Strategia absorbtie

163

Transcript of Strategia absorbtie

Page 1: Strategia absorbtie

 

 

Page 2: Strategia absorbtie

  

 

   

Page 3: Strategia absorbtie

  

CuprinsINTRODUCERE ......................................................................................................................................................................... 3 

1.  Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene ....... 3 

1.1.  Obiectivele și politicile Comisiei Europene în domeniul dezvoltării regionale  durabile în perioada de 

programare 2007‐2013 ....................................................................................................................................................... 3 

1.2.Rolul și impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a regiunilor europene în perioada 2007‐2013 .......... 6 

2.  Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României ...................................... 11 

2.1.  Principalele programe de dezvoltare socioeconomică cu finanțare europeană în perioada 2007‐2013 ............. 11 

2.1.1.  Programul Operaţional Regional (POR) ........................................................................................................ 12 

2.1.2Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) ............................................. 13 

2.1.3.Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu) .......................................................................................... 14 

2.1.4.Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) ............................................................................................. 15 

2.1.5.Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ..................................................... 16 

2.1.6.Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) ............................................................ 17 

2.1.7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) ............................................................................................... 18 

2.1.8. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) ....................................................................................... 19 

2.1.9 Programul Operațional pentru Pescuit  (POP) ..................................................................................................... 22 

2.2. Contribuția programelor naționale cu finanțare europeană la dezvoltarea socioeconomică a României în perioada 

2007‐2013 ......................................................................................................................................................................... 23 

2.2.1. Rata de creștere a PIB/locuitor ........................................................................................................................... 23 

2.2.2. Rata sărăciei după transferurile sociale .............................................................................................................. 26 

2.2.3. Rata de ocupare a populației (15 ‐ 64 ani) .......................................................................................................... 27 

2.2.4. Rata șomajului ..................................................................................................................................................... 28 

2.2.6.Disponibilitatea guvernării electronice ................................................................................................................ 31 

2.2.7. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile ........................................................................................... 32 

2.2.8. Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare ‐ dezvoltare ca pondere în PIB ............................................ 32 

2.2.9 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri .................................................................... 33 

2.2.10. Transportul de mărfuri după ponderea modului de transport ......................................................................... 34 

2.3. Problematica absorbţiei fondurilor europene la nivelul României în perioada 2007‐2013. Lecţii învăţate. ............ 35 

3. Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru .................................................. 48 

3.1. Profilul socioeconomic și analiza SWOT a Regiunii Centru ........................................................................................ 48 

3.1.1. Teritoriul și așezările umane ............................................................................................................................... 48 

3.1.2. Populația și forța de muncă ................................................................................................................................ 49 

3.1.3. Infrastructura regională ...................................................................................................................................... 50 

Page 4: Strategia absorbtie

  

3.1.4. Dezvoltarea economică ....................................................................................................................................... 55 

3.1.5. Analiza SWOT a Regiunii Centru ......................................................................................................................... 59 

3.2. Analiza implementării programelor de finanţare europeană la nivelul Regiunii Centru în perioada 2007‐2013 (în 

particular POR 2007‐2013) ................................................................................................................................................ 62 

3.3. Contribuția ADR Centru la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene ...................................... 77 

3.3.1 Acțiuni întreprinse de ADR Centru în scopul creșterii absorbției fondurilor alocate POR 2007‐2013 și a POSCCE 

2007‐2013 ..................................................................................................................................................................... 77 

3.3.2 Factori particulari care au influențat gradul de absorbție a fondurilor alocate POR 2007‐2013 la nivelul Regiunii 

de Dezvoltare Centru .................................................................................................................................................... 78 

3.3.3 Probleme specifice întâmpinate în procesul de evaluare, selecție și implementare .......................................... 80 

3.3.4 Propuneri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor alocate prin POR 2014‐2020 ......................................... 83 

3.4. Proiecte de succes la nivelul Regiunii Centru............................................................................................................. 86 

3.4.1. Programul Operaţional Regional (POR) .............................................................................................................. 87 

3.4.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) .......................................... 93 

4. Politici și instrumentele de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020 ............................................... 99 

4.1. Strategia Uniunii Europene ‐ Europa 2020. Noua abordare a politicii europene de coeziune în perioada 2014‐2020

 .......................................................................................................................................................................................... 99 

4.2. Obiective și priorități naționale privind Strategia EUROPA 2020 ............................................................................ 105 

4.3. Instrumentele de finanțare europeană în România în perioada 2014‐2020 ........................................................... 107 

5. Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 

2014‐2020 ........................................................................................................................................................................... 125 

5.1. Direcțiile strategice de dezvoltare a Regiunii Centru în perioada 2014‐2020 ......................................................... 125 

5.2. Absorbția accelerată a fondurilor europene – motorul principal al stimulării creșterii economice inteligente și 

durabile în perioada de programare 2014‐2020............................................................................................................. 133 

6.  Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene în perioada 

2014‐2020 ........................................................................................................................................................................... 140 

6.1.Direcția Îmbunătățirea capacității de planificare/ programare la nivel național și regional .................................... 140 

6.2.  Direcția Creşterea capacităţii de implementare a programelor cu finanţare europeană la nivel naţional şi 

regional ........................................................................................................................................................................... 143 

6.3. Direcția Creșterea accesului la informații privind programele cu finanțare europeană ......................................... 149 

 

Page 5: Strategia absorbtie

 

 

INTRODUCERE Politica regională este principala politică de  investiții a UE și se adresează tuturor regiunilor și 

orașelor  din  Uniunea  Europeană,  sprijinind  crearea  de  locuri  de  muncă,  competitivitatea 

întreprinderilor,  creșterea  economică,  dezvoltarea  durabilă  și  îmbunătățirea  calității  vieții. 

Politica regională influenţează toate părţile UE şi la toate nivelurile ‐ de la scară UE şi naţională 

la regiunile şi comunităţile locale ale Europei. Aceasta face parte din politica de coeziune a UE, 

strategia Uniunii Europene de promovare şi de sprijinire a dezvoltării armonioase a statelor sale 

membre şi a regiunilor sale. Politica este pusă în aplicare de organismele naţionale şi regionale 

în parteneriat cu Comisia Europeană. Obiectivele politicii regionale europene sunt realizate prin 

intermediul fondurilor structurale (FEDR, FSE și FC) la care se adaugă FEADR și FEPAM împreună 

constituind fondurile structurale și de investiții ale UE. Cea mai mare parte a fondurilor de care 

dispune  politica  de  coeziune  sunt  orientate  către  țările  și  regiunile  europene  mai  slab 

dezvoltate,  în  scopul  sprijinirii  acestora  în  vederea  recuperării  și  reducerii  decalajelor 

economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE. 

 

Politica  de  dezvoltare  regională a  României  reprezintă  un  ansamblu  de măsuri  planificate  și 

promovate  de  autoritățile  administrației  publice  locale  și  centrale,  în  parteneriat  cu  diverși 

actori  (privați,  publici,  voluntari),  în  scopul  asigurării  unei  creșteri  economice  durabile  și 

îmbunătățirii  condițiilor  de  viață  prin  valorificarea  eficientă  a  potențialului  regional  si  local. 

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea  întreprinderilor, 

piața  forței de muncă, atragerea  investițiilor,  transferul de  tehnologie, dezvoltarea  sectorului 

I.M.M.‐urilor,  îmbunătățirea  infrastructurii, calitatea mediului  înconjurător, dezvoltarea rurală, 

sănătatea,  educația,    cultura.  Politica  de  dezvoltare  regională  a  României  este  finanțată  în 

principal de Programul Operațional Regional la care se adaugă contribuțiile celorlalte programe 

operaționale sectoriale. 

 

Această  lucrare nu este o strategie  în adevăratul  înțeles al cuvântului, cu obiective stabilite  și 

asumate de către factorii decizionali, ci mai degrabă este un studiu care  încearcă să surprindă 

principalele aspecte și probleme întâmpinate în derularea programelor cu finanțare europeană 

și incluzând un set de propuneri și recomandări ce vizează îmbunătățirea absorbției în actualul 

ciclu de programare. Prezentul studiu nu îşi propune să epuizeze subiectul absorbţiei fondurilor 

europene,  demers  în  bună măsură  greu  de  realizat,  ci  să  ofere,  în  primul  rând,  o  viziune 

regională  asupra  problematicii  prezentate  și  să  formuleze,  în mod  realist,  o  serie  de  soluții 

aplicabile de către cei implicați în derularea programelor operaționale. 

Page 6: Strategia absorbtie

Introducere 

4  

Analizele se bazează pe cele mai recente date disponibile pe diverse surse la acest moment , cu 

un  accent  pe  problematica  Programului Operațional  Regional  2007‐2013  și  a  POS  Creșterea 

Competitivității  Economice,  în  implementarea  cărora  Agenția  pentru  Dezvoltare  Regională 

Centru a fost implicată ca Organism Intermediar. Studiul şi‐a propus să servească unor obiective 

fundamentale  pentru  dezvoltarea  Regiunii  Centru  şi  să  creioneze  o  strategie  de  urmat  pe 

termen  scurt  şi mediu.  Această  strategie  trebuie  elaborată  din  perspectiva  actualului  cadru 

financiar multianual  precum  şi  a  Politicii  de  Coeziune,  ţinând  cont  de  experienţa  acumulată 

până  în prezent  şi de  imperativul  ca  regiunea  să‐şi  amelioreze  absorbţia, mai  ales pe  fondul 

actualei situații economice și a capacității limitate de finanțare a investiţiilor. 

 

Structurat  în  6  capitole,  studiul  abordează  problematica  fondurilor  europene  în  perioada  de 

programare 2007‐2013  și perspectivele absorbției  fondurilor alocate României de către UE  în 

perioada  de  programare  2014‐2020.  Primul  capitol  al  studiului  prezintă  în  mod  sintetic 

obiectivele și politicile dezvoltate de Uniunea Europeană  în perioada 2007‐2013  în ce privește  

dezvoltarea  regională    precum  și  impactul  Politicii  de  Coeziune  asupra  evoluției  socio‐

economice la nivelul statelor membre ale UE.  Capitolul 2 prezintă Cadrul Național Strategic de 

Referință  și,  subsecvent  acestuia, principalele programe naționale  cu  finanțare europeană  în 

perioada  2007‐2013,  încercându‐se,  cu  mijloace  limitate,  o  evaluare  sumară  a  contribuției 

acestor programe la dezvoltarea socioeconomică a României. În același capitol sunt prezentate, 

în sinteză, principalele probleme care au afectat derularea programelor operaționale și a PNDR 

și  experiențe  acumulate  ce  pot  fi  transformate  ușor  în  lecții  învățate  care  stau  la  baza 

îmbunătățirii procesului de absorbție în perioada 2014‐2020.  

 

Capitolul 3 este axat pe analiza  implementării programelor  cu  finanţare europeană  la nivelul 

Regiunii Centru  în perioada 2007‐2013  și  în particular  a POR 2007‐2013. Au  fost utilizate,  în 

principal, date prezentate în rapoartele anuale de implementare și în rapoartele de evaluare a 

impactului  POR  2007‐2013,  dar  și    concluziile  unor  studii  în  domeniu  elaborate  de  către 

organizații  neguvernamentale.  Deși  s‐a  dorit    sincronizarea  informațiilor  și  a  datelor  privind 

stadiul  absorbției  fondurilor  europene,  diversitatea  surselor  informaționale  folosite  a 

împiedicat  respectarea  acestui  principiu.    În  cadrul  capitolului  3  au  fost  centralizate  și 

sistematizate la nivelul  ADR Centru problemele frecvente care au afectat buna derulare a POR 

2007‐2013, prezentându‐se și o serie de propuneri ce au avut ca scop îmbunătățirea procesului 

de absorbție a fondurilor europene.   

 

Având  ca  premise  prioritățile  Strategiei  Europa  2020,  capitolul  al  4‐lea  al  studiului  prezintă 

obiectivele majore ale Politicii de coeziune  în perioada 2014‐2020, evidențiind elementele de 

noutate față de perioada 2007‐2013 și menționând direcțiile de reformare ale acesteia; propuse 

în vederea maximizării impactului finanțărilor europene în cele 274 regiuni europene. Capitolul 

Page 7: Strategia absorbtie

Introducere 

5  

5  expune,  în  linii  mari,  direcțiile  de  dezvoltare  stabilite  la  nivelul  Regiunii  Centru  pentru 

perioada 2014‐2020  și oportunitățile oferite de noua politică de coeziune pentru accelerarea 

dezvoltării regionale. Ultimul capitol cuprinde o serie de recomandări și propuneri referitoare la 

îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene în noua perioadă de programare, 

formulate  la  nivelul  ADR  Centru  și  structurate  în  3  direcții mari  de  acțiune.  Prima  direcție 

vizează  îmbunătățirea  capacității  de  planificare/programare  la  nivel  național  și  regional. 

Recomandările  incluse  în  cadrul  direcției  a  2‐a  abordează  problematica  foarte  complexă  a 

implementării    programelor  cu  finanțare  europeană  atât  din  perspectiva  autorităților  de 

management și a celor de implementare cât și din perspectiva beneficiarilor potențiali. În fine, a 

3‐a direcție de acțiune se axează pe  îmbunătățirea și extinderea accesului  la  informații privind 

programele  cu  finanțare  europeană.

Page 8: Strategia absorbtie

 

 

1. Rolul  fondurilor  europene  în  accelerarea  coeziunii  teritoriale,  sociale  și 

economice în statele Uniunii Europene 

 

1.1. Obiectivele și politicile Comisiei Europene în domeniul dezvoltării regionale  durabile 

în perioada de programare 2007‐2013 

Înainte de a prezenta pe scurt politica de dezvoltare durabilă  la nivel național  în perioada de 

programare  2007‐2013  este  utilă  o  trecere  în  revistă  a  cadrului  de  dezvoltare  regională  în 

perioada de preaderare.  În anul 1997 a  fost aprobată Carta Verde  în  cuprinsul  căreia a  fost 

prezentată  în detaliu politica de dezvoltare  regională  în România, document  care  stabilește 

principiile  fundamentale  pentru  elaborarea  politicii  regionale  la  nivel  național.  Pe  baza  unor 

criterii de ordin  statistic,  s‐au delimitat 8  regiuni de dezvoltare: Regiunea Nord‐Est  (județele 

Botoșani, Bacău,  Iași, Neamț, Suceava  și Vaslui), Regiunea Sud‐Est Dobrogea  (județele Brăila, 

Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea), Regiunea Sud Muntenia (județele Argeș, Călărași, 

Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman), Regiunea Sud‐Vest Oltenia (județele Dolj, 

Gorj, Mehedinți,  Olt  și  Vâlcea),  Regiunea  Vest  (județele  Arad,  Caraș  Severin,  Hunedoara  și 

Timiș),  Regiunea  Nord‐Vest  (județele  Bihor,  Bistrița  Năsăud,  Cluj, Maramureș,  Satu Mare  și 

Sălaj)  , Regiunea Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) și Regiunea 

București‐Ilfov  (capitala București  și  județul  Ilfov). Politica de dezvoltare regională este bazată 

pe Legea 151/1998 revizuită prin Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. În 

perioada 2000‐2006 au fost implementate trei instrumente financiare: PHARE, ISPA și SAPARD, 

având un buget total de 4 miliarde de Euro și un grad de absorbție de 71%. Programul PHARE 

(Poland,  Hungary  Aid  for  Reconstruction  of  the  Economy  –  Polonia  Ungaria  Ajutor  pentru 

Reconstrucția  Economiei)  a  avut  3  obiective majore:  întărirea  administrațiilor  și  instituțiilor 

publice pentru  funcționarea eficientă  întru Uniunea Europeană, promovarea  convergenței  cu 

legislația vastă a Uniunii Europene  (acquis communautaire)  și reducerea nevoilor de perioade 

de  tranziție  și  promovarea  coeziunii  economice  și  sociale.  Programul  ISPA  (Instrument  for 

Structural Policies for Pre ‐ Accession ‐ Instrumentul pentru Politici Structurale de pre‐aderare) 

a avut ca obiective majore: sprijinirea țărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de 

mediu  la cele ale Uniunii Europene, extinderea  și conectarea rețelelor de transport proprii cu 

cele  transeuropene  și  familiarizarea  țărilor beneficiare privind politicile  și procedurile aplicate 

de  Fondurile  Structurale  și  de  Coeziune  ale  Uniunii  Europene.  Programul  SAPARD  (Special 

Accesssion  Programme  for  Agriculture  and  Rural  Development  ‐  Programul  Special  de  Pre‐

Adreare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) a avut ca scop principal sprijinirea în domeniul 

agriculturii  și  dezvoltării  durabile  prin  îmbunătățirea  prelucrării  și marketingului  produselor 

agricole și piscicole și dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale.  

Politica de coeziune a Uniunii Europene în perioada de programare 2007‐2013 a avut în vedere 

diversitatea, oportunitățile  și provocările oferite de  regiunile europene.  În esență, obiectivul 

Page 9: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

4  

fundamental  al  politicii  regionale  europene  este  întărirea  coeziunii  teritoriale,  sociale  și 

economice  prin  reducerea  decalajelor  de  dezvoltare  între  regiunile  sale.  În  acest  sens, 

fondurile  alocate pentru  atingerea  acestui obiectiv  au  reprezentat mai mult de o  treime din 

bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007‐2013.  

 

Este important să menționăm faptul că în anul 2008, 43% din venitul economic al UE și 75% din 

investițiile în cercetare și inovare s‐au concentrat pe doar 14% din teritoriul european, cunoscut 

sub  denumirea  de  pentagonul  între  Londra,  Hamburg, Munchen, Milano  și  Paris.  În  urma 

aderării la Uniunea Europeană a unor state est‐europene, decalajele între regiunile Europei s‐au 

accentuat  semnificativ.1Astfel,  cel mai  bogat  stat membru,  Luxemburg,  era  de  șapte  ori mai 

bogat față de cea mai săracă țară. La nivel regional, diferența era și mai mare. Un model similar 

a putut fi observat doar în cazul economiilor în plină dezvoltare la nivel mondial, cum au fost de 

pildă  China  și  India,  în  timp  ce,  în  S.U.A.  și  Japonia,  decalajele  au  fost  mult  mai  puțin 

semnificative.  

 

La nivelul Uniunii Europene, principalele provocări care au trecut dincolo de granițele naționale, 

instituționale  sau  politice  au  fost:  globalizarea,  schimbările  climatice,  declinul  demografic, 

imigrația externă, necesitatea de surse regenerabile de energie, etc.  

Politica  de  coeziune  s‐a  găsit  într‐o  relație  de  interdependență  cu  celelalte  politici 

comunitare,  fie din domeniul ajutoarelor de  stat, protecției mediului,  transportului,  sprijinirii 

inovației  sau a  societății  informaționale. Nu  în ultimul  rând, politicile de dezvoltare  regională 

durabilă  au  vizat  și  modernizarea  și  creșterea  calității  administrațiilor  publice  pentru  a 

îmbunătăți transparență și a stimula o administrare eficientă.  

Doar  identificarea  problemelor  și  nevoilor  din  Europa  nu  a  fost  suficientă,  politica  regională 

europeană a avut potențialul de a transforma provocările comune în oportunități.  

 

Prin politica de coeziune a Uniunii Europene s‐au alocat 347,4 miliarde de euro de‐a  lungul 

perioadei  de  șapte  ani,  venind  în  sprijinul  dezvoltării  regionale,  dezvoltării  economice  și 

stimularea  creării de  locuri de muncă.  S‐a estimat  că  instrumentele de  coeziune  vor  stimula 

creșterea economică cu 6% în medie și vor crea aproximativ 2 milioane de locuri de muncă. Este 

important să menționăm  faptul ca 82% din  totalul  fondurilor s‐au  îndreptat spre  regiunile de 

convergență2,  care  adăpostesc  35%  din  populația  Uniunii  Europene.  În  celelalte  regiuni, 

aproximativ  55  miliarde  de  euro  au  fost  alocate  obiectivului”Competitivitate  regională  și 

ocuparea  forței de muncă”. Alte 8,7 miliarde de euro au  fost disponibile pentru  cooperarea 

transfrontalieră și interregională în cadrul obiectivului ”Cooperare teritorială”.  

                                                            1Danuta Hubner, Membru al Comisiei Europene responsabil cu Politica Regională, 2008 2Regiunile de convergențăcuprinde toate regiunile din Uniunea Europeană care au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din media Comunității 

Page 10: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

5  

 

Cele trei obiective au fost finanțate din trei fonduri: 

 

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 

Fondul de Coeziune (FC) 

Fondul Social European (FSE) 

 

Prin  FEDR  s‐au  finanțat programe  de  dezvoltare  regională  și  creștere  economică menite  să 

conducă la competitivitate și cooperare teritorială pe tot cuprinsul Uniunii Europene. În schimb, 

Fondul de Coeziune s‐a concentrat asupra  infrastructurii de transport și de mediu, precum și 

asupra eficienței  energetice  și  energiei  regenerabile  în  statele membre  cu un  venit național 

brut  (VNB) mai mic de 90% din media UE. Prin  FSE  s‐a asigurat  sprijin pentru anticiparea  și 

gestionarea schimbărilor economice și sociale.  

 

Tabel 1.1. Obiectivele și principalele domenii de finanțare din cele 3 fonduri structurale și 

instrumente pentru perioada 2007‐2013 la nivelul Uniunii Europene3 

Obiective  Fonduri Structurale și Instrumente 2007‐2013 

Convergență 

FEDR: 

consolidarea infrastructurii, 

creșterea 

competitivității 

economice, a 

cercetării, inovării și 

dezvoltării regionale 

durabile 

FSE: 

îmbunătățirea 

învățământului și 

formării 

profesionale, 

precum și 

dezvoltarea 

capacității 

instituționale și 

eficiența 

administrațiilor 

publice. 

FC: 

cunoașterea și inovarea, transport,  

protecția mediului 

înconjurător și 

prevenirea riscurilor 

și resurse umane, 

promovarea spiritului 

antreprenorial, rețele 

energetice și 

eficiență energetică, 

reabilitare urbană și 

rurală, turism, 

cultură și întărirea 

capacității 

instituționale a 

administrațiilor 

                                                            3 Informațiile au fost extrase din publicația Comisiei Europene ”În slujba regiunilor. Politica regională a UE 2007‐2013”, ianuarie 2008, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/presenta/working2008/work_ro.pdf 

Page 11: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

6  

Obiective  Fonduri Structurale și Instrumente 2007‐2013 

publice. 

Competitivitate 

regională și 

ocuparea forței 

de muncă 

FEDR: 

economie bazată pe 

inovare și cunoaștere, 

mediul înconjurător și 

prevenirea riscurilor și 

accesul (în afara 

centrelor urbane) la 

transport și 

telecomunicații 

FSE: 

creștere adaptabilității muncitorilor și 

întreprinderilor, îmbunătățirea accesului la 

locuri de muncă și participarea pe piața muncii, 

sprijinirea inserției sociale prin combaterea 

discriminării și facilitarea accesului pe piața 

muncii pentru persoanele dezavantajate, 

promovarea reformei în domeniul ocupării 

forței de muncă și în cel al inserției sociale 

Cooperare 

teritorială 

europeană 

FEDR: 

cooperare teritorială transfrontalieră (accesibilitate, mediu şi prevenirea 

riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to people”), 

transnațională (dezvoltarea de reţele în domenii precum: mediu, 

dezvoltare urbană, inovaţie şi accesibilitate) și interregională (transferul 

de experiență și bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin 

constituirea de rețele între orașele UE, precum și între cercetătorii UE) 

 

În  perioada  2007‐2013, politica  de  coeziune,  instrumentele  și  programele  au  fost,  în mare 

măsură, administrate într‐o manieră descentralizată, de către guvernele naționale și regionale 

implicate.  Pe  baza  unui  cadru  comun  instituit  de  Uniunea  europeană,  statele  membre  și 

regiunile și‐au ales obiectivele prioritare specifice care vor benefica de fondurile europene.  

 

1.2.Rolul  și  impactul  fondurilor  europene  în  dezvoltarea  durabilă  a  regiunilor  europene  în 

perioada 2007‐2013 

Orientarea specifică a proiectelor spre atingerea obiectivelor a determinat creșterea frecvenței 

de  folosire a acestora  în toate domeniile,  fiind practic o adaptare a modului de desfășurare a 

activității  la mediul  economic  actual  caracterizat  prin  dinamism  și  complexitate.  Proiectele 

reprezintă pe  lângă o modalitate de supraviețuire a organizațiilor,  și modalitatea prin care se 

Page 12: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

7  

poate  obține  competitivitate  la  nivel  micro  și  macro‐economic. 4  Proiectele  finanțate  de 

Uniunea  Europeană  generează  efecte  asupra  organizațiilor  care  le  implementează,  asupra 

factorilor interesați, dar și asupra regiunilor în care sunt implementate. Prin aceste proiecte se 

dorește dezvoltarea regiunilor și atingerea obiectivului european de dezvoltare durabilă. 

În perioada de programare 2007‐2013 la nivel național s‐a înregistrat un impact relativ redus al 

fondurilor europene nerambursabile în dezvoltarea durabilă a regiunilor.  Dintre cauzele majore 

care  au  stat  la  baza  unei  slabe  absorbţii  a  finanţărilor  de  care  România  a  putut  beneficia 

amintim: mediul  politic  instabil,  criza  economică,  lipsa  unui management  eficient,  lipsa  unei 

strategii de absorbţie a fondurilor europene, etc.  

Criza  economică  a  avut  un  impact major  asupra  regiunilor  și  orașelor  din  întreaga  Uniune 

Europeană. Disparitățile economice  regionale au accentuat acest  fenomen,  șomajul  crescând 

rapid în aproape toate regiunile Uniunii Europene. De asemenea, sărăcia și excluziunea socială 

au  crescut.  Având  în  vedere  faptul  că  guvernele  naționale  au  trebuit  să  aplice  reduceri  de 

cheltuieli pentru a echilibra bugetele, iar finanțarea privată a scăzut, Politica de Coeziune a fost 

o soluție pentru regiunile europene privind sprijinirea investițiilor critice în creșterea economică 

și  ocuparea  forței  de muncă.  Potrivit  celui mai  recent  Raport  al  Comisiei  Europene  privind 

Politica  de  Coeziune,  se  estimează  o  creștere medie  suplimentară  a  PIB‐ului  cu  2,1%/an  în 

Letonia,  cu  1,8%/an  în  Lituania  și  cu  1,7%/an  în  Polonia  în  raport  cu  ceea  ce  ar  fi  fost  fără 

investițiile  finanțate  din  fonduri  europene.  De  asemenea,  s‐a  estimat  o  creștere  a  nivelului 

ocupării forței de muncă cu 1%/an în Polonia, cu 0,6%/an în Ungaria și cu 0,4%/an în Slovacia și 

Lituania. Astfel, politica de coeziune a ocupat un important rol în susținerea cheltuielilor publice 

în domenii precum: cercetare‐dezvoltare, sprijinirea  IMM‐urilor, energia durabilă, dezvoltarea 

resurselor umane și incluziunea socială.  

Criza  economică  a  avut  un  impact  profund  asupra  bugetelor  naționale  și  regionale,  limitând 

disponibilitatea  de  finanțare  în  toate  domeniile  de  investiții.  Cu  toate  acestea,  politica  de 

coeziune  a  îmbunătățit  competitivitatea  regională  și  calitatea  vieții  populației  din  Uniunea 

Europeană, contribuind la sprijinirea afacerilor, mai ales a celor de tip start‐up, calificarea forței 

de muncă, investiții în infrastructură, etc.  

Cu  toate  că  guvernele  naționale  au  fost  nevoite  să  aplice  reduceri  de  cheltuieli  pentru  a‐și 

echilibra  bugetele  iar  finanțările  private  au  scăzut  datorită  crizei  economice  și  financiare, 

finanțările din Politica de Coeziune și‐au continuat fluxul către țările și regiunile membre ale UE, 

susținând investiții critice în creștere și ocupare.    

                                                            4 Ioana  –  Natalia  Mureșan  (2012),  ”Impactul  proiectelor  finanțate  de  Uniunea  Europeană  asupra  dezvoltării regionale”,  rezumatul  tezei  de  doctorat,  Universitatea  ”Babeș  Bolyai”  din  Cluj  Napoca,  Facultatea  de  Științe Economice  și  Gestiunea  Afacerilor,  prof.  univ.  dr.  coord.  Liviu  Ilieș, http://www.econ.ubbcluj.ro/Scoala_Doctorala/rezumate/2012_2013/Ioana_Muresan.pdf 

Page 13: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

8  

Investițiile publice în țările Uniunii Europene au scăzut cu 20% în termeni reali în perioada 2008‐

2013,  conform  celui  de‐al  șaselea  raport  asupra  coeziunii  economice,  sociale  și  teritoriale, 

realizat de Comisia Europeană (vezi Fig. 1.1).  

Conform aceleiași surse, declinul investițiilor publice a fost de 60% în țări precum Grecia, Spania 

și  Irlanda.  În  țările Europei centrale și de est, unde finanțările din Politica de Coeziune au fost 

semnificative,  investițiile publice,  (măsurate  ca  formarea brută de  capital  fix)  au  scăzut  cu o 

treime. Fără Politica de Coeziune,  investițiile ar fi scăzut cu  încă 50%  în țările membre cel mai 

afectate de criză.  

 Fig. 1.1.  

Alt  efect  al  crizei  care  a  apărut  în majoritatea  statelor membre  este  scăderea  gradului  de 

ocupare  a  forței  de muncă,  în  special  în  construcții  (ca  urmare  a  colapsului  imobiliar)  și  în 

industrie (datorită scăderii cererii la nivel mondial, în special pentru investiții). 

În  ciuda  contextului  economic  dificil,  numărul  de  persoane  cu  studii  superioare  a  crescut  în 

ultimii ani  în majoritatea  țărilor. De asemenea, au  scăzut  ratele de părăsire  timpurie a  școlii. 

Este  de  remarcat  faptul  că  în  perioada  crizei  economice  ponderea  activităților  din  sectorul 

cercetare  și  inovare nu  a  scăzut  în  raport  cu nivelul PIB.  S‐a  înregistrat o ușoară  creștere  în 

ultimii doi ani  (2012‐2013),  însă nu  suficient pentru a atinge  ținta de 3% până  în 2020.  În ce 

privește  inovarea,  aceasta  rămâne  foarte  concentrată  din  punct  de  vedere  al  răspândirii 

teritoriale, neexistând semne de extindere a acesteia în regiunile mai puțin dezvoltate.    

