocarea financiară (miliarde Euro)
Populația României 2014
Alocarea financiara/persoană
Programul Operațional Infrastructura Mare 9.41 19908574 472.7
Programul Operațional Regional 6.70 19908574 336.5
Programul Operațional Capital Uman 4.22 19908574 212.0
Programul Operațional Competitivitate 1.33 19908574 66.8
Programul Operațional Capacitate Administrativă
0.55 19908574 27.6
Programul Operațional Asistență Tehnică 0.21 19908574 10.5
Plăți directe în agricultură 10.00 19908574 502.3
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 8.00 19908574 401.8
Programul Operațional Pescuit 0.17 19908574 8.5
Facilitatea “Connecting Europe” 1.23 19908574 61.8
Programele de cooperare teritorială 0.45 19908574 22.6
Total 42.27 19908574 2123.2
111http://www.fonduri‐structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=15512
Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020
124
La nivelul României alocarea financiară pentru programele operaționale din perioada 2007‐
2013 a fost de aproximativ de 27,7 miliarde de Euro, alocarea financiară per cap de locuitor
fiind de 1385,4 Euro/persoană. Cea mai mare alocare financiară pentru perioada 2007‐2013 a
avut‐o Programul Național de Dezvoltare Rurală de 8,1 miliarde Euro, alocare financiară per
locuitor fiind de 406,3 Euro/persoană, urmat de POS Mediu cu 4,4 miliarde de Euro (220,8
Euro/persoană), POS Transport cu 4,3 miliarde de Euro (214,6 Euro/persoană) și Programul
Operațional Regional cu 3,9 miliarde de Euro (198,4 Euro/persoană). La polul opus, cele mai
mici alocări financiare la nivelul României pentru perioada 2007‐2013, de sub 0,5 miliarde de
Euro, au fost pentru Programul de Cooperare Teritorială, Programul Operațional Dezvoltarea
Capacității Administrative și Programul Operațional Pescuit.
Tabel 4.8 Alocările financiare pentru Programele Operaționale din perioada 2007‐2013 la
nivelul României
Program Operațional Alocarea financiară (milioane Euro)
Populația României 2013
Alocarea financiara/persoană
POS Transport 4288 19985814 214.6 POS Mediu 4413 19985814 220.8 POS Creșterea Competitivității Economice
2537 19985814 126.9
POS Dezvoltarea Resurselor Umane
3476 19985814 173.9
Programul Operațional Pescuit 230 19985814 11.5 Programul Național de Dezvoltare Rurală
8120 19985814 406.3
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
208 19985814 10.4
Programul Operațional Regional 3966 19985814 198.4 Programul de Cooperare Teritorială
451 19985814 22.6
Total 27689 19985814 1385.4
125
5. Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai
bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
5.1. Direcțiile strategice de dezvoltare a Regiunii Centru în perioada 2014‐2020
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014‐2020 este parte a Planului de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2014‐2020, principalul document de planificare și programare la
nivel regional, adoptat de către CDR Centru în 15 iulie 2014.Fiind fundamentat pe o diagnoză
detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a Regiunii
Centru, Planul de Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii și are în vedere
valorificarea potențialul său real de dezvoltare. Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor și
a potențialului regiunii, cele două analize menționate integrează rezultatele studiilor sectoriale
elaborate la nivel regional în perioada 2010‐2011. Analiza socioeconomică, analiza SWOT și
Strategia de Dezvoltarea Regiunii Centru au parcurs un amplu proces consultativ desfășurat în
cadrul structurilor parteneriale regionale, începând de la identificarea și cuantificarea
problemelor și nevoilor până la stabilirea priorităților și măsurilor. PDR Centru 2014‐2020 se
raportează,în același timp, la evoluțiile preconizate la nivel național și european, sintetizate în
documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada 2014‐2020, în
angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale pentru perioada
următoare. PDR Centru urmărește pe tot parcursul său firul roșu reprezentat de cele trei
priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere
favorabilă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare,
inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei. Regiunea Centru va fi astfel
permanent cuplată la procesele în desfășurare la nivel european.
La elaborarea PDR Centru s‐au avut în vedere câteva principii fundamentale, și anume:
concentrarea și prioritizarea obiectivelor, mărindu‐se în acest fel eficacitatea utilizării
resurselor alocate
coordonarea și corelarea diferitelor acțiuni propuse, rezultând astfel o mai mare
coerență la nivel regional și un efect sinergic al acestor acțiuni
cuantificarea realizării obiectivelor propuse prin utilizarea unor indicatori de
performanță
Prin Strategia de Dezvoltare pentru perioada 2014‐2020, Regiunea Centru și‐a definit ca
obiectiv global,,dezvoltarea echilibrată a regiunii prin stimularea creșterii economice bazate pe
cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale
precum și întărirea coeziunii sociale”.
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
126
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare
dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:
Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale
regionale, având ca obiective majore: dezvoltarea urbană durabilă, creșterea coeziunii
teritoriale prin încurajarea dezvoltării policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport,
tehnico‐edilitară, de educație, sănătate, socială și situații de urgență, precum și creșterea
accesului populației la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru.
Una dintre prioritățile de dezvoltare durabila la nivelul Regiunii Centru este creșterea coeziunii
teritoriale prin sprijinirea dezvoltării urbane, atât a orașelor cu nivel ridicat de dezvoltare cât și
a orașelor confruntate cu probleme generate de restructurările economice.
În linii mari procesul de coeziune teritorială la nivelul Regiunii Centru se axează pe regenerarea
urbană a orașelor mici și mijlocii în special a celor monoindustriale, creșterea conectivității
orașelor cu zonele de contiguitate, susținerea zonelor și a cartierelor mai sărace prin creșterea
inclusivă, dar și dezvoltarea unei economii inteligente prin stimularea inovației și a cercetării
aplicate în special în orașele mari și a centrelor universitare. De asemenea o prioritate o
reprezintă și promovarea orașelor verzi, susținerea transportului urban sustenabil, dezvoltarea
iluminatului public, eficiența energetică a clădirilor și amenajarea spațiilor pentru agrement.
Transportul din Regiunea Centru va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o infrastructură
modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă, să asigure premisele pentru dezvoltarea
economică și socială a tuturor zonelor regiunii și să contribuie la diminuarea efectelor negative
ale transportului asupra mediului înconjurător. Atingerea acestor obiective implică realizarea de
investiții semnificative în următorul deceniu atât în extinderea rețelei rutiere și feroviare cât și
în reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale și construirea de centuri ocolitoare
în vecinătatea orașelor în vederea fluidizării transportului rutier.
Un alt domeniu care necesită investiții majore la nivelul Regiunii Centru este infrastructura de
comunicații. Aceasta este elementul cheie a bunei funcționări a oricărui tip de sistem pentru
comunicații de date, informații și voce.
La nivelul Regiunii Centru infrastructura de utilități publice este insuficienta iar in cele mai
multe cazuri aceasta este învechită. Infrastructurade utilități publice existentă necesită investiții
în reabilitarea, extinderea sau modernizarea acesteia. Pentru următoarea perioadă de
programare 2014‐2020 este util acordarea de sprijin financiar în modernizarea și aducerea la
standardele Uniunii Europene a infrastructurii tehnico‐edilitare la nivelul Regiunii Centru.
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
127
Priorități specifice:
Prioritatea 1.1. Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea
dezvoltării urbane
Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și tehnico‐
edilitară la nivelul Regiunii Centru
Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate, sociale și situații de
urgență la nivelul Regiunii Centru
Domeniul strategic 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării,
având ca obiectiv major: dezvoltarea economiei regionale bazate pe cunoaștere prin
modernizarea și eficientizarea întreprinderilor, intensificarea cooperării economice și prin
creșterea rolului cercetării–dezvoltării‐inovării la nivelul economiei Regiunii Centru
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din efectivul de personal și din cifra
de afaceri realizată la nivelul Regiunii Centru de către întreprinderile locale din industrie,
construcții și servicii, fiind unul din principalele motoare ale dezvoltării economice. Una din
prioritățile la nivel regional pentru perioada următoare este continuarea și extinderea
sprijinului pentru IMM‐uri, îndeosebi pentru activitățile de inovare și modernizare și creșterea
gradului de internaționalizare al acestora.
Infrastructura de afaceri este inegal răspândită, iar rezultateleobținute de acestestructuri de
sprijinire a afacerilor sunt modeste, volumul investițiilor atrase și numărul de locuri de muncă
create fiind departe de așteptări. Pentru a impulsiona dezvoltarea unor noi afaceri în regiune
trebuie avute în vedere extinderea infrastructurii actuale de sprijinire a afacerilor precum și
diversificarea gamei de servicii oferite de către aceasta.
Aflate la început de drum, primele clustere de afaceri din Regiunea Centru, activând în
domeniile energiilor alternative, prelucrării lemnului, industriei alimentare și industriei
electrotehnice, au fost înființate la inițiativa câtorva firme și organizații neguvernamentale.
Având în vedere rolul important pe care aceste structuri de organizare a afacerilor îl pot avea în
dezvoltarea economică a regiunii (a se vedea numeroasele exemplele din alte țări europene) se
impune sprijinirea actualelor clustere și stimularea înființării altora noi.
Dezvoltarea sectorului cercetare ‐ dezvoltare ‐ inovare (CDI) este unul dintre factorii care pot
potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivel regional se simte necesitatea
întăririi legăturii dintre mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva dezvoltării economiei
bazate pe cunoaștere. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul
economic este la un nivel nesatisfăcător, acest lucru afectând competitivitatea economică a
firmelor din Regiunea Centru. Pornind de la această situație și de la prioritatea asumată la nivel
național și european de a crește rolul cercetării‐inovării în economie, se impune ca prioritate
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
128
regională pentru următoarea perioadă de programare, crearea și susținerea mai multor centre
de transfer tehnologic precum și a unor centre de inovare puternice în domeniile de interes
pentru regiune.