În ceea ce privește investițiile în infrastructura de transport și cea digitală, se poate afirma că s‐

a  îmbunătățit starea acestora  în multe zone rurale  și regiuni mai puțin dezvoltate.  În schimb, 

accesul  la  internet  folosind tehnologia broadband creează noi provocări pentru zonele rurale, 

unde această tehnologie este aproape inexistentă. În plus, extinderea rețelei transeuropene de 

transport va necesita cel puțin două decenii de  investiții substanțiale,  în special  în statele din 

Europa Centrală și de Est.  

200

220

240

260

280

300

320

340

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Miliarde Euro la prețurile din 2005

Impactul Politicii de Coeziune asupra investițiilor publice în perioada 2007‐2013

EU‐28 Investiții Publice (FBCF)

EU‐28 Investiții Publice fără plăți din Politica de Coeziune (FEDR, FSI, FC)

Page 14: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

9  

Debutul  crizei economice a dus  la  reduceri majore  la nivelul Uniunii Europene  în  ce privește 

investițiile  străine  și  comerțul  exterior.  Cu  toate  acestea,  13  state  membre5 ale  Uniunii 

Europene au dovedit o recuperare semnificativă, reprezentând în prezent o pondere mai mare 

în PIB comparativ cu perioada crizei financiare.  

Un alt domeniu sensibil este procesul de incluziune socială, riscul mare de sărăcie și excluziunea 

socială  fiind  o  altă moștenire  a  crizei  economice.  În  prezent  există  în  Uniunea  Europeană 

aproximativ 9 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Creșteri ale 

gradului de incluziune socială s‐au observat în Grecia, Spania, Italia și Marea Britanie.  

Un  alt  domeniu  de  analiză  este mediul  înconjurător,  asupra  căruia  criza  economică  a  avut 

efecte mixte. Reducerea activității economice și a veniturilor a determinat o ușoară scădere a 

emisiilor de gaze cu efect de seră, deși eficiența energetică nu a crescut foarte mult.  

Competitivitatea  rămâne  scăzută  în majoritatea  regiunilor din Europa Centrală  și de Est, deși 

regiunile capitalelor sunt de obicei excepții.  În schimb,  în state precum cele din Țările de  Jos, 

Germania și Italia au un nivel mai ridicat de competitivitate decât regiunea capitalei. La nivelul 

Uniunii Europene cele mai competitive regiuni sunt cele din Marea Britanie, Suedia, Finlanda, 

Danemarca, Austria, Belgia, Germania, etc. la polul opus fiind România, Bulgaria, Grecia.  

 

Fig. 1.2. Indicele Competitivității Regionale la nivelul regiunilor Uniunii Europene în 2013, 

 Sursa: Comisia Europeană, 20146 

 

                                                            5Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,  România, Slovacia și Slovenia 6 Comisia Europeană (2014),” Investment for jobs and growth. Promoting development and good governance in EU regions  and  cities”,  Sixth  report  on  economic,  social  and  territorial  cohesion,  Bruxelles, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion6/light_6cr_en.pdf 

Page 15: Strategia absorbtie

Rolul fondurilor europene în accelerarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în statele Uniunii Europene 

10  

Politica  de  Coeziune  și  instrumentele  sale,  respectiv  Fondurile  Structurale  și  Fondul  de 

Coeziune,au fost elemente cheie pentru întărirea convergenței economice, sociale și teritoriale. 

Politica de Coeziune  în perioada 2007‐2013 a avut 3 obiective, fiecare beneficiind de propriile 

instrumente  financiare: convergența, competitivitatea  regională  și ocuparea  forței de muncă, 

respectiv cooperarea teritorială europeană. Alocarea de la bugetul Uniunii Europene destinată 

Politicii de Coeziune a  fost de 347,4 miliarde de euro, reprezentând aproximativ o  treime din 

bugetul total. Raportând  la populația totală a Uniunii Europene, putem afirma că prin Politica 

de Coeziune fiecărui cetățean european i‐au fost alocați, în medie, aproximativ 690 euro. 

În  ceea  ce privește  competitivitatea  regiunilor din Uniunea  Europeană există decalaje  foarte 

mari  între estul  și vestul continentului european  și  zonă centrală  și de nord a acestuia. Rolul 

important acordat Politicii de Coeziune  în perioada de programare 2007‐2013 va  fi menținut, 

conform  Comisiei  Europene,  și  în  perioada  2014‐2020.  Pentru  a  se  facilita  obținerea  unui 

impact  cât  mai  mare  al  alocărilor  pentru  politica  de  coeziune,  au  fost  introduse 

condiționalitățile ex‐ante, ex‐post și macroeconomice, precum și alte măsuri privind ocuparea 

forței de muncă și utilizarea instrumentelor integrate7.  

                                                            7 Alina  Tătulescu  (2013),  ”Politica  de  Coeziune  la  nivelul  Uniunii  Europene”,The Romanian Statistical Review, Institutul Național de Statistică, http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_08_2013_a3_ro.pdf 

Page 16: Strategia absorbtie

 

11 

2. Aspecte  privind  absorbția  fondurilor  europene  în  perioada  2007‐2013  la 

nivelul României  

2.1. Principalele  programe  de  dezvoltare  socioeconomică  cu  finanțare  europeană  în 

perioada 2007‐2013 

 

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă(CSNR) a  reprezentat ”strategia globală de utilizare” a 

fondurilor europene în România în perioada 2007‐2013. CSNR a fost elaborat pe baza Planului 

Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost conceput ca un instrument de direcţionare a surselor 

de  finanţare naţionale,  comunitare  şi de  alt  tip de  care  a dispus România  în perioada 2007‐

2013.  Deoarece  CSNR  nu  a  fost  un  document  de  management  al  fondurilor,  acesta  s‐a 

implementat  prin  Programele  Operaţionale  din  cadrul  Obiectivelor  “Convergenţă”  şi 

“Cooperare  Teritorială  Europeană”.  Un  Program  operaţional  (PO)  înseamnă  un  document 

prezentat de un  stat membru  şi adoptat de Comisia Europeană care defineşte o  strategie de 

dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face 

apel  la un Fond. Principalele programe naționale cu finanțare europeană care au funcționat  în 

perioada 2007‐2013 sunt următoarele:  

 

1. Programul Operațional Regional (POR) 

2. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) 

3. Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) 

4. Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport) 

5. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 

6. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) 

7. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 

8. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 

9. Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 

 

În  perioada  2007‐2013  României  i‐au  fost  alocaţi  iniţial  19,667 miliarde  euro  din  Fondurile 

Structurale ale Uniunii Europene. Aproximativ 98% din această sumă a fost alocată pentru cele 

şapte Programe Operaţionale în cadrul obiectivului "Convergenţă" (diminuarea disparităţilor de 

dezvoltare  economică  şi  socială  între  regiunile  UE),  iar  restul  de  2%  pentru  Programe 

Operaţionale  sub  obiectivul  "Cooperare  teritorială"  cu  ţările  învecinate.  În  tabelul  1  sunt 

prezentate Autorităţile de Management a Programelor Operaţionale, Fondurile din care acestea 

au  fost  finanţate  şi  procentul  din  bugetul  total  alocat  Programelor  Operaţionale  în  cadrul 

obiectivului "Convergenţă". 

 

Page 17: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

12  

Tabel 2.1.Programele operaţionale 2007‐2013 

Program Operaţional 

Autoritate de Management  Fond  Procent sume alocate din bugetul 

total 

POR  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 

FEDR  19% 

POSCCE  Ministerul Economiei şi Finanţelor  FEDR  13% 

POS Mediu  Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice 

FEDR+FC  23% 

POS Transport 

Ministerul Transporturilor  FEDR+FC  23% 

POSDRU  Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice 

FSE  18% 

PODCA  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 

FSE  1% 

POAT  Ministerul Fondurilor Europene  FEDR  1% Sursa: http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm 

http://www.inforegio.ro/ro/regio‐2007‐2013/programul‐operational‐regional.html 

 

2.1.1. Programul Operaţional Regional (POR) 

POR  a  fost  elaborat  conform  principiului  european  al  subsidiarităţii,  în  baza  strategiilor  de 

dezvoltare regionale și se adresează regiunilor de nivel NUTS II în conformitate cu Regulamentul 

CE nr. 1059/2003 de clasificare statistică a unităţilor teritoriale, care corespund celor 8 regiuni 

de dezvoltare ale României. 

Obiectiv  general:  dezvoltarea  regională  din  cadrul  Planului  Naţional  de  Dezvoltare  (PND)  şi 

contribuie  împreună  cu  Programul  Operaţional  Sectorial  Transport,  Programul  Operaţional 

Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice la realizarea obiectivelor Strategiei Naţionale de 

Dezvoltare  Regională  şi  ale  Cadrului  Naţional  Strategic  de  Referinţă,  respectiv  diminuarea 

disparităţilor de dezvoltare economică  şi  socială dintre România  şi media dezvoltării  statelor 

membre ale UE. 

Obiective specifice: 

‐ Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane prin abordare policentrică 

‐ Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor, în special centrelor urbane şi a legăturilor acestora 

Page 18: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

13  

‐ Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor 

‐ Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri 

‐ Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor. 

Obiectivul strategic: sprijinirea dezvoltării regiunilor României din punct de vedere economic și 

social, durabil şi echilibrat teritorial și sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere 

și  îmbunătăţirea  mediului  de  afaceri  şi  a  infrastructurii  de  bază.  Dezvoltarea  echilibrată  a 

tuturor  regiunilor  ţării  s‐a  realizat  printr‐o  abordare  integrată,  bazată  pe  o  combinare  a 

investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi 

sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice: 

Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere 

Axa prioritară 2  Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 

Axa prioritară 3  Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 

Axa prioritară 4  Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 

Axa prioritară 5  Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 

Axa prioritară 6  Asistenţă tehnică 

 

Sursele  de  finanţare  a  POR  sunt:  FEDR  (3.726,02 milioane  euro),  fonduri  publice  naţionale 

(657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro). Alocarea anuală 

din FEDR este următoarea:  

anul 2007: 330.168.339 euro;  

anul 2008: 404.126.047 euro;  

anul 2009: 441.135.485 euro;  

anul 2010: 523.721.833 euro;  

anul 2011: 556.767.943 euro;  

anul 2012: 663.832.914 euro;  

anul 2013: 806.269.201 euro. 

2.1.2Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) 

 

POSCCE  a  avut  ca  obiectiv  general  creșterea  productivității  întreprinderilor  românești,  cu 

asigurarea  principiilor  dezvoltării  durabile  și  reducerea  decalajelor  față  de  productivitatea  la 

nivelul  Uniunii  Europene,  astfel  încât  România  să  atingă,  până  în  anul  2015,  un  nivel  de 

aproximativ 55% din valoarea medie a productivității UE. 

Obiective specifice: 

‐ Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; 

‐ Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; 

Page 19: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

14  

‐ Creșterea  capacității de  cercetare dezvoltare  (C&D),  stimularea  cooperării  între  instituții de 

cercetare  dezvoltare  și  inovare  (CDI)  și  întreprinderi,  precum  și  creșterea  accesului 

întreprinderilor la CDI; 

‐  Valorificarea  potențialului  tehnologiei  informației  și  comunicațiilor  și  aplicarea  acestuia  în 

sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni); 

‐ Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea 

surselor regenerabile de energie 

 

Axele prioritare ale POS CCE sunt următoarele: 

Axa Prioritară 1 Un sistem de producție inovativ și eco‐eficient 

Axa Prioritară 2 Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru competitivitate 

Axa Prioritară 3 TIC pentru sectoarele privat și public 

Axa Prioritară 4 Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării 

Axa Prioritară 5 Asistență tehnică 

 

Fiecare axă prioritară este împărțită în Domenii Majore de Intervenție, care cuprind operațiuni 

specifice de implementare a obiectivelor axei prioritare și implicit ale programului operațional. 

 

Planul financiar a fost elaborat în colaborare cu planul financiar al Cadrului Naţional Strategic de 

Referinţă 2007‐2013. Contribuţia FEDR pentru POS CCE este 2,554 miliarde euro, reprezentând 

aproximativ 65,19% din bugetul total. 

 

2.1.3.Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu) 

POS Mediu a stabilit strategia de alocare a  fondurilor europene pentru sectorul de mediu,  în 

România,  în perioada 2007‐2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi prin 

Fondul  de  Coeziune  (FC)  fiind  unul  din  cele  7  programe  operaţionale  elaborate  în  cadrul 

Obiectivului  “Convergenţă” pentru perioada de programare 2007–2013  în  acord  cu  cea de‐a 

treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” şi Prioritatea 1 

a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. 

Obiectivul  general:  îmbunătăţirea  standardelor  de  viaţă  ale  populaţiei  şi  a  standardelor  de 

mediu, vizând, în principal, respectarea acquis‐ului comunitar de mediu și reducerea diferenţei 

dintre infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct 

de  vedere  cantitativ,  cât  şi  calitativ.  Implementarea  programului  s‐a  concretizat  în  servicii 

publice mai eficiente  şi mai performante  legate de  furnizarea apei,  canalizare  şi  încălzire,  cu 

luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”. 

Page 20: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

15  

Pentru  ca  obiectivele  POS  Mediu  să  fie  realizabile,  fondurile  sunt  prevăzute  a  fi  alocate 

sectorului mediu în vederea implementării următoarelor axe prioritare: 

Axa prioritară 1„Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”; 

Axa prioritară 2   „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor 

şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”; 

Axa  prioritară  3  „Reducerea  poluării  şi  diminuarea  efectelor  schimbărilor 

climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru 

atingerea  ţintelor  de  eficienţă  energetică  în  localităţile  cele  mai  afectate  de 

poluare”; 

Axa  prioritară  4  „Implementarea  sistemelor  adecvate  de management  pentru 

protecţia naturii”; 

Axa  prioritară  5  „Implementarea  infrastructurii  adecvate  de  prevenire  a 

riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”; 

Axa prioritară 6 „Asistenţa tehnică”. 

 

Bugetul  totala  fost  de  aproximativ  5,6 miliarde  Euro,  din  care  4,5 miliarde  Euro  reprezintă 

finanţare  nerambursabilă  a Uniunii  Europene  şi peste  1 miliard  Euro  reprezintă  contribuţia 

naţională. 

2.1.4.Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) 

 

POST  a  fost  elaborat  în  baza  obiectivelor  Cadrului  Strategic Naţional  de  Referinţă  (CSNR)  și 

stabilește  priorităţile,  obiectivele  şi  alocarea  fondurilor  pentru  dezvoltarea  sectorului  de 

transporturi din România. 

Obiectivul general promovarea unui sistem de transport durabil  în România, care să faciliteze 

transportul  în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de 

servicii  la  standarde  europene,  la  nivel  naţional,  european,  între  şi  în  cadrul  regiunilor  din 

România. 

Pentru a realiza obiectivul POST, fondurile Uniunii Europene şi cele de la Bugetul de stat au fost 

prevăzute  a  fi  alocate  sectorului  transport  în  vederea  implementării  următoarelor  axe 

prioritare: 

Axa prioritară  1 Modernizarea  şi dezvoltarea axelor prioritare TEN‐T  în  scopul 

dezvoltării  unui  sistem  de  transport  durabil  şi  integrării  acestuia  cu  reţele  de 

transport ale Uniunii Europene 

Page 21: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

16  

Axa  prioritară  2  Modernizarea  şi  dezvoltarea  infrastructurii  de  transport 

naţionale situate în afara axelor prioritare TEN‐T în scopul dezvoltării unui sistem 

naţional durabil de transport 

Axa  prioritară  3 Modernizarea  sectorului  de  transport  în  scopul  îmbunătăţirii 

protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor 

Axa prioritară 4 Asistenţă Tehnică 

Bugetul  total  pentru  perioada  de programare  2007‐2013  a  fost  de  aproximativ  5,7 miliarde 

EURO,  reprezentând  aproximativ 23% din  totalul  fondurilor  alocate României pe baza CSNR, 

pentru perioada mai sus amintită. Din această sumă, 4,57 miliarde EURO reprezintă contribuţia 

financiară  din  partea Comunităţii,  în  timp  ce  co‐finanţarea  naţională  a  totalizat  aproximativ 

1,09 miliarde EURO. Finanţarea comunitară a fost asigurată din Fondul de Coeziune şi Fondul 

European de Dezvoltare Regională. 

2.1.5.Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 

POSDRU este programul elaborat de România  şi aprobat de Comisia Europeană  ce defineşte 

intervenţia Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul 

resurselor umane. 

Obiectiv  general:  dezvoltarea  capitalului  uman  şi  creşterea  competitivităţii,  prin  corelarea 

educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite 

pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă,  flexibilă şi  inclusivă a 1.650.000 de 

persoane. 

Obiective specifice: 

‐           Promovarea  calității  sistemului de educație  si  formare profesionala  inițială  si  continua, 

inclusiv a învățământului superior si a cercetării; 

‐          Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunatatirea calității si productivității muncii; 

‐          Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; 

‐          Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive; 

‐         Promovarea (re)insertiei pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale; 

‐          Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; 

‐          Facilitarea accesului la educație si pe piața muncii a grupurilor vulnerabile. 

 

Axe Prioritare: 

Axa Prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi 

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere 

Axa Prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii  

Axa Prioritară 3 Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor 

Page 22: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

17  

Axa Prioritară 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare 

Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare  

Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale 

Axa Prioritară 7 Asistenţă tehnică 

 

Fiecare  axă  prioritară  a  luat  în  considerare  conceptul  de  dezvoltare  durabilă  în  sensul 

promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a crea un echilibru între 

nevoile  economice,  sociale  şi  cele  din  domeniul  protecţiei mediului  înconjurător,  asigurând 

prosperitate  pentru  generaţiile  actuale  şi  viitoare.  Dezvoltarea  durabilă  este  recunoaşterea 

faptului că obiectivele economice, sociale şi de mediu nu pot fi realizate separat. 

Alocarea FSE pentru POS DRU a fost 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală 

a Programului. Contribuţia naţională a fost estimată la 613 milioane euro.  

2.1.6.Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) 

 

PODCA a fost elaborat pentru a contribui în mod substanţial la punerea în practică a priorităţii 

tematice  „Consolidarea  unei  capacităţi  administrative  eficiente”,  stabilită  în  Cadrul  Strategic 

Naţional de Referinţă (CSNR). 

Obiectiv  general:  crearea unei  administraţii publice mai  eficiente  şi mai  eficace  în  contextul 

evoluției socio‐economice naționale. 

Obiective specifice: 

‐ Obținerea unor  îmbunătățiri  structurale  si de proces ale managementului ciclului de politici 

publice; 

‐ Îmbunătăţirea calității şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de 

descentralizare. 

Obiectivele specifice sunt transpuse în 3 axe prioritare: 

Axa  prioritară  1  Îmbunătăţiri  de  structură  şi  proces  ale managementului  ciclului  de 

politici publice 

Axa  prioritară  2  Îmbunătăţirea  calităţii  şi  eficienţei  furnizării  serviciilor  publice, 

descentralizare 

Axa prioritară 3 Asistenţă tehnică 

A  fost elaborat  în baza unei alocări  FSE de 208.002.622 de  euro,  care a  fost  completată de 

cofinanţarea naţională. Dacă se  ia  în considerare co‐finanţarea României, atunci, suma totală 

minimă pentru PO DCA a fost de 246.014.081 de euro. 

 

 

Page 23: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

18  

2.1.7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 

 

POAT are un caracter orizontal pentru că asigură procesul de  implementare a  instrumentelor 

structurale  în  România  în  conformitate  cu  principiile  şi  regulile  de  parteneriat,  programare, 

evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe 

baza responsabilităţilor dintre Statele Membre şi Comisia Europeană, conform prevederilor din 

Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, 

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune denumit Regulamentul General. 

 

Obiectivul  general:  sprijinul procesului de  coordonare  în  vederea  implementării  şi absorbţiei 

eficace, eficiente şi transparente a instrumentelor structurale în România. 

 

Obiective specifice: 

‐ Sprijin pentru coordonarea şi  implementarea eficientă şi eficace a  instrumentelor structurale 

în perioada 2007‐2013 şi pregătirea următoarei perioade de programare 2004‐2020. 

‐ Diseminarea  sistematică  la  nivel  naţional  a mesajelor  generale  cu  privire  la  Instrumentele 

Structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare conform Strategiei 

Naţionale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. 

 

În scopul realizării obiectivului de a crea cele mai bune condiţii pentru a asigura o capacitate de 

absorbţie corespunzătoare a  fondurilor europene  şi de a  fi cât mai clar posibil  şi operaţional, 

programul a fost structurat în trei axe prioritare: 

Axa  prioritară  1:  Sprijin  pentru  implementarea  instrumentelor  structurale  şi 

coordonarea programelor 

Axa  prioritară  2:  Dezvoltarea  în  continuare  şi  sprijin  pentru  funcţionarea 

Sistemului Unic de Management al Informaţiei 

Axa  prioritară  3:  Diseminarea  informaţiei  şi  promovarea  instrumentelor 

structurale 

 

Intervenţiile  din  cadrul  Programului  Operaţional  Asistenţă  Tehnică  vor  fi  co‐finanţate  în 

întregime din Fondul European de Dezvoltare Regională. Contribuţia din FEDR pentru program 

pe perioada 2007‐2013 este de aproximativ 170,24 milioane Euro, ceea ce reprezintă 80% din 

finanţarea Programului Operaţional Asistenţă Tehnică. Contribuţia naţională pentru program 

pe perioada 2007‐2013 va fi de 20%, şi anume aproximativ 42,56 milioane Euro. 

La  începutul anului 2013, dintre cele 7 programe operaționale, cele mai performante au  fost 

POR, POS Mediu, POSDRU și PODCA. POSCCE, POS Transport și POAT au  înregistrat nivele mai 

scăzute de contractare. Interesant este că tocmai acestea din urmă au ”beneficiat” de pe urma 

Page 24: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

19  

crizei  financiare  internaționale.  Astfel,  restructurarea  strategiei  pentru  adaptarea  la  noile 

condiții   economice  s‐a  soldat cu  realocarea  sumelor: 60% pentru  infrastructură, 20% pentru 

investiții în capitalul uman și 15% creșterea competitivității pe termen lung. În ceea ce privește 

impactul  în  economie  al  acestei  decizii  de  realocare  a  fondurilor,  părerile  sunt  împărțite, 

deoarece  studii  făcute  anterior  pe  tranșe  mai  vechi  de  finanțări  au  relevat  că  fondurile 

structurale  nu  își  pot  atinge  scopul  primordial  tocmai  din  cauza  faptului  că  investițiile  în 

infrastructură nu au un  impact semnificativ pe termen  lung (Rodriguez ‐ Pose & Fratesi, 2004; 

Dall’erba &  Le Gallo,  2003)  și,  implicit,  nu  conduc  direct  la  o  diminuare  a  discrepanțelor  în 

nivelul de dezvoltare al membrilor UE. Efecte pozitive și semnificative de durată au rezultat  în 

urma unor asemenea analize doar în cazul investițiilor în resursa umană. 

2.1.8. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 

 

În  ceea  ce  priveşte  agricultura  şi  dezvoltarea  rurală,  România,  odată  integrată  în  Uniunea 

Europeană, a urmat principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli 

şi  măsuri  care  vizează  în  principal  creşterea  productivităţii,  garantarea  unui  nivel  de  viaţă 

echitabil populaţiei din agricultură, stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor, 

asigurarea  consumatorului  cu provizii  la preţuri  raţionale. Pentru  finanţarea  Politicii Agricole 

Comune s‐au creat două fonduri europene pentru agricultură: Fondul European de Garantare 

Agricolă  ‐ pentru  finanţarea măsurilor de marketing  (FEGA), Fondul European Agricol pentru 

Dezvoltare  Rurală  ‐  pentru  finanţarea  programelor  de  dezvoltare  rurală  (FEADR).  Privind 

sprijinul pentru dezvoltarea  rurală prin  FEADR,  a  fost  creat Planul Naţional  Strategic  pentru 

România,  care  constituie  baza  pentru  implementarea  Programului  Naţional  de  Dezvoltare 

Rurală  (PNDR)  pentru  perioada  2007  ‐  2013.  Astfel,  FEADR  a  putut  fi  accesat  începând  din 

martie 2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, document elaborat 

de Ministerul Agriculturii  şi Dezvoltării Rurale,  în care se detaliază modul concret  în care sunt 

finanţate  investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Prin Planul 

Naţional Strategic 2007 – 2013 şi ulterior prin PNDR s‐au conturat patru direcţii (axe) prioritare8 

pentru finanţare prin FEADR: 

Axa I: Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic ‐ urmăreşte restructurarea şi 

dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, dar şi a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le 

face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din 

spaţiul  rural  (acolo unde este posibil),  în paralel  cu  asigurarea  condiţiilor de  trai  şi protecţia 

mediului din aceste zone. 

Axa  II:  Îmbunătăţirea mediului  şi  a  zonelor  rurale  ‐  pune  accent  pe menţinerea  şi 

îmbunătăţirea  calităţii  mediului  din  zonele  rurale  ale  României  prin  promovarea  unui 

management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere. Obiectivele privind 

                                                            8 http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_dezvoltare_rurala_feadr 

Page 25: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

20  

menţinerea biodiversităţii şi conservarea naturii se materializează prin sprijinirea conservării şi 

dezvoltării pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului şi dezvoltarea practicilor de 

management durabil al terenurilor agricole şi forestiere. 

Axa III: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale ‐ 

vizează  gestionarea  şi  facilitarea  tranziţiei  forţei  de  muncă  din  sectorul  agricol  către  alte 

sectoare  care  să  le  asigure  un  nivel  de  trai  corespunzător  din  punct  de  vedere  social  şi 

economic. 

Axa  IV:  LEADER  –  are  în  vedere  implementarea  unor  strategii  locale  de  dezvoltare 

pentru îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural. 

 

Alocarea  pentru  România  în  perioada  2007  –  2013  a  fost  de  8,12 miliarde  de  euro,  plăţile 

efectuate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) până în prezent fiind de 

peste  7,4 miliarde  euro  către  beneficiarii  Programului Naţional  de Dezvoltare  Rurală  2007  – 

2013,  gradul  de  absorbție  depăşind  86%până  la  jumătatea  anului  2015.  Impactul9 PNDR  în 

mediul  rural  şi  în  agricultura  românească  a  fost  unul major,  pe  lângă  infuzia  a  peste  7,35 

miliarde de euro în dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a infrastructurii rurale, fondurile 

europene au asigurat creşterea nivelului de  trai pentru cei care  locuiesc  în  spaţiul  rural, prin 

dezvoltarea  nu  doar  a  economiei  rurale,  ci  și  a  întregului  spaţiu  rural.  PNDR  a  prevăzut  şi 

investiţii în servicii, în utilităţi şi în încurajarea tuturor activităţilor din spaţiul rural.  

 

În ceea ce privește agricultura, până  în septembrie 2015, 75.000 de  fermieri au beneficiat de 

fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal 

sprijinite fiind de 2.661. Per total, banii acordați au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate 

de inundaţii şi 335.650 hectare modernizate şi reabilitate din punct de vedere al infrastructurii 

de  irigaţii. Aceşti bani se regăsesc de asemenea  în cele peste 100 de mii de  locuri de muncă 

create în spaţiul rural, în cei peste 3.606 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi 

înseamnă,  de  asemenea,  că  peste  3  milioane  de  locuitori  din  zona  rurală  beneficiază  de 

infrastructura  rurală  creată  şi modernizată  prin măsura  de  renovarea  și  dezvoltarea  satelor. 

Pentru  locuitorii  spaţiului  rural au  fost construiţi 7.245 km de  reţea de alimentare  cu apă  şi 

canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.290 IMM‐uri non‐agricole şi a 

celor 1.861 proiecte care presupun activități turistice finanţate prin PNDR, care, mai mult decât 

a genera locuri de muncă, au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale. 

 

O parte din bani au fost investiţi în modernizarea a 3.862 de kilometri de drumuri comunale în 

cadrul a 389 proiecte. Restul de bani au fost acordați proiectelor care au prevăzut  înfiinţarea, 

extinderea şi modernizarea a 2.900 kilometri de reţea de alimentare cu apă și a 4.345 kilometri 

de  reţea  de  canalizare  (272  proiecte).  Refacerea  și modernizarea  infrastructurii  culturale  și 

                                                            9 http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013?amp;lang=RO 

Page 26: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

21  

sociale a fost prevăzute în 3 proiecte care au avut acest obiectiv. Alţi 723 kilometri de drumuri 

comunale afectate de inundații în anul 2010 au fost refăcuţi prin 158 proiecte. 

 

O  dinamică  importantă  în  interesul  pentru  obținerea  fondurilor  PNDR  l‐au  arătat  tinerii 

fermieri. Astfel, pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost semnate contracte de 

finanţare  cu  12.982  tineri  fermieri,  în  valoare  de  325 milioane  de  euro,  iar  plățile  efectuate 

către tinerii fermieri depășesc 285 milioane de euro. 

 

Tot  în  acest  context,  al unui  apetit deosebit de mare pentru obținerea banilor  europeni din 

nevoia firească a agriculturii românești pentru modernizare și eficientizare, pentru Măsura 121 

„Modernizarea exploataţiilor agricole” APDRP (actualmente AFIR) a  încheiat 2.928 contractate 

pentru  finanțarea  proiectelor  de  investiții  cu  817  de  milioane  de  euro.  Totodată,  au  fost 

efectuate plăţi totale de aproximativ 589 de milioane de euro. 

 

Pentru ca economia agricolă a României să devină competitivă la nivel european și internațional 

este necesară creșterea valorii adăugate a produselor obținute în ferme. Lipsa unei procesări la 

standarde  înalte  a  fost  punctul  vulnerabil  pentru  obținerea  unei  creșteri  a  veniturilor  în 

agricultură. Produsele agricole  românești  sunt  recunoscute ca având o calitate  înaltă, dar ele 

trebuie  procesate  în  țară  și  nu  exportate  ca  atare. Un  sprijin  foarte  important  în  creșterea 

valorii  adăugate  l‐a  oferit Măsura  123  „Creşterea  valorii  adăugate  a  produselor  agricole  şi 

forestiere”,  prin  care  2.639  beneficiari  au  solicitat  fonduri  europene,  fiind  semnate  984 

contracte  de  finanţare  cu  o  valoare  totală  nerambursabilă  de  peste  667 milioane  de  euro. 