Priorități specifice:
Prioritatea 2.1 Sprijinirea activităților de inovare și modernizare ale IMM‐urilor,
creșterea gradului de internaționalizare al IMM‐urilor
Prioritatea 2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de
afaceri, a clusterelor și a rețelelor de cooperare economică
Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare
Prioritatea 2.4 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a
centrelor de inovare și a spin‐off‐urilor și start‐up‐urilor inovative
Domeniul Strategic 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice,
stimularea utilizării surselor alternative de energie, având ca obiective majore:protecția
mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii tehnice, conservarea biodiversității,
diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, utilizarea
resurselor regenerabile de energie, precum și îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul
public, casnic și economic la nivelul Regiunii Centru.
Un rol esențial în dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Regiunii Centru îl joacă
protecția și conservarea mediului înconjurător, acesta fiind suportul vieții pe Pământ. Pentru
următoarea perioadă de finanțare 2014‐2020 sunt necesare alocări financiare, la nivelul
Regiunii Centru, în mai multe domenii ale mediului înconjurător în special: protecția mediului
înconjurător, conservarea biodiversității, diminuarea efectelor schimbărilor climatice și
prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării resurselor alternative de energie și
îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul economic și în cel casnic.
Având în vedere că resursele neregenerabile de energie sunt pe cale de epuizare și pentru ca
Uniunea Europeană să ajungă la o pondere a energiei din surse regenerabile de energie în
consumul final brut de energie de 20% până la orizontul anului 2020, s‐au stabilit obiective
naționale obligatorii pentru fiecare stat membru, incluzând România, pentru care obiectivul
național este de 24%. Astfel, România trebuie să creeze un cadru legal și mecanisme de
direcționare a fondurilor europene în valorificarea surselor regenerabile de energie. Este
important să amintim faptul că Regiunea Centru dispune de un potențial ridicat în ceea ce
privesc sursele regenerabile de energie, cel mai mare potențial deținându‐l biomasa.
În ceea ce privește infrastructura tehnică de mediu din Regiunea Centru aceasta este
insuficientă sau necesită lucrări de reabilitare sau de modernizare. În ultimii ani, la nivelul
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
129
Regiunii Centru s‐a înregistrat o tendință de creștere a ponderii deșeurilor municipale în totalul
deșeurilor generate, datorită evoluției sociale și economice, a creșterii nivelului de trai și a
posibilităților de consum ale populației.
Priorități specifice:
Prioritatea 3.1 Protecția mediului înconjurător și amenajarea, extinderea sau
modernizarea infrastructurii tehnice
Prioritatea 3.2 Conservarea biodiversității
Prioritatea 3.3 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor
naturale
Prioritatea 3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie
Prioritatea 3.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public, casnic și
economic
Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii, având
ca obiectiv major: Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin valorificarea
potențialului natural și uman al acestora.
Modernizarea activităților agricole prin susținerea investițiilor în domeniu (achiziționare de
mașini și echipamente agricole moderne, materialelor biologice de calitate, construcții
agricole) și sprijinirea agriculturii ,,verzi” se constituie ca prioritate majoră a perioadei
următoare. De asemenea, modernizarea exploatărilor silvice, dezvoltarea infrastructurii
specifice (ex. drumuri forestiere) și sprijinirea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere
sunt măsuri prin care pot fi susținute comunitățile din zonele montane având bogat potențial
silvic.Astfel, preocuparea pentru exploatarea rațională a pădurii, ținând cont de capacitatea
acesteia de regenerare, este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și prezervarea
unui mediu curat și sănătos pentru generațiile următoare. În viitor vor trebui susținute acțiunile
de împădurire și reîmpădurire a zonelor fragile din punct de vedere ecologic.
Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii
artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competențelor profesionale și îmbunătățirea
cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor contribui la reducerea
dependenței de activitățile agricole, creșterea ocupării și dezvoltarea economică a spațiului
rural.
În vederea reducerii decalajelor între mediile rezidențiale în ce privește dezvoltarea și pentru
îmbunătățirea standardului de viață al locuitorilor și creșterea atractivității localităților rurale
se impune deci, continuarea și extinderea programelor actuale ce vizează dezvoltarea
infrastructurii tehnico‐edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru.Dezvoltarea
preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o redimensionare a
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
130
infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014‐2020, în mod evident, vor trebui sprijinite
investițiile ce vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale în comunele
Regiunii Centru.Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea și dezvoltarea infrastructurii
cultural‐ recreative din mediul rural.
Priorități specifice:
Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor
agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea activităților de
prelucrare a produselor agricole
Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într‐o manieră durabilă, a potențialului
silvic regional
Prioritatea 4.3.Creșterea atractivității economice și diversificarea activităților
economice în localitățile rurale din Regiunea Centru
Prioritatea 4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico‐edilitare a localităților rurale
din Regiunea Centru
Prioritatea 4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural‐recreative și susținerea
dezvoltării comunitare
Domeniul strategic 5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților
culturale și recreative, având ca obiectiv major: dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor
economice conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și
susținerea activităților culturale și recreative.
Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru
dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat. Fără a încerca o separare netă între
formele de turism practicate în Regiunea Centru, considerăm utilă o analiza diferențiată a
acestora. Din majoritatea cercetărilor și studiilor elaborate până în prezent a rezultat concluzia
că formele de turism cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul
balnear, turismul cultural și turismul rural.
Pentru a impulsiona dezvoltarea turismului montan este nevoie de amenajare unor trasee, căi
de acces și locuri de vizitare (inclusiv peșteri) pentru a facilita accesul unor largi categorii de
turiști în zonele cu potențial turistic natural ridicat. Aceste amenajări trebuie făcute fără a se
aduce atingere mediului natural și cu respectarea restricțiilor impuse de legislația privind ariile
naturale protejate. În Regiunea Centru se găsește cea mai mare densitate de stațiuni
balneoclimaterice din România.Infrastructura de tratament este în numeroase cazuri învechită
și degradată, iar în unele stațiuni vechile baze de tratament nu mai sunt în stare funcțională,
motiv pentru care numărul turiștilor este în continuă scădere. Se impun deci intervenții pentru
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
131
a reabilita și moderniza infrastructura din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertei
turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa.
Patrimoniul cultural al Regiunii Centru este foarte bogat, cuprinzând numeroase cetăți feudale,
vestigii antice, castele, palate, biserici, mănăstiri răspândite pe o largă ariegeografică. În
prezent, starea fizică a multora din obiectivele turistice este necorespunzătoare, semnalizarea
obiectivelor turistice este deficitară, iar centrele și punctele de informare turistică sunt
insuficiente. Pentru a da un impuls real dezvoltării turismului cultural în regiune sunt necesare
acțiuni concertate de conservare, restaurare și punere în valoare a clădirilor cu valoare
arhitectonică și istorică. De asemenea, se impune susținerea activităților de promovare a
obiectivelor culturale de o certă valoare din Regiunea Centru. Alături de conservarea și
restaurarea patrimoniului material este nevoie de susținerea conservării și promovării turistice
a patrimoniului cultural imaterial, îndeosebi cel din zona rurală a Regiunii Centru.
În perioada următoare se impune continuarea susținerii investițiilor pentru modernizarea
structurilor învechite de primire turistică și cele de agrement în vederea asigurării unui confort
sporit și construirea de unități în zonele turistice ce au în prezent o capacitate de cazare
insuficientă. Dat fiind rolul tot mai important pe care îl joacă în zilele noastre informarea și
comunicarea în diverse domenii, dar mai cu seamă în domeniul turismului, se impune
intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a Regiunii Centru.
Pornind de la evoluțiile încurajatoare înregistrate până în prezent și de la nevoia acută a
extinderii și diversificării celei existente, se va sprijini în perioada următoare dezvoltarea
infrastructurii culturale din Regiunea Centru. Orașele mari din Regiunea Centru, cu un potențial
cultural important vor fi principalele beneficiare ale măsurilor de sprijin pentru cultură, însă nu
sunt excluse nici localitățile mai mici cu vocație culturală dovedită.
Priorități specifice:
Prioritatea 5.1. Punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic
Prioritatea 5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în
scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite
Prioritatea 5.3. Promovarea destinațiilor turistice din Regiunea Centru
Prioritatea 5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative și sprijinirea
activităților culturale
Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale, având ca
obiective majore: dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbunătățirea accesului la
formare profesională și educație, creșterea ocupării și calității forței de muncă, creșterea
incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea efectelor declinului demografic.
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
132
Una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este creșterea favorabilă
incluziunii, alături de creșterea inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un accent crescut pe
dezvoltarea resurselor umane, educația și dezvoltarea competențele acestora, învățarea pe tot
parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale, creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea capacității administrative.
De asemenea, Strategia Lisabona relansată nu poate fi realizată decât pe baza creșterii nivelului
de pregătire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educație și formare. În acest
context, Comisia Europeană a propus axarea cooperării europene în educație și formare, până
în anul 2020, pe patru direcții strategice: punerea în aplicare a învățării pe tot parcursul întregii
vieți; îmbunătățirea calității a eficienței și a rezultatelor sistemelor de educație și formare;
promovarea echității și cetățeniei active; creșterea inovației și creativității, inclusiv a
antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și formare.
Starea de sănătate a populației este una dintre cele mai importante aspecte ale calității
capitalului uman, acesta fiind o componentă cheie în procesul de creștere a competitivității la
nivel regional și local. În același timp, accesul locuitorilor la servicii medicale de calitate și de
ocrotire a sănătății are o implicație directă în creșterea calității vieții acestora.
Complementar domeniului amintit anterior, o atenție deosebită ar trebui acordată procesului
continuu și susținut de incluziune socială, în special a reinserției sociale a persoanelor
dezavantajate social, în special prin sprijinirea acțiunilor și proiectelor în acest sens, dar și prin
dezvoltarea resurselor umane cu responsabilități în acest domeniu.
Slaba participare pe piața forței de muncă rămâne o provocare pentru România. De aceea în
perioada 2014‐2020 la nivelul Regiunii Centru se vor dezvolta politici, proiecte acțiuni sau
măsuri concrete ce vizează creșterea ocupării, a participării pe piața forței de muncă.
În ultimii douăzeci de ani, în Regiunea Centru dar și în România, s‐au înregistrat o serie de
fenomene demografice negative care au determinat schimbări demografice, una din
consecințele cele mai importante fiind accentuarea declinului demografic. În acest sens, trebuie
acordată o atenție sporită identificării și sprijinirii proiectelor și soluțiilor privind contracararea
efectelor declinului demografic.
Priorități specifice:
Prioritatea 6.1. Îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație pe tot
parcursul vieții în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, administrație
publică, economie și antreprenoriat
Prioritatea 6.2 Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în vederea creșterii ocupării
forței de muncă la nivel regional
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
133
Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii sociale a
grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate
Prioritatea 6.4 Contracararea efectelor declinului demografic
Implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Dezvoltare Regională cade în sarcina
autorităților regionale – pe măsură ce acestea vor fi create și consolidate ‐, a administrațiilor
locale și județene, a organizațiilor, a diverselor structuri parteneriale și organismelor de
implementare a programelor create ad hoc. Pentru transpunerea în realitate a Planului, un rol
important îl vor avea fondurile europene nerambursabile alocate pentru perioada 2014‐2020
(Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ), la care se vor adăuga finanțările
autohtone publice și private. Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014‐2020 este însoțit de o
listă de propuneri de proiecte majore, cu un impact larg, semnificativ, care va permite o mai
bună implementare a acestuia.
5.2. Absorbția accelerată a fondurilor europene – motorul principal al stimulării creșterii
economice inteligente și durabile în perioada de programare 2014‐2020
Dezvoltare accelerată prin politici investiționale inteligente
Este evident că orice politică de dezvoltare trebuie să aibă la bază o strategie de investiții bine
fundamentată. Nicio țară sau regiune nu se poate dezvolta în absența unei strategii
investiționale coerente, cu priorități pe termen scurt, mediu și lung. România, fiind o țară cu un
nivel mai scăzut de dezvoltare în raport cu celelalte țări ale Uniunii Europene are nevoie pentru
o dezvoltare accelerată de politici fiscale de stimulare a investițiilor și de programe
investiționale. Unul din indicatorii care măsoară nivelul investițiilor raportat la dimensiunea
economiei naționale este Formarea Brută de Capital Fix(FBCF). Țara noastră a reușit să‐și
mărească ponderea formării brute de capital fix în Produsul Intern Brut de la cca 19‐20% la
începutul anilor 2000 la 31% în perioada 2008‐2010, această rată depășind cu aproximativ
50%atât media UE (20%‐18%, în intervalul 2008‐2010) cât și rata medie la nivel mondial
(aproximativ 20%) 112 . Nevoia de investiții este foarte mare în România, țara noastră
înregistrând serioase rămâneri în urmă atât în ce privește infrastructura tehnică cât și cea
socială. Echipamentele și tehnologiile utilizate de către firmele românești sunt în parte
învechite și trebuie înlocuite. De asemenea, se resimte o mare nevoie de investiții ”soft” în
îmbunătățirea formării profesionale, dezvoltarea antreprenoriatului și promovarea economică
precum și investiții ce vizează creșterea coeziunii sociale.
112 cf. datelor prezentate în Revista Română de Statistică nr. 1 /2012
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
134
Bugetul de stat sau bugetele autorităților locale și județene nu pot susține singure investițiile în
infrastructură. Nici firmele private, de cele mai multe ori, nu dispun de resursele financiare
necesare investițiilor, iar accesul la creditele bancare și condițiile de creditare sunt adesea
dezavantajoase pentru ele. În prezent, programele operaționale reprezintă una din principalele
surse de finanțare a investițiilor atât pentru autoritățile publice cât și pentru firme, constituind
o necesară completare a resurselor bugetare și o alternativă mult mai atractivă la creditele
bancare sau alte instrumente de finanțare.
Investițiile, în special cele din domeniile productive creează un puternic efect multiplicator.
Astfel, pe lângă creșterea cifrei de afaceri și crearea de locuri de muncă pentru beneficiarului
direct al investiției, trebuie luat în considerare efectul propagat către furnizorii și clienții firmei,
către propriii salariați și autoritățile publice care astfel pot colecta venituri mai mari. De multe
ori, investițiile determină și un important salt calitativ al produselor și serviciilor furnizate. Într‐
un recent raport publicat de către Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții113 privind
Planul de Investiții ce urmează a fi finanțat prin Fondul european pentru investiții strategice
(FEIS), se estimează că efectul multiplicator în acest caz (raportul dintre volumul financiar total
al proiectelor generate ca urmare a intervenției fondului și fondurile publice inițiale mobilizate
pentru a crea fondul) este de 1:15. Aceasta înseamnă că un euro alocat conduce la o investiție
finală de 15 euro.
Având în vedere faptul că investițiile private se concentrează în sectorul productiv, autorităților
publice naționale, județene și locale le revine sarcina de a investi în sectoare cheie pentru
dezvoltare precum infrastructura tehnică și infrastructura socială, definite în sens larg. Ținând
cont de natura acestor domenii, beneficiile rezultate în urma investițiilor în asemenea sectoare
sunt mai dificil de cuantificat, însă aceste investiții sunt indispensabile pentru asigurarea
întregului cadru economic și social. Evoluțiile semnificative din ultimii ani, pe plan internațional
arată că investiția în resursa umană capătă o importanță tot mai mare, calitatea forței de
muncă fiind considerată cheia unei dezvoltări durabile nu doar în statele dezvoltate din nordul
Europei și Americii ci și în numeroase țări din Asia.
Politica investițională a României în context european
Prin Acordul de Parteneriat semnat de România și Comisia Europeană în august 2014, țării
noastre i‐au fost alocate pentru perioada de programare 2014‐2020 peste 30,7 miliarde euro
(22,4 mld euro din Fondurile de coeziune) din cele cinci fonduri structurale și de investiții:
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social
european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european
113http://ec.europa.eu/priorities/jobs‐growth‐investment/plan/docs/investment‐plan‐qa_ro.pdf
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
135
pentru pescuit și afaceri maritime (EM FF). La aceste sume se adaugă cofinanțarea națională.
Prin aceste investiții sunt vizate priorități majore precum114:
o promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității
operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
o dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
o dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în
vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru
investitori;
o încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a
adaptării la schimbările climatice;
o consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță
Implementarea acestor priorități va fi realizată prin cele 8 programe operaționale care acoperă
domenii de finanțare foarte diverse și au în vedere o varietate largă de potențiali beneficiari
direcți și indirecți.
Impactul estimat la finalul perioadei de programare 2014‐2020 va fi dificil de cuantificat.
Metoda contrafactuală ce a fost utilizată în anumite cazuri pentru evaluarea impactului
implementării politicilor de coeziune în perioada 2007‐2013 are limite evidente. Totuși, pe baza
sistemului de indicatori ai dezvoltării durabile calculați de către Institutul Național de Statistică
și a sistemului de indicatori aferenți țintelor stabilite prin Strategia Europa 2020, monitorizați de
către Eurostat se poate face o evaluare fiabilă a impactului aplicării politicilor de coeziune la
nivel național și regional.
Politica de coeziune a UE în perioada 2014‐2020
Deși se poate vorbi de o continuitate evidentă în ce privește obiectivele majore ale politicii
europene de coeziune, există și câteva diferențe calitative notabile în noua perioadă de
programare ce decurg din cele 3 priorități majore stabilite prin Strategia Europa 2020:
creșterea inteligentă, creșterea sustenabilă șicreșterea favorabilă coeziunii. Aceste priorități și
obiectivele aferente au condus la o mutare de accent în ce privește politicile de dezvoltare și
promovarea de mijloace eficiente de atingere a obiectivelor (accent pe inovare, transfer
114http://www.fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00015512/m5uus_rezumat_acord_parteneriat_romania_final.pdf
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
136
tehnologic, protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor naturale, concentrare tematică,
rolul orașelor, utilizarea unor instrumente precum ITI, CLLD, noi instrumente financiare pentru
firme).