Pentru beneficiarii Măsurii 123 au fost efectuate plăți de aproximativ 466 milioane de euro. 

Deși situația de declin prin care trece suprafața  împădurită pe care țara noastră o deține ar fi 

trebuit  să  însemne  o  motivație  serioasă  pentru  plantarea  de  arbori,  Măsura  221  „Prima 

împădurire a terenurilor agricole”, a suscitat un interes destul de mic, fiind depuse 52 cereri de 

finanţare,  din  care  au  fost  contractate  23  proiecte  cu  o  valoare  nerambursabilă  de  1,5  de 

milioane de euro. 

Măsura 312 de sprijin pentru crearea  şi dezvoltarea micro‐întreprinderilor, a  înregistrat 9.499 

de cereri de finanţare depuse, fiind contractate până în prezent 2.940 de proiecte, cu o valoare 

nerambursabilă  de  aproximativ  375  milioane  de  euro.  Până  în  septembrie  2015  au  fost 

efectuate plăţi în valoare de aproximativ 274 de milioane de euro. 

 

Continuând  succesul  înregistrat  de  Programul  SAPARD,  pentru  „Încurajarea  activităţilor 

turistice”  (Măsura  313)  au  fost  contractate  1.533  de  proiecte,  în  valoare  de  peste  216  de 

milioane de euro. Pentru proiectele finanțate prin această Măsură au fost plătiți aproximativ 97 

milioane  de  euro. Din  investițiile  făcute  de  beneficiarii Măsurii  313  se  constată  o mai mare 

Page 27: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

22  

importanță  acordată  părții  de  agrement  aferentă  serviciilor  turistice,  lucru  care  denotă  o 

maturizare accelerată a modalității de abordare în acest sector. 

 

În ceea ce privește măsura de  renovare  şi dezvoltare a satelor  ( Măsura 322) au  fost depuse 

peste 3.317 de cereri de finanţare  în valoare de peste 7,65 de miliarde de euro, suma alocată 

prin  PNDR  acestei Măsuri  până  în  anul  2013,  respectiv  1,60  de miliarde  de  euro  fiind  astfel 

depășită de peste 4 ori. Au  fost  contractate până  în  septembrie 2015, 869 de proiecte  cu o 

valoare nerambursabilă de aproximativ 1,73 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,4 miliarde 

euro. 

2.1.9 Programul Operațional pentru Pescuit  (POP) 

 

POP a contribuit  la  realizarea viziunii strategice exprimate  în Planul National Strategic pentru 

Pescuit, şi anume: „Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile 

de  pescuit  şi  acvacultură  care  ia  în  considerare  aspectele  legate  de  protecția  mediului, 

dezvoltarea socială şi bunăstarea economică". 

 

Obiective generale: 

‐ Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilității sectorului piscicol primar; 

‐ Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol; 

‐  Susţinerea dezvoltării durabile a  zonelor pescărești  şi  îmbunătăţirea  calităţii  vieţii  în aceste 

zone; 

‐ Susţinerea unei implementări adecvate a PO în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit. 

 

Axe prioritare: 

AXA 1 Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare 

AXA 2 Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor 

obţinute din pescuit şi acvacultură 

AXA 3 Măsuri de interes comun 

AXA 4 Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești 

AXA 5 Asistenţă tehnică 

 

Contribuţia publică totală: 307.618.942,7 euro, din care contribuţie FEP10 a fost de 

230.714.207 euro iar 76.904.735,7 euro reprezintă contribuţia naţională. 

                                                            10Fondul European pentru Pescuit 

Page 28: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

23  

 

2.2. Contribuția programelor naționale cu finanțare europeană la dezvoltarea socioeconomică 

a României în perioada 2007‐2013 

 

Cunoașterea  nivelului  de  dezvoltare  durabilă  la  nivelul  României  în  perioada  de  programare 

2007‐2013  și  implicit  impactul  fondurilor europene  în acest sens este un proces complex. Un 

sistem de referință îl reprezintă baza de date cu Indicatorii de Dezvoltare Durabilă în România 

(IDDR). Indicatorii prezenţi în această bază de date urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de 

acţiune  la orizontul anilor: 2013, 2020, 2030,  stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare 

Durabilă  şi  sunt construiţi pe baza  informaţiilor care sunt disponibile  la  Institutul Naţional de 

Statistică, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi la alte instituţii centrale, utilizând metodologii care 

sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene. Principala funcţiune a acestor indicatori  este de 

a răspunde cerinţelor de monitorizare pe care Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le 

exprimă,  asociate  cu  termenele  ţintelor  propuse,  care  la  rândul  lor  reprezintă  angajamente 

politice legate de obiectivele strategice ale dezvoltării durabile.11 Menționăm faptul că baza de 

date (IDDR) include 103 de indicatori, cu seriile de date disponibile în sistemul statistic naţional 

începând din anul 2000, ierarhizaţi pe nivelul 1 (19 indicatori), nivelul 2 (37 indicatori) și nivelul 

3 (47 indicatori). În plus, baza de date va fi actualizată şi completată cu alţi indicatori, pe măsura 

dezvoltării  şi  disponibilizării  acestora.  Pentru  prezenta  lucrare  s‐au  selectat  10  indicatori  cu 

grad  mare  de  reprezentativitate,  care  în  urma  prelucrării,  analizei  și  interpretării  datelor 

statistice vor evidenția aspecte relevante în procesul de dezvoltare durabilă la nivelul României 

în perioada de programare 2007‐2013.  

2.2.1. Rata de creștere a PIB/locuitor 

 

Având  ca  principal  scop  măsurarea  dinamicii  dezvoltării  economice,  rata  de  creștere  a 

PIB/locuitor12 la nivelul României a înregistrat în perioada 2007‐2013valoarea maximă de 10,3% 

în 2008, an de maximă creștere economică, urmând ca  în 2009, anul care a marcat  începutul 

crizei economice, să se înregistreze o scădere de ‐6,3%. Rata negativă de creștere a PIB/locuitor 

s‐a menținut  în 2010, urmând ca PIB/locuitor să  înregistreze o creștere  lentă de 1,6%  în 2011, 

respectiv de 1,1% în 2012. În anul 2013 rata anuală de creștere a PIB/locuitor a fost 3,8%.  

 

                                                            11 Institutul  Național  de  Statistică,  Descrierea  generală  a  Bazei  de  date  –  Indicatori  de  Dezvoltare  Durabilă  în România (IDDR), http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm 12Rata de creștere a PIB/locuitor ‐ Indicatorul este definit ca rată de creştere a produsului intern brut (PIB) pe cap de  locuitor,  exprimat  ca  modificare  procentuală  faţă  de  anul  precedent.  PIB‐ul  este  principalul  indicator  de măsurare a economiei naţionale şi este definit ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea acelor bunuri  sau  servicii  folosite  in  crearea  lor. Populaţia  totală, aferentă anilor de  comparaţie, reprezintă populaţia rezidentă (stabilă) la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ‐ 2011. 

Page 29: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

24  

Analizând comparativ perioada 2007‐2013 cu perioada 2000‐2006, s‐a observat că  în perioada 

2000‐2006 rata de creștere a PIB/locuitor a avut o evoluție sinusoidală, însă nu s‐a înregistrat în 

niciun an valori negative, cea mai mica valoare fiind în 2000 de 2,5% , iar cea mai mare în 2004 

de 9,0%.  

 

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.1. 

Așa  cum  deja  s‐a  precizat,  prin  cele  7  Programe  Operaţionale  (POR,  POSCCE,  POAT,  POS 

Transport,  POSDRU,  PODCA,  POS  Mediu)  s‐a  dorit  diminuarea  disparităţilor  de  dezvoltare 

economică  şi  socială  între  regiunile  UE.  Urmărind  evoluţia  indicatorului 13Dispersia  PIB‐ului 

regional NUTS 2(%) în perioada 2007‐2011 observăm că în România discrepanţele de dezvoltare 

economică s‐au accentuat.  

Tabel2.2. Dispersia PIB‐ului regional NUTS 2 (%) 

  2007  2008  2009  2010  2011 

România  29,1  32,9  30,4  31,5  34,2 

           Sursă date: Eurostat 

Cunoscându‐se  faptul  că  Regiunea  Bucureşti‐Ilfov  este  plasată  printre  cele  mai  dezvoltate 

regiuni  la nivelul UE  în comparaţie cu celelalte regiuni era de aşteptat un asemenea  rezultat. 

                                                            13 Dispersia  PIB‐ului  regional  (la  nivel NUTS  2)  se  calculează  prin  însumarea  diferențelor  absolute  dintre  PIB/loc  regional  și național, ponderate cu populația fiecărei regiuni și se exprimă ca procent din PIB/loc național. În formula indicatorului s‐au luat în calcul valorile PIB‐ului regional conform Sistemului European de Conturi (ESA95). 

8.5

10.3

‐6.3

‐0.2

1.6

1.1

3.8

‐8.0

‐6.0

‐4.0

‐2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei de creştere  a PIB/locuitor la nivelul României în perioada 2007‐2013 (%)

Rata de creştere  a PIB/locuitor

Page 30: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

25  

Dacă s‐ar calcula dispersia PIB‐ului regional  şi nu ar  fi  luată  în calcul Regiunea Bucureşti‐Ilfov, 

unde  PIB/locuitor  în  2007  a  fost  dublu  comparativ  cu  oricare  altă  regiune  şi  creşterea 

înregistrată a PIB/locuitor în perioada 2007‐2011 a fost de peste 4 ori mai mare comparativ cu 

creşterea  înregistrată de următoarea cea mai dezvoltată regiune (Regiunea Vest) şi de peste 7 

ori mai mare  comparativ  cu  regiunea  care  a  înregistrat  cea mai mică  creştere  în  perioada 

analizată (Regiunea Nord ‐ Est), discrepanţele în dezvoltarea economică a României nu ar fi atât 

de mari (vezi Tabelul 2.3). 

 

Tabel2.3. Produsul Intern Brut Regional pe locuitor 

                ‐Lei preturi curente‐ 

Regiunea/anul  2007  2008  2009  2010  2011  2012  2013 

Nord ‐ Vest  18610,5  21542,1 21297,4 21827,2 22685,4 26028,7  27658

Centru  19579,5  22707,7 22618,8 23428,3 24573,0 28696,7  29903,8

Nord ‐ Est  12340,9  14794,5 14649,3 15014,8 15465,8 18682,1  19955

Sud ‐ Est  15641,8  19098,9 18738,2 20076,8 21236,4 25615,7  28671,8

Sud‐Muntenia  15757,8  19648,1 19913,7 20288,2 21525,3 22806,9  25122,5

Bucureşti‐Ilfov  43037,3  59680,2 55079,3 58137  67752,7 69141,6  74842,8

Sud ‐ Vest Oltenia  15097,3  17831,8 17752,8 18735,1 19967,4 22482,4  23521,1

Vest  22341,9  26173,2 25602,4 27640  29217,4 31861,6  33231,8

    Sursă date: INS, Eurostat 

 

Analiza  disparităţilor  privind  dezvoltarea  economică  între  regiunile  unei  ţări  sau  a  Uniunii 

Europene,  în general, este un proces  complex,  care  implică  identificarea  factorilor  cu  impact 

mai  mare  sau  mai  mic  asupra  economiei  fiecărei  regiuni  în  parte.  În  ceea  ce  priveşte 

dezvoltarea economică regională, conform recenziei literaturii de specialitate, aceasta poate fi 

afectată de o multitudine de factori, dintre care:  

‐  gradul  de  specializare  regională,  s‐a  constatat  că,  prin  specializare,  se  obţin  avantaje 

competitive,  care,  la  rândul  lor,  determină  pozitiv  dezvoltarea  anumitor  zone.  Există,  totuşi, 

opinii potrivit  cărora,  specializarea  regională  contribuie  într‐o măsură mai mică  la  apariţia  şi 

accentuarea disparităţilor economice (Esteban 2004) şi, în special, a celor existente în venitul pe 

locuitor, care sunt determinate de diferenţele în productivitate şi nu neapărat în specializare; 

Page 31: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

26  

‐ structura producţiei regionale (profilul economic), în situaţia în care o regiune are un caracter 

pronunţat  agricol,  este  foarte  probabil  ca  dezvoltarea  ei  să  fie  afectată  de  evenimente 

neaşteptate  (în  special,  naturale),  fiind mai  puţin  sensibilă  la  schimbările  ciclice  ale  cererii. 

Predominanţa unui anumit sector poate cauza fluctuaţii  la nivel macroeconomic sau  la nivelul 

altor  regiuni  cu  specializări  diferite.  Variaţiile  prezente  în  formarea  veniturilor  agricole 

determină modificări în cererea sau consumul altor activităţi industriale sau în sectorul terţiar; 

‐  natura  sau  tipul  regiunii  analizate,  în  zonele  în  care  sunt  predominante  industriile 

consumatoare, se va observa declinul în nivelul veniturilor şi al ocupării, ca efect al obiectivelor 

de politică naţională. Pe de altă parte, regiunile specializate  în producţia de bunuri de capital 

sunt mai  vulnerabile  în  perioadele  de  recesiune  prelungită,  care  atrag  după  sine  reducerea 

aşteptărilor şi a intenţiilor de investire; 

‐  infrastructura,  care  conferă  regiunii  accesibilitate,  un  potenţial  scăzut  al  factorilor  fizici 

încadrează regiunea  în grupa ″dezavantajată structural″. Exemplu de astfel de regiuni: munţii, 

zonele  insulare  şi  de  coastă  etc.  Reţelele  de  transport  favorizează  la  rândul  lor  apariţia  şi 

dezvoltarea  factorilor economici. Astfel se pot explica diferenţele mari  în dezvoltarea zonelor 

de vest comparativ cu cele din estul Europei. 

‐ potenţialul  inovator al regiunii, capacitatea acesteia de a crea plusvaloare în special pe baza 

activităţilor de cercetare‐dezvoltare‐inovare. Acest lucru presupune existenţa unei tradiţii locale 

legate de procesul  inovator  sau prezenţa unor  resurse  financiare  importante  care  să  susţină 

activitatea inovativă; 

‐  exportul  este  considerat  un  important  factor  care  contribuie  la  apariţia  disparităţilor 

regionale,  indiferent  de  piaţa  la  care  se  face  trimitere  (externă  sau  internaţională).  Astfel, 

regiunile orientate spre export sunt mai vulnerabile  la fluctuaţiile cererii de pe piaţa mondială 

sau la concurenţa internaţională, comparativ cu cele orientate către piaţa internă. 

Identificarea  factorilor  care  au  influenţă  asupra  dezvoltării  economice  regionale  şi  implicit 

asupra discrepanţelor economice contribuie,  în mod hotărâtor,  la  stabilirea măsurilor optime 

de politică regională şi trasarea unor pârghii eficiente de acţiune. Dar de multe ori, chiar dacă 

politicile  regionale  au  fost  stabilite  corect,  impactul  nu  se  poate măsura  sau  nu  este  vizibil 

imediat deoarece perioada de timp pentru care se realizează analiza disparităţilor este  foarte 

importantă, dezvoltarea teritorială este diferită pe termen scurt (în perioada unui ciclu sau ca 

răspuns la o serie de evenimente neaşteptate) de cea pe termen lung, care este influenţată de 

fenomene ce pot afecta întreaga capacitate de dezvoltare regională. 

2.2.2. Rata sărăciei după transferurile sociale 

Referitor la procesul de incluziune socială, un indicator reprezentativ în acest sens este cel care 

măsoară frecvenţa persoanelor sărace, rata sărăciei după transferurile sociale14. În România, în 

                                                            14Rata sărăciei după transferurile sociale se defineşte ca fiind ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de estimare)  în totalul populaţiei.  În această metodă se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un 

Page 32: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

27  

perioada 2007‐2013 rata sărăciei după transferurile sociale a înregistrat o scădere continuă din 

2007 până în 2010, de la 24,8% la 21,1%, urmând o ușoară creștere din 2010 până în 2012, de la 

21,1%  la  22,6%.  În  anul  2013  rata  sărăciei  după  transferurile  sociale  a  înregistrat  din  nou  o 

scădere ușoară față de anul anterior, de 22,4%.   

 

La nivelul Comisiei Europene, prin Strategia Europa 2020, unul din cele 5 obiective îl reprezintă 

lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Obiectivul fixat la nivelul Uniunii Europene este 

să reducă până  în anul 2020 cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor care suferă sau 

riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.  

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.2. 

 

2.2.3. Rata de ocupare a populației (15 ‐ 64 ani) 

 

În analiza evoluţiei populaţiei ocupate în vârstă de muncă la nivelul României în perioada 2007‐

2013  s‐a  observat  o  descreștere  continuă  în  perioada  2008‐2011  a  ratei  de  ocupare  a 

populației (15 ‐ 64 ani)15, de 62,6% la 59,3%.Acest fenomen s‐a datorat crizei economice care s‐

a resimțit cel mai mult în această perioadă de timp. În 2012 valorile acestui indicator au crescut 

la 60,2%, înregistrând o ușoară scădere în 2013 (60,1%). În perioada 2007 ‐ 2013 cea mai mare 

                                                                                                                                                                                                venit disponibil pe adult‐echivalent  (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. În mod curent, acest  indicator se determină pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult‐echivalent. 15 Conform  definiţiei  internaţionale  a  Biroului  Internaţional  al  Muncii  (BIM),  rata  de  ocupare  a  populației reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală în vârstă de 15‐64 ani, exprimat procentual 

24.8

23.4

22.4

21.1

22.2

22.6

22.4

19.0

20.0

21.0

22.0

23.0

24.0

25.0

26.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei sărăciei după transferurile sociale la nivelul României  în perioada 2007‐2013 (%)

Rata sărăciei după transferurile sociale

Page 33: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

28  

descreștere a populației față de anul anterior a fost în 2009, de ‐2 puncte procentuale, iar cea 

mai mare creștere față de anul anterior a fost în 2012, de +2,5 pp.  

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.3. 

2.2.4. Rata șomajului 

 

Un aspect important în procesul de dezvoltare durabilă a României în perioada 2007‐2013  este 

măsurarea nivelului  şomajului pe grupe de  vârstă. Analizând datele  statistice  s‐a observat  în 

perioada  crizei  economice  din  2008‐2011  o  creștere  continuă  a  ratei    şomajului  BIM16de  la 

17,6%  la  23,9%  pentru  personale  cu  vârstă  între  15‐24  de  ani  și  de  la  4,3%  la  5,7%  pentru 

persoanele  cu  vârstă  de  25  de  ani  și  peste.  În  2012  și  2013  valorile  acestui  indicator  au 

înregistrat creșteri nesemnificative. 

 

                                                            16 Rata  şomajului  BIM  reprezintă  raportul  dintre  numărul  şomerilor  definiţi  conform  criteriilor  Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activă totală, exprimat procentual. Şomerii în sens BIM sunt persoanele în vârstă de 15‐74 ani care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan mai multe condiţii. Populaţia activă din  punct  de  vedere  economic  cuprinde  toate  persoanele  care  furnizează  forţa  de muncă  disponibilă  pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. 

61.6

62.6

61.4

60.2

59.3

60.2

60.1

57.0

58.0

59.0

60.0

61.0

62.0

63.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei de ocupare  a populației ‐ total  (15 ‐ 64 ani) în România în perioada 2007‐2013 (%)

Page 34: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

29  

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig.2.4. 

Important  de  precizat,  în  ceea  ce  priveşte  şomajul  din  România,  ar  fi  că  observând  rata 

şomajului  pe  termen  lung17 în  perioada  2007‐2013,  chiar  dacă  a  înregistrat  oscilaţii  scăzând 

până  în  2009  la  2,1%,  a  fost  de  3,2%  atât  în  2007  cât  şi  în  2013,  urmând  să  înregistreze  o 

scădere  în  2014  la  2,8%.  Acest  lucru  demonstrează  că  masurile  luate  la  nivel  naţional  şi 

fondurile  europene  absorbite  au  reuşit  să  contracareze  impactul  crizei  economice  asupra 

şomajului pe termen lung.   

Tabel2.4. Rata şomajului pe termen lung (%) 

anul  2007  2008  2009  2010  2011  2012  2013  2014 

România  3.2   2.3   2.1   2.4   2.9   3.0   3.2   2.8 

Sursă date: Eurostat 

Discrepanţele  sociale  sunt  cauzate  de  o  serie  de  factori  dintre  care  amintim:  cantitatea  şi 

calitatea forţei de muncă, antreprenoriatul, activitatea de cercetare ‐ dezvoltare, mediul politic 

instabil,  migrarea  forţei  de  muncă  calificată  din  regiunile  mai  puţin  dezvoltate  spre  cele 

dezvoltate. Analiza disparităţilor  la această grupă de factori se realizează relativ cu dificultate. 

Un  indicator  potrivit  ar  fi 18Dispersia  ratei  regionale  de  ocupare  care măsoară  diferenţele  în 

rândul forţei de muncă ocupate la nivel regional (NUTS 2) dintr‐o ţară. Dispersia este exprimată 

prin coeficientul de variație a ratelor de ocupare pentru grupa de vârstă 15‐64, acesta este zero 

în cazul  în care ratele de ocupare  în toate regiunile sunt  identice,  și va creşte  în cazul  în care 

există o creștere a diferențelor dintre ratele de ocupare regionale.                                                             17Reprezintă persoanele aflate în șomaj de cel puțin 12 luni 18 http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/EN/tsdec440_esmsip.htm 

19.3

17.620.0

22.1

23.9

22.6

23.7

4.9 4.3

5.2 5.6 5.7 5.4 5.70.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei șomajului BIM pe grupe de vârstă în România în perioada 2007‐2013 (%)

15‐24 ani

25 ani și peste

Page 35: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

30  

Tabelul 2.5. Dispersia ratei regionale de ocupare (%) 

  2007  2008  2009  2010  2011  2012  2013 

România  4.6   4.3   5.0   5.4   7.3   7.1   7.1  

  Sursă date: Eurostat 

 

După  cum  se  poate  observa  din  tabelul  2.5  şi  discrepanţele  sociale, măsurate  prin  dispersia 

ratei regionale de ocupare, s‐au accentuat  în perioada 2007 – 2013, dar  în acest caz regiunea 

fruntaşă este Regiunea Nord – Est, unde rata de ocupare pe grupa de vârstă 15‐64 ani era de 

65,9% în 2013 (vezi fig.2.5). 

 

 Sursă date: Eurostat 

Fig. 2.5. Rata de ocupare pe grupa de vârstă 15‐64 (%) 

 

2.2.5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale 

 

Un alt aspect important în procesul de dezvoltare durabilă la nivelul României în perioada 2007‐

2013 măsurarea gradului de reciclare a deşeurilor municipale conform cerinţelor prevăzute de 

Regulamentul  (UE) nr. 849/2010 al Comisiei Europene din 27 septembrie 2010 de modificare a 

Regulamentului (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 

2002 referitor la statisticile privind deşeurile şi cu Cel de al 6‐lea Program de acţiuni de mediu.  

50 52 54 56 58 60 62 64 66

Nord ‐ Vest

Centru

Nord ‐ Est

Sud ‐ Est

Sud‐Muntenia

Bucuresti‐Ilfov

Sud ‐ Vest Oltenia

Vest

anul2013

anul2012

anul2011

anul2010

anul2009

anul 2008

anul 2007

Page 36: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

31  

Cu toate că  la nivel național rata de reciclare a deșeurilor municipale19a crescut continuu din 

2007 până în 2011 de la 1,06% la 7%, totuși valorile statistice rămân extrem de scăzute. În plus, 

s‐a observat  în  tot acest  timp o  scădere aproape  continuă a  cantității de deșeuri municipale 

colectate, de la 6.187.943 tone în 2007 la 4.553.300 tone în 2011.  

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig.2.6. 

2.2.6.Disponibilitatea guvernării electronice 

 

Societatea  informațională  eEuropa  este  un  element  important  în  procesul  de  dezvoltare 

durabilă, reprezentând “exploatarea noilor strategii de către administraţia publică pentru a face 

informaţia  cât mai  accesibilă publicului  larg”.  Începând  cu  anul 2000 mai multe  iniţiative  ale 

Uniunii Europene au  fost  lansate  în vederea  îmbunătăţirii e‐guvernării  în Uniunea Europeană, 

cum ar fi: eEurope 2002, eEurope 2005 şi eEurope 2010. Planul de acţiune e‐guvernare  i2010, 

lansat în 2006 a fost conceput pentru a face serviciile publice mai eficiente şi mai moderne şi să 

vizeze  mai  exact  nevoile  populaţiei.  Indicatorul  care  contribuie  la  măsurarea  societăţii 

informaţionale eEuropa este disponibilitatea guvernării electronice20ale cărui valori statistice 

                                                            19Rata de reciclare a deșeurilor municipale este un indicator ce exprimă gradul de reciclare a deşeurilor municipale (operaţiuni  R2‐R11)  din  cantitatea  de  deşeuri  municipale  colectate.  Deşeurile  municipale  includ  următoarele categorii de deşeuri: hârtie, carton, plastic, sticlă, metal, textile, deşeuri alimentare, deşeuri din parcuri şi grădini. Se exclud deşeurile din construcţii şi demolări. 20Disponibilitatea guvernării electronice arată procentajul privind cele 20 de servicii de bază, care sunt complet disponibile online, şi care este posibil să se efectueze electronic. De exemplu, dacă într‐o ţară, 13 dintre cele 20 de servicii au fost măsurate  ca  fiind disponibile on‐line 100 %,  iar un  serviciu nu a  fost  relevant  (de exemplu, nu există);  indicatorul va  fi 13/19,  şi  reprezintă 68,4%. Măsurarea  se bazează pe un eşantion de adrese URL din  site‐urile publice,  convenite  cu  statele membre, care sunt relevante pentru fiecare serviciu. 

1.06 1.10 2

6

7

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

2007 2008 2009 2010 2011

Evoluția ratei de reciclare a deșeurilor municipale în România în perioada 2007‐2011 (%)

Rata de reciclare a deșeurilor municipale (%)

Page 37: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

32  

au crescut semnificativ la nivelul României, de la 37,5% în 2007 la 47,5% în 2009 și la 60,0% în 

2010.  

2.2.7. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile 

 

Evidenţiind raportul dintre energia electrică generată din surse regenerabile şi producţia totală 

de energie electrică, ponderea  energiei  electrice  din  surse  regenerabile  din  totalul  energiei 

electrice21 este  un  indicator  important  în  analiza  procesului  de  dezvoltare  durabilă  la  nivelul 

României  în  perioada  2007‐2013.  Timp  de  4  ani,  în  intervalul  2007‐2010  s‐a  înregistrat  o 

creștere continuă a ponderii energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei, de la 

26,8% la 34,3%, urmată de o scădere a acesteia la 26,3% în 2012 și o creștere la 35,7% în 2013.  

 

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.7. 

 

2.2.8. Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare ‐ dezvoltare ca pondere în PIB 

Un factor ce poate fi un catalizator în procesul de dezvoltare durabilă a unei țări este investiția 

în  sectorul  cercetării  și  dezvoltării,  precum  valorificarea  eficientă  și  oportună  a  rezultatelor 

cercetărilor  științifice  și  inovării.   Astfel,  cheltuielile  totale  pentru  activitatea  de  cercetare  ‐ 

                                                            21Ponderea energiei electrice din  surse  regenerabile din  totalul energiei electrice  ‐  Indicator ce măsoară ponderea energiei electrice  generată  din  surse  regenerabilei  în  totalul  energiei  electrice.  Energia  produsă  din  surse  energetice  regenerabile include:  energia  generată  de  hidrocentrale  (excluzând  pomparea),  vânt,  soare,  geotermic  şi  electricitatea  obţinută  din biomasă/deşeuri. Biomasa/deşeurile cuprind energia generată din arderea lemnului/deşeurilor de lemn şi alte deşeuri solide de natură  regenerabilă  (paie),  incinerarea  deşeurilor municipale,  biogaz  (incluzând  deşeurile  îngropate,  canalizarea  şi  gaze  de fermă) şi biocombustibili lichizi. 

26.8 %

26.8 %

27.6 %

34.3 %

27.1 %

26.3 %

35.7 %

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

0 20 40 60 80 100

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei electrice în România în perioada 2007‐2013 (%)

PERS ‐ %

Page 38: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

33  

dezvoltare  ca  pondere  în  PIB22 reprezintă  indicatorul  care  ne  arată  cel mai  bine  nivelul  de 

resurse  financiare alocate activităţii de  cercetare‐dezvoltare  în economia unei  ţări.  La nivelul 

României, pe întreaga perioadă 2007 ‐ 2013, ponderea cheltuielilor totale pentru activitatea de 

cercetare ‐ dezvoltare din PIB a fost sub 1%, valoarea maximă fiind  în anul 2008 de 0,57%,  iar 

valoarea minimă  fiind  în  2013  de  0,39%.  Evoluția  cheltuielilor  totale  pentru  activitatea  de 

cercetare ‐ dezvoltare ca pondere fin PIB a înregistrat o traiectorie sinusoidală atât în perioada 

de programare 2007‐2013.  În perioada anterioară, 2000‐2006, valoarea minimă a cheltuielilor 

totale pentru activitatea de cercetare  ‐ dezvoltare ca pondere  în PIB a  fost de 0,37%  în 2000, 

urmând o perioada de creștere continuă de la 0,38% în 2002 la 0,45% în 2007.  

 

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.8. 

 

2.2.9 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri 

 

Indicatorul rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri23măsoară gradul 

de părăsire  timpurie a  sistemului educaţional de către  tineri  (18‐24 ani). Acest  indicator este 

foarte important deoarece unul din obiectivele europene pentru 2020 este reducerea sub 10% 

a  ratei  de  părăsire  timpurie  a  şcolii.  În  perioada  2007  –  2013,  chiar  dacă  acest  indicator  a 

înregistrat o evoluţie oscilantă, a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale de la 19,2% în 2007 la                                                             22Cheltuieli  totale pentru activitatea de cercetare dezvoltare ca pondere  în PIB  ‐  Indicator definit ca procent al cheltuielilor  realizate  de  către  toate  sectoarele  de  performanţă    ale  unei  ţări  pentru  activitatea  de  cercetare‐dezvoltare, raportat la produsul intern brut (PIB). 23Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri ‐ Indicator definit de raportul procentual dintre populaţia de 18‐24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de  instruire (formală sau non‐formală)  în ultimele  patru  săptămâni  precedente  interviului,  în  total  populaţie  de  18‐24  ani.  Se  consideră  cu  nivel  scăzut  de  educaţie persoanele absolvente de cel mult gimnaziu, şcoală primară sau fără şcoală absolvită. 

0.50 %0.57 %

0.46 % 0.45 %

0.49 % 0.48 %

0.39 %

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cheltuieli totale pentru activitatea de cercetare dezvoltare ca pondereîn PIB la nivelul României în perioada 2007‐2013

% CD în PIB

Page 39: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

34  

17,3%  în 2013. România  şi‐a  fixat  ca obiectiv  în 2020  reducerea  ratei de părăsire  timpurie a 

sistemului educaţional de către tineri sub nivelul de 11,3%.  

 

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.9. 

2.2.10. Transportul de mărfuri după ponderea modului de transport 

 

Analizând ponderea  fiecărui mod  în  transportul  de mărfuri24la nivelul României  în perioada 

2007‐2013 s‐a observat că cel mai mare procentaj i‐a revenit transportului rutier, deși acesta a 

scăzut de la 71,3% în 2007 la 57,5% în 2013. În schimb, transportul pe căi navigabile interioare a 

crescut  de  la  sub  o  zecime  în  2007  (9,8%)  la  o  cincime  în  2013  (20,7%).  Cu  toate  că  sunt 

cunoscute aspectele mai puțin favorabile cu care se confruntă sistemul de transport feroviar din 

România, acesta a înregistrat o creștere de la o pondere de 18,9% în 2007 la 28% în 2011, dar 

ulterior a scăzut până la 21,9% în 2013.  

                                                            24Ponderea  fiecărui mod  în  transportul de mărfuri  ‐  Indicatorul este definit ca ponderea procentuală a  fiecărui mod de transport  în totalul transportului  intern de mărfuri. Modurile de transport considerate sunt: a) rutier, b) feroviar şi c) căi navigabile interioare. Transportul rutier de mărfuri cuprinde transportul pe vehicule înregistrate în ţara  raportoare,  iar  transportul  feroviar  şi  pe  căi  navigabile  interioare  includ  transportul  pe  teritoriul  naţional, indiferent de naţionalitatea vehiculului de transport. Ponderea este calculată din indicatorul tone‐km (tkm), definit ca transportul unei tone de mărfuri pe distanţa de un kilometru. 

19.2 %

18.3 % 18.3 %

19.3 %

18.1 %

17.8 %

17.3 %

14.0

15.0

16.0

17.0

18.0

19.0

20.0

21.0

22.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri la nivelul României în perioada 2007‐2013

%

Page 40: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

35  

 Sursa datelor: Institutului Naţional de Statistică 

Fig. 2.10. 

 

Chiar dacă politica regională nu a reuşit să diminueze disparităţile de dezvoltare economică şi 

socială între regiunile Uniunii Europene, a atenuat efectele extrem de negative ale crizei asupra 

regiunilor  și orașelor Europei. Prin sprijinul acordat  investițiilor publice  și prin  implementarea 

flexibilă  a  investițiilor Uniunii  Europene,  de  exemplu  prin  reprogramarea  fondurilor  sau  prin 

creșterea  ratei  de  cofinanțare  în  țări  precum  Cipru,  Grecia,  Ungaria,  Irlanda,  Portugalia  și 

România,  politica  regională  a  atenuat  efectele  crizei  financiare  care  a  debutat  în  2008.  De 

asemenea, în contextul unei consolidări fiscale susținute, politica regională a Uniunii Europene 

a devenit de  importanță majoră.  În  absența Politicii de Coeziune,  investițiile publice  atât de 

necesare din statele membre mai puțin dezvoltate ar  fi  înregistrat o scădere cu  încă 2545%  în 

perioada de criză. 

2.3. Problematica absorbţiei fondurilor europene la nivelul României în perioada 2007‐2013. 

Lecţii învăţate. 

 

România s‐a confruntat  în perioada 2007‐2013 și  îndeosebi  în primii ani ai acestei perioade cu 

numeroase probleme în ce privește absorbția fondurilor europene care au condus la blocaje și 

suspendări ale plăților, iar în final la o rată scăzută de absorbție. Aderarea României la Uniunea 

Europeană la 1 ianuarie 2007 s‐a realizat fără o pregătire suficientă a tuturor actorilor implicați 

în  derularea  și  accesarea  fondurilor  europene,  majoritatea  dificultăților  fiind  generate  de 

deficitul de experiență în ce privește utilizarea fondurilor europene.  

                                                            25 http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment‐policy/ 

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

‐ căi navigabile interioare 9.8 10.8 20.6 27.2 21.7 22.5 20.7

‐ rutier 71.3 70.2 60 49.2 50.2 53.3 57.5

‐ feroviar 18.9 19 19.4 23.5 28 24.2 21.9

0102030405060708090100

%

Ponderea fiecărui mod în transportul de mărfuri în România în perioada 2007‐2013

Page 41: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

36  

 

Agențiile pentru Dezvoltarea Regională au fost printre organizațiile cu cea mai vastă experiență 

în  derularea  programelor  finanțate  din  fondurile  naționale  și  fondurile  de  preaderare,  la 

momentul  stabilirii  aranjamentelor  pentru  managementul,  implementarea  și  monitorizarea 

fondurilor structural și de coeziune în perioada 2007‐2013. 

De  asemenea,  structurile  care  au  preluat  implementarea  PNDR  (actualele  AFIR)  au  fost 

implicate anterior în implementarea SAPARD. 

 

Majoritatea problemelor care au afectat buna utilizare a fondurilor europene în perioada 2007‐

2013 pot fi grupate în câteva mari categorii: 

 

1. Deficienţele în armonizarea și implementarea cadrului normativ 

 

Un inventar al disfuncționalităților din exercițiul financiar 2007 – 2013 indică faptul că la nivelul 

cadrului normativ care a ghidat activitatea Autorităților de Management dar și a celorlalți actori 

implicați,  inclusiv  beneficiari,  au  existat  niște  deficiențe,  deși,  aparent,  avem  un  cadru  legal 

dintre  cele mai elaborate de  la nivelul  statelor membre  sub aspectul  transpunerii  la nivel de 

obligație  legislativă  a  recomandărilor  formulate  de  Comisia  Europeană  prin  Ghidul  COCOF 

referitor la corecțiile financiare în domeniul achizițiilor publice26.  

 

Este  de  apreciat  intenția  Ministerului  Fondurilor  Europene  de  a  organiza  un 

departament/direcție  cu  mandat  în  asigurarea  unei  interpretări  uniforme  a  legislației.  Un 

asemenea proiect care să aibă în vedere inclusiv cuprinderea tuturor deciziilor Autorităților de 

Management adoptate pe durata implementării unui ciclu financiar ar putea reprezenta soluția 

instituțională  coerentă  pentru  identificarea  timpurie  a  neconcordanțelor  de  abordare,  a 

soluțiilor neconforme  cu un management performant al proiectelor europene,  luând prompt 

măsurile de corectare a acestora. 

 

Din  păcate,  conform 27Raportului  anual  al  Comisiei  Europene  privind  Protecția  intereselor 

financiare  ale  UE  și  combaterea  fraudei  (2013),  România  se  înscrie  pe  a  doua  poziție  în 

clasamentul  țărilor  cu  cele mai multe  suspiciuni  de  fraudă  înregistrate  –  109  (după  Italia), 

urmată de Bulgaria  și Polonia.  În  ceea  ce priveşte  sumele  implicate  în  fraudele  raportate de 

                                                            26 Varianta în lb. engleză http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.1_Interese_Financiare_UE/Ghid.corectii.achizitii.COCOF‐2013.pdf Varianta în lb. română http://www.fonduriadministratie.ro/wp‐content/uploads/2014/03/cocof_13_9527_ro.pdf 27 Raportul anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE – anul 2013, disponibil la: http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/reports‐commission/2013/1_act_part1_en.pdf 

Page 42: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

37  

România,  acestea  se  ridicau  la  36,5 milioane  de  euro,  la  un  volum  de  corecții  financiare  de 

aproximativ 230 milioane de euro (pentru perioada 2011 – 2014). 

 

Conform  unui  studiu28 publicat  în  mai  2015  de  Institutul  pentru  Politici  Publice  Bucureşti, 

România ocupă locul al doilea ca număr de suspiciuni de fraudă transmise către CE, al treilea ca 

volum financiar, după Italia și Polonia (2013). Volumul financiar asociat fraudelor raportate de 

România reprezintă 12,7% din totalul volumului financiar al fraudelor pentru toate cele 27 de 

state membre. Bilanţul pentru ţara noastră în exercițiul financiar 2007 – 2013 a fost: corecții în 

valoarea  totală  de  peste  830  de milioane  euro,  respectiv  înregistrarea  a  532  de  dosare  de 

suspiciuni de fraudă cu fonduri europene la finalul anului 2014. 

 

Potrivit aceluiaşi studiu statistica indicatorilor de fraudă este următoarea: 

Programul Operațional în cadrul căruia s‐au aplicat cele mai multe note de constatare:  

POR  POSDRU  POS – Mediu POSCCE  PODCA  POAT 

1410  662  363  310  229  3 

 

Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la nr. de contracte semnate:  

POS Mediu  PODCA  POR  POSDRU  POSCCE  POAT 

76%  49%  29%  16%  5%  2% 

 

Cea mai crescută incidență de suspiciune de fraudă:  

POS Mediu  PODCA  POSDRU  POR  POSCCE  POAT 

9%  9%  5%  2%  2%  1% 

 

Cea mai  crescută  incidență  de  sesizare  a  organelor  de  urmărire  penală,  raportat  la 

numărul de suspiciuni de fraudă înregistrate:  

POSDRU  POR  POS Mediu  PODCA 

65%  37%  34%  33% 

 

2. Nereguli și incoerențe în domeniul achiziţiilor publice 

 

Potrivit  datelor  oficiale  comunicate  de  autoritățile  naționale  cu  atribuții  în  domeniul 

managementului/verificării proiectelor cu finanțare din fonduri europene, cazurile cu cele mai 

frecvente nereguli sunt din domeniul achizițiilor publice. 

 

                                                            28 Studiul “CONSOLIDAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE CONTROL PENTRU PREVENIREA FRAUDELOR CU FONDURI EUROPENE ÎN NOILE STATE MEMBRE ÎN PERIOADA 2014 – 2020” http://www.ipp.ro/wp‐content/uploads/2015/06/IPP‐Ro_Studiu.pdf  

Page 43: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

38  

Un 29studiu elaborat de PwC  şi Ecorys,  în parteneriat cu Universitatea Utrecht pentru Comisia 

Europeană a identificat patru tipuri de corupție în cazul achizițiilor publice în Europa: contractul 

cu  dedicație  specială,  contractul  în  care  se mituiește  funcționarul  public  care  se  ocupă  de 

licitație, conflictul de interese și gestionarea defectuoasă deliberată a licitației. 

 

În  urma  verificărilor  efectuate  de  către  Autoritatea  de  Audit30 la  nivelul  celor  7  Programe 

Operaţionale pentru anul 2013 au  fost detectate nereguli  în sfera achiziţiilor publice,  în sumă 

totală de 259.306 mii lei. Este vorba, în acest caz, despre corecţii financiare aplicate la întreaga 

valoare a contractelor de achiziţii unde au  fost detectate deficienţe.  Impactul acestor corecţii 

financiare  în  cheltuielile  declarate  în  anul  2013  şi  supuse  verificării  a  fost  de  54.445 mii  lei, 

valoare cumulată pentru cele 7 Programe Operaţionale. 

Tabel 2.6. Impactul financiar al neregulilor detectate în cheltuielile declarate supuse 

verificărilor pe tipuri de nereguli                                                                                                                                                                                             ‐mii lei‐ 

Program Operaţional 

Cheltuieli auditate Total 

 1 

Impactul financiar total al neregulilor în cheltuielile 

auditate 2=3+4 

Achiziţii publice ‐ Impactul corecţiilor 

financiare în cheltuielile auditate

Alte domenii ‐ Impactul 

cheltuielilor neeligibile în cheltuielile auditate 

% corecţii din achiziţii publice în 

total 

POR  272.637  5.455  3.665  1.790  6,73% POS Mediu  765.597  5.565  4.515  1.050  8,29% POS Transport   3.437.579   35.159   18.505   16.654  34% POS CCE   1.220.537   30.718   23.188   7.530  42,59% POSDRU   277.000   28.551   4.014   24.537  7,37% PODCA  182.181  782  558  224  1,02% POAT  93.340   0   0   0  0 

TOTAL   6.248.871   106.230   54.445   51.785   

Sursa: Raportul Public al Curţii de Conturi a României pe anul 2013, publicat în decembrie 2014  

Valoarea cea mai mare a corecţiilor  financiare cu  impact  în cheltuielile declarate, aplicate de 

către Autoritatea de Audit  în urma misiunilor de audit de operaţiuni derulate  în perioada de 

raportare, s‐a înregistrat la nivelul POSCCE, unde au fost aplicate corecţii financiare cu impact în 

cheltuielile auditate  în sumă de 23.188 mii  lei, ceea ce reprezint 42,59% din  impactul  total al 

corecţiilor financiare aplicate în cheltuielile declarate în anul 2013. 

                                                            29 Studiul “Identifying and Reducing Corruption in Public Procurement in the EU” http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/anti‐fraud‐policy/research‐and‐studies/identifying_reducing_corruption_in_public_procurement_en.pdf 30 RAPORTUL PUBLIC pe anul 2013 al Curţii de Conturi a României, Decembrie 2014 , pagina 459 http://media.hotnews.ro/media_server1/document‐2015‐02‐12‐19362134‐0‐raport‐public‐2013.pdf 

Page 44: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

39  

Un  volum  ridicat  al  corecţiilor  financiare  s‐a  înregistrat  şi  la nivelul POS  Transport,  respectiv 

18.505 mii  lei,  reprezentând 34% din  impactul  total al  corecţiilor  financiare aplicate de  către 

Autoritatea  de  Audit,  cumulat  pentru  cele  7  Programe  Operaţionale  pentru  care  au  fost 

derulate acţiuni de audit de operaţiuni în perioada de raportare. 

 

La nivelul POAT nu au fost aplicate corecţii financiare,  iar  la nivelul POSDRU şi PODCA acestea 

au fost sub 2% din totalul corecţiilor stabilite de către Autoritatea de Audit  în urma misiunilor 

de audit de operaţiuni derulate în perioada de raportare. 

 

O altă problemă care trebuie menţionată aici este însuşi Sistemul Electronic de Achiziţii Publice 

(SEAP) care este adesea reclamat de cei nevoiţi să apeleze  la el pentru organizarea  licitaţiilor 

sau  participarea  la  ele.  Nu  doar  companiile  private  au  probleme  cu  SEAP,  mari  autorităţi 

contractante  se plâng  că procedurile  sunt  adesea  viciate de problemele  tehnice,  că e  lent  şi 

complicat. Cu alte cuvinte, România poate pierde fonduri, din cauza unor probleme pur tehnice. 

Problemele  specifice  apar,  de  asemenea,  la  nivelul  ofertanţilor,  dar  şi  la  cel  al  autorităţilor 

contractante. Firmele au probleme cu  încărcarea fişierelor  în SEAP, care poate dura ore  în şir. 

De aceea, multe nu reuşesc să depună ofertele în termenele prevăzute. 

 

În  scopul  de  a  identifica  cele mai mari  deficienţe  ale  SEAP‐ului  şi  de  a  oferi  soluţii,  în  2014 

echipa  licitatia.ro a făcut un studiu  la care au participat 162 de persoane care utilizează SEAP. 31Concluziile studiului sunt următoarele: 

‐ 8% din  cei  chestionaţi  au  susţinut  că  SEAP nu  are nici o deficienţă  si  că  sunt mulţumiţi de 

funcţionarea lui şi încă 7% au susţinut că nu‐i pot identifica deficienţele 

‐  restul de 85% consideră că SEAP are deficienţe: 40% consideră că birocraţia  şi  transparenţa  

informaţiilor  (accesul  liber  la  informaţii) e una din cele mai mari deficienţe, 30% consideră că 

deficienţele de ordin tehnic ar fi mai grave iar 15% nu au încredere în SEAP. 

 

Dintre  factorii  care au dus  la amplificarea  fenomenului de aplicare a  corecțiilor  financiare  se 

numără: 

- existența  prea multor  organe  de  control  paralele  (de  ex.:  asupra  documentaţiei  de 

atribuire se pronunţă ANAP, UCVAP, Autoritatea de Management,  la care după caz se 

adaugă şi CNSC, Tribunale, DNA, Autoritatea de audit, etc.). 

- Inconsecvenţa în modul de interpretare şi aplicare a legilor de către organele de control 

(ANAP,  UCVAP,  CNSC,  Autoritatea  de  Management,  Ministere,  Curtea  de  Conturi, 

Tribunale/Curţi de Apel, DNA, Organe de cercetare penală, etc.) cu efecte grave asupra 

implementării proiectelor. 

 

                                                            31http://www.revista‐achizitii.ro/index.php/care‐sunt‐cele‐mai‐mari‐deficiente‐ale‐seap‐ului‐e‐licitatie‐ro‐solutii 

Page 45: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

40  

3. Probleme de concepţie a Programelor Operaţionale 

 

În cazul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice, mediul privat, căruia  i 

se adresează  în cea mai mare parte acest program, nu a reușit  în primii ani ai perioadei 2007‐

2013  să  beneficieze  de  fondurile  nerambursabile  disponibile,  cauzele  principale  fiind  atât 

atractivitatea  scăzută  a  unora  din  priorităţile  de  finanţare  stabilite  cât  şi  managementul 

defectuos32 al  programului.  În mod  normal,  POSCCE  ar  fi  trebuit  să  fie  primul  program  care 

termină alocarea  financiară, pentru că oportunitatea unor bani nerambursabili pentru mediul 

privat este o  şansă majoră pentru dezvoltarea afacerilor  în diferite  sectoare de activitate, cu 

toate  acestea,  având  în  vedere  ca  procesul  de  evaluare  a  durat  foarte mult,  contractarea 

proiectelor selectate s‐a finalizat doar în 30.06.2014. 

 

Din  anul  2013,  agențiile  de  dezvoltare  regională  au  preluat  de  la  Ministerul  Economiei 

implementarea  Axei  1  a  POSCCE,  având  o  contribuție  importantă  la  accelerarea  absorbției 

acestor fonduri la nivelul companiilor. 

 

Tot în etapa de concepţie, datorită lipsei de coordonare între unele instituții care au jucat rolul 

de  Autorități  de Management,  au  fost  finanțate,  în  domeniul  infrastructurii  sociale,  centre 

pentru  instituționalizarea și segregarea persoanelor cu probleme speciale, contrar politicilor și 

practicilor  la  care  România  a  aderat  prin  ratificarea  Convenţiei  ONU  privind  drepturile 

persoanelor cu dizabilităţi.33 

Astfel,  în  cadrul  Programului  Operaţional  Regional  –  DMI  3.2 

Reabilitare/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale s‐au aprobat 

un număr de proiecte cu valoare semnificativă destinate persoanelor cu dizabilităţi care vizează 

în continuare instituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi. 

 

Mai multe programe operaționale au avut de suferit de pe urma problemelor de concepţie a 

mecanismelor de evaluare a proiectelor: bine‐cunoscutul principiu primul venit ‐ primul servit s‐

a dovedit a fi o soluţie mai puțin eficientă, pentru că a dus  la selecţia unor proiecte declarate 

câştigătoare  care  nu  au  fost  sustenabile  sau  care  au  avut  ulterior  probleme  majore  în 

implementare. În această situaţie se află mai ales organizaţii neguvernamentale create special 

pentru atragerea de bani europeni. 

 

De  asemenea,  sunt  cunoscute  cazurile  unor  entități  care,  cu  o  experiență  anuală  de 

management a unor bugete ce nu depășeau anterior câteva mii de euro, au ajuns în situația de 

                                                            32Auditul Ministerului Economiei din iulie 2012 asupra Programului a relevat că la nivelul Autorităţii de Management existau 4.534 de proiecte neevaluate 33Articolul 19 din Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 

Page 46: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

41  

a  câștiga  și  chiar  2  –  3  proiecte  cumulând  bugete  de milioane  de  euro  (mai  ales  în  cadrul 

Programului  Operațional  Sectorial  Dezvoltarea  Resurselor  Umane),  riscul  unui management 

defectuos și implicit a unor nereguli/suspiciuni de fraudă fiind semnificativ în aceste cazuri. 

Aceste exemple pot fi puse tot pe seama unor deficiențe în formularea mai clară a unor criterii 

de evaluare și selecție care să diminueze apariția situațiilor mai sus menționate. 

 

4. Indicatori nerealişti sau impropriu formulaţi 

 

Indicatorii  de  program  stabiliți  în  cazul  multora  dintre  Axele  prioritare  ale  unor  Programe 

Operaționale au fost impropriu formulați. 34Exemplele în acest caz sunt multiple (ex: la PODCA – 

gradul de colectare al veniturilor proprii – 95%  în 2015,  în condițiile  în care analiza dinamicii 

acestui indicatori de‐a lungul ultimilor ani arată  că  gradul de colectare nu depăşeşte 60 – 65% 

la  nivel  național  sau  la  POSDRU  –  număr  de  participanți  la  programe  de  formare 

profesională continuă,  fără  o  analiză  a  integrării  acestora  pe  piața muncii  sau  o  corelare  a 

acestor programe cu nevoile de pe piața). Problema atingerii indicatorilor de program este una 

extrem de  importantă, cu un posibil  impact  în ce privește absorbția mai puternic decât cel al 

corecțiilor financiare aplicate pentru nereguli în procedurile de finanțare a proiectelor aflate în 

implementare. 

 

Acest  lucru s‐a  transpus, de multe ori,  în asumarea unor  indicatori nerealiști care nu au avut  

impactul  dorit.  Nu  suma  de  bani  în  sine  este,  în  ultimă  instanţă,  cea  mai  importantă,  ci 

rezultatele  sustenabile pe  care proiectele  ar  trebui  să  le producă  şi  creşterea  economică.  În 

România  s‐a  pus  accentul  prea  puţin  pe  proiecte mari  de  dezvoltare,  proiecte  integrate  cu 

impact naţional. 

 

Fiecare Autoritate de Management a avut rolul de a‐și organiza modul și regulile de alocare a 

fondurilor și respectiv de control a corectitudinii implementării acestora, urmărind concomitent 

creșterea gradului de absorbție și cheltuirea corectă a acestor resurse. Din păcate, când acest 

echilibru  nu  este  realizat  corespunzător,  decizii,  aparent  orientate  către  atingerea  primului 

obiectiv menționat (creșterea gradului de absorbție) precum alocarea de proiecte pe principiul 

”primul venit, primul servit nu au făcut decât să creeze cadrul și uneori să determine finanțarea 

de  proiecte  propuse  de  entități  cu  o  capacitate  necorespunzătoare  și  neverificată  adecvat 

înaintea semnării contractelor de finanțare, conducând ulterior la probleme în implementare și 

uneori chiar la blocarea finanțărilor.  

 

                                                            34Problemele sistemice ale eşecului managementului Fondurilor Structurale în România, IPP Bucureştihttp://fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00012066/30aok_ipp‐raport‐fs‐editia‐ii.pdf 

Page 47: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

42  

De  asemenea,  situații  ca  cele  generate  în  cadrul  Programul  Operațional  Sectorial  Creșterea 

Competitivității  Economice  pentru  care  Comisia  Europeană  a  întrerupt  plățile  pe  axa  3  în 

decembrie 2014 ca urmare a identificării în urma activității de audit a unor dovezi care sugerau 

mai multe  încălcări ale directivei privind achizițiile publice  (ex:  înțelegeri secrete  între  firmele 

ofertante și companiile care au elaborat documentațiile de atribuire), trebuie să constituie un 

serios semnal de alarmă. 

 

 

5. Capacitate  limitată de  răspuns  la modificări  imprevizibile  ( ex: criza  financiar‐economică 

globală) 

 

Proiecțiile pentru perioada de finanțare 2007 – 2013 s‐au făcut  într‐o perioadă  în care Europa 

era în plină creștere. Nu se întrevedeau probleme de natură economică de genul recesiunii care 

a  urmat.  În  cazul  României,  detaliile  legate  de  strategia  de  implementare  a  programelor 

finanțate prin  fonduri europene  se  regăsesc  în Cadrul Strategic Național de Referință 2007 – 

2013. Acesta  fiind elaborat  în  anul 2006,  când România era  în plină  ascensiune economică  , 

scopul  declarat  a  fost  ”reducerea  disparităților  de  dezvoltare  economică  și  socială  dintre 

România  și statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creșteri suplimentare de 

15‐20% a PIB până în anul 2015” (CSNR, 2006).  

 

Construite pe un scenariu de continuă ascensiune economică,în elaborarea previziunilor nu s‐a 

tinut  cont  de  riscuri  şi  de  o  posibilă  inversare  a  trendului  de  creștere  conform  principiilor 

economiei,  previziunile  au  fost  infirmate  de  evoluția  economică  din  perioada  2007‐2013. 

România a  înregistrat  în 2009  și  în 2010 o creștere economică negativă,  trecând de  la o  rata 

reală de creștere a PIB  în 2008 de +7,3%la o scădere drastică a acestuia  în anul următor de  ‐

6,6%.  

 

Pe  întreaga  durată  a  perioadei  de  finanțare  2007‐2013,  economia  României  a  avut  evoluții 

oscilante. Odată cu instalarea crizei, strategia de utilizare a fondurilor structurale în țara noastră 

a  fost  regândită.  Autoritățile  naționale  au  fost  nevoite  să  ia  anumite  măsuri  în 

scopul35creșteriigradului  de  absorbție  și  utilizare  a  fondurilor  europene  pentru  contracararea 

efectelor  crizei  financiare  internaționale,  însă  acestea  au  apărut  cu  întârziere  și  au  avut  o 

amploare  limitată.  În majoritatea  cazurilor,  fondurile  europene  au  fost  pârghia  de  ajutor  în 

economie,  cu  toate  problemele  tehnice  și  instituționale  întâlnite  în  procesul  de  accesare  a 

sumelor respective. 

 

                                                            35http://www.fonduri‐structurale.ro/detaliu.aspx?eID=3821&t=Stiri 

Page 48: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

43  

Printre  măsurile  menite  să  contractareze  efectele  crizei  economice  și  să  sprijine  absorbția 

fondurilor structurale se numără: 

Creșterea  ponderii  finanțării  nerambursabile  acordată  microîntreprinderilor  în  cadrul 

Programului  Operațional  Regional  2007‐2013,  Axa  prioritară  4,  Domeniului  Major  de 

Intervenție 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor la 100% începând cu cel de‐al 

doilea apel de proiecte, lansat în toamna anului 2009. Inițial programul finanțata 70% din 

totalul cheltuielilor aprobate pentru microîntreprinderile câștigătoare; 

Introducerea mecanismului decontării cererilor de plată, prin modificarea Ordonanţei de 

urgenţă  a  Guvernului  nr.  64/2009  privind  gestionarea  financiară  a  instrumentelor 

structurale. Scopul acesteia a fost optimizarea fluxurilor financiare din cadrul programelor 

operaţionale  finanţate  din  instrumente  structurale  şi  pentru  asigurarea  capacităţii  de 

absorbţie  a  acestor  fonduri  și  în  vederea  evitării  dezangajării  automate  a  fondurilor 

alocate României de către Comisia Europeană, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor 

proiectelor.  Pentru  evitarea  întârzierilor  majore  în  implementarea  proiectelor  şi 

neatingerea obiectivelor acestora  s‐a  impus elaborarea unor  reglementări privind unele 

măsuri  financiare  pentru  asigurarea  creşterii  gradului  de  absorbţie  a  instrumentelor 

structurale alocate României în perioada 2007‐2013. Această măsură a intrat în vigoare în 

aprilie 2013 și a avut efectul de a accelera implementarea proiectelor. 

 

 

6. Adâncirea disparităţilor, deşi scopul Programelor Operaţionale era reducerea lor 

 

Lipsa unei viziuni integrate de dezvoltare la nivel naţional pe termen mediu şi lung, cu priorităţi 

sectoriale,  dar  şi  regionale  de  dezvoltare,  care  ar  fi  trebuit  să  fie  transpuse  în  obiective 

finanţabile este problema tuturor Programelor Operaţionale, fără excepţie. Analiza indicatorilor 

macroeconomici arată că persistă sau se adâncesc disparităţile de dezvoltare la nivel teritorial. 

Deşi s‐a  invocat permanent principiul dezvoltării durabile şi echilibrate  între regiuni,  în fapt, o 

parte  considerabilă  din  finanțările  europene  a  ajuns  la  proiecte  provenind  din  acele 

regiuni/judeţe  cu  capacitate  deja  crescută  atât  financiară,  cât  şi  la  nivelul  profilului  şi 

experienţei beneficiarilor. Această realitate confirmă  faptul că  fondurile europene sunt atrase 

mai ușor de  solicitanții  cu posibilităţi  financiare,  în  absenţa unor  criterii de  calificare  care  să 

acorde şanse sporite zonelor sectoarelor economice vulnerabile. 

 

Potrivit  unui  studiu  realizat  de  Institutul  pentru  Politici  Publice  Bucureşti36,  cele mai multe 

fonduri în valoare absolută au fost accesate, în ordine, de beneficiari din: Municipiul Bucureşti, 

judeţul Iaşi şi judeţul Cluj. Diferenţa majoră dintre Bucureşti şi următoarele clasate se justifică şi 

                                                            36http://fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00012066/30aok_ipp‐raport‐fs‐editia‐ii.pdf  

Page 49: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

44  

prin  faptul  că  în  aceste  sume  sunt  incluse  şi  proiectele  autorităţilor  centrale  cu  sediul  în 

Bucureşti (ministere, agenţii guvernamentale etc.). 