În vederea îmbunătățirii eficienței politicii europene de coeziune, în exercițiul financiar 2014‐
2020 au fost adoptate 10 direcțiide reformarea politicii:
1. Investiții în toate regiunile europene și adaptarea nivelului de sprijin la nivelul de dezvoltare
al acestora
2. Concentrarea resurselor în sectoarele cheie de creștere
3. Fixarea unor obiective clare, transparente și măsurabile
4. Introducerea unor precondiții în vederea canalizării fondurilor (ex. strategiile
,,smartspecialisation”)
5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare a fondurilor (,,Cadrul
Strategic Comun”)
6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor din fondurile UE
7. Întărirea dimensiunii urbane a politicii de coeziune
8. Întărirea cooperării transfrontaliere (ex. implementarea unor strategii macroregionale ca
Strategia Dunării, Strategia Mării Baltice, sprijinite prin programele regionale sau naționale )
9. Asigurarea coerenței între Politica de coeziune și guvernanța economică europeană
(condiționalitățile macroeconomice)
10. Încurajarea utilizării sporite de către IMM‐uri a instrumentelor financiare în vederea
creșterii accesului acestora la credite
Regiunea Centru și‐a stabilit obiectivele strategice pentru următorii ani și liniile directoare atât
prin Planul de Dezvoltare Regională Centru 2014‐2020 (PDR Centru) cât și prin Strategia de
Specializare Inteligentă a Regiunii Centru (RIS3), asigurând o continuitate față de perioada
2007‐2013 dar și cu importante elemente de noutate (abordarea integrată a investițiilor la nivel
teritorial, sprijinirea cercetării și a transferului tehnologic, îmbunătățirea formării profesionale
și corelarea acesteia cu cerințele pieței muncii, inovarea, instrumente pentru finanțarea IMM‐
urilor, rolul clusterelor și al altor structuri de cooperare, sprijinirea prioritară a dezvoltării
rețelei TENT, rolul orașelor în accelerarea creșterii economice etc).
Până la criza care a debutat în anul 2008, disparitățile între economiile regionale din UE au fost
în scădere (coeficientul de variație a PIB‐ului regional pe cap de locuitor a scăzut cu 10% între
2000 și 2008). În anul 2000, media PIB‐ul pe cap de locuitor în cele mai dezvoltate 20% din
regiuni a fost de aproximativ 3,5 mai mare decât în cele plasate în ultima cincime a
clasamentului. Până în 2008, diferența a redus la 2,8 ori. Acest lucru s‐a datorat în principal
faptului că regiunile cele mai puțin dezvoltate au crescut mai repede decât media și s‐au
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
137
apropiat de cele mai prospere. Această tendință a fost întreruptă în perioada crizei (2008 –
2011), iar disparitățile interregionale au început să se adâncească. Sincopa în tendința de
convergență este demonstrată și de evoluția altor indicatori economici, cu precădere de cei
privind ocuparea forței de muncă și șomajul și ca urmare, în anul 2013, decalajele în cazul
ambilor indicatori au fost mai mari decât în 2000. Aceste tendințe sunt mai evidente în cazul
statelor din estul Europei care au aderat mai târziu la Uniunea Europeană.
Tendințele observate la nivel european se regăsesc de multe ori la nivel regional. Gradul de
dezvoltare economică al județelor Brașov și Sibiu este sensibil mai ridicat decât al județelor
Covasna și Harghita, iar în cadrul celor două județe bine dezvoltate menționate mai sus se
individualizează clar reședințele de județ și cele două arii metropolitane. Investițiile economice
se îndreaptă spre zonele cele mai urbanizate ce dispun atât de o infrastructură de afaceri
dezvoltată ce oferă servicii comerciale și financiare cât și de o forță de muncă bine calificată. Se
manifestă deci o tendință ,,naturală” de dezvoltare mai rapidă a aglomerărilor urbane
comparativ cu ritmul mai lent de dezvoltare al micilor orașe și al zonelor rurale.
Rolul inovării în perioada 2014‐2020
Larg documentat în literatura de specialitate, rolul cercetării și inovării este critic în ce privește
creșterea performanței economice a țărilor și regiunilor. Inovația, înțeleasă în sens larg, include
inovația de produs, de proces, de piață și inovarea organizațională, detașându‐se ca unul din
factorii cei mai importanți ai creșterii economice, ocupării forței de muncă și sustenabilității
ecologice și, în consecință, având o importanță majoră pentru prosperitate și progresul social la
nivel regional. Inovarea este, în primul rând, un motor important pentru creșterea
productivității pe termen lung , fiind crucial pentru menținerea competitivității întreprinderilor
în condițiile concurenței economice acerbe la nivel global.
Unul dintre indicatorii principali utilizați pentru cuantificarea investițiilor în inovare este nivelul
regional al cheltuielilor pentru cercetare‐dezvoltare. Rolul cercetării‐dezvoltării în ce privește
impulsionarea creșterii economice a fost subliniat în toate documentele strategice ale UE,
stabilindu‐se ținta ce trebuie atinsă la nivel european până în anul 2020 (cheltuielile publice și
private cumulate pentru cercetare‐dezvoltare vor trebui să reprezinte 3% din PIB‐ul Uniunii,
ponderea acestor cheltuieli la nivelul UE 27, în anul 2011, fiind de 2% din PIB‐ul blocului
comunitar).
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
138
Cuantificarea la nivel regional a competitivității – instrument de impulsionare a competitivității în regiunile mai puțin dezvoltate Pentru a evidenția dimensiunile regionale ale competitivității, experții Comisiei Europene
propun utilizarea unui Indice Regional al Competitivității(IRC) construit pe 11 ”piloni” grupați
în 3 seturi:
pilonii elementari: calitatea instituțiilor, stabilitatea macroeconomică, infrastructura,
sistemul de sănătate, calitatea educației primare și secundare
pilonii eficienței: învățământul superior și învățarea pe parcursul întregii vieți, eficiența
pieței muncii și dimensiunea pieței
pilonii inovației: disponibilitatea tehnologică, nivelul de sofistificare al afacerilor și
inovarea
Indicatorul oferă o evaluare a discrepanțelor semnificative din interiorul unui stat, relevând
faptul că există o puternică dimensiune regională a competitivității influențată de factorii
regionali precum autoritățile locale și regionale, masa demografică, calitatea forței de muncă,
dezvoltarea infrastructurii.
Utilizarea acestui indicator este utilă în special în cazul unor state precum România în care
persistă și se adâncesc decalajele de dezvoltare între capitală și ariile metropolitane, pe de o
parte și celelalte regiuni, pe de altă parte. Aici nu se produce un efect de revărsare (”spill over”)
a competitivității suficient de puternic asupra altor zone, această situație influențând negativ
nivelul de performanță la scară națională.
Indicele de competitivitate regională ce încearcă să sintetizeze toate aceste informații, arată că
regiunile din UE‐15 (statele care au aderat la Uniune înainte de anul 2004) incluzând, de regulă,
un oraș mare care nu coincide întotdeauna cu capitala, au cele mai ridicate niveluri de
competitivitate și că apropierea de o astfel de regiune stimulează competitivitatea altora. În UE‐
13 (grupul statelor care au aderat la Uniune începând cu anul 2004), pe de altă parte, regiunea
în care se situează capitala este întotdeauna cea mai competitivă, dar acest lucru nu contribuie
la creșterea competitivității în regiunile învecinate. Pe măsură ce aceste țări se dezvoltă,
legăturile economice și de transport între capitală și celelalte regiuni devin mai puternice,
inducând dezvoltarea economică spre regiunile limitofe capitalei.
Politica actuală de coeziune a Uniunii Europene are drept coloană vertebrală stimularea
creșterii inteligente în toate regiunile europene și în special în cele mai puțin dezvoltate. Co‐
finanțarea investițiilor în inovare și sprijinirea IMM‐urilor impulsionează creșterea
Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
139
competitivității la nivelul Uniunii, în ansamblu și la nivelul regiunilor europene. Investiția în
transportul durabil, energia verde și rețelele digitale sprijină funcționarea pieței unice, facilitând
creșterea comerțului între vechii și noii membri ai Uniunii și stimulând investițiile străine directe
în statele recent aderate. Regiunea Centru, clasată alături de alte șase regiuni din România în
rândul regiunilor mai puțin dezvoltate (P.I.B./ loc. sub 75% din media EU28), și‐a propus să
reducă într‐o perioadă scurtă actualele decalaje de dezvoltare față de regiunile avansate ale
Europei printr‐o politică de dezvoltare accelerată ce se bazează în primul rând pe utilizarea
eficientă și deplină a fondurilor europene disponibile în perioada 2014‐2020.
140
6. Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de
absorbție a fondurilor europene în perioada 2014‐2020
6.1.Direcția Îmbunătățirea capacității de planificare/ programare la nivel național și regional
Alocarea de către Uniunea Europeană a fondurilor pentru perioada 2007‐2013 a avut ca
precondiție elaborarea în parteneriat și asumarea de către Guvernul României a Planului
Național de Dezvoltare pe o perioadă de 7 ani care pornind de la o analiză realistă a situației
socioeconomice să stabilească obiectivele majore și prioritățile naționale în ce privește
dezvoltarea țării, ținând cont și de noua situație creată după aderarea la UE. PND 2007‐2013
prevedea programarea financiară în concordanță cu volumul prognozat al fondurilor disponibile
din surse europene, surse naționale publice (centrale și locale) și surse interne private sumele
alocate de instituțiile europene și, de asemenea, cadrul și mecanismele de implementare
(programele operaționale). Pentru dezvoltarea zonelor rurale a fost elaborat Programul
Național de Dezvoltare Rurală 2007‐2013 (PNDR 2007‐2013), adaptat specificului din România
și având ca principală sursă de finanțare Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală (FEADR), iar ca autoritate de management Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Pentru perioada 2014‐2020, autoritățile centrale române au elaborat Acordul de parteneriat
2014‐2020, document aprobat în august 2014 de către Comisia Europeană, ce prezintă modul în
care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în perioada de programare
2014‐2020.În același context trebuie menționate diversele strategii sectoriale la nivel național
adoptate în perioada 2014‐2020 (cercetare‐ dezvoltare‐inovare, creșterea ocupării, incluziune
socială, reducerea sărăciei, învățarea pe parcursul vieții, reforma administrației publice,
gestionarea deșeurilor, dezvoltarea infrastructurii de transport, etc)115 ce vor ghida dezvoltarea
pe termen mediu a domeniilor amintite.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, în conformitate cu Legea 315/2004 s‐au elaborat Planurile
de Dezvoltare Regională (PDR) pentru perioadele 2007‐2013 și 2014‐2020, documente realizate
de parteneriatele regionale coordonate de către agențiile pentru dezvoltare regionale și
aprobate de către Consiliile de Dezvoltare Regională. Pentru perioada 2014‐2020, cele 8 planuri
de dezvoltare regională sunt însoțite de o listă de proiecte strategice ce vor putea fi finanțate
cu prioritate prin programele operaționale.