 

Din  punct  de  vedere  al  celor mai mari  proiecte  (ca  buget)  pe  fiecare  Program  Operaţional 

accesate în diferite regiuni, situaţia nu se schimbă fundamental: cele mai mari proiecte din POR 

au mers către beneficiari din Iaşi, din POSDRU către beneficiari din Bucureşti, din POS Mediu – 

Braşov, din PODCA către Bucureşti, iar din POSCCE către beneficiari din Bucureşti şi Cluj. 

Noul ciclu de programare aduce câteva schimbări importante în ce privește utilizarea fondurilor 

europene sintetizate în tabelul de mai jos: 

 Sursa: Ministerul Fondurilor Europene 

Fig. 2.11. 

 

Noile  variante  ale  PO  (Programul  Operațional  Regional,  Programul  Operațional  Capacitate 

Administrativă,  Programul  Operațional  Infrastructură  Mare,  Programul  Operațional  Capital 

Uman, Programul Operațional Competitivitate  și Programul Operațional Asistență Tehnică) au 

reușit să includă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP)37, un inventar mai detaliat — 

cel puțin în anumite domenii — al tipurilor de investiții prioritare care urmează a fi realizate cu 

bani  europeni.  Potrivit  aceleaşi  surse  Programele  Operaţionale  care  aduc  cele  mai  multe 

elemente noi în perioada 2014 – 2020 sunt POCU, POR şi POCA. 

 

                                                            37 http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/07/24/comunicat‐de‐presa‐ipp‐14‐26‐56 

Page 50: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

45  

Programul Operațional Capital Uman  (aprox. 3,5 miliarde euro alocare) nominalizează cel mai 

clar  sectoarele prioritare  cu potențial  competitiv pentru  formare  (ex:  industria auto,  sectorul 

TIC,  industria  alimentară,  sectorul  farmaceutic,  industria mobilei  etc.),  fără,  însă,  o  asumare 

fermă a integrării de lungă durată pe piața muncii în aceste domenii. 

 

Programul Operațional Regional  (cu cea mai mare creștere — 6,7 miliarde) vine cu o serie de 

elemente  noi  (44%  alocare  pentru  prima  dată  din  fonduri  europene,  în  vederea  creșterii 

eficienței energetice a clădirilor publice, respectiv a clădirilor de  locuințe; se vor face  investiții 

pentru mijloace  de  transport  noi,  nepoluante,  cu  accent  pe  transportul  electric  și  facilități 

pentru  persoanele  cu  mobilitate  redusă;  250  milioane  Euro  se  vor  aloca  pentru  sistemul 

integrat de cadastru și carte funciară — neeligibil în actualul exercițiu financiar; se încheie o eră 

în finanțarea infrastructurii centrelor rezidențiale de capacitate mare, adesea suprapopulate cu 

persoane  aparținând  grupurilor  vulnerabile, mai  ales  persoane  cu  dezabilități,  finanțându‐se 

tranziția  către  servicii  în  comunitate —  Institutul  pentru  Politici  Publice  (IPP)  având  un  rol 

semnificativ în determinarea acestei priorități de finanțare; în comunitățile defavorizate se are 

în vedere o abordare integrată — proiecte care să atingă concomitent infrastructura de locuire, 

cu  servicii de educație, sănătate, angajare  în muncă etc.) nominalizându‐se  în mod expres că 

aplicanţii eligibili vor fi structuri asociative multi‐sectoriale: Grupurile de acțiune locală. 

 

Programul  Operațional  Capacitate  Administrativă  (aprox.  500  milioane  de  euro)  introduce 

conceptul  de:  standarde  de  cost  în  serviciile  publice  (pe  care  IPP  l‐a  promovat  constant  în 

activitatea sa), adaugă un domeniu finanțabil nou: sistemul judiciar, continuând și investițiile în 

formarea resursei umane din administrație. Pentru prima dată sistemul  judiciar va fi eligibil să 

depună proiecte în direcția eficientizării și a creșterii transparenței. 

 

MFE  si  INS  lucrează  la  stabilirea  unor  standarde  de  cost,  astfel  încât  beneficiarii  care  se 

încadrează  în aceste standarde să nu mai  fie obligaţi să aducă documente  justificative pentru 

achiziţiile realizate. O altă procedură vizează sistemul electronic de implementare a proiectelor, 

care se afla încă în testare internă la nivelul ministerului.38 

 

Au existat progrese  făcute  în materia abordării proiectelor  integrate prin măsuri concrete  (de 

exemplu,  abordarea  de  tip  CLLD    –  dezvoltare  locală  bazată  pe  comunitate,  în  care  vor  fi 

implicate  structuri  care  includ  autorități  locale,  societatea  civilă, mediul  de  afaceri  local  și 

beneficiarii  proiectelor  și  care  vor  fi  finanțate  din mai multe  programe  simultan)  însă  este 

regretabil  faptul  că  nu  s‐a  reușit  identificarea  mecanismelor  prin  care  noile  Programe 

Operaționale  să  promoveze  proiecte  cu  impact  integrat  regional  major,  care  să  permită 

                                                            38 http://fonduri‐structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16844 

Page 51: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

46  

asocierile  între  municipalități  sau  județe  (așa  numita  abordare  ITI  –  investiții  teritoriale 

integrate). 

 

Propunerea vizând amendarea  cadrului  legal privind achizițiile din România urmărește  foarte 

bine încurajarea autorităților contractante să selecteze oferte în primul rând pe baza aprecierii 

duratei de viață a produsului procurat, astfel încât să se obțină și în România o calitate sporită a 

produselor și serviciilor achiziționate, cu durabilitate mai mare în timp, care să evite repetarea 

procedurii  de  achiziții  după  o  scurtă  perioadă.  Experiența  concludent  explicată  de  experții 

norvegieni și olandezi a convins autoritățile române să introducă în propunerile de modificare a 

legislației achizițiilor  și obligativitatea aprecierii  impactului asupra mediului  înconjurător  (atât 

pe  termen mediu, cât  și mai  lung),  respectiv  implicațiile asupra conduitei  sociale,  respectiv a 

costurilor sociale asociate ofertelor prezentate. 

 

Este de  apreciat, de  asemenea,  faptul  că  autoritățile  române urmăresc,  așa  cum  rezultă din 

propunerile  de  amendare  a  cadrului  legal,  să  ușureze  povara  administrativă  a  operatorilor 

economici, eliminând prevederile potrivit cărora, până acum depuneau aceleași documente  în 

justificarea experienței lor în domeniul aplicabil achiziției la fiecare procedură, aceste modificări 

nefiind însă de natură a afecta libera concurență/accesul noilor operatori pe piață. 

 

În perioada 21‐31 iulie 2015 spre a evita situații similare în implementarea proiectelor ce vor fi 

cofinanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014‐2020, Autoritatea de Management 

și Organismele  Intermediare POS DRU au organizat sesiuni de dialog cu beneficiarii.  În cadrul 

acestor sesiuni s‐au  identificat o serie de probleme  întâmpinate  în  implementarea proiectelor 

pe  care  Autoritatea  de  Management  și  Organismele  Intermediare  și  le‐au  însușit  oferind 

ulterior răspunsuri care pot fi găsite pe site‐ul MFE39 

 

În  ciuda  problemelor  de  concepție  ale  unora  dintre  programele  operaționale  dar  și  a 

mecanismelor  de  implementare,  impactul  fondurilor  structurale  a  fost  unul  pozitiv,  per 

ansamblu, la nivelul economiei.  

Deși încă nu există date suficiente pentru toate programele pentru a evalua impactul cumulat al 

finanțărilor din  fondurilor europene, putem exemplifica, prin câteva  informații privind studiile 

de  impact  realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale  și Administrației Publice   cu privire  la 

impactul POR 2007‐2013. 

                                                            39 http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/comunicate/2015/08‐august/Probleme‐si‐solutii‐in‐

implementarea‐POSDRU.pdf 

 

Page 52: Strategia absorbtie

Aspecte privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007‐2013 la nivelul României 

 

47  

Rapoartele au relevat faptul ca Regio a contribuit  la creșterea calității vieții în orașele care au 

beneficiat  de  acest  sprijin,  iar  centrele  urbane  au  devenit mai  atractive  atât  din  punctul  de 

vedere al mediului de afaceri cât și din punctul de vedere al persoanelor active. 

Studiile de evaluare au fost realizate  în perioada 15.12.2014  ‐ 14.07.2015. Printre rezultate se 

numără:  

DMI  4.3  Microîntreprinderi: beneficiarii  proiectelor  au  cu 2,4  locuri  de  munca  per 

întreprindere mai multe decât non‐beneficiarii, au o capacitate mai crescută de a exploata 

oportunitățile de piață, cele care au beneficiat de sprijin și‐au mărit personalul în medie cu 3 

angajați. 

DMI 1.1 Orașe – Poli de dezvoltare urbana: numărul mediu al persoanelor angajate este mai 

mare  cu 8,31%  iar  rata  șomajului mai mică  cu 0,89%, dublarea  ratei  imigrației,  creștere  a 

ratei natalității cu 5,5%, atractivitate pentru investitori. 

DMI 3.4  Infrastructura educaționala:  îmbunătăţirea  infrastructurii educaționale mai ales  în 

localitățile sărace, facilitatea accesului la educație în special a persoanelor din mediul rural și 

a celor cu nevoi speciale si dizabilităţi. 

DMI  3.2  Servicii  sociale:  a  crescut  calitatea  serviciilor  sociale  oferite,  a  crescut  numărul 

angajaților echivalenți cu normă întreaga în unitățile finanțate prin Regio. 

DMI 5.2 Turism: proiectele cele mai eficiente  sunt cele  implementate  în orașele mari  și  în 

stațiunile  turistice  de  interes  național  și  local,  creșterea  numărului  locurilor  de  cazare  cu 

28,25  camere/beneficiar  IMM.

Page 53: Strategia absorbtie

 

48 

3. Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii 

Centru 

3.1. Profilul socioeconomic și analiza SWOT a Regiunii Centru 

3.1.1. Teritoriul și așezările umane 

Regiunea Centru este situată în partea centrală a României și în partea de sud‐est a Europei și a 

Uniunii  Europene.  Prin  poziția  geografică,  Regiunea  Centru  este  bine  relaționată  teritorial, 

realizând conexiuni  cu 6 din  cele 7  regiuni de dezvoltare din România. Regiunea Centru este 

formată  din  6  județe  (Alba,  Brașov,  Covasna,  Harghita,  Mureș  și  Sibiu),  care  însumează  o 

suprafață de 34100 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul țării. 

Personalitatea  geografică  a  Regiunii  Centru,  pusă  în  evidență  de  armonia  morfologică  a 

reliefului și dispoziția concentrică a acestor trepte de relief, a avut o influență favorabilă asupra 

configurației și dezvoltării rețelei de așezări, căilor de transport și hidrografiei. Particularitățile 

geografice au permis dezvoltarea unei rețele de transport, considerată ca fiind una strategică, 

integrând  rețeaua  de  orașe  de  importanță  regională  în  sistemul  național,  în  special  în 

Depresiunea  Colinară  a  Transilvaniei.  Particularitățile  reliefului montan  impun  în multe  zone 

dificultăți de accesibilitate și dezvoltare a așezărilor din zonele rurale. 

Climatic, pe cea mai mare suprafaţa din regiune se resimt  influenţele climatice vestice (Munţii 

Apuseni şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei). Altitudinea Carpaţilor Meridionali şi Orientali 

joacă un rol de barare în calea influenţelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei. 

Condițiile pedoclimatice variate și în mare parte favorabile permit o diversificare a activităților 

agricole, cu potențial ridicat de valorificare economic. 

Resursa  regenerabilă de  energie  cu  cel mai mare potențial de  valorificare  la nivelul Regiunii 

Centru  este  biomasa.  Importante  sunt  şi  resursele  hidroenergetice  ale Mureșului,  Oltului  și 

Sebeșului. Potențialul hidroenergetic al cursurilor  repezi de munte este exploatat  în principal  

pe cursul râurilor  Sebeș, Sadu și Olt. În zona Munţilor Apuseni, cel mai important râu din punct 

de vedere al valorificării potenţialului hidroenergetic este Arieşul.  

Cele mai fertile soluri pretabile în special pentru cereale sunt cele din clasa molisoluri, specifice 

zonelor de  câmpie  cu  altitudini  sub 300 de metri. Acestea prezintă o omogenitate  în partea 

centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei.   

Pe teritoriul Regiunii Centru există o diversitate de bogății naturale ce se găsesc atât în subteran 

cât  şi  la  suprafaţă,  acestea  constituind  o  premiză  importantă  în  dezvoltarea  economică. 

Principalele bogății sunt: gaz metan, resurse metalifere, sarea, ape minerale, cărbunele, rocile 

de construcție, terenurile arabile, fondul forestier.  

Page 54: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

49  

Rețeaua  de  localități  din Regiunea Centru  este  formată  din  57  de  orașe  dintre  care  20  sunt 

municipii (cele mai multe fiind  în județele Alba, Brașov, Harghita și Mureș  în număr de 4), 357 

de comune și 1788 de sate. 

Brașovul este  singurul oraș  cu peste 200.000 de  locuitori  (acesta este  în  același  timp pol de 

creștere), 2 orașe au numărul populației  cuprins  între 100.000  și 200.000 de  locuitori  (Târgu 

Mureș  și Sibiu, considerate poli de dezvoltare urbană), 2 orașe au  între 50.000  și 100.000 de 

locuitori  (Alba  Iulia  și  Sfântu  Gheorghe,  restul  orașelor  având  o  populație  sub  50.000  de 

locuitori, 6 orașe au 30 000  și 50 000  locuitori  iar 8 orașe au  între 20 000  și 30 000  locuitori. 

Majoritatea localităților urbane (38 orașe și municipii) se încadrează în categoria orașelor mici, 

cu o populație sub 20 000 locuitori. 

În  Regiunea  Centru  există  două  zone metropolitane  având  ca  centre  polarizatoare  polul  de 

creștere Brașov (Zona Metropolitană Brașov) și polul de dezvoltare urbană Târgu Mureș (Zona 

Metropolitană Târgu Mureș) 

Cele mai multe comune sunt  în Mureș (91),  iar cele mai puține  în Covasna (40) și Brașov (48). 

Particularităților  geografice  au  influențat  direct  dezvoltarea  și  repartiția  spațială  a  așezărilor 

rurale.  Cele mai multe  sate  sunt  în  județul  Alba  (656), majoritatea  fiind mici  și  foarte mici 

(foarte multe cătune în Munții Apuseni cunoscute sub numele de crânguri). 

La  nivelul  Regiunii  Centru  există  un  număr mare  de Grupuri  de  Acțiune  Locală  (GAL‐uri)  ce 

vizează  în  special  dezvoltarea  rurală  integrată  a  unităților  administrativ  ‐  teritoriale  prin 

parteneriate de dezvoltare intercomunitară.  

3.1.2. Populația și forța de muncă 

 

Cu o populație totală de 2,35 milioane locuitori în 2014, Regiunea Centru se situează pe poziția 

a 5‐a  în rândul celor 8  regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populației este scăzută 

(69  locuitori/kmp),  sub  cea  înregistrată  la  nivel  național.  Densități  reduse  ale  populației  se 

găsesc în județele Harghita, Alba și Covasna, județe cu relief predominant montan și fără orașe 

cu peste 100 000 locuitori. 

 

Populația  regiunii  s‐a  redus  cu  12,7%  în  ultimii  20  ani,  iar  până  în  anul  2050,  potrivit 

prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din populația actuală. 

Cauzele principale ale scăderii numărului populației: migrația externă și sporul natural negativ 

determinat de reducerea rapidă a natalității după anul 1990. Regiunea Centru se confruntă cu 

un accentuat proces de  îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor ajungând  la 15,9%  în 

anul 2014, prognoza pentru 2050 fiind de 31,1%.  

 

Page 55: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

50  

Rata  de  urbanizare  la  nivelul  Regiunii  Centru  era  în  2014  de  57,8%,  fiind  superioară  celei 

înregistrate la nivel național. Rețeaua localităților urbane cuprinde 20 municipii și 37 orașe.  

Regiunea  Centru  se  caracterizează  printr‐o  mare  diversitate  etnică,  lingvistică  şi  religioasă. 

Românii formează majoritatea absolută a populaţiei din Regiunea Centru (61,2%), fiind  urmaţi 

de maghiari (28,6% din totalul populaţiei), romi ( 4,7% din total) 

Din cele 2355,3 mii persoane, reprezentând populația totală a Regiunii Centru la 31 decembrie 

2013, populația activă numără 1110,6 mii persoane (47,2% din total), în timp ce resursele de 

muncă  însumează  1657,1 mii  persoane,  reprezentând  70%  din  populația  regiunii  (aici  fiind 

incluse toate persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei 

de muncă, aflate în activitate). Diferența de 546,5 mii persoane este constituită din studenții și 

elevii  în vârstă de muncă  care  frecventează  cursuri de  zi,  femeile  casnice  și alte  categorii de 

persoane neocupate.  

Rata de activitate și rata de ocupare a populației în vârstă de muncă s‐au redus semnificativ în 

ultimii  23  ani,  ajungând  la  60%  respectiv  54,2%  în  anul  2013. Mediul  urban  deține,  la  nivel 

regional,  64,7%  din  totalul  populației  ocupate,  consecință  a  ratei  superioare  de  ocupare  a 

populației în rândul populației urbane. 

Ponderea  forţei  de muncă  cu  studii  superioare  a  crescut  semnificativ  în  ultimii  ani,  aceste 

tendințe  fiind  de  aşteptat  să  continue  în  perioada  următoare.  Sectorul  serviciilor  deţinea  în 

2013 cea mai mare pondere din populaţia ocupată (43,2%), fiind urmat de industrie (27,3%) şi 

agricultură (22,9%). Faţă de anii anteriori ponderea populaţiei ocupate  în sectorul serviciilor a 

crescut simțitor, scăderi notabile înregistrându‐se în ce privește ponderea populaţiei ocupate în 

industrie și în sectorul agricol. 

La sfârşitul anului 2013 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6,3% (în rândul femeilor fiind 

de  6,1%),  cu  0,6  p.p.  peste  rata  la  nivel  naţional.  Se  constată  disparități  intraregionale 

semnificative: cea mai înaltă valoare se înregistrează în judeţul Alba (10,2%), iar cea mai redusă 

în judeţele Brașov și Sibiu (4,7% respectiv 4,8%). 

3.1.3. Infrastructura regională 

 

Infrastructura de transport   

Regiunea Centru se bucură de o poziție privilegiată  în ce privește accesibilitatea și conexiunile 

rutiere cu restul țării și cu Europa.  Regiunea Centru este străbătută de cinci drumuri europene 

(în total 951 km). Sud‐vestul regiunii este traversat de Coridorul IV pan‐european de transport, 

rută ce va asigura o legătură rapidă între extremitatea sud‐estică a Europei și Europa Centrală. 

Page 56: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

51  

Modernizarea  reţelei TEN‐T va avea un  impact major  în  reducerea  timpului  călătoriei pentru 

pasageri şi bunuri. 

La  sfârșitul anului 2014,  rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 11307  km, 

reprezentând 13,3% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Cea mai mare densitate 

a drumurilor publice este  în  județul Alba,  iar cea mai mică  în  județul Covasna. Comparativ cu 

media la nivelul Uniunii Europene, densitatea drumurilor publice la nivelul Regiunii Centru este 

de  4  ori mai mică.  Aproximativ  10%  din  drumurile  comunale  sunt  cu  îmbrăcăminți  ușoare 

rutiere  dintre  care  jumătate  sunt  cu  durată  de  serviciu  depășită.  O  parte  din  șoselele  care 

asigură accesibilitatea  spre  zone  și obiective  turistice au o  stare  tehnică precară. Dezvoltarea 

economică  și  creșterea gradului de motorizare determină creșterea accentuată a nevoilor de 

transport  creând  o  presiune  suplimentară  asupra  infrastructurii  existente.  Astfel,  apare  ca 

evidentă  necesitatea  unor  investiții  semnificative  atât  în  extinderea  rețelei  rutiere  cât  și  în 

reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale.  

În anul 2014,  lungimea totală a căilor ferate din regiune era de 1333 km dintre care  jumătate 

electrificată (666 km). Regiunea Centru este străbătută de trei magistrale feroviare din cele opt 

la nivelul  întregii țări (magistralele 200, 300 și 400). Există zone  izolate din punct de vedere al 

transportului feroviar (de pildă, zona Munților Apuseni din județul Alba și zona dintre Miercurea 

Ciuc și Odorheiu Secuiesc). În ultimii 20 de ani transportul feroviar la nivel național și regional a 

înregistrat un declin atât sub aspectul stării infrastructurii de transport cât și al traficului 

În regiune  funcționează două aeroporturi  internaționale  la Sibiu  și Târgu Mureș.  În ultimii ani 

transportul  internațional  și  intern  de  pasageri  și mărfuri  a  crescut  constant.  În  prezent  se 

lucrează la cel de‐al treilea aeroport al Regiunii Centru ce va fi situat în zona Brașov – Ghimbav, 

iar  după  punerea  sa  în  funcțiune  se  va  putea  răspunde mai  bine  cererii  în  creștere  și  va 

contribui la stimularea creșterii economiei regionale. 

Transportul urban specific asigurării de servicii pentru transportul pasagerilor pe distanțe scurte 

s‐a dezvoltat,  însă  are  în prezent o  capacitate medie de  transport. O necesitate o  constituie 

elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașele regiunii.  

 

Infrastructura de utilități publice 

În anul 2013, la nivelul Regiunii Centru, 322 municipii, orașe și comune erau conectate la rețele 

publice de alimentare cu apă.  Dacă în mediul urban există rețele publice de apă în 56 din cele 

57 localități urbane ale regiunii, în rural doar 75% din comune aveau rețele de distribuție a apei 

potabile. Regiunea Centru ocupa în 2012 locul al 4‐lea în ceea ce privește ponderea populației 

deservită de sistemul public de alimentare cu apă din  total populație  (60,4%), după regiunile 

București Ilfov (80%) , Vest (65,2%) și Sud‐Est (61,2%), media națională fiind de 56,8%. În 2013 

Page 57: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

52  

un număr de 187 de localități erau dotate cu instalații de canalizare publică, dintre care 56 erau 

municipii și orașe, iar 131 comune (37% din total) 

Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale a crescut continuu ajungând în 2013 la 

243  localități.  În mediul  rural din  regiune,  în peste  jumătate din  comune  se distribuiau gaze 

naturale,  cu  13% mai multe  comune  față  de  anul  2005.  În  perioada  2005  –  2013  numărul 

localităților  în  care  se  distribuie  energie  termică  a  cunoscut  un  declin  continuu,  de  la  22 

localități  la  14  localități.  În  2013,  la  nivel  regional  în  nicio  comună  nu  se  distribuia  energie 

termică, situație similară fiind și în regiunile Sud Vest Oltenia și București Ilfov.  

Fondul de locuințe 

Fondul de  locuinţe din Regiunea Centru a  cunoscut o dezvoltare  continuă  în perioada 1990‐

2014,  modestă între anii 1990 şi 2000 şi mai accentuată în ultimii 14 ani. În anul 2014, fondul 

de locuințe la nivelul regiunii era de 1 023 422 de locuințe, cu peste 5000 locuințe mai mult față 

de anul anterior.   La regional, numărul de  locuinţe noi, terminate anual, s‐a redus după 1990, 

timp de 10 ani menținându‐se între 2000 și 3000 de locuințe (cu excepția anului 1993, sub 1600 

locuințe).  În perioada 2010‐2014, media anuală a numărului de  locuințe nou construite a fost 

de 4439,  cele mai multe  locuințe  au  fost  finalizate  în 2008,  în  județul  Sibiu  (3040  locuințe), 

județele Brașov și Sibiu situându‐se în fruntea ierarhiei la nivel regional.  

Infrastructura de telecomunicații 

La nivelul județelor Regiunii Centru, ponderea populației fără acces la conexiuni în banda largă 

sunt cuprinse  între: 50%  ‐ 80%  în  județul Covasna; 40%  ‐ 50%  în  județul Alba și 20%  ‐ 40%  în 

județele Brașov, Harghita, Sibiu și Mureș. În 2013, 51,3% din gospodăriile din Regiunea Centru 

dispuneau de calculator acasă, regiunea noastră ocupând locul cinci la nivel național. În același 

an, circa jumătate din gospodăriile din Regiunea Centru erau conectate la internet de acasă. De 

asemenea, 56,6% dintre persoanele  în  vârstă de 16‐74  ani din Regiunea Centru  au    accesat 

internetul utilizând telefoane mobile (61,8% la nivel național), iar 50,5% dintre persoanele din 

aceeași  grupă  de  vârstă  au  accesat  internetul  prin  calculatoare  portabile  (ponderea  la  nivel 

național fiind de 54,3%). 

Infrastructura de sănătate 

În anul 2013, Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități sanitare compusă din 65 spitale, 

14 ambulatorii de specialitate, 70 policlinici, 2 centre de sănătate cu paturi de spital, 8 unități 

medico‐sociale,  24  dispensare,  1541  cabinete  stomatologice,  1492  cabinete  de  medicină 

generală și de familie, 221 cabinete școlare și studențești și unități medicale de alte tipuri. 

Page 58: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

53  

Cele mai multe  unități  sanitare  sunt  în  Brașov  și Mureș,  iar  cele mai  puține  în  Covasna  și 

Harghita. La nivel de județ cele mai mari creșteri a numărului de unități sanitare s‐a înregistrat 

în Brașov, Mureș și Sibiu, iar cele mai mici în Harghita și Covasna. 

La nivel regional, în 2013 față de anul 2005 s‐a înregistrat o creștere a numărului de medici cu 

23%, a numărului de stomatologi cu peste jumătate (53%), a numărului de farmaciști cu o 40%. 

Numărul  cadrelor  medicale  sanitare  medii  a  stagnat,  înregistrându‐se  chiar  scăderi 

semnificative în unele județe (Brașov ‐23%). 

Multe  sate  din  Regiunea  Centru  (în  special  mediul  rural  din  zonele  montane  izolate)  se 

confruntă  cu  o  lipsă  a  infrastructurii  de  sănătate  și  a  dotărilor  din  sistemul  sanitar.  Este 

necesară stimularea cadrelor medicale în vederea perfecționării acestora și asigurării de servicii 

medicale de calitate. 

La  nivelul  regiunii  infrastructura  de  sănătate  este  parțial  învechită,  pentru  multe  unități 

sanitare  fiind  necesare  lucrări  de  reabilitare  a  clădirilor,  precum  achiziționarea  de  noi 

echipamente  medicale  performante  și  utile  derulării  activităților  specifice.  În  același  timp, 

performanțele  deosebite  realizate  de  unitățile  medicale  de  elită  din  regiune  precum  și 

dezvoltarea rapidă a firmelor private fac din sectorul medical și farmaceutic unul din domeniile 

regionale de excelență.  

Infrastructura socială. Incluziune socială. Comunități defavorizate 

Principalele probleme sociale actuale  la nivelul Regiunii Centru sunt:  îmbătrânirea populației, 

extinderea  fenomenului de sărăcie,  șomaj pe termen  lung ridicat, rata ridicată a  șomajului  în 

rândul tinerilor,  incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată a abandonului școlar, procent 

ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc.  

Pentru a răspunde acestor nevoi, funcționează  în Regiunea Centru un număr mare de servicii 

sociale care se adresează persoanelor aflate  în  foarte multe  tipuri de risc sau vulnerabilitate. 

Din numărul total de furnizori acreditați de servicii sociale în 2012 la nivelul României, cei mai 

mulți, peste o cincime, au fost din Regiunea Centru (21,3%, 690 de furnizori acreditați). În anul 

2011, în regiune funcționau 200 de centre rezidențiale pentru protecția copilului.  

La nivelul Regiunii Centru, dar și la cel național, un număr foarte mare de persoane vârstnice se 

confruntă cu o serie de probleme dintre cele mai diverse, ei fiind în situația de a avea nevoie de 

servicii de asistență socială. În realitate, un număr foarte mic de astfel de persoane beneficiază 

de acest lucru (sub 10%). În cele 6 județe ale Regiunii Centru funcționau în 2011 un număr de 

49  de  centre  rezidențiale  pentru  persoane  vârstnice,  reprezentând  15,2%  din  cele  la  nivel 

național.  

Page 59: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

54  

Sărăcia este un fenomen social și economic ce s‐a amplificat în România în perioada 2009‐2011 

pe fondul puternicei crize economice. Totuși, comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Centru 

ocupă penultimul  loc privind ponderea persoanelor expuse  riscului de sărăcie sau excluziune 

socială  (28,5%),  după  Regiunea  București  ‐  Ilfov  (28,4%),  cele  mai  mari  ponderi  fiind  în 

Regiunile Nord ‐ Est (51,2%) și Sud ‐ Est (50,0%).  

Infrastructura de învățământ 

Infrastructura de  învățământ este relativ bine dezvoltată, numărul total de unități preșcolare, 

școlare, liceale, postliceale, profesionale și de învățământ superior fiind de 930 în anul 2013. La 

nivel regional, în anul școlar 2011/2012 rata netă de cuprindere în învățământ a fost de 64,8%, 

peste media regională fiind județele Sibiu (67,6%), Brașov (65,5%) și Mureș (65,2%), iar la polul 

opus județul Covasna (61,9%). 

 

Cu toate că a crescut numărul specializărilor și în unele cazuri și în unele cazuri oferta de locuri 

la facultăți, fie  în sistem subvenționat, fie în regim cu taxă, în anul școlar 2013/2014, numărul 

studenților a scăzut cu peste un sfert comparativ cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani. 

   

Infrastructura de cercetare (inclusiv cea din universități) 

Dezvoltarea  sectorului  cercetare  ‐  dezvoltare  ‐  inovare  este  unul  dintre  factorii  care  pot 

potența  competitivitatea  la nivelul Regiunii Centru.  La nivelul Regiunii Centru estre necesară 

întărirea  legăturii  dintre  mediul  economic  și  cel  de  afaceri,  aceasta  atrăgând  în  viitor 

dezvoltarea  economiei  bazate  pe  cunoaștere,  a  clusterelor  industriale  și  a  celor  bazate  pe 

cercetare, accelerând procesul de transfer tehnologic. 

În 2013,  la nivel regional erau 13  instituții de  învățământ superior care  însumau un număr de 

73  facultăți  și  un  personal  didactic  de  2612  persoane.  Principalele universități  din Regiunea 

Centru sunt: Universitatea Transilvania din Braşov (cea mai mare), Universitatea „Lucian Blaga” 

din Sibiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea ”1 Decembrie 

1918” din Aba  Iulia, Universitatea  „Petru Maior” din Târgu Mureş, Universitatea de Arte din 

Târgu  Mureș,  Universitatea  „Babeş‐Bolyai”  –  Extensia  Universitară  Sfântu  Gheorghe, 

Universitatea ”Sapienţia” – Extensiile Universitare Miercurea Ciuc și Târgu Mureș. 

La nivel regional există un câteva centre și institute de cercetare care acoperă variate domenii 

de cercetare. Numărul cercetătorilor din Regiunea Centru a crescut  în perioada 2005‐2013 cu 

peste 260 de salariați, ajungând la 2683. Cu doar 25 salariați în domeniul cercetării ce revin la 

10 000 de persoane ocupate, Regiunea Centru se situează pe locul al 6‐lea la nivel național, Din 

numărul total de salariați din activitatea de cercetare ‐ dezvoltare din Regiunea Centru, cea mai 

Page 60: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

55  

mare  pondere  a  fost  în  județul  Brașov  (59,8%,  1604  de  salariați),  urmat  de  județele  Sibiu 

(15,2%) și Mureș (12,8%).  

În perioada 2011‐2013,   Regiunea Centru s‐a situat pe  locul al doilea  la nivel național, după 

Regiunea București‐ Ilfov  în ce privește numărul de cereri de brevete de invenție depuse de 

solicitanți români (2313 solicitări).  

3.1.4. Dezvoltarea economică 

 

Principalii indicatori macroeconomici 

Produsul intern brut obținut în 2012 la nivelul Regiunii Centru totalizează 66,95 miliarde lei (în 

prețurile  anului  2012),  reprezentând  11,2%  din  valoarea  produsului  intern  brut  al României. 

Prin valoarea P.I.B./locuitor, Regiunea Centru se situa pe poziția a treia  la nivel național, după 

Regiunea  București‐Ilfov  și  Regiunea  Vest.  În  anul  2013,  produsul  intern  brut  /locuitor  al 

Regiunii Centru, calculat la paritatea de cumpărare standard, era de 13600 euro, reprezentând 

51% din media Uniunii Europene și 94,4% din media națională. 

Diferențele apreciabile  în ce privește dezvoltarea economică a  județelor se reflectă  în valorile 

indicelui de disparitate a produsului  intern brut/  locuitor. Două  județe din Regiunea Centru – 

Brașovul și Sibiul – se numără printre cele mai dezvoltate din  țară,  județul Alba se situează  în 

apropierea mediei  naționale,  în  timp  ce  celelalte  3  județe  ale  regiunii  sunt  cu  20‐30  pp  sub 

valoarea P.I.B./ locuitor la nivel național. 

În anul 2012, productivitatea muncii la nivel regional a fost de 69311 lei, valoare ce depășește 

cu 6,6% media națională. Comparativ cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea 

muncii  din  Regiunea  Centru  atingea,  în  2012,  aproximativ  54%  din  acesta.  Față  de  celelalte 

regiuni ale României, Regiunea Centru  se  situa pe poziţia a  treia, după Bucureşti  şi Regiunea 

Vest. 

Soldul  investițiilor  străine directe  în Regiunea Centru a urcat,  la  finele anului 2013, conform 

datelor Băncii Naționale a României, la 5,179 miliarde euro (8,6% din totalul investițiilor străine 

directe din România), Regiunea Centru plasându‐se pe poziția a doua, după Regiunea București‐

Ilfov în ce privește totalul investițiilor străine. 

Exporturile  au  avut  o  contribuție  importantă  la  creșterea  economică  a  Regiunii.  Exporturile 

regionale  au  înregistrat  o  evoluție  puternic  ascendentă  în  ultimii  14  ani,  nivelul  acestora 

ajungând  la aproape 7,5 miliarde euro  în anul 2014, de 5,4 ori mai mult comparativ cu nivelul 

înregistrat în  anul 2001. 

 

Page 61: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

56  

Structura economică regională. Evoluția IMM‐urilor 

Structura  economică  a  Regiunii  Centru  a  suferit modificări  substanțiale  în  ultimii  10‐15  ani. 

Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă, industria 

prelucrătoare grea s‐au redus mult, crescând  în schimb ponderea altor ramuri economice și a 

celor  din  sectorul  terțiar  cu  precădere.  În  prezent,  pilonii  industriei  Regiunii  Centru  sunt 

industria alimentară,   prelucrarea  lemnului  industria auto,  industria  textilă  și a confecțiilor, 

fabricarea materialele de  construcții.  IT‐ul  și  industriile  creative cunosc o dezvoltare  rapidă, 

Regiunea Centru plasându‐se, conform unor studii, pe poziția a treia la nivel național.  

Sectorul  serviciilor  are o  contribuţie  importantă  la  formarea produsului  intern brut  regional, 

având  o  dezvoltare  semnificativă  în  ultimii  ani.  Domeniile  care  au  înregistrat  cele mai mari 

creşteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicațiile, 

sectorul financiar‐bancar si de asigurări. Turismul, cu toate că a înregistrat o serie de progrese 

pe  anumite  segmente,  cum  ar  fi  agroturismul,  nu  reușește  să  valorifice  încă  importantul 

potențial turistic al regiunii. 

La finele anului 2013, în Regiunea Centru existau 57245 întreprinderi locale active, 86,8% dintre 

acestea  încadrându‐se  în  clasa  microîntreprinderilor  (0‐9  salariați),  10,8%  în  clasa 

întreprinderilor mici  (10‐49  salariați), 2%  în  cea a  întreprinderilor mijlocii  (50‐249  salariați)  și 

doar 223 firme (0,4% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari. 

Motor al dezvoltării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au înregistrat o 

dezvoltare susținută începând cu anul 1990, ajungând să  reprezinte în anul 2012 aproximativ 

73% din efectivul de personal și 63% din cifra de afaceri realizată de întreprinderile locale din 

industrie,  construcții  și  servicii,cu  excepția  celor  din  sectorul  bancar  și  de  asigurări.  Criza 

economică și modificările  în ce privește regimul fiscal au afectat negativ mediul de afaceri din 

regiune, numărul de întreprinderi active reducându‐se cu cca 20% într‐o perioadă relativ scurtă 

(2008‐2011), urmată de o ușoară redresare.  

O  nevoie  stringentă  a  IMM‐urilor  din  regiune  este  creșterea  gradului  de  modernizare  și 

extinderea inovării. Pe de altă parte, participarea companiilor autohtone în diversele rețele de 

cooperare economică la nivel european este încă la un nivel scăzut. 

În  Regiunea  Centru  funcţionează  în  prezent  15  parcuri  industriale  iar  unul  este  în  curs  de 

amenajare. 10 dintre acestea se află în județul Brașov, 4 sunt situate în județul Sibiu și câte unul 

în  județele Mureș  și Alba. Alături de parcurile  industriale,  în Regiunea Centru  funcționează  și 

alte  structuri  de  afaceri  precum:  zone  industriale,  zone  de  dezvoltare  economică,  centre  de 

afaceri și incubatoare de afaceri, dezvoltate prin inițiative publice sau private pentru a răspunde 

nevoilor în creștere ale mediului de afaceri. 

Page 62: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

57  

Totodată, prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului 

de  afaceri  regional  si  local,  Domeniul  Major  de  Intervenție  4.1  Dezvoltarea  durabila  a 

structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala și 4.2 Reabilitarea siturilor 

industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi au fost finanțate, în Regiunea 

Centru  12  proiecte  având  ca  scop  crearea  și modernizarea  infrastructurii  de  sprijin  pentru 

afaceri: incubatoare de afaceri, centre de afaceri, parcuri logistice etc. 

Un proces economic recent este crearea clusterelor economice. Până  în prezent,  în Regiunea 

Centru  s‐au  format  clustere  funcționale  în  diverse  domenii  precum:  prelucrarea  lemnului  și 

industria  mobilei,  prelucrarea  metalelor,  bioenergia,  industria  electrotehnică,  industria 

alimentară, industria textilă, industriile creative. 

Cercetarea autohtonă joacă încă un rol redus în dezvoltarea economică, transferul rezultatelor 

cercetării  și aplicarea  lor  în economie  făcându‐se  încet  și  cu dificultate. Prin  restabilirea unei 

legături puternice între cercetare și economie și prin creșterea rolului inovării se vor putea pune 

noi baze pentru o dezvoltare durabilă a economiei Regiunii Centru. 

Agricultura 

Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1899,4 mii ha, reprezentând 55,7% din suprafața 

totală a regiunii si 13% din suprafața agricolă a României. Modul de utilizare a terenurilor: arabil 

39,3%,  pășuni  34%,  fânețe  25,5%,  vii  și  pepiniere  viticole  0,5%,  livezi  și  pepiniere  pomicole 

0,7%.  Deși  în  scădere  cu  14  puncte  procentuale  față  de  anul  1992,  populația  ocupată  în 

agricultură  în  2013  este  încă numeroasă  (238 mii persoane,  reprezentând 22,9% din  totalul 

populației ocupate a regiunii). 

Suprafața medie  ce  revine  pe  o  exploatație  agricolă,  la  nivel  regional,  era  de  4,13  hectare, 

respectiv 4,34 hectare  în  cazul exploatațiilor  ce utilizează  suprafețe agricole, mult  sub media 

europeană (14,1 ha). Ponderea agriculturii în PIB‐ul regional a scăzut puternic în ultimii ani, de 

la 19,3%  în 1993  la 6,8%  în 2011.Productivitatea muncii  în agricultură  în anul 2011,  la nivelul 

Regiunii  Centru  era  de  3,1  ori mai  redusă  comparativ  cu  productivitatea muncii  calculată  la 

nivelul întregii economii regionale 

În  anul  2013,  în  Regiunea  Centru  s‐a  obținut  o  producție  agricolă  reprezentând  11,3%  din 

valoarea producției agricole a României (locul al 5‐lea la nivel național). Din totalul suprafeței 

cultivate,  cerealele dețin  cea mai mare pondere  (53,4% din  total), urmate de  furaje  (30,5%), 

plantele  tehnice  (cartoful  și  sfecla  de  zahăr)  și  legume  (3,3%  din  suprafețele  cultivate).  La 

sfârșitul  anului  2013,  Regiunea  Centru  deținea  2,05 milioane  ovine  (22,4 %  din  efectivul  de 

ovine  al  României),  320  mii  bovine  (15,9%  din  șeptelul  național),  490  mii  porcine  şi  8,53 

milioane păsări.  

Page 63: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

58  

Cu toate că dispune de un potențial natural semnificativ, agricultura regională se confruntă cu 

diverse  probleme. Valorificarea  producției  agricole  constituie  una  din  problemele  cele mai 

importante cu care se confruntă micii fermieri ce formează marea majoritate a producătorilor 

agricoli. Lipsa de organizare a producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a 

pieței agricole  interne precum  și  insuficienta reglementare a relației producător  ‐ vânzător se 

numără  printre  cauzele  dificultăților  întâmpinate  de  agricultori.  Fragmentarea  excesivă  a 

producției agricole, producțiile  individuale reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de 

transport  al  produselor  agricole,  alături  de  lipsa,  în  multe  cazuri  a  certificării  produselor 

determină un interes scăzut al marilor procesatori pentru produsele agricole locale. 

Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația forestieră 

acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă economică a locuitorilor din 

localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic. Predomină pădurile de foioase (54% 

din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un volum de 4,24 milioane mc de lemn recoltat 

în anul 2013, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră al României și prima 

regiune  în  ce  privește  producția  de  cherestea.  În  ultimii  ani  s‐a  trecut  tot  mai  mult  la 

exploatarea  complexă  a  lemnului,  incluzând  aici  utilizarea  în  scop  energetic  a  deșeurilor 

provenite în urma exploatării forestiere.  

Turismul 

Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice ale regiunii, care  însă nu a atins 

nivelul de dezvoltare cerut de importantul potențial turistic al regiunii. În anul 2014, Regiunea 

Centru a reușit sa atragă aproape 2 milioane de turiști cazați în structurile de primire turistică, 

fiind prima  regiune  a  țării  ca destinație  turistică. Principalele  forme de  turism practicate  in 

Regiunea  Centru  sunt  turismul montan,  turismul  balnear,  turismul  cultural  si  agroturismul. 

Densitatea mare  de  atracții  turistice  și  diversitatea  acestora  permit  combinarea mai multor 

genuri  de  turism.  Structura  de  primire  turistică  a  Regiunii  Centru,  s‐a  dezvoltat  continuu  în 

ultimii,  oferind  în  prezent  peste  60  000  locuri  de  cazare  în  hoteluri, moteluri,  hanuri,  vile, 

cabane, pensiuni și campinguri localizate, în principal, în zonele de interes turistic. În ultimii ani, 

în Regiunea Centru, doar prin proiectele cofinanțate prin POR 2007‐2013 au  fost reabilitate 4 

stațiuni turistice,  23 structuri de primire turistică, s‐au amenajat 4 puncte Salvamont, 4 zone de 

relaxare, 1 teren de golf și 1 pârtie de schi, alte finanțări fiind direcționate către restaurarea și 

valorificarea  în  scop  turistic  a  obiectivelor  de  patrimoniu  (4  cetăți  istorice,  1  catedrală,  18 

biserici fortificate, 1 muzeu, 1 centru urban istoric). 

 

 

Page 64: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

59  

3.1.5. Analiza SWOT a Regiunii Centru 

PUNCTE TARI   

Cadru  fizico‐geografic  favorabil dezvoltării așezărilor  umane,  căilor  de  comunicații  și activităților economice 

Fond  forestier  bogat,  exploatabil  în  scop economic  și  cu  rol  în  păstrarea ecosistemului regional 

Existența  unor  resurse  naturale importante, inclusiv resurse energetice 

Rețeaua  de  localități  urbane  este echilibrată 

Existența unui pol de creștere (Brașov) și a doi  poli  de  dezvoltare  urbană  (Târgu Mureș și Sibiu) 

Creșterea  proporției  persoanelor  ocupate care  au  absolvit  instituții  de  învățământ superior   

Rețea de drumuri care permit accesul spre toate  zonele  regiunii  și  asigură  o  bună legătură  a  Regiunii  Centru  cu  celelalte regiuni ale României  

Regiunea  Centru  este  traversată  de Coridorul IV pan‐european de transport 

Rețea  universitară  formată  din  13 universități,  centre  de  cercetare universitară  în  aproape  toate  domeniile științifice  

Structura economică relativ echilibrată 

Tendință  de  creștere  a  ponderii sectoarelor  economice  cu  o  valoare adăugată ridicată (servicii, anumite ramuri ale industriei)  

Volumul semnificativ al  investițiilor străine directe (locul 2, după București‐Ilfov) 

Valoarea  exporturilor  a  înregistrat  o creștere de 4 ori în ultimii 10 ani 

I.M.M.‐urile  dețin  o  pondere  importantă din  efectivul  de  personal  și  din  cifra  de afaceri  

Prezența unei  infrastructuri de  sprijinire a 

PUNCTE SLABE  

Relieful  muntos  impune  restricții  în dezvoltarea  teritorială,  socială  și economică 

Doar  jumătate din corpurile de apă din Regiunea  Centru  au  o  stare  ecologic bună 

Număr  mare  de  sate  neracordate  la infrastructura de utilități publice 

Scăderea  demografică  și  procesul  de îmbătrânire  demografică  manifestate după anul 1990 

Rata  ridicată de migrație externă după anul 2000 

Rate reduse de activitate și de ocupare a  populației  în  vârstă  de  muncă, accentuarea  disparităților  intra‐regionale în ce privește ocuparea 

Nivel  al  ratei  șomajului  mai  ridicat decât media națională 

Starea  tehnică  necorespunzătoare  a rețelei  rutiere  

Lipsa  autostrăzilor  și  a  drumurilor  de mare capacitate 

Investiții  scăzute  în  întreținerea infrastructurii feroviare 

Infrastructura  edilitară,  educațională  și de sănătate   precară    în orașele mici  și în mediul rural 

Continuarea  tendinței  de    polarizare economică la nivel regional. 

Conectarea  economică  a  regiunii  cu piața  europeană  se  menține  relativ scăzută,  participarea  redusă  a companiilor  autohtone  în  diversele rețele de cooperare economică 

Infrastructura  de  afaceri  insuficient dezvoltată și exploatată 

Infrastructura  turistică  este  inegal dezvoltată la nivel regional.  

Page 65: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

60  

afacerilor  

Clustere în formare în domeniile prelucrării lemnului, al biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare 

Potențial  turistic  important,  diversificat  și răspândit  pe  întregul  teritoriu  al  regiunii, flux turistic în creștere 

Potențial agricol important, inclusiv pentru agricultura ecologică 

Infrastructura de acces spre unele zone cu potențial turistic este deficitară 

Dependența  economică  de  agricultură  a celor mai multe  localități rurale, grad scăzut de tehnologizare a agriculturii 

Exploatații  agricole  mici,  neviabile economic 

Forța de muncă îmbătrânită 

Exploatarea nesustenabilă a pădurilor  

OPORTUNITĂȚI  

Valorificarea  resurselor  de  energie regenerabilă (biomasă, micro‐hidro, solar) 

Dezvoltarea urbană policentrică  Dezvoltarea  conurbațiilor  facilitând 

dezvoltarea  teritorială  și  economică  a  orașelor 

Ameliorarea  moderată  a  anumitor indicatori demografici 

Creșterea  nivelului  de  pregătire  al  forței de muncă 

Creșterea  ponderii  populației  ocupate  în sectorul terțiar 

Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de  transport,  dezvoltarea  transportului inter‐modal  

Îmbunătățirea accesului  spre  zonele  care în  prezent  au  o  infrastructură  rutieră deficitară, asigurarea unor  legături rapide între Regiunea Centru  și  celelalte  regiuni ale României 

Extinderea transportului aerian de pasageri și  mărfuri,  inclusiv  prin  construirea Aeroportului  Internațional  Brașov  ‐ Ghimbav 

Valorificarea potențialului de cercetare  și transferul către economie a rezultatelor  

Extinderea  infrastructurii  de  sprijinire  a afacerilor, diversificarea gamei de servicii oferite  

Creșterea  finanțării  sectorului  cercetare  ‐ dezvoltare ‐ inovare, ca urmare a politicilor 

AMENINȚĂRI  

Impact  negativ  crescut  al  efectelor schimbărilor  climatice  și  al  exploatării neraționale a resurselor naturale 

Accentuarea  disparităților  între centrele urbane mari  și   orașele mici  și mijlocii  

Accentuarea în următorii ani a scăderii demografice și accelerarea ritmului de îmbătrânire a populației 

Accentuarea  fenomenului  de  migrație externă,  cu  precădere  a  populației tinere și a celei înalt calificate 

Probleme  educaționale  la  grupele  de populație sărace, în special rromi 

Necorelări  între oferta educațională  cu nevoile de pe piața muncii, participare scăzută a  forței de muncă  la programe de formare continuă 

Suprasolicitarea drumurilor europene și naționale,  continuarea  degradării infrastructurii de transport rutier 

Nivelul redus de siguranță rutieră 

Creșterea  disproporției  între transportul auto și transportul feroviar 

Evoluțiile  economice  externe nefavorabile  pot  influența  negativ viitorul economic al Regiunii Centru  

Scăderea  nivelului  de  atractivitate  a Regiunii Centru pentru investiții  

Menținerea  unui  grad  redus  de absorbție a fondurilor europene 

Page 66: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

61  

europene în domeniu 

Creșterea fluxului turistic către regiune  Rentabilizarea  agriculturii,  dezvoltarea 

activităților economice conexe  

Crearea de alternative economice viabile la în mediul rural  

Creșterea suprafeței   terenurilor agricole neutilizate,  exploatarea  nerațională  a pădurilor 

Accentuarea problemelor economice  și a  celor  sociale  legate  de  sărăcie  în orașele mici și în zona rurală 

 

Page 67: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

62  

3.2. Analiza implementării programelor de finanţare europeană la nivelul Regiunii Centru în 

perioada 2007‐2013 (în particular POR 2007‐2013) 

 

Documentele de planificare pentru implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordată 

României  prin  instrumentele  structurale,  conform  HG  497/2004  privind  stabilirea  cadrului 

instituţional  pentru  coordonarea  şi  gestionarea  instrumentelor  structurale,  sunt:  Planul 

National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala, Cadrul de Sprijin Comunitar, Programul 

Operaţional  Regional  si  Planurile  Operaţionale  Sectoriale  (POS).  Pentru  elaborarea  în 

parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare  s‐au  realizat  la nivelul  fiecărui  judeţ grupuri de 

lucru subregionale (judeţene) pentru coordonarea procesului de planificare.  

La  nivel  regional,  s‐a  constituit  Comitetul  Regional  de  Planificare,  având  rolul  de  a  sintetiza 

propunerile grupurilor de lucru subregionale, de a pregăti propuneri privind planificarea şi de a 

ajuta  la pregătirea deciziilor Consiliului privind adoptarea direcţiilor politice de dezvoltare ale 

Regiunii  şi aprobarea Planului de Dezvoltare Regional.  În urma  consultărilor  şi a  lucrărilor de 

sinteză realizate la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regionala Centru a rezultat, analiza socio‐

economică,  analiza  SWOT  şi  Strategia  de  dezvoltare  a  regiunii  ,  reunite  întru‐un  document 

denumit Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru. Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru a fost 

aprobat de către Consiliul pentru Dezvoltare Regionala  în cadrul  şedinţei din 26.04.2006  fiind 

îmbunătăţit ulterior prin  luarea  în considerare a evoluţiilor socio‐economice. Astfel, după cum 

se poate observa şi în tabelul 1, axele prioritare ale PDR Centru 2007‐2013 sunt bine corelate cu 

axele Programelor Operaţionale şi ale PNDR. 

Tabel3. 1. Corespondenţa între programele cu finanţare europeană 2007‐2013 şi PDR Centru 

Programe cu finanţare europeană 

Axe Prioritare programe cu finanţare europeană 

AXE PRIORITARE PDR 2007‐2013 

POR 

Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere  7. Dezvoltare urbană durabilă 

Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local  2. Sprijinirea afacerilor 

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi  3. Dezvoltarea turismului, 7. Dezvoltare urbană 

Page 68: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

63  

promovarea turismului  durabilă 

POSCCE 

Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco‐eficient  

2. Sprijinirea afacerilor; 5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale 

Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate  

5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale 

Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public  

5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societăţii informaţionale 

Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice  2. Sprijinirea afacerilor  

POSDRU 

Axa prioritară 1 – Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

Axa prioritară 2 – Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

Axa prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

Axa prioritară 4 – Modernizarea serviciului public de ocupare 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale 

6.Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale  

POSM 

Axa Prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ” 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate” 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

 Axa prioritară 3 „Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate” 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa prioritară 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii” 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Page 69: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

64  

POST 

Axa Prioritară 1 ‐ Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN‐T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa Prioritară 2 ‐ Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

Axa Prioritară 3‐ Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

PODCA 

Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice 

7. Dezvoltare urbană durabilă  

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, descentralizare 

7. Dezvoltare urbană durabilă  

PNDR  

AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 

4. Dezvoltare Rurală 

AXA 2: Îmbunătăţirea mediului si a spaţiului rural 

4. Dezvoltare Rurală, 1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială –şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii ‐ reţele telefonie, internet etc.)  

AXA 3: Calitatea vieţii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale 

4. Dezvoltare Rurală 

AXA 4: Axa LEADER  4. Dezvoltare Rurală 

 

Tabel3.2.Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune pe fiecare Program Operaţional  

30 septembrie 2015 

PROGRAM  ALOCĂRI UE 2007‐ 2013 (mil. euro) 

PROIECTE DEPUSE PROIECTE APROBATE CONTRACTE SEMNATE PLĂŢI INTERNE CĂTRE 

BENEFICIARI 

Nr.   Valoare UE (mil. lei) 

Nr.  Valoare UE (mil. lei) 

Nr.  Valoare UE (mil. lei) 

Valoare UE (mil. lei) 

%

POR   3.966  10.056  63.145  5.180  22.849  4.695  20.543  11.680   6,46  

POS Mediu   4.413  737  38.241  558  22.689  507  22.523  10.763  55,05 

POS Transport   4.288  274  79.461  146  19.512  114  13.829  10.537  55,45 

POS CCE   2.537  17.097  90.136  8.362  17.378  5.594  13.347  8.209  73,03 

POS DRU  3.476  17.230  79.302  5.426  26.269  4.094  19.784  10.608  68,87 PO DCA  208  1.371  3.691  455  1.165  455  1.112  761  82,52 

PO AT   170  204  1.388  176  943  166  795  475  62,99 

Sursă date: Ministerul Fondurilor Europene 

Page 70: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

65  

Tabel 3.3.Situaţia pe sesiuni a proiectelor din cadrul PNDR înregistrate în tabelele de monitorizare la 

data de 01.10.2015 

ALOCARE PNDR 2007‐ 2013 (mil. euro) ‐ 

CONTRIBUŢIA PUBLICĂ 

Proiecte depuse PNDR 2007‐ 2013 

Proiecte selectate PNDR 2007‐ 2013 

Contracte / decizii de finanţare încheiate PNDR 2007‐ 2013 

Plăţi efectuate PNDR 2007‐ 2013 

Nr.   Valoare publică (mil. euro) 

Nr.   Valoare publică 

(mil. euro) 

Nr.  Valoare publică 

(mil. euro) 

Valoare publică (mil. euro) 

9.213  150.944  18.533,16  98.249  7.363,83  84.507  5.658,38  7.830,99  84,99

Sursă date: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 

În  ceea  ce  priveşte  absorbţia  fondurilor  europene  în  România  în  perioada  2007  ‐  2013, 

programul  cu  cel  mai  ridicat  nivel  al  gradului  de  absorbţie  este  Programul  Naţional  de 

Dezvoltare Rurală (aproape 85%). Dintre programele operaţionale, programul cu cel mai ridicat 

nivel al absorbţiei este Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative (82,52%) 

iar cu cel mai scăzut nivel este Programul Operaţional Sectorial Mediu (55,05%). 

Analiza  implementării Programelor Operaţionale  la nivel regional are o relevanta mai mare  în 

cazul POR deoarece acesta este  singurul Program Operaţional care a beneficiat de alocări pe 

regiuni de dezvoltare. 

Evoluția procesului de implementare a POR 2007‐2013 la nivel regional. Cazul Regiunii Centru 

Conform celui mai recent Raport anual de implementare a POR, la 31 decembrie 2014, la nivel național, erau 4.574 contracte de finanțare semnate, în valoare totală de 7,33 miliarde de euro, din  care  valoarea  FEDR  reprezenta  4,55  miliarde  euro  (grad  de  contractare  de  114,7%), înregistrându‐se astfel o creștere cu aproximativ 10% a gradului de contractare comparativ cu anul anterior.  Tabel3.5. Gradul de contractare a fondurilor comunitare pe domenii şi regiuni (%) 

GRADUL DE CONTRACTARE A FONDURILOR COMUNITARE PE DOMENII SI REGIUNI (%) 

 

DOMENIU / REGIUNE NE  SE  S  SV  V  NV  C  BI  POR 

Poli de creştere  106% 88% 112% 97% 110% 118%  112%  NA 106%

Poli de dezvoltare  114% 142% 112% 114% 96% 158%  106%  NA 120%

Centre urbane  169% 139% 152% 139% 151% 102%  161%  133% 142%

Eficiență energetică  44% 14% 7% 114% 108% 165%  68%  140% 77%

Page 71: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

66  

Infrastructura rutieră  111% 125% 126% 127% 127% 128%  119%  114% 122%

Infrastructura de sănătate  128% 165% 103% 96% 204% 114%  109%  113% 124%

Infrastructura sociala  113% 129% 119% 116% 114% 115%  119%  116% 118%

Echipamente situaţii de urgenţă  108% 66% 115% 109% 106% 119%  118%  134% 108%

Infrastructura educaţională  103% 102% 158% 122% 125% 122%  105%  81% 117%

Infrastructura de afaceri  103% 44% 102% 51% 101% 93%  87%  120% 88%

Situri industriale  NA NA NA NA 93% NA  122%  NA 99%

Microîntreprinderi  115% 111% 127% 100% 104% 102%  111%  101% 110%

Patrimoniu cultural  102% 133% 134% 108% 126% 112%  120%  94% 115%

Cazare şi agrement turistic  110% 83% 125% 126% 115% 143%  113%  88% 110%

TOTAL REGIUNE  113% 110% 124% 112% 122% 120%  115%  113% 116%

Sursă date: MDRAP, Raportul anual de implementare 2014 

Pe domenii majore de intervenţie se constată creşteri importante ale gradului de contractare, 

în  2014  comparativ  cu  anul  anterior,  pentru  domeniul  eficienţă  energetică  ‐  ca  urmare  a 

introducerii ulterioare a acestui domeniu de finanţare  în program, precum şi pentru domeniul 

infrastructură educaţională ‐  ca urmare a realocării unei mari părţi din sumele realocate POR, 

de la POS Transport şi POS Mediu, către acest domeniu major de intervenţie. 

Se  remarcă depăşirea pragului de 100% grad de contractare pentru  toate cele opt  regiuni de 

dezvoltare, precum şi atingerea unui grad maxim de contractare de 124% în regiunea Sud.  

În Regiunea Centru, gradul de contractare a fondurilor comunitare depăşeşte media naţională 

pentru  următoarele  domenii:  Poli  de  creştere,  Centre  urbane,  Infrastructura  sociala, 

Echipamente  situaţii  de  urgenţă,  Situri  industriale, Microîntreprinderi,  Patrimoniu  cultural  şi 

Cazare şi agrement turistic.  