Procesul de planificare a dezvoltării socioeconomice la nivel național a fost reluat după o lungă
perioadă de întrerupere și în condiții politice și socioeconomice cu totul diferite față de cele din
perioada planificării hipercentralizate. La nivel regional, activitatea de planificare este relativ
recentă, chiar dacă au fost elaborate anumite documente de planificare și înainte de 2007.
Creșterea capacității de planificare la nivel național și local presupune atragerea de specialiști și 115http://www.fonduri‐ue.ro/images/files/comunicate/2015/15.12/Conditionalitati.ex‐ante.pdf
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
141
formarea de nuclee de experți pe diverse domenii, un sistem informațional capabil să furnizeze
date și informații relevante, actualizarea metodologiilor de analiză și programare și crearea de
structuri de planificare la diferite niveluri capabile să interrelaționeze. Pentru creșterea
eficienței procesului de planificare/ programare la nivel național și regional sunt necesare
măsuri coordonate în următoarele domenii:
1.1. Îmbunătățirea cadrului legal și organizatoric necesar procesului de
planificare/programare la nivel național și regional
1.2. Dezvoltarea structurilor parteneriale de planificare/programare la nivel național
și regional
1.3. Creșterea performanțelor de planificare prin utilizarea de modele și metode
moderne de planificare/ programare
1.4. Îmbunătățirea gradului de coordonare și corelare a politicilor sectoriale la nivel
național
1.5. Dezvoltarea capacității reactive în cadrul procesului de planificare/ programare
1.1. Îmbunătățirea cadrului legal și organizatoric necesar procesului de
planificare/programare la nivel național și regional
Cadrul legal ce reglementează în prezent dezvoltarea regională în România este asigurat de
Legea 315 /2004. Prin acest act se stabilesc cadrul instituțional, obiectivele, competențele și
instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională. Pentru actualul ciclu de Planificare a
fost emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ordinul 1087/13.07.2012 prin
care se aprobă Regulamentul‐cadru pentru organizarea si funcționarea Comitetelor Regionale
pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională 2014‐2020 ce a stat la baza formării și
funcționării Comitetelor Regionale de Planificare. Pentru a eficientiza procesul de planificare la
nivel regional/național este necesar ca actualul cadru legal să fie modificat și completat prin
prevederi care să întărească puterea structurilor de deciziela nivel regional, să permită
diversificareasurselor de finanțare (incl. prin crearea Fondului pentru dezvoltare regională
prevăzut în Legea 315/2004),iar documentele de planificare adoptate la nivel regionalsă aibă un
caracter obligatoriu.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
142
1.2. Dezvoltarea structurilor parteneriale de planificare/programare la nivel național și
regional
În prezent, majoritatea membrilor din structurile parteneriale de planificare/ programare la
nivel național sau regional percep activitatea desfășurată în cadrul acestor structuri ca o muncă
suplimentară cu un caracter cvasifacultativ. În consecință, timpul alocat pentru elaborarea,
verificarea monitorizarea, revizuirea documentelor de planificare este insuficient, iar activitatea
acestor structuri parteneriale este sporadic. Dezvoltarea structurilor parteneriale de Planificare
presupune ca activităților de planificare să le fie alocate resurse umane și de timp suficiente în
raport cu complexitatea documentelor, iar structurile de planificare să tindă spre un mod
regulat de funcționare.
1.3. Creșterea performanțelor de planificare prin utilizarea de modele și metode moderne
de planificare/ programare
O mai bună planificare și programare a dezvoltării regionale presupune îmbunătățirea
metodelor și diversificarea modelelor folosite. Utilizarea noilor tehnologii pentru a realiza
diverse modelări GIS (Geographic Information System), utilizarea pe scară largă a analizei
scenariilor și a analizei riscurilor, implementarea unor metode statistice pentru previzionare și
modelare și nu în ultimul rând utilizarea combinată a metodelor de analiză și modelare
amintite mai sus ar permite creșterea semnificativă a calității procesului de planificare/
programare. În acest sens, este nevoie de implementarea unui sistem deperfecționare
profesională continuă a specialiștilor implicați în planificare/programare, de schimburi de
experiență și stagii de pregătire în străinătate a experților și transferul în regiune a unor bune
practici în domeniul planificării care și‐au dovedit eficacitatea.
1.4. Îmbunătățirea gradului de coordonare și corelare a politicilor sectoriale la nivel
național
Eficiența acțiunii guvernamentale depinde într‐o mare măsură de coordonarea diverselor
instrumente și politici sectoriale. Necorelarea priorităților și a acțiunilor poate diminua
semnificativ sau chiar anula efectele așteptate. În perioada 2007‐2013 s‐a observat un deficit
semnificativ în ce privește asigurarea corelării intersectoriale. Este nevoie în perioada imediat
următoare de crearea unui mecanism instituțional care să aibă ca scop coordonarea unitară a
politicilor sectoriale, corelarea programelor sectoriale, stabilirea atentă a prioritățilorde
dezvoltare și armonizarea lor cu politicile europene în domeniu.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
143
1.5. Dezvoltarea capacității reactive în cadrul procesului de planificare/ programare
După adoptarea oricărui document de planificare/ programare pe termen mediu sau lung este
necesar ca implementarea acestuia să fie atent monitorizată nu doar în raport cu obiectivele și
țintele (indicatorii) propuse ci și în raport cu evoluțiile socioeconomice la nivel național și
internațional. Dacă în urma evaluărilor intermediare se constată că obiectivele propuse nu pot
fi îndeplinite fie din cauze interne fie din cauza unor factori ce ies din sfera sistemului de
implementare a planului/ programului este necesar ca documentul de planificare/ programare
să poată fi revizuit în acord cu noile condiții interne și externe. În mod similar, dacă obiectivele
se dovedesc greșit stabilite, procedurile de revizuire a documentului de planificare trebuie să
permită modificarea rapidă a acestuia.
6.2. Direcția Creşterea capacităţii de implementare a programelor cu finanţare europeană
la nivel naţional şi regional
Pornind de la experiența acumulată și de la lecțiile învățate în primul ciclu de programare după
aderarea României la Uniunea Europeană, considerăm că sunt necesare o serie de măsuri atât
legislative cât și organizatorice în vederea creșterii capacităţii de implementare a programelor
cu finanţare europeană la nivel naţional şi regional. Recomandările menționate mai sus pot fi
grupate în următoarele direcții:
2.1. Îmbunătățirea legislației specifice în vederea asigurării coerenței legislației privind
achizițiile publice
2.2. Reducerea poverii administrative prin simplificarea procedurilor birocratice și
utilizarea sporită a instrumentelor electronice
2.3. Îmbunătățirea performanțelor instituțiilor/organismelor ce asigură implementarea
programelor cu finanțare europeană la nivel național și regional
2.4. Sprijinirea potențialilor beneficiari în vederea creșterii capacității acestora de a
accesa fonduri europene
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
144
2.1. Îmbunătăţirea legislaţiei specifice în vederea asigurării coerenţei legislative privind
achiziţiile publice
Cu toate că legislaţia în ceea ce priveşte achiziţiile publice a fost modificată de mai multe ori,
acestea rămân o problemă în România, în timp ce incertitudinile legislative provoacă ineficienţă
atât în sectorul public, cât şi în cel privat116.
Aşa cum s‐a evidenţiat în subcapitolul 2.2.“Problematica absorbţiei fondurilor europene la
nivelul României în perioada 2007‐2013. Lecţii învăţate”, dificultăţile din sistemul achiziţiilor
publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi
fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea
concurenţei în achiziţiile publice şi capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul
public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii
publice, atât la nivel naţional cât şi local.
Ca răspuns la problemele apărute în sistemul de achiziţii publice, autorităţile române au realizat
Strategia Naţională pe Achiziţii Publice117 şi un plan de acţiune pentru creşterea calităţii cadrului
legislativ, coerenţa şi eficienţa sistemului instituţional, corectitudinea şi calitatea procesului de
achiziţii publice, cu accent pe profesionalism şi integritate, precum şi pe capacitatea sistemului
românesc de achiziţii publice de a stimula concurenţa. Strategia şi planul de acţiune au fost
prezentate de autorităţile din România în luna iunie 2015, iar măsurile incluse trebuie
implementate până la sfârşitul lui 2016.
În urma analizei problemelor referitoare la legislaţia privind achiziţiile publice, pentru a
îmbunătăţi procesul de absorbţie a fondurilor europene, se recomandă următoarele:
‐ îmbunătăţirea transparenţei achiziţiilor publice (ex: Acorduri de integritate118);
‐ modernizareaoptimizarea sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP);
‐ simplificarea poverii administrative a operatorilor din mediul privat la depunerea de
documente în justificarea competenţelor/calităţii cu prilejul fiecărei oferte prezentate;
116 Raportul de ţară pe 2015 al Comisiei Europene 117http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiecteachizitii/StrategiaNationalaAchizitiiPublice31072015.pdf 118 Un acord de integritate va constitui un document juridic între autoritatea contractantă si ofertanți, prin care părțile se angajează să respecte o procedură de atribuire transparentă și eficace. Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordurile de integritate vor avea în componență și un sistem de monitorizare derulat de o organizație a societății civile.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
145
‐ o revizuire adecvată a regulilor privind achiziţiile publice şi aplicarea unui sistem de prevenţie
pentru identificarea conflictelor de interese;
‐ renunţarea la practica autorităţilor publice de a atribui contracte în baza criteriului “prețul cel
mai scăzut” în favoarea ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic bazată pe
raportul preţ‐calitate;
‐ armonizarea legislației privind achizițiile publice si stabilirea unor reguli pentru aplicare
unitară a acesteia la nivel european;
‐ introducerea în legislația privind achizițiile publice a unor prevederi care să facă posibilă
selectarea participanților la procedura în funcție de modul în care și‐au onorat contractele
anterioare.
‐ reducerea timpului de soluţionare a contestaţiilor;
‐ soluționarea disputelor de natură juridică prin complete specializate;
‐ creşterea nivelului de pregătire profesională specifică a personalului implicat în achiziţii
publice.
‐ dezvoltarea serviciilor de help‐desk în domeniul achiziţiilor publice;
‐ elaborarea unui Ghid al achiziţiilor publice la realizarea căruia să participe toate organele de
control de la nivel naţional (ANAP, Autoritatea de audit, U.C.V.A.P etc.). Conţinutul
documentului astfel elaborat să fie acceptat de toate organele de control pentru a evita
aplicarea de amenzi/corecţii, pe o speţă acceptată de alt organ de control
‐ eliminarea inconsecvenţei în modul de interpretare şi aplicare a legilor de către organele de
control (ANAP, UCVAP, CNSC, Autoritatea de Management, Ministere, Curtea de Conturi,
Tribunale/Curţi de Apel, DNA, Organe de cercetare penală, etc.), cu efecte grave asupra
implementării proiectelor.
‐ reglementarea modului de verificare a documentațiilor de către ANAP în sensul ca
documentele suport transmise spre verificare, urmare respingerii Documentaţiei, sa fie
verificate de aceeaşi persoana care le‐a solicitat, pentru a evita respingerea documentaţiei pe
baza altor motive, uneori în contradicţie cu solicitarea anterioară.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
146
2.2. Reducerea poverii administrative prin simplificarea procedurilor birocratice şi utilizarea
sporită a instrumentelor electronice
Diversitatea Programelor Operaţionale a determinat creșterea numărului de proceduri și de
demersuri pe care beneficiarii şi instituţiileorganismele ce asigură implementarea programelor
cu finanţare europeană trebuie să le deruleze pentru a putea beneficiaacorda finanţarea, constituind totodată o povară pentru ambele părţi. Principalele cauzele care favorizează
birocrația sunt:
‐ supra‐reglementarea, concretizată în exces de proceduri, obligații de informare și alte tipuri
de raportări;
‐ volumul excesiv de documente care trebuie prezentate și arhivate în format hard copy (pe
hârtie) și utilizarea insuficientă a unor instrumente electronice (e‐governance).
Comisia Europeanăapreciind că în mai multe țări europene, inclusiv România, există o nevoie
stringentă de simplificare a procedurilor de gestionare a fondurilor europene, păstrând în
acelaşi timp o gestiune administrativă şi financiară prudentă, a creat un grup la nivel înalt ce are
ca scop reducerea sarcinii administrative în utilizarea celor cinci fonduri structurale şi de
investiţii europene. Grupul operativ se concentrează în prezent pe un grup de ţări ale căror rate
de absorbţie se situează sub media UE. Acest lucru ar putea duce la „dezangajarea” şi pierderea
fondurilor care au fost alocate sau sunt planificate. Cele opt ţări în cauză sunt: România,
Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Slovacia şi Slovenia.
Acest organism va evalua în mod independent şi va monitoriza simplificarea procedurilor de
accesare şi utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii europene, acordând o atenţie sporită
următoarelor cinci priorităţi:
1. Simplificarea accesului IMM‐urilor la surse de finanţare;
2.Utilizarea practicii de "supra‐legiferare" (cerinţele suplimentare şi obstacolele
administrative de la nivel naţional sau regional);
3. Utilizarea unor mijloace mai simple de rambursare a costurilor;
4. Creşterea numărului de folosire a procedurilor on‐line ("e‐coeziune");
5. Analizarea modului în care sunt puse în aplicare proiectele iniţiate şi administrate de
comunităţile locale (dezvoltarea locala plasată sub responsabilitatea comunităţii).
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
147
Pentru ca beneficiarii Programelor Operaţionale să nu se mai confrunte cu aceleaşi probleme
legate de povara administrativă în perioada 2014‐2020 trebuie avute în vedere următoarele
recomandări:
‐ reducerea numărului de documente solicitate în etapa depunerii cererii de finanțare;
‐ realizarea unei platforme on‐line unde beneficiarii pot încărca documentele specifice
solicitate;
‐ cooperarea interinstituţională pentru a reduce numărul de documente solicitate
beneficiarilor;
‐ reducerea la un nivel rezonabil a volumului de documente solicitate pentru rambursarea
cheltuielilor precum și o perioadă mai scăzută pentru procesarea cererilor de rambursare;
‐ reducerea numărului de documente solicitate şi arhivate pe suport de hârtie şi utilizarea mai
frecventă instrumentelor electronice.
2.3. Îmbunătăţirea performanţelor instituţiilororganismelor ce asigură implementarea
programelor cu finanţare europeană la nivel naţional şi regional
Întărirea capacităţii administrative necesită instituirea unor structuri, resurse umane, sisteme şi
instrumente corespunzătoare. Cu alte cuvinte, trebuie să se asigure faptul că responsabilităţile
şi sarcinile sunt alocate în mod clar, că personalul este instruit în mod adecvat şi că sunt
recrutate persoanele potrivite pentru a gestiona fondurile.
Resursele umane trebuie, de asemenea, să dispună de instrumente adecvate (sisteme
informatice, manuale, norme) pentru a gestiona fondurile structurale şi de investiţii europene.
Dacă există sisteme şi instrumente corespunzătoare, organizaţiile sunt mai puţin vulnerabile.
În acest sens recomandările se împart în două categorii, un set cu privire la resursa umană
implicată în gestionarea fondurilor europene şi un set cu privire la sistemele informatice,
manualele şi normele utilizate de instituţiile ce asigură implementarea programelor cu
finanţare europeană atât la nivel naţional cât şi la nivel regional.
I. Resursa umană
‐este necesară implementarea unui sistem performant de recrutare a personalului;
‐ este necesară o mai bună motivare a personalului pentru creșterea eficienței muncii și
maximizarea rezultatelor obținute;
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
148
‐ un program intensiv de formare a noilor veniți;
‐ instrumente pentru măsurarea performanței personalului ;
‐ cursuri de formare continuă (perfecţionare) pentru personalul existent în sistemul de
coordonare, gestionare și control al fondurilor europene;
‐ instruirea trebuie să asigure dezvoltarea continuă a competențelor personalului în toate
domeniile dar mai ales pentru acele domenii critice identificate în exerciţiul anterior;
‐ schimburi de experienţă cu instituţiile similare din ţările cu experienţă avansată în domeniul
utilizării fondurilor europene.
II. Sistemele informatice, normele și procedurile interne
‐ consolidarea infrastructurii informatice existente (achiziţii echipamente, software);
‐ actualizarea procedurilor conform infrastructurii rezultate în urma consolidării;
‐ audit pe securitate informatică şi implementarea noilor politici de securitate în urma auditului;
‐ creşterea gradului de securitate informatică;
‐ creşterea gradului de interoperabilitate între sistemele informatice utilizate de diferitele
instituţii implicate în implementarea fondurilor europene;
‐ optimizarea utilizării resurselor și a timpului printr‐o mai bună planificare a activităților
desfășurate de instituțiile implicate în gestionarea fondurilor europene și corelarea acestora cu
graficele de activități ale beneficiarilor (evitarea situațiilor în care majoritatea beneficiarilor
predau documentele solicitate la aceeași dată)
2.4. Sprijinirea potenţialilor beneficiari în vederea creşterii capacităţii acestora de a accesa
fonduri europene
Analizând Raportul Strategic Naţional privind implementarea Fondurilor Structurale şi de
Coeziune din anul 2012 , principalele probleme care au dus la întârzieri în procesul de
implementare în perioada 2007‐2009 s‐au manifestat pe următoarele paliere: pregătirea
portofoliului de proiecte, lansarea cererilor de proiecte, evaluarea, selecţia şi contractarea
proiectelor, demararea efectivă a implementării proiectelor la nivelul beneficiarilor şi o serie de
bariere legislative.
Experiența din perioada de programare 2007‐2013 demonstrează necesitatea intensificării
activităților de sprijin real pentru beneficiari.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
149
Îndrumarea beneficiarilor prin acordarea de sprijin direct și servicii de tip help‐desk trebuie să
se deruleze atât în perioada de pregătire a proiectelor, cât și în perioada de implementare. În
scopul îmbunătățirii întregului ciclu al proiectelor finanțate din fonduri europene, beneficiarii
trebuie sprijiniţi şi informaţi corect începând chiar de la ideea de proiect.
În acest sens este utilă formarea unor echipe specializate de experți, care să posede cunoștințe
solide și actualizate privind oportunitățile de finanțare și, în același timp, să poată oferi sprijin
punctual, pentru toate aspectele de implementare a proiectelor nu doar la nivel regional/
județean ci în fiecare oraşcomună.