 

Page 72: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

67  

 Sursă date: MDRAP, Raportul anual de implementare 2014 

Fig.3. 1.Situaţia proiectelor finalizate până la sfârşitul anului 2014  

La 31 decembrie 2014, comparativ cu finalul anului precedent, se constată creșterea cu 29,7% a 

numărului  de  proiecte  finalizate  și  o  creștere  cu  37,5%  a  contribuției  FEDR  aferente 

proiectelorfinalizate, de la 938,3 milioane euro în 2013 la 1.29 miliarde euro în 2014. Luând în 

considerare  valoarea  proiectelor  finalizate  (contribuția  FEDR),  ca  și  în  anii  precedenți  de 

raportare, se remarcă regiunile Centru (40%) și Nord Est (38%), în condițiile în care în anul 2013 

toate regiunile au înregistrat valori de peste 20%.  

Analizând  diferența  dintre  valorile  eligibile  din  contractele  de  finanțare  semnate  și  valorile 

eligibile plătite  la finalizarea proiectelor, se constată realizarea unei economii medii de 20,7% 

din  valoarea eligibilă din  contractul de  finanțare, pentru  cele 2.624 proiecte  finalizate,  valori 

similare  nivelului  de  23,5%  înregistrat  în  2013,  19,6%  înregistrat  în  anul  2012  și  cel  de  22% 

înregistrat în anul 2011. 

 

 

 

 

NE SE S SV V NV C BI

38%

34%

28%

33% 34%33%

40%

21%

Proiecte finalizate pe organisme intermediare (FEDR = 100%)

Page 73: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

68  

Tabel3.6. 40Gradul de absorbţie POR la nivel regional şi naţional, 31.07.2015 

Regiuni  Total FEDR autorizat41 ‐mil.euro‐ 

Alocare FEDR42 ‐mil.euro‐ 

Grad absorbţie (%) 

Nord ‐ Est  420,51  610,41  68,89% 

Sud ‐ Est  307,19  495,76  61,96% 

Sud Muntenia  298,30  532,19  56,05% 

Sud Vest  321,17  524,01  61,29% 

Vest  230,40  386,61  59,60% 

Nord ‐ Vest  285,89  452,17  63,23% 

Centru  257,47  407,67  63,16% 

Bucureşti ‐ Ilfov  134,41  331,37  40,56% 

România  2.255,34  3.740,09  60,30% 

                 Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP  

Gradul de  absorbţie pentru POR 2007‐2013  la nivelul Regiunii Centru  (63,16%) depăşeşte  cu 

aproape 3 puncte procentuale nivelul naţional (60,30%). Regiunea Centru, din punct de vedere 

a  gradului  de  absorbţie,  se  situează  pe  locul  3  în  România  după  regiunile Nord  –  Est  (grad 

absorbţie 68,89%) şi Nord – Vest (grad absorbţie 63,23%). 

 Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP 

Fig. 3.2. Gradul de absorbţie (%) POR la nivel regional comparativ cu media naţională , 31.07.2015 

                                                            40 Gradul de absorbţie s‐a calculat împărţind alocarea financiară FEDR după ultimele realocări la FEDR autorizat, cursul folosit este inforeuro din 07.2015, 1 euro = 4,4888 lei 41 FEDR autorizat = FEDR plătit + Total Prefinanţare dedusă din FEDR, axa 6 “Asistenţă Tehnică” şi DMI 5.3 “Promovarea potenţialului turistic” nu au fost luate in calcul 42Alocarea financiară doar FEDR după ultimele realocări din aprilie 2014 din care s‐a scăzut alocarea pentru axa 6 “Asistenţă Tehnică” şi alocarea pentru DMI 5.3 “Promovarea potenţialului turistic” 

30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00% 55.00% 60.00% 65.00% 70.00%

Nord‐Est

Sud‐Est

Sud Muntenia

Sud Vest

Vest

Nord‐Vest

Centru

Bucuresti‐Ilfov

Page 74: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

69  

La nivelul României gradul de absorbţie pentru POR 2007 – 2013 era de 60,3% la sfârşitul lunii 

iulie 2015. Din cele opt Regiuni de Dezvoltare, următoarele 5 se situează peste media naţională: 

Nord – Est  (68,89%),  Sud – Est  (61,96%),  Sud Vest  (61,29%), Nord – Vest  (63,23%)  şi Centru 

(63,16%)  iar  celelalte  3  regiuni  care  se  situează  sub media  naţională  sunt  următoarele:  Sud 

Muntenia (56,05%), Vest (59,60%) şi Bucureşti – Ilfov (40,56%). 

  Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP 

Fig. 3.3. Evoluţia gradului de absorbţie (%) POR la nivelul Regiunii Centru în perioada 2009 ‐ 

2014 

 

Cea mai  mare  creştere a gradului de absorbţie s‐a înregistrat între anii 2011 – 2012 şi a fost de 

aproximativ 13,6 puncte procentuale iar cea mai mică în anul 2010 față de anul 2009, mai puţin 

de 7 puncte procentuale. 

 

Axele pe care s‐a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie până la sfârşitul anului 2014 au fost 

axa  2“Îmbunătăţirea  infrastructurii  de  transport  regionale  şi  locale”  76,92%  respectiv  axa 

4“Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional si local” 76,96%, iar axa cu cel mai mic grad 

de absorbţie a fost axa 1 “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ‐ potenţiali poli de creştere” 

45,1%. Aceste diferenţe sunt datorate faptului ca tipul beneficiarilor este diferit şi de asemenea 

complexitatea proiectelor este diferită de la o axă la alta.  

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

anul2009anul2010

anul2011anul2012

anul2013anul2014

1.53%8.39%

20.20%

33.81%

46.50%

58.28%

Page 75: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

70  

 

          Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP 

Fig.3.4. Gradul de absorbţie pe axele POR în perioada 2009 – 2014, la nivelul Regiunii Centru   

 

 

 

 

 

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

AXA 1

AXA 2

AXA 3

AXA 4

AXA 5

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Page 76: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

71  

 

Sursă date: Declaraţii de Cheltuieli, MDRAP 

Fig.3.5. Evoluţia gradului de absorbţie pe fiecare axă a Programului Operaţional Regional în 

Regiunea Centru în perioada 2009 ‐ 2014  

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

anul 2009

anul 2010

anul 2011

anul 2012

anul 2013

anul 2014

anul 2009

anul 2010

anul 2011

anul 2012

anul 2013

anul 2014

anul 2009

anul 2010

anul 2011

anul 2012

anul 2013

anul 2014

anul 2009

anul 2010

anul 2011

anul 2012

anul 2013

anul 2014

anul 2009

anul 2010

anul 2011

anul 2012

anul 2013

anul 2014

AXA 1 AXA 2 AXA 3 AXA 4 AXA 5

Page 77: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

72  

Axa Prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a avut o 

alocare FEDR de 126,03 milioane euro pentru Regiunea Centru, din care s‐au cheltuit mai puţin 

de jumătate (45,1%) până la sfârşitul anului 2014. În primii 2 ani, 2009 respectiv 2010, rata de 

absorbţie a  fost mai mică de 0,1%, o explicaţie pentru rata mică de absorbţie pe această axă 

este  faptul că a  fost  lansată cu o  întârziere  semnificativă, proiectele au  fost mai complexe  şi 

criteriile care defineau  tipul beneficiarului au  fost destul de  restrictive. Modul de abordare  și 

alocare a fondurilor în cadrul acestei axe prioritare a fost modificat după aprobarea POR 2007‐

2013,  în urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană care au propus o alocare mai țintită a 

acestor  fonduri. Având  în  vedere  aceste  aspect,  absorbția  fondurilor europene  aferente  axei 

prioritare 1 a fost destul de redusă în prima parte a perioadei de programare: polii de creștere 

având  o  alocare  de  50%  din  alocarea  axei  prioritare  1,  depunerea  efectivă  de  proiecte 

realizându‐se după aprobarea  listei de proiecte aferente PID  în structura de coordonare de  la 

nivel național, primele proiecte contractate pe POR  la nivelul Regiunii Centru, pentru polul de 

creștere  realizându‐se  la  începutul  anului  2011.  Pe  lângă  aspectele  instituționale  și  de 

modificare  a  abordării,  un  alt  factor  care  a  determinat  întârzierea  absorbției  fondurilor  pe 

această axă a  fost  caracterul diferit  și  complex al acestuia, potențialii beneficiari  trebuind  să 

elaboreze strategii integrate de dezvoltare la nivelul municipiilor și orașelor din cadrul cărora să 

reiasă proiectele prioritare pentru  care  se  solicită  finanțare. Astfel pentru  a obține  finanțare 

solicitanții au depus și PIDU și proiectele individuale pentru care s‐a cerut finanțare, iar procesul 

de evaluare  și selecție a  inclus  inițial o analiză a strategiilor  și ulterior evaluarea  individuală a 

proiectelor depuse. 

Axa prioritara 2 „Îmbunătăţirea  infrastructurii de transport regionale şi  locale” este una dintre 

axele pe care s‐a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie în Regiunea Centru. Alocarea FEDR 

pe această axă a fost de 89,96 milioane euro din care până la sfârşitul anului 2014 s‐au cheltuit 

aproape 77%. 

Axa prioritara 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” a fost axa care a avut cel mai mare grad 

de absorbţie în primul an 3,41%, chiar şi în 2010 absorbţia a fost satisfăcătoare dar în perioada 

2011‐2014 sumele absorbite anual s‐au diminuat astfel  încât până  la sfârşitul anului 2014 s‐au 

cheltuit doar puţin peste 45% din cei 80,7 milioane de euro care au fost alocaţi din FEDR pentru 

Regiunea Centru.  

În  ce  privește  domeniul  major  de  intervenție  3.4  al  POR  2007‐2013‐  Reabilitarea 

/modernizarea/  dezvoltarea  infrastructurii  educaționale  preuniversitare,  universitare  şi  a 

infrastructurii  pentru  formare  profesională  continuă,  în  cursul  anului  2014,  ca  urmare  a 

realocărilor făcute pe POR 2007‐2013 de  la POS Transport și POS Mediu, s‐a decis ca 150 mil. 

euro  din  sumele  respective  să  fie  folosite  pentru  finanțarea  de  proiecte  de  infrastructură 

educațională finanțate din programe guvernamentale și nefinalizate din lipsă de fonduri.  

Page 78: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

73  

Din  analiza  realizată  la  nivel  regional  în  ce  privește  finanțarea  acestor  tipuri  de  proiecte  a 

rezultat că din alocarea regională de aproape 19 milioane euro aferentă  licitației din 2014, au 

putut fi încheiate 38 contracte de finanțare cu o valoare totală de doar 16,15 milioane euro. În 

etapa de  implementare,  la 28 dintre  cele 38 proiecte  contractate au  fost aplicate  corecții  ca 

urmare  a  neîndeplinirii  condițiilor  de  achiziții  publice.  În  anumite  cazuri  au  fost  înregistrate 

întârzieri  în  derularea  proiectelor  cauzate  de  falimentul  firmelor  de  construcții  sau  lipsei  de 

interes a firmelor de construcții având în vedere valoarea mică a lucrărilor rămase de efectuat.   

Axa prioritara 4 „Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local” a fost axa cu cel mai mare grad 

de absorbţie  în Regiunea Centru,  cheltuindu‐se aproape 77% din alocarea  FEDR de 63,25 de 

milioane de euro. De precizat ar  fi  că doar  in  regiunile Centru  şi Vest au existat proiecte pe 

Domeniul de intervenţie 4.2„Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea 

pentru noi activităţi”. 

 

Axa  prioritara  5  „Dezvoltarea  şi  promovarea  turismului”  a  avut  o  alocare  FEDR  de  57,73 

milioane euro din care s‐au cheltuit aproape 58% până  la sfârşitul anului 2014.  Important de 

precizat este că nu s‐a luat în calcul alocarea şi absorbţia pe domeniul major de intervenţie 5.3 

„Promovarea  potenţialului  turistic  şi  crearea  infrastructurii  necesare,  în  scopul  creşterii 

atractivităţii României  ca destinaţie  turistică” deoarece Organismul  Intermediar pentru  acest 

domeniu de intervenţie este Autoritatea Naţională pentru Turism. 

 

În ceea ce priveşte absorbţia POR 2007‐2013, Regiunea Centru depăşeşte media naţională şi a 

fost pe toată perioada de programare printre primele 3 regiuni din România. Comparând totuşi 

Regiunea Centru, respectiv România cu celelalte regiuniţări europene situaţia nu este tocmai 

cea dorită, România clasându‐se  spre coada clasamentului  în ce privește absorbţia  fondurilor 

UE din perioada 2007‐2013, o performanţă mai slabă fiind înregistrată doar de Croaţia. 

 

Page 79: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

74  

 

Sursă date: European Commission▻Regional Policy▻Information Source▻CohesionPolicy Data 

Fig.3.6.Absorbţia fondurilor UE din perioada 2007‐2013 în Europa la începutul anului 2015 

 

 

 

 

.% 20.% 40.% 60.% 80.% 100.%

Portugal

Estonia

Sweden

Finland

Lithuania

Poland

Latvia

Luxembourg

Greece

Denmark

Germany

Ireland

Slovenia

Cyprus

Netherlands

France

Belgium

Austria

EU28

United Kingdom

Spain

Hungary

Malta

Czech republic

Bulgaria

Italy

Slovakia

Romania

Croatia

Page 80: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

75  

Evaluarea impactului POR 2007‐2013 

În perioada 15.12.2014 ‐ 14.07.2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, 

care  în  calitate de Autoritate de Management a POR deţine  întreaga  responsabilitate pentru 

managementul  şi  implementarea POR, a  realizat evaluări de  impact43, pe diverse  tematici de 

evaluare corespunzătoare Domeniilor Majore de Intervenţie (DMI) din POR, prin utilizarea unui 

mix de metode bazate pe teoria schimbării și metoda contrafactuală, ultima fiind promovată de 

Comisia  Europeană  şi  inclusă  în  documentele  orientative  ale DG Regio  ca  principală metodă 

pentru evaluarea impactului. 

Pentru a stabili modelele de evaluare cele mai potrivite, mai întâi a fost testată evaluabilitatea 

intervenţiilor  în  funcţie de designul  intervenției  inclusiv modul de  selecție  al beneficiarilor  și 

disponibilitatea  datelor.  Astfel,  conform  rezultatelor  analizei  efectuate,  cinci  dintre  DMI‐uri 

(DMI 1.1, DMI 3.2, DMI 3.4, DMI 4.3, DMI 5.2) au fost evaluate prin metoda contrafactuală,  în 

timp ce pentru restul de șase DMI‐uri (DMI 3.1, DMI 3.3, DMI 4.1, DMI 4.2, DMI 5.1, DMI 5.3) a 

fost aplicat un mix de metode cantitative și calitative, incluzând metode precum studiul de caz, 

analiza  cluster  sau panelul de  experți.  Studiile de  evaluare  realizate nu  acoperă  intervențiile 

privind  infrastructura  de  transport  regională  (DMI  2.1),  întrucât  este  prematură  evaluarea 

impactului acestui tip de  intervenții, o estimare putând  fi realizată de abia după 2‐3 ani de  la 

finalizarea Programului Operațional. 

Pentru fiecare DMI, echipa de evaluare, a formulat concluzii cu privire la impact şi la condiţiile şi 

mecanismele  care produc efecte  şi  recomandări  specifice. De  asemenea  a  fost  realizat  şi un 

raport  de  sinteză,  în  care  echipa  de  evaluare  a  formulat  concluzii  şi  recomandări  generale 

pentru perioada de programare 2014 – 2020. 

Potrivit  raportului  de  sinteză44 ,  concluziile  evaluării  de  impact  a  POR  2007‐2013  sunt 

următoarele: 

Intervenţiile  finanţate  au  înregistrat  efecte  nete  importante,  reflectate  prin  beneficii  ale 

utilizatorilor  finali  (cetăţeni, comunităţi  locale)  la nivelul  tuturor domeniilor vizate – sănătate, 

situaţii de urgenţă, sprijinire afaceri, decontaminare terenuri poluate, dezvoltare turism.  

Deşi nu au fost urmărite  în mod explicit, beneficiile  la nivelul dezvoltării resurselor umane din 

cadrul proiectelor  finanţate,  în  special  în cadrul domeniilor 3.1, 3.3  şi 4.1, generează un plus 

valoric relevant.  

Anumite intervenţii au reuşit să obţină doar efecte parţiale până la data efectuării acestor studii 

de  impact –  în special, domeniul 4.2, unde efectele economice ale decontaminării  terenurilor 

                                                            43 http://www.inforegio.ro/ro/rapoarte‐de‐evaluare.html 44 http://www.inforegio.ro/images/Raport%20Sinteza.doc 

Page 81: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

76  

poluate  încă nu  sunt vizibile –  sau nu au obţinut  încă efecte care pot  fi atribuite  intervenţiei 

finanţate  –  în  cazul  intervenţiilor  privind  promovarea  turistică  a  imaginii  de  ţară  din  cadrul 

domeniului  5.3.  Domeniul  3.1  a  obţinut,  de  asemenea,  doar  rezultate  marginale  privind 

îmbunătăţirea  accesului  la  servicii  medicale  pentru  persoane  din  zone  îndepărtate  sau 

defavorizate. Principala lecție învățată în acest context constă în necesitatea colaborării strânse, 

pe  tot  parcursul  implementării  intervențiilor,  cu  instituțiile  administrației  responsabile  de 

domeniile  vizate  de  intervenție,  pentru  a  putea  ajusta  intervențiile  în  funcție  de  realitatea 

implementării  și  pentru  a  identifica  cei  mai  relevanți  indicatori  pentru  a  măsura  impactul 

acestora. 

Prin  analiza  intervenţiilor  finanţate  a  fost  posibilă  formularea  unor  lecţii  valoroase  pentru 

potenţiale intervenţii similare în viitor, atât referitor la proiectarea şi implementarea unor astfel 

de intervenţii, cât şi la modalitatea de evaluare a impactului obţinut. 

Studiile derulate au demonstrat fezabilitatea şi utilitatea evaluărilor de impact. Totodată, a fost 

demonstrată  necesitatea  stabilirii  clare  a  unor  indicatori  de  impact  aferenţi  fiecărui  tip  de 

intervenţie,  la  începutul  studiului  de  evaluare  sau,  preferabil,  la  momentul  proiectării 

intervenţiilor. 

Recomandările generale ale echipei de evaluare pentru perioada de programare 2014 – 2020 

sunt următoarele: 

a) În  ceea  ce  privește  noua  perioadă  de  programare,  pentru  a  putea  analiza  impactul 

intervențiilor POR la nivelul proiectelor finanțate, sunt necesari indicatori care să poată 

cuantifica acest  impact.  Indicatorii de  rezultat ai priorităților de  investiție sunt cei mai 

relevanți în acest sens. Aceștia trebuie să fie asumați și monitorizați în cadrul proiectelor 

finanțate. 

b) Eficiența proiectelor  finanțate, exprimată ca  indice de cost prin raportul  între valoarea 

finanțată per unitate  indicator realizată,  trebuie gestionată prin stabilirea unor paliere 

clare  ale  indicilor  de  cost  pentru  fiecare  dintre  indicatorii  de  program.  Proiectele 

finanțate  trebuie  să  se  încadreze  în  aceste  paliere,  asigurându‐se  astfel  atingerea 

valorilor  țintă  ale  indicatorilor  de  program  și  corelarea  lor  cu  bugetul  alocat  fiecărei 

priorități de investiție. 

c) Impactul intervențiilor POR 2007 – 2013 trebuie re‐analizat după o perioadă de 2‐3 ani, 

pentru a constata măsura în care acesta s‐a menținut, a fost amplificat sau s‐a redus. 

 

 

 

 

 

Page 82: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

77  

3.3. Contribuția ADR Centru la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene 

 

Activitatea  ADR  Centru  în  calitate  de  Organism  Intermediar  pentru  Programul  Operațional 

Regional 2007‐2013  în Regiunea Centru s‐a desfășurat  în  limitele definite de Acordul cadru de 

delegare  de  către  AMPOR  a  unor  atribuții  referitoare  la  derularea  acestui  program.  În  luna  

martie 2013 a fost încheiat un acord similar între ADR Centru și autoritatea responsabilă pentru 

gestionarea POSCCE având ca obiect contractarea și monitorizarea proiectelor depuse pe Axa 1 

a POSCCE. Principalele activități desfășurate de către ADR Centru au vizat  etape importante în 

implementarea  POR  2007‐2013  respectiv  a  POSCCE  precum:  consilierea  solicitanților  de 

finanțare, evaluarea  și selecția proiectelor, contractarea, monitorizarea  tehnică și  financiară a 

implementării  proiectelor  contractate,  verificarea  achizițiilor  publice  realizate  de  către 

beneficiarii  finanțărilor prin POR  și POSCCE.    În același  timp, ADR Centru a avut o contribuție 

importantă  la monitorizarea celor două programe. ADR Centru a  încercat  în mod  constant,în 

limitele permise de  legislația  specifică,  să  contribuie  la  soluționarea numeroaselor probleme 

apărute  în  implementarea proiectelor finanțate prin POR și POSCCE și să faciliteze procesul de 

absorbție a fondurilor europene în beneficiul comunităților din Regiunea Centru.  

3.3.1 Acțiuni întreprinse de ADR Centru în scopul creșterii absorbției fondurilor alocate POR 

2007‐2013 și a POSCCE 2007‐2013 

 

De‐a lungul perioadei  2007‐2015, ADR Centru a întreprins o gamă diversă de acțiuni având ca 

scop sprijinirea implementării de către beneficiari a proiectelor ce au primit finanțare prin POR 

și  POSCCE.  Menționăm  mai  jos  principalele  tipuri  de  acțiuni  desfășurate  în  sprijinul 

beneficiarilor:   

Aducerea  la  cunoștința AMPOR  a problemelor  apărute  în  vederea  găsirii unor măsuri 

pentru soluţionarea acestora şi preîntâmpinarea apariţiei altora de acelaşi gen 

Publicarea pe pagina de  internet,  transmiterea  şi discutarea  în cadrul unor  întâlniri de 

lucru şi seminarii de informare a instrucţiunilor emise de AMPOR și a legislației aplicabile 

în domeniu, actualizate; 

Transmiterea către beneficiari de scrisori de atenţionare privind respectarea prevederilor 

contractuale în ceea ce priveşte întocmirea de acte adiţionale la contractele de finanţare, 

activitate urmărită de ofiţerii de monitorizare 

Întâlniri între OI, beneficiari şi AMPOR pentru discutarea problemelor punctuale 

Întâlniri  cu  beneficiarii  după  semnarea  Contractelor  de  finanţare  în  cadrul  cărora  se 

analizează  bugetul  şi  achiziţiile  prevăzute,  precum  şi  procedurile  de  implementare  a 

proiectelor. 

Page 83: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

78  

Organizarea de seminarii cu beneficiarii de contracte de finanţare, în cadrul cărora s‐au 

discutat principalele aspecte de implementare ale proiectelor şi problemele întâmpinate 

şi s‐au prezentat o serie de soluţii de preîntâmpinare sau rezolvare a acestora,  inclusiv 

modalitatea întocmirii cererilor de rambursare şi a documentaţiei aferente. 

 

O altă direcție de acțiune a vizat  îmbunătățirea cadrului  legislativ privind achizițiile publice  și 

investițiile publice în vederea unei eliminării incoerențe legislative și a blocajelor în investiții. În 

acest sens, prin scrisori adresate factorilor decizionali naționali, ADR Centru a înaintat propuneri 

de modificare a cadrului de reglementare cu privire la:  

Înființarea de complete judecătorești specializate și stabilirea unei proceduri speciale cu 

termene reduse pentru soluționarea litigiilor născute în cadrul proiectelor finanțate din 

fonduri europene 

Propuneri privind modificarea sistemului achizițiilor publice 

Propuneri privind modificarea HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului‐cadru al 

documentaţiei tehnico‐economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi 

metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de 

intervenţii. 

3.3.2 Factori particulari care au influențat gradul de absorbție a fondurilor alocate POR 2007‐

2013 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru 

 

Principalii beneficiari ai POR 2007‐2013 au  fost autoritățile publice  locale, acestea beneficiind 

de  cele mai  consistente alocări  financiare  în  cadrul avelor prioritate  și domeniilor majore de 

intervenție.  

În  cazul  fiecărei  axe  prioritare  au  existat  domenii  de  intervenție  cu  probleme  specifice  de 

absorbție care s‐au reflectat în nivelul total de atragere a fondurilor alocate Regiunii Centru prin 

POR 2007‐2013. 

În  continuare  vom prezenta o  sinteză  a principalilor  factori  care  au determinat un  grad mai 

scăzut de absorbție a fondurilor, decât cel preconizat, pe anumite domenii de intervenție. 

DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub‐domeniul Poli de creștere – grad 

de  absorbție  47,50%  sub  media  pe  POR  Regiunea  Centru;  acest  aspect  s‐a  datorat 

faptului  că  lista  proiectelor  finanțabile  pentru  acest  sub‐domeniul  a  fost  stabilită  cu 

întârziere  la nivelul Polului de Creștere  (anul 2010), au  fost alocate valori mari acestui 

sub‐domeniu,  a  lipsit  competiția,  contractele  sunt  de  valori  mari,  proiectele  sunt 

complexe iar unii beneficiari au întâmpinat probleme în relația cu firmele de construcții. 

Page 84: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

79  

DMI 1.2. Sprijinirea  investițiilor  în eficiența energetică a blocurilor de  locuințe – grad 

de absorbție  32,46% sub media pe POR Regiunea Centru datorită faptului că acest DMI 

a  fost  lansat mai  târziu  (prima cerere de  finanțare a  fost depusă  în cursul  lunii aprilie 

2013) si au existat întârzieri în contractarea proiectelor (ultimele contracte de finanțare 

au fost semnate  la  începutul anului 2015). Etapa de evaluare, selecție și contractare  în 

cazul acestor proiecte s‐a derulat pe o perioadă lungă de timp atât datorită unor aspecte 

procedurale  cât  și  datorită  problemelor  de  conținut  al  cererilor  de  finanțare.  De 

asemenea, s‐a constatat o  lipsă de  interes din partea solicitanților eligibili pentru acest 

DMI  având  în  vedere  și  implicarea  Asociaților  de  proprietari  din  punct  de  vedere 

financiar  și al  întocmirii documentației pentru  îndeplinirea condițiilor de eligibilitate  și 

implementare a proiectului. 

DMI 3.1. Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 

– grad de absorbție 43,33% sub media pe POR Regiunea Centru datorită faptului că,  în 

cadrul acestui DMI exista un proiect major ‐ Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă 

“Dr.  Fogolyan  Kristof”  –  Sf.  Gheorghe  ‐  care  este  întârziat.  În  cazul  acestui  proiect, 

ordinul de începere a lucrărilor la contractul de lucrări a fost condiționat de finalizarea și 

efectuarea  recepției  lucrărilor  realizate  prin  proiectul  finanțat  de  către  Ministerul 

Sănătății,  proiect  aflat  în  derulare  la  momentul  contractării  cererii  de  finanțare 

menționate.  În  acest  condiții  recepția  la  terminarea  lucrărilor  finanțate  de Ministerul 

Sănătății a avut loc în data de 14.07.2014 iar ordinul de începe a lucrărilor a fost dat în 

data  de  02.09.2014,  după  aprox.  3  ani  de  la  data  semnării  contractului  de  finanțare, 

respectiv 30.09.2011. 

DMI  3.4.  Reabilitarea  /modernizarea/  dezvoltarea  infrastructurii  educaţionale 

preuniversitare, universitare şi a  infrastructurii pentru formare profesională continuă 

– Apel 2014 – cel mai scăzut grad de absorbție de 27,27% sub media pe POR Regiunea 

Centru datorită faptului că acest DMI a fost lansat foarte târziu si au existat întârzieri în 

contractarea proiectelor  (ultimele contracte de  finanțare au  fost semnate  la  începutul 

anului 2015); nu a fost posibilă contractarea  la nivelul sumelor alocate; unii beneficiari 

au  întâmpinat  probleme  cu  firmele  de  construcții  și  au  existat  proceduri  de  achiziții 

incorecte, în unele cazuri acest fapt conducând la rezilierea contractului de finanțare. 

Având  în  vedere  gradul  scăzut  de  absorbție  pentru  acest  DMI,    a  fost  realizată  o 

simulare,  în  sensul  eliminării  sumelor  alocate  pentru  acesta,  în  acest  caz  gradul  de 

absorbție la nivel regional crescând la 74,07%  față de 72,23%. 

Având  în  vedere  aceste  situații,  considerăm  că  o  alternativă mai  eficientă  ar  fi  fost 

deblocarea  listei  de  rezervă  aferentă DMI  3.4  și  continuarea  procesului  de  evaluare, 

selecție și contractare pentru proiectele din această listă. 

DMI 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi 

activităţi  –  grad  de  absorbție  47,78%  sub  media  pe  POR  Regiunea  Centru  datorită 

Page 85: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

80  

faptului că aceste proiecte presupun  lucrări complexe   derulate  în 2  faze: Faza A  ‐ de 

decontaminare a solului care necesita timp mai  îndelungat  și Faza B – care presupune 

realizarea  efectivă  a  lucrărilor  de  construcții  și  pregătirea  pentru  noi  activități 

economice, precum și o contribuție proprie a beneficiarului de 50% din valoarea eligibilă 

a proiectului.  

Ținând cont de cele de mai  sus, considerăm că ar  fi putut  fi alternative mai eficiente, 

spre  exemplu:  finanțarea doar  a  Fazei A  și decontaminarea, pe  cale de  consecință,  a 

unor  suprafețe mai mari  de  teren  sau  realocarea  sumelor  rămase  disponibile  pentru 

DMI 4.3. 

DMI  5.2.  Crearea,  dezvoltarea,  modernizarea  infrastructurii  de  turism  pentru 

valorificarea  resurselor  naturale  şi  creşterea  calităţii  serviciilor  turistice  –  grad  de 

absorbție  68,70%  sub  media  pe  POR  Regiunea  Centru  datorită  faptului  că  în 

implementarea unor proiecte au  intervenit   neînțelegeri  între beneficiari  și  firmele de 

construcții. De asemenea, un alt aspect care a dus  la  întârzieri  în derularea proiectelor 

au fost sesizările venite din partea terțelor persoane cu privire la unele aspecte ce țin de 

implementarea  proiectelor,  sesizări  care  s‐au  dovedit  nefondate,  în  majoritatea 

cazurilor.  