Lipsa dezvoltării unei reţele la nivel naţional cu puncte de informare regionale şi judeţene
impune implementarea unor acţiuni viitoare vizând implicarea activă a actorilor cheie la nivel
local. Aceşti actori trebuie să se ocupe de intensificare a acțiunilor de informare și publicitate și
eficientizarea acestora prin următoarele tipuri de activităţi:
‐ activităţi prin care să crească încrederea beneficiarilor în instituţiileorganismele ce asigură
implementarea fondurilor europene, precum și de transparența implementării fondurilor;
‐ activităţi de informare pentru potențialii beneficiari privind oportunitățile de finanțare din
fondurile europene;
‐ seminarii de instruire pentru potenţialii beneficiari privind scrierea şi implementarea de
proiecte cu finanţare europeană;
‐ activităţi de informare pentru potențialii beneficiari privind bunele practici în utilizarea
fondurilor europene din exerciţiul anterior şi de asemenea prezentate şi cele mai frecvente
erori pentru ca aceştia să le poată evita;
‐ îmbunătățirea salarizării personalului din sectorul public implicat în proiectele cu finanțare
europeană în raport cu complexitatea și responsabilitatea activității desfășurate
‐ sprijinirea autorităților locale în vederea creării/ îmbunătățirii activității unor departamente
specializate în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană
6.3. Direcția Creșterea accesului la informații privind programele cu finanțare europeană
Conceptul de comunicare a fost abordat, în timp, din perspective multiple, ceea ce a determinat
o evoluție spectaculoasă a definiţiilor.
Comunicarea în ceea ce priveşte dezvoltarea regională susţinută de Uniunea Europeană este un
domeniu specializat, fapt care reflectă însăşi complexitatea subiectului. La nivel general, nevoia
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
150
unor activităţi de comunicare susţinute prin campanii de informare şi publicitate provine din
necesitatea unei informări imediate, corecte şi transparente.
În cazul comunicării în domeniul fondurilor europene, în afara activităţilor de conştientizare
asupra fondurilor disponibile prin programele de finanțare, măsurile de informare şi publicitate
au drept obiectiv şi creşterea nivelului de transparenţă şi al încrederii publice în instituţiile care
gestionează aceste fonduri, acestea fiind principalele subiecte de îngrijorare pentru public, aşa
cum demonstrează cercetările sociologice întreprinse de Autoritatea de Management pentru
Programul Operaţional Regional.
Dezbaterea tot mai intensă a temei finanţărilor din fonduri europene aduce astăzi tot mai
aproape cetăţenii României de spaţiul European în primul rând prin implicaţiile economice pe
care aceste fonduri le au în principal după momentul aderării la Uniunea Europeană.
La nivelul Regiunii Centru este mare nevoie de o strategie de comunicare privind sursele de
finanțare europeană. În perioada precedentă au existat strategii de comunicare la nivel de
program operațional, amintind, de pildă, Planul de Comunicare OI POR ADR CENTRU pentru
Programul Operațional Regional 2007‐2013, realizat în 2007 și reeditat în 2011. Astfel, Planul de
Comunicare al OI ADR Centru pentru Programul Operaţional Regional a stabilitliniile strategice
pentru măsurile de informare şi publicitate care pot asigura o bună cunoaştere, în rândul
grupurilor ţintă, despre Regio şi despre contribuţia Uniunii Europene la dezvoltarea
României.Planul de Comunicare al OI POR din cadrul ADR Centru pentru Programul Operaţional
Regional 2014 ‐2020 vizează corelarea,la nivelul Regiunii Centru, cu Planul național de
comunicare pentru a asigura vizibilitatea și transparența derulării POR 2014 ‐ 2020 în rândul
tuturor categoriilor de publicuri țintă stabilite prin actualul Plan. Acesta își propune realizarea
unei informări corecte și prompte către orice persoană sau instituție, menținerea unei imagini
pozitive asupra Programului Operațional Regional și asupra rolului Uniunii Europene la
dezvoltarea regiunilor.
Date fiind rezultatele Programului Operațional Regional 2007 ‐2013, și situarea acestuia în
rândul celor mai performante programe, cu un grad de notorietate de 43% și grad de încredere
al populației de 48% în acesta, există un prag foarte înalt de așteptări pentru perioada
următoare de programare, ceea ce responsabilizează și mai mult instituțiile implicate în
gestionarea lui.
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
151
3.1. Creșterea gradului de informare a publicului privind programele cu finanțare europeană
prin utilizarea noilor mijloace și metode de comunicare
Pentru a transmite informații potențialilor beneficiari privind oportunitățile de finanțare
europeană la nivelul Regiunii Centru se organizează seminarii de informare, campanii media și
outdoor, precum și alte evenimente (ex. conferințe), pe plan local, județean sau regional. Este
de dorit ca în actuala perioadă de programare 2014‐2020, în cadrul evenimentelor și
campaniilor de informare a publicului cu privire la programele de finanțare europeană,
prezentarea informațiilor să fie mult mai interactivă și să se folosească o gama mai diversificată
de metode de comunicare. De asemenea, este important că nu doar organismele intermediare
să susțină prezentări, ci și primăriile, consiliile județene, beneficiarii privați sau consultanții care
au avut rezultate foarte bune în accesarea fondurilor europene.
Actualizate permanent, website‐urile oficiale ale Agenției pentru Dezvoltare Regională
Centru119 , OI POSDRU CENTRU120, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură121, Agenția
pentru Finanțarea Investițiilor Rurale122, POS CCE prin ADR Centru123 etc., pot fi realizate mai
atractiv, mai friendly, să existe cât mai multe linkuri utile spre website‐uri care promovează și
facilitează absorbția fondurilor europene. De asemenea, este util ca pe website‐urile primăriilor
de orașe și comune să existe linkuri spre website‐urile instituțiilor responsabile cu
managementul fondurilor europene. Există instituții, precum ADR Centru, care transmit lunar
prin email newsletter şiCatalogul surselor de finanțare.
În presa scrisă și cea online este necesar să existe banere, sigle cu fondurile europene
indiferent dacă sunt însoțite de comunicate de presă sau nu, să existe permanent pentru ca
potențialii beneficiari să fie cât mai familiari cu acestea.
Având în vedere faptul că în prezent lumea se bazează pe inovații, creativitate și crearea de
rețele, ADR Centru a adoptat soluții și mijloace moderne de comunicare a informațiilor către
potențialii beneficiari. În prezent există o pagină de Facebook a ADR Centru124 care a fost
vizitată și apreciată de peste 2500 de persoane.
Tehnologiile de comunicare digitală au luat amploare în întreaga lume transformând aproape
fiecare aspect al mediului informațional și media. În viitor, la nivelul ADR Centru pentru o mai
119 www.adrcentru.rosauhttp://regio‐adrcentru.ro/ 120http://www.oirposdrucentru.ro/ 121http://www.apia.org.ro/ 122http://www.afir.info/ 123http://poscce.adrcentru.ro/ 124https://www.facebook.com/ADRCentru.ro?fref=ts
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
152
bună și atractivă promovare a surselor de finanțare nerambursabilă pentru potențialii
beneficiari se pot folosi și valorifica instrumentele și platformele moderne de comunicare de
mai jos.
Tabel 6.1.Instrumentele și platformele moderne de comunicare
Instrumentul/platforma de comunicare
Detalii
YouTube Promovarea de filmulețe de promovare, interviuri, alte materiale video
Infographics
Principalele platforme cu ajutorul cărora se pot crea Infographics rapid și ușor:
o http://piktochart.com/ o https://infogr.am/ o https://www.canva.com/create/infographics/
http://www.freepik.com/free‐photos‐vectors/infographic
Webinar& Online Conference
Principalele platforme cu ajutorul cărora se pot crea webinarii și conferințe online:
o https://www.eztalks.com/ o http://www.vconferenceonline.com/ o http://www.gotomeeting.com/webinar
Linkin Rețea de socializare orientată spre mediul de afaceri
Slideshare Publicarea de prezentări PowerPoint
Instagram Publicarea de poze, galerie multimedia
Story Telling Prezentarea fondurilor europene printr‐o scurtă narațiune
Flash Macromedia
Crearea de scurte filmulețe, animații și imagini interactive care să fie prezentate pe website‐ul ADR Centru privind oportunitățile de finanțare nerambursabilă
Vimeo Publicarea de materiale video
Twitter Transmiterea de mesaje
Flickr Publicarea de poze, galerie multimedia
Google+
Google+ face parte din fenomenul denumit Web 2.0 și este considerat a fi un răspuns din partea Google Inc. la rețeaua de socializare Facebook
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
153
Întrucât mulți solicitanți de informații / potențiali beneficiari sau chiar beneficiari ai fondurilor
structurale au reclamat dificultăți în găsirea surselor de informare cu privire la diferitele
programe finanțate în România, este de dorit ca în viitor să existe puncte unice de informare
care să poată furniza informații de bază despre toate programele de finanțare și să ghideze
potențialii aplicanți către organizațiile care le pot oferi informații specializate (organismele
intermediare, autoritățile de management etc).
3.2. Dezvoltarea rețelelor și platformelor de informare la nivel regional și local
Una dintre cele mai populare și atractive platforme online la nivel regional este Centrul de
Informare Europe Direct Regiunea Centru125. Obiectivul Centrului de Informare Europe Direct
Regiunea Centru îl constituie îmbunătăţirea nivelului de informare al cetăţenilor Regiunii Centru
în ce priveşte drepturile cetăţenilor, legislaţia europeană, programele de finanţare europeană,
activităţile instituţiilor europene. Centrele de Informare Europe Direct reprezintă un punct de
contact local pentru toate instituțiile Uniunii Europene. Ele completează și susţin activitatea
Reprezentanțelor Comisiei Europene și a Birourilor de Informare ale Parlamentului European la
nivel local și regional. Reţeaua Centrelor de Informare Europe Direct cuprinde 500 de centre la
nivelul Uniunii Europene. Rețeaua din România este formată din 31 de centre. Dintre acestea
şase sunt localizate în Regiunea Centru (Alba Iulia, Brașov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc,
Târgu Mureș și Sibiu).
În cadrul website‐ului oficial al Centrului de Informare Europe Direct Regiunea Centru existăo
secțiune dedicată fondurilor europene. Se urmărește ca această secțiune să cuprindă sursele de
finanțare, potențialii beneficiari, activitățile eligibile, calendarul de lansare al apelurilor de
proiecte, informații pentru potențiali beneficiari privind dezvoltarea și implementarea de
proiecte fezabile, cele mai frecvente întrebări și răspunsul acestora etc.
Rețeaua comunicatorilor Regio este o altă rețea creată și utilizată pentru diseminarea
informațiilor relevante, despre fondurile nerambursabile, fie informații despre accesare,
probleme în implementarea proiectelor, dar și informații despre proiectele de succes, noi
metode de comunicare eficientă, trenduri în comunicare, cum se pot elabora materiale
atractive sau alte ateliere și sesiuni informative utile. În perioada 2007‐2015 a fost creată și a
funcționat Rețeaua comunicatorilor Regio, cu aproximativ 1000 de membri în toată țara din
rândul beneficiarilor, a jurnaliștilor și a publicului intern cu rol în diseminarea informațiilor în
rețea și schimbul de bune practici, promovarea poveștilor de succes, rezolvarea problemelor de
125Website‐uloficial http://europedirect‐adrcentru.ro/
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
154
informare prin asigurarea sesiunilor punctuale de tip ”Q&A”126. Anual, din 2010, a fost organizat
Forumul Comunicatorilor Regio.
Pentru actuala perioadă de programare 2014‐2020, rețeaua va fi revitalizată fiind pregătite
propuneri pentru, organizarea mai targetată pe publicuri țintă a evenimentelor specifice,
motivarea lor de a participa la acțiuni de informare și comunicare.
La nivelul Regiunii Centru poate fi creată o platformă on‐line similară cucea de la nivel
național, http://www.finantare.ro/.Este nevoie de informații suplimentare și diversificate
privind fondurile europene descrise în secțiunea propusă pentru Centrul de Informare Europe
Direct Regiunea Centru care a fost amintită anterior.
O oportunitate pentru creșterea vizibilității și accesibilității fondurilor europene în rândul
potențialilor beneficiari ar fi crearea unei aplicații pentru iPhone și SmartPhone. Este de dorit
ca prin intermediul acestei aplicații să se poată obține informații în timp real privind
oportunitățile de finanțare la nivelul Uniunii Europene și României, calendarul acestora,
criteriile de eligibilitate, activitățile eligibile, precum și o sesiune de întrebări ți răspunsuri
considerate a fi cele mai frecvente în rândul potențialilor beneficiari. De asemenea, ar fi util
dacă aplicația ar putea conține și o sesiune de simulare a eligibilității și fezabilității unui
potențial proiect introdus printr‐o serie de pași în sistem de către un potențial beneficiar. De
fapt, se dorește a fi și o aplicație interactivă care permite crearea, urmând niște pași și
instrucțiuni, a fișei unui potențial proiect pentru care s‐a optat o anumită sursă de finanțare.
3.3. Creșterea gradului de transparență privind procesul de implementare a programelor cu
finanțare europeană
Una dintre provocările cu care se confruntă România în calitate de stat membru al Uniunii
Europene, rezidă din gestionarea corectă și eficientă a fondurilor europene, atât din perspectiva
autorităților publice care vor coordona administrarea acestor resurse financiare, cât și din
perspectiva beneficiarilor propriu‐ziși ai acestor fonduri. Odată cu aderarea României la
Uniunea Europeană, politicile prioritare la nivel comunitar devin în consecință, priorități la nivel
național.
Transparenţa procesului de decizie are rolul de a întări natura democratică a instituţiilor şi de a
creşte încrederea publicului în administraţie ceea ce determină o preocupare constantă la nivel
european în menţinerea şi creşterea nivelului de transparenţă. La nivel instituţional,
transparenţa asigură încredere reciprocă şi capacitate sporită de conlucrare pentru
soluţionarea anticipativă şi creativă a problemelor cu impact asupra imaginii publice a acesteia.
126Traducerea din limba engleză: ”Întrebare&Răspuns”
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
155
Astfel, se poate afirma că „transparenţa stă, întotdeauna, alături de asumarea răspunderii,
printre principiile de căpătâi ale dreptului fundamental la bună administrare.”127 Implicarea
societăţii civile în îmbunătăţirea integrităţii şi transparenţei procesului de administrare a
fondurilor structurale, s‐a concretizat în acţiuni de monitorizare, advocacy şi semnalare a
neregulilor observate.
Din experiența perioadei de programare 2007‐2013 s‐a ajuns la concluzia că este o mare
necesitate creșterea gradului de transparență privind procesul de implementare a programelor
cu finanțare europeană. În acest context, termenul de transparența este sinonim cu termenul
de vizibilitate.
În primul rând este necesar ca întreg procesul de implementare a fondurilor europene să fie
foarte transparent, începând de la ghiduri, acestea fiind foarte important să fie cât mai clare.
De asemenea, este foarte util accesul la rapoarte de evaluare a proiectelor cu finanțare
europeană, a celor mai dese probleme întâlnite în procesul de evaluare și implementare a
proiectelor.
Este o mare necesitate este transparență în toate etapele unui proiect. De pildă, dacă ne
interesează procesul de evaluare sau selecție, contractarea sau monitorizarea să se găsească
foarte ușor informațiile cu privire la acestea. De asemenea, este important să fie cunoscute cât
mai multe informații privind implementarea și rezultatelor proiectelor cu finanțare europeană.
În același timp, vizibilitatea proiectelor realizate prin accesarea fondurilor europene este un
aspect foarte important în implementarea acestora. Aceasta constă în realizarea materialelor
publicitare și a evenimentelor menite să prezinte proiectele presei cât și populației. Beneficiarul
este responsabil pentru implementarea tuturor măsurilor de informare şi publicitate în legătură
cu asistenţa financiară nerambursabilă. Mass‐media are un rol foarte important în procesul de
asigurare a transparenței proiectelor cu finanțare europeană.
Pentru a veni în sprijinul efortului de a asigura o cât mai bună transparență, ar fi util înființarea
unui observator regional independent privind implementarea programelor cu finanțare
europeană. Astfel, este de dorit ca neregulile să nu mai ajungă doar la instituțiile oficiale ale
statului, ci și la observatori regional. Prin acest observator se pot arăta atât lucrurile care nu se
fac tocmai după principiile și etica profesională, cât și lucrurile bune care țin de transparență și
corectitudine. Este de dorit ca în cadrul observatorului regional independent să activeze
persoane care nu lucrează în sistem, persoane din cadrul universităților, ONG‐urilor, mass‐
media, etc. aceștia fiind diferiți observatori independenți.
127 Art. 41 din Carta drepturilor fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene, http://www.europarl.europa.eu/charter/default_en.htm
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
156
3.4. Îmbunătățirea promovării programelor cu finanțare europeană
În prezent, la nivelul ADR Centru există mai multe căi de promovare a programelor cu finanțare
europeană: în presa scrisă (ex. comunicate de presă), în mediul online (website‐ul oficial,
Centrul de Informare Europe Direct Regiunea Centru, Facebook, newsletters (apariția lunară a
publicației Focus Regio Centru, a Catalogului surselor de finanțare, etc.), pe plan local
(organizarea de seminarii de informare, campanii media și outdoor, organizarea de standuri la
târguri și expoziții, etc. în cadrul cărora se distribuie și propriile materiale publicitare și se
amplasează panouri publicitare la fața locului).
Este foarte important de precizat locul promovării în procesul de marketing. La baza piramidei
este comunicarea urmată de promovare, publicitate, iar în final reclamă. Gradul de informare
al potențialilor beneficiari de fonduri europene depinde de maniera în care se realizează
comunicarea. Noile mijloace de comunicare precum internetul și multimedia au deschis noi
posibilități pentru transmiterea mesajului publicitar. Procesele de globalizare au influențat și
influențează comunicarea publicitară, cuvintele cheie fiind concentrate în deja bine‐cunoscuta
formulă ”think global, act local”, cu alte cuvinte dezvoltarea unei strategii orientate local pentru
marketingul global. În esență, activitatea de promovare este aducerea în atenţie, în mod
continuu, a unei imagini puternice şi pozitive cu privire la sursele de finanțare europeană.
Pentru creșterea promovării programelor cu finanțare europeană ar fi foarte utile sporturi
publicitare, materiale video de prezentare diseminate și prin canalele Radio și TV. De
asemenea, este necesară gândirea și dezvoltarea unor materiale publicitare atractive, ușor de
vizualizat și reținut, cu un mesaj de impact și care să ofere cât mai multă claritate cu privire la
sursele de finanțare europeană și a categoriilor de beneficiari.
De asemenea, este foarte importantă corectitudinea informației și atractivitatea și să nu
urmeze modelul spoturilor comerciale. Pentru aceste materiale de publicitate este necesară
dezvoltarea unei strategii de comunicare și promovare atât în mediul TV și Radio, cât și în
mediul online unde modalitățile de promovare sunt multiple. În același timp, este utilă o
strategie care promovează eficient fondurile europene și care să țină cont de interesele diferite
ale potențialilor beneficiari și de nivelul diferit de informare al acestora.
Este important ca atunci când se face promovarea fondurilor europene să se pună accentul și
pe importanța lor în dezvoltarea durabilă a comunității, în dezvoltarea locală și a principalilor
potențialilor beneficiari. De asemenea, este necesară informarea și perfecționarea continuă a
Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene
în perioada 2014‐2020
157
persoanelor din instituțiile și structurilor implicate în promovarea fondurilor europene. Astfel,
este necesară participarea acestor persoane la cursuri de perfecționare, conferințe, mese
rotunde și seminarii de informare pe această temă.
158