Pentru evitarea suspendării DMI 5.2 și relansarea unui nou ghid pentru acest domeniu 

(în  care  au  fost  eliminate  activitățile  eligibile  referitoare  la  structurile  de  cazare) 

considerăm  că  ar  fi  fost  oportună  condiționarea  realizării  structurilor  de  cazare  de 

realizarea complementară a unei structuri de agrement în ghidul inițial. 

3.3.3 Probleme specifice întâmpinate în procesul de evaluare, selecție și implementare 

 

Dintre problemele cele mai frecvente cu care s‐au confruntat experții ADR Centru  în etapa de 

evaluare,  selecție  și  contractare  a  proiectelor  depuse  de  solicitanții  de  finanțare,  care  au 

determinat în multe cazuri respingerea proiectelor, trebuie menționate următoarele: 

3.3.3.1  Calitatea  cererilor  de  finanțare  a  fost  în  multe  cazuri  o  problemă  care  a  dus  la 

respingerea proiectelor încă din faza de eligibilitate. Cele mai frecvente greșeli care au dus fie 

la  respingerea  cererilor  de  finanțare  fie  la  apariția  unor  dificultăți  în  implementarea 

proiectelor sunt: 

Lipsa  documentelor  la  depunerea  unei  cereri  de  finanţare  (lipsa  unui  document 

neanexat conduce la respingerea cererii de finanţare); 

necorelarea  informaţiilor prezentate  în cadrul capitolelor din Cererea de Finanţare 

(nu  sunt  corelate  informaţiile  din  calendarul  activităţilor,  activităţile  proiectului, 

calendarul  achiziţiilor,  rezultate),  precum  şi  între  cererea  de  finanţare  şi  anexele 

Page 86: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

81  

sale  (Studiu  de  Fezabilitate,  studiu  de  trafic,  plan  de  afaceri,  plan  de marketing, 

proiect tehnic ‐ parte scrisă şi desenată etc.); 

nerespectarea conţinutului cadru al Studiului de Fezabilitate conform  legislaţiei  în 

vigoare; 

Neconcordanţe  între  informaţiile  cuprinse  în documentele  care atestă dreptul de 

proprietate asupra infrastructurii care face obiectul investiţiei şi măsurătorile reale 

din teren. Sunt prezentate documente de proprietate (extrase CF, HG) care nu sunt 

actualizate  în  ceea  ce  priveşte  suprafeţele  reale  ale  imobilelor  care  fac  obiectul 

investiţiei; 

neconcordanţa  informaţiilor din declaraţia de eligibilitatea  şi extrasele CF ataşate 

cererii de  finanţare  în  ceea  ce priveşte  sarcinile  care afectează  imobilul obiect al 

proiectului; 

solicitantul  nu  demonstrează  dreptul  de  proprietate/administrare  asupra 

infrastructurii  care  face  obiectul  investiţiei  (ex:  prin  ghidul  solicitantului  se  cere 

demonstrarea  dreptului  de  proprietate  iar  la  cererea  de  finanţare  sunt  ataşate 

contracte de închiriere, comodat etc. care atestă doar drept de folosinţă şi posesie; 

imobilele  şi  suprafeţele  înscrise  în  documentele  de  proprietate  nu  corespund  cu 

datele reale din teren şi cu descrierea acestora din cadrul documentaţiei); 

solicitanţii nu prezintă autorizări  şi acreditări necesare pentru activităţile propuse 

prin proiect; 

depunerea  spre  finanţare  a  unor  proiecte  în  care  au  fost  propuse  activităţi 

neeligibile conform ghidului solicitantului; 

cuprinderea  în  cererea  de  finanţare  a  unor  activităţi  economice  neeligibile  (ex: 

închirieri); 

activităţile  care  nu  au  fost    clar  identificate  şi  nu  sunt  corelate  cu  atribuţiile 

membrilor  echipei  de  proiect,  cu  calendarul  de  realizare  si  nici  cu  planificarea 

achiziţiilor publice; 

preluarea incorectă a unor sume din cadrul devizului general al investiţiei, în cadrul 

bugetului proiectului pe  linii bugetare. Sume  supraestimate  şi nefundamentate  în 

cadrul devizului general al investiţiei şi în cadrul bugetului proiectului; 

analizele cost ‐ beneficiu au fost incorect fundamentate şi elaborate; 

documentaţia proiectelor de execuţie este  incompletă pe capitole mari  (caiete de 

sarcini, proiect de postutilizare a construcţiilor, organizarea de şantier, necorelarea 

părţii  scrise  cu partea desenată,  lipsa  referatelor verificatorilor de proiecte, etc.), 

documentaţiile de specialitate nu erau semnate şi ştampilate de verificatori atestaţi 

pe specialităţi; 

lipsa avizelor solicitate prin certificatul de urbanism; 

Page 87: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

82  

solicitanţii nu analizează  suficient de  temeinic  soluţiile  tehnice  ce vor  fi adoptate 

prin  implementarea  cererilor  de  finanţare,  motiv  pentru  care,  în  etapa  de 

implementare apare necesitatea modificării acestora; 

depunerea  unor  documente  cu  termene  de  valabilitate  expirate  (ex.  certificate 

fiscale); 

necunoaşterea  conţinutului  propriei  cereri  de  finanţare  şi  a  conţinutului 

declaraţiilor  semnate  în  necunoştinţă  de  cauză,  pe  proprie  răspundere  (au  fost 

cazuri  în  care  beneficiarii  nu  cunoşteau  proiectul  elaborat  de  consultant,  ci  doar 

obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi realizate); 

stabilirea  unor  perioade  nerealiste  de  realizare  a  proiectului,  situaţie  ce  duce  la 

necesitatea întocmirii de acte adiţionale de prelungire a duratei de implementare a 

proiectului. 

 

3.3.3.2 Probleme apărute în etapa de Implementare a proiectelor 

În  etapa  de  implementare,  numeroși  beneficiari  de  finanțări  prin  POR  sau  POSCCE  au 

întâmpinat dificultăți atât de ordin intern cât și dificultăți de ordin extern precum cele generate 

de  cadrul  legislativ  și  instituțional  ce  reglementează  achizițiile  publice.  Aceste  probleme  au 

determinat,în  anumite  cazuri,  întârzieri  mari  în  implementarea  proiectelor  sau  în  situații 

extreme rezilierea contractelor de  finanțare. Dintre cele mai  importante probleme apărute  în 

procesul de implementare amintim următoarele: 

Probleme  în  aplicarea/interpretarea  legislației  în  domeniul  achizițiilor  publicele  către 

beneficiari 

Probleme  legate  de  realizarea  procedurilor  de  achiziţie  publică  care  au  necesitat 

ulterior solicitări de puncte de vedere de la ANRMAP. 

Neincluderea  în  documentaţia  de  atribuire,  în  devizul  general  al  lucrărilor  a  unei 

valori  de  10%  din  valoarea  lucrărilor  pentru  acoperirea  lucrărilor  diverse  şi 

neprevăzute,  fapt ce a dus  la  încheierea de acte adiţionale de majorare a valorii  la 

contractele de lucrări, acte adiţionale care au fost transmise de AMPOR spre avizare 

la ANRMAP;  

 

Întârzieri în derularea contractelor de finanțare 

Solicitări frecvente de acte adiţionale la contractele de finanţare pentru prelungirea 

perioadei  de  implementare,  modificarea  bugetului  proiectului  şi  solicitarea  de 

încheiere  a  unor  acte  adiţionale  cu  nerespectarea  prevederilor  contractului  de 

Page 88: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

83  

finanţare  în  ce  priveşte  termenele  de  depunere  a  acestora  (30/60  zile  înainte  de 

intrarea în vigoare);  

 

Calitatea scăzută a documentațiilor tehnice întocmite de firmele de proiectare 

Documentaţie tehnică de slabă calitate şi elaborarea unor documentaţii de atribuire 

cu informaţii tehnice incomplete – neactualizate ce nu sunt în totală concordanţă cu 

situaţia de pe teren, ceea ce a dus la necesitatea includerii unor lucrări suplimentare, 

suplimentării  valorii  lucrărilor  de  construcţie  prin  încheierea  de  acte  adiţionale  la 

contractele  existente  sau  desfăşurarea  unei  noi  proceduri  de  achiziţie  pe  obiecte 

bine identificate; 

 

Probleme  financiare  ale  beneficiarilor  și/sau  ale  firmelor  contractate  pentru  realizarea 

diferitelor lucrări/servicii 

Dificultăţi în asigurarea surselor de finanţare necesare derulării proiectelor, fapt care 

duce  la  modificări  frecvente  ale  graficului  de  rambursare,  nerespectarea 

prevederilor  Instrucţiunii  59  şi  întârzieri  în  rambursarea  cheltuielilor  şi  absorbția 

fondurilor, în special pe DMI 4.3 (prima licitaţie) şi DMI 3.4 

Prezentarea într‐un mod necorespunzător a cererilor de prefinanţare / rambursare şi 

a  anexelor  acestora,  ceea  ce  a  necesitat  întocmirea  de  clarificări  şi  prelungirea 

termenelor de verificare a acestora 

Situațiile  apărute  la  nivelul  firmelor  de  construcții  care  datorita  problemelor 

financiare  întâmpinate,  s‐au  aflat  in  imposibilitatea  de  a‐și  onora  contractele  de 

lucrări  încheiate,  fapt  care  a  dus  la  nefinalizarea  lucrărilor  până  la  data  de 

31.12.2015. 

Lansarea și implicit contractarea cu întârziere a  proiectelor din cadrul Axei prioritare 

1  ‐  Sprijinirea  dezvoltării  durabile  a  oraşelor  ‐  poli  urbani  de  creştere,  precum  și 

pentru Domeniul major de intervenție 3.4 – Apel 2014 

Întârzieri  la nivelul programelor  cauzate de  funcționalitatea  limitată  și de anumite 

blocaje  ce  au  afectat  funcționarea  eficientă  a  Sistemului  Unic  de  Gestionare  a 

Informațiilor pentru Instrumentele Structurale (SMIS)  

 

3.3.4 Propuneri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor alocate prin POR 2014‐2020 

 

Propuneri pentru  îmbunătățirea sistemului de evaluare, selecție  și contractare a proiectelor 

finanțate prin POR  2014‐2020 

Având  în  vedere  experiența  acumulată  pe  perioada  de  programare  2007‐2013, 

considerăm necesară aprobarea de către AMPOR  a supracontractării sumelor alocate la 

nivelul de 150% pentru fiecare prioritate de investiție/obiectiv specific. 

Page 89: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

84  

Întâlniri periodice (1 dată pe trimestru) între reprezentanții ADR și AMPOR în care să fie 

discutate  situațiile  apărute  în  cadrul  procesului  de  evaluare,  selecție  și  contractare  și 

stabilirea de comun acord a unor măsuri de îmbunătățire. Ar putea fi luată în discuție și 

varianta organizării videoconferințelor. 

Crearea unui  sistem electronic de  comunicare  între AMPOR  și ADR‐uri pe domenii de 

activitate (evaluare‐contractare,  implementare) care să permită o comunicare rapidă și 

eficientă a persoanelor implicate existând astfel posibilitatea ca răspunsurile AMPOR să 

fie luate în considerare ca variantă oficială și aplicate unitar de către toate ADR‐urile. 

Contractarea de evaluatori independenți de către ADR‐uri (vezi perioada precedentă de 

programare  când  au  fost  blocaje  în  desemnarea  de  evaluatori  independenți  de  către 

AMPOR.  Au  fost  cereri  de  finanțare  care  au  așteptat  aprox.  1  an    desemnarea  de 

evaluatori). 

Recomandările  formulate  de  evaluatorii  independenți  în  etapa  de  evaluare  tehnico‐

financiară ar trebui să vizeze aspecte care pot face obiectul verificării de către experții OI 

în  etapa  precontractuală  (buget  incorect,  necorelări,  etc.  și  nu  recomandări  de  genul 

corectării analizei cost‐beneficiu). 

Verificarea PT după semnarea contractului de finanțare pentru a evita neconcordanțele 

dintre acesta și documentația tehnico – economică și pentru o implementare eficientă a 

cererii de finanțare. 

 

Propuneri  privind  îmbunătățirea  legislației  și  a  practicilor  privind  aplicarea  și  verificarea 

respectării legislației în domeniul achizițiilor publice  

 

Elaborarea  unui  Ghid  al  achiziţiilor  publice  la  realizarea  căruia  să  participe  toate 

organele  de  control  de  la  nivel  naţional  (ANAP, Autoritatea  de  audit, U.C.V.A.P  etc.). 

Conţinutul  documentului  astfel  elaborat  să  fie  acceptat  de  toate  organele  de  control 

pentru  a  evita  aplicarea  de  amenzi/corecţii,  pe  o  speţă  acceptată  de  alt  organ  de 

control. 

Crearea  unui  cadru  legislativ  care  să  permită  instanţelor  de  judecată,  judecarea  de 

urgenţă  a  cazurilor  legate  de  derularea  procedurilor  de  achiziţii  publice,  precum  și  a 

proceselor între beneficiari și constructori, în special cele legate de finanţări din fonduri 

europene  şi  obligarea  acestora  la  emiterea  unor  soluţii  într‐un  termen  (ex. maxim  3 

luni),  care  să  permită  autorităţilor  contractante  finalizarea  procedurilor  şi 

implementarea proiectelor în termenele contractuale. 

Page 90: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

85  

 

Considerăm necesară  reglementarea modului de verificare a documentațiilor de către 

ANAP  în  sensul  ca  documentele  suport  transmise  spre  verificare  urmare  respingerii 

Documentaţiei,  sa  fie verificate de aceeaşi persoana  care  le‐a  solicitat, pentru a evita 

respingerea  documentaţiei  pe  baza  altor motive,  uneori  în  contradicţie  cu  solicitarea 

anterioară. 

Modificarea  legislației  in  domeniul  achizițiilor  publice,  care  sa  permită  autorităților 

contractante  sa  verifice  si  sa  solicite  ofertanților  clarificări  cu  privire  la  modul  de 

elaborare a ofertei financiare. Ex.  in cazul in care se constata preturi exagerat de mari in 

cadrul ofertelor. (In momentul de fata ANAP considera restrictiv solicitarea de clarificări 

ofertanților in toate situațiile in care nu avem  „preț neobișnuit de scăzut”). 

Posibilitatea Serviciului de Verificare Achiziții Publice și Conflict de Interese din cadrul OI 

de  a  solicita  2  clarificări  la  verificarea  dosarelor  de  achiziții.  In  momentul  de  fata 

conform procedurii de lucru se poate solicita o singura clarificare. 

Includerea in legislația achizițiilor publice a spetelor pentru care au fost aplicate corecții 

financiare ca fiind considerate criterii restrictive, pentru ca autoritățile contractante sa 

nu le mai prevadă in fisele de date a achizițiilor. 

Responsabilizare mai mare a observatorilor UCVAP  in sensul verificării mai  in detaliu a 

documentației procedurilor de achiziții publice. In momentul de fata aceștia fac doar o 

simpla verificare procedurala. 

Organizarea periodica de  întâlniri  intre organismele  implicate  in gestionarea fondurilor 

(OI‐uri,  AM‐uri,  ANAP  si    beneficiari),  in  scopul  armonizării  procedurilor  legislative  si 

abordarea unitara a legislației privind achizițiile publice. 

Îmbunătățirea procesului de comunicarea intre direcțiile / serviciile de la nivelul AMPOR 

(ex.  Direcția  Constatare  și  Stabilire  Nereguli  –  Serviciul  Verificare  Achiziții  Publice  si 

Conflict  de  Interese  care  au  o  abordare  diferita  in  ce  privește  confirmarea/ 

neconfirmarea neregulilor) si comunicarea acestora cu OI‐urile.  

Prezentarea mai detaliată în legislația privind achizițiile publice a documentelor minime 

care trebuie sa le întocmească autoritatea contractanta in cazul atribuirii directe, pentru 

dovedirea respectării principiului transparentei.   

Crearea  unui  cadru  legislativ  care  să  permită  Autorităților  Contractante  aplicarea  de 

penalități/sancțiuni inclusiv asupra subcontractanților/terților susținători pentru cota lor 

parte de implicare in derularea contractului de achiziție publică. 

Page 91: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

86  

Posibilitatea ca Autoritatea contractantă să emită documente constatatoare care conţin 

informaţii  referitoare  la  îndeplinirea  obligaţiilor  contractuale  inclusiv  pentru 

subcontractanți/terți susținători şi, dacă este cazul,  la eventualele prejudicii, precum și 

eliminarea  de  la  eventualele  proceduri  de  atribuire  a  acelor  subcontractanți/terti 

susținători  care  nu  şi‐au  îndeplinit  sau  şi‐au  îndeplinit  în  mod  defectuos  obligaţiile 

contractuale anterioare, fapt care a produs grave prejudicii beneficiarilor acestuia. 

Porpuneri pentru îmbunătățirea procedurilor în etapa de monitorizare a proiectelor finanțate 

din POR 2014‐2020 

Rapoartele  de  progres  ale  beneficiarilor  sa  fie  verificate  si  preluate  la  vizitele  de 

monitorizare trimestriale 

Vizitele  de  monitorizare  sa  fie  efectuate  trimestrial  la  toate  proiectele  aflate  in 

implementare. 

Actualizările de contracte de finanțare pe cat posibil sa fie evitate. In cazul  in care este 

absolut  necesar  sa  nu  se  aplice  retroactiv,  ci  doar  pentru  beneficiarii  ce  urmează  a 

încheia noi contracte. 

Utilizarea de către   AM POR  si de  către Autoritatea de Audit a arhivei electronice. Ca 

urmare se vor diminua raportările lunare, o parte din documentele justificative la actele 

adiționale, etc. 

Notificările de modificare  a  echipei de  implementare  sa nu  se mai  accepte decât din 

motive bine întemeiate (ex. plecarea persoanei din instituție, deces, concediu maternal, 

boala).  Acest  lucru  se  poate  realiza  prin  introducerea  unei  clauze  in  contractul  de 

finanțare sau o instrucțiune emisa de AMPOR). 

Numărul maxim  de  acte  adiționale  de  prelungire  a  perioadei  de  implementare  sa  fie 

maxim 3  (de evitat cazul CJ Harghita , SMIS 1222 unde sunt 12 AA). 

Propunem ca actele adiționale de prelungire si celelalte modificări contractuale (buget, 

achiziții, indicatori) sa se facă pe o varianta standard, simplificata ( model – instrucțiunea 

nr.91 a AM POR). 

3.4. Proiecte de succes la nivelul Regiunii Centru 

 

Este destul de greu să selectezi un singur proiect din multitudinea de proiecte implementate cu 

succes în Regiunea Centru şi imposibil să găseşti un proiect care să fie reprezentativ pentru un 

întreg  Program  Operaţional.  Cu  toate  acestea,  considerăm  că  formularea  unor  standarde 

minimale  și  stabilirea  unor  condiții  obligatorii  ajută  la  selectarea  pe  baze  obiective  a  unor 

Page 92: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

87  

proiecte de succes. În acest sens, considerăm că un proiect reprezentativ ar trebui să satisfacă 

cel puțin patru din cele cinci condiții prezentate mai jos: 

‐ proiectul are o contribuție evidentă la atingerea obiectivelor programului 

‐  proiectul  are  un  impact  semnificativ  în  ce  privește  dezvoltarea  economico‐socială, 

determinând un lanț de efecte pozitive  

‐ proiectul contribuie  la promovarea principiului egalității de  șanse  și a principiului dezvoltării 

durabile 

‐ lipsa problemelor majore în etapa de implementare a proiectului   

‐ proiectul are asigurată o sustenabilitate pe termen lung a rezultatelor 

Exemplele ce urmează a fi prezentate au menirea de a evidenţia rezultate concrete și beneficii 

pentru cetățeni și  întreprinderi, precum și pentru dezvoltarea socio‐economică  în general care 

au  fost obţinute prin proiectele  finanțate din  fonduri europene  în  cele 6  judeţe  ale Regiunii 

Centru.  Nominalizarea  proiectelor  în  cadrul  acestor  exemple  nu  înseamnă  că  situaţiile 

prezentate nu pot să se regăsească şi la nivelul altor proiecte. 

3.4.1. Programul Operaţional Regional (POR) 

 

Județul Alba  

 

Trei proiecte cu finanțare nerambursabilă REGIO, au dus la reconstituirea şi punere în valoare a 

Cetății  a Alba Carolina,  cea mai mare  și  cea mai bine păstrată  fortificaţie de  tip Vauban din 

România   

Beneficiar:Municipiul Alba Iulia   

Axa 1 DMI 1.1, Subdomeniul Centre urbane 

Axa 5 DMI 5.1 – Investiții în reabilitarea obiectivelor de patrimoniu  

Valoare  totală  proiecte  43,20  milioane  euro,  din  care  26,49  milioane  euro  fonduri 

nerambursabile 

 

Obiectiv general:Modernizarea infrastructurii cultural – istorice aferente Cetăţii Alba Iulia şi 

restaurarea, protecţia, conservarea patrimoniului cu potenţial turistic aferent, în vederea 

valorificării sale, pe criterii durabile şi competitive, în circuite turistice naţionale / internaţionale 

şi sprijinirii creşterii economice a Regiunii de Dezvoltare Centru. 

Obiectiv specific:   Reabilitarea, reconstituirea şi punerea  în valoare a  laturii de vest,  îngropată 

in 1919, a  traseelor nordic estic  şi  sudic precum  si a  zonei  interioare a Cetăţii Alba Carolina, 

fortificaţia  de  tip  Vauban  (anteşanţuri,  contragărzi,  şanţuri  principale,  raveline,  bastioane), 

Page 93: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

88  

monument  de  patrimoniu  de  importanţă  naţională,  respectiv  punerea  în  valoare  a  unui 

ansamblu valoros în suprafaţă de 46.294 mp. 

   

Trebuie să vă aduceţi un aparat foto pentru a descoperi o cetate istorică, o mare parte excavată 

de  sub  pământ,  restaurată  şi  redată  publicului,  cu  alei,  parcuri  şi  drumuri  noi,  unde  găsiți 

evenimente şi personaje istorice la tot pasul. E nevoie doar de câteva ore petrecute la Alba Iulia 

pentru a‐ți arăta ţie şi a le demonstra tuturor celor care te însoţesc, că întoarcerea în timp este 

posibilă. Un  timp al  regăsirii de  sine,  într‐un  loc  în care  Istoria a avut curajul  să  reînvie,  să‐și 

retrăiască  tinerețea din nou: Cetatea Alba Carolina. O  fortificație  renăscută după  trei  secole, 

datorită fondurilor nerambursabile investite. Povestea acestei cetăţi trebuie trăită pe viu, ca să 

vedeți rolul fondurilor europene în schimbarea vieții oamenilor. 

 

Județul Brașov 

 

Proiecte: Amenajare de staţii capăt de linie pentru mijloacele de transport în comun   

Pasaj rutier calea  ferată – Str.  Independenţei / Pasaj rutier –Str.  Independenţei Dublare pasaj 

rutier Fartec 

Drumuri acces zona economică CORESI 

Beneficiar: Municipiul Brașov 

Axa 1, DMI 1.1, Subdomeniul “Poli de creștere ” 

Valoare  totală  proiecte  25,53  milioane  euro,  din  care  20,11milioane  euro  fonduri 

nerambursabile 

 

Aceste proiecte au vizat creşterea calităţii vieţii şi crearea/menţinerea de noi locuri de muncă în 

Polul  de  Creştere  Braşov,  prin  reabilitarea  infrastructurii  urbane  şi  îmbunătăţirea  serviciilor 

urbane,  inclusiv  transportul urban  şi mobilitatea populaţiei. Fluidizarea  traficului  și  reducerea 

ratei de deplasare în interiorul municipiului Brașov. Creșterea cu un procent de 1% ai numărului 

de utilizatori ai mijloacelor de transport în comun la nivelul municipiului Brașov. Îmbunătățirea 

condițiilor de mediu prin reducerea consumului de carburanți și diminuarea emisiilor poluante. 

Reorientarea cetăţenilor spre transportul ecologic, ca urmare a amenajării de trotuare şi piste 

de ciclişti. 

După mai bine de doi ani de  investiții și  lucrări fluența traficului  în cel mai mare oraș din sud‐

estul Transilvaniei a crescut mult. Acum, existând pasaje rutiere peste două mari  intersecții  și 

calea ferată,  legăturile dinspre Centru spre  ieșirile din municipiu sunt mult mai rapide.  În plus 

cei  care  vin  în  oraș  au  posibilitatea  de  a‐și  lăsa mașinile  la  periferie,  urmând  să  folosească 

transportul public pornind din noile stații de   capăt de  linie. Nu  întâmplător municipiul Brașov 

este printre primele care si‐a definitivat un Plan de Mobilitate Urbană pentru perioada 2014‐

2020, iar zona Coresi este acum în plină desfășurare. 

Page 94: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

89  

Județul Covasna 

 

Proiect: Reabilitare drum judeţean DJ 121 Covasna – Zăbala – Imeni – Catalina – Târgu Secuiesc, 

judeţul Covasna 

Beneficiar: Județul Covasna  

Axa 2, DMI 2.1 – Infrastructură rutieră 

Valoare  totală  proiect:  13,78  milioane  euro,  din  care  11,30  milioane  euro  fonduri 

nerambursabile 

 

Obiectivul  general  al  proiectului  l‐a  constituit  îmbunătăţirea  infrastructurii  de  transport  pe 

traseul DJ 121,  și asigurarea conexiunii acestuia  la rețeaua de drumuri naționale  și  la rețeaua 

TEN, cu scopul de a  îmbunătăți accesibilitatea regională, mobilitatea populației  și a bunurilor, 

determinând o dezvoltare durabilă a regiunii. 

Obiective specifice:  

•  Creșterea gradului de siguranță a circulației; 

•  Fluidizarea traficului, datorită creșterii vitezei medii de deplasare, reducerea timpului de 

călătorie; 

•  Eficientizarea transportului public de persoane și a transportului de mărfuri și servicii. 

 

Poate nu avem timp să ne oprim la un tratament complet de sănătate cardiacă și pulmonară în 

județul Covasna. Dar, trecând prin județ, putem face o scurtă cură de sănătate, respirând un aer 

curat,  să  ne  relaxăm  privind  peisajele  scăldate  în  verde  crud,  munții  semeți  și  apele 

tămăduitoare. Drumuri sigure, reparații mai puține la mașini, potențial de dezvoltare turistică și 

economică, au  fost beneficiile atrase prin  fondurile europene. La doar câţiva pași distanță de 

acest drum se găsesc izvoare minerale deosebite, curative, dar şi  oraşe care ilustrează dorinţa 

oamenilor locului, de a crea şi întreţine frumosul.  

 

Județul Harghita 

 

Proiect: Reabilitarea, modernizarea  şi echiparea Liceelor “Marton Aron”  şi “Segito Maria“ din 

Miercurea Ciuc 

Beneficiar: Municipiul Miercurea Ciuc 

Axa 3, DMI 3.4. – Infrastructură educațională 

Valoare totală proiect 5,75 milioane euro, din care 4,67 milioane euro fonduri nerambursabile 

 

Obiectivul general: reînnoirea celor două unități de  învățământ obligatoriu cu rază de servire 

județeană prin reabilitarea, modernizarea, echiparea IT și dotarea cu echipamente și materiale 

didactice.  

Page 95: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

90  

Obiectivele  specifice:  

- Creșterea gradului mediu de utilizare a unității școlare; 

- Creșterea numărului tinerilor acceptați la instituții de învățământ superioare; 

- Îmbunătățirea calității educației și sporirea performanțelor elevilor; 

- Creșterea gradului de dotare cu echipamente didactice avansate și interactive. 

 

E  cea mai mare  clădire  școlară din Transilvania    și are o  istorie de peste 100 de ani,    care a 

transformat‐o  în  monument  istoric  și  punct  de  atracție  turistică  pentru  cei  ce  trec  prin 

municipiul Miercurea Ciuc. Clădiri vechi,  la care s‐au făcut cândva doar reparații de mântuială, 

săli de curs dotate precar  sunt deja  istorie, datorită acestui proiect care oferă  celor 1200 de 

elevi  săli  de  curs  și  tehnologie  din  secolul  XX  ‐  table  interactive,  calculatoare,  mobilier, 

proiectoare video noi. Acum educația e o plăcere, și pentru elevi și pentru profesori. Iar turiștii 

se  pot  uita  la  cele  trei  vitralii  care  filtrează  lumina,  păstrând  tăcerea  necesară  studiului. 

Recomandarea  noastră  este  să  treceți  prin  fața  liceului  când  e  întuneric  afară  și  veți  fi 

impresionați  de  vitraliile  de  mari  dimensiuni  reprezentând‐o  pe Sfânta  Maria şi 

Sfinţii  Ştefan şi Emeric. 

 

Județul Mureș 

 

Proiect: Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Tîrgu Mureș   

Beneficiar: SC Multinvest SRL 

Axa 4, DMI 4.1 – Investiţii pentru sprijinirea mediului de afaceri 

Valoare totală proiect 6,58 milioane euro din care 3,33 milioane euro fonduri nerambursabile 

 

Obiectivul general al proiectului a constat în atragerea investiţiilor interne şi externe în scopul 

sprijinirii dezvoltării economice şi sociale durabile la nivel local şi regional. 

Obiective specifice:  

•  Construirea unei clădiri de birouri de tip Business Center; 

•  Dotarea  corespunzătoare  pentru  funcţionarea  optimă  a  clădirii,  cu  respectarea 

prevederilor referitoare la soluţiile informatice, protecţia mediului şi eficiența energetică; 

•  Ocuparea  Business  Center‐ului  cu  firme  de  consultanţă  şi  proiectare,  care  să  ofere 

servicii  complete  de:  arhitectură  –  construcţii,  organizarea  investiţiilor,  transport  urban  şi 

internaţional,  activităţi  în  domeniul  imobiliarelor,  servicii  de  marketing,achiziţii  publice, 

consultanţă  în  obţinerea  finanţărilor  din  fonduri  structurale,  consultanţă  pentru  dezvoltarea 

activităților  în domeniul turismului; 

•  Crearea a 60 de noi locuri de muncă în cadrul firmelor găzduite. 

Pentru atingerea acestor obiective, rezultatele activităţii din cadrul proiectelor au vizat: 

Page 96: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

91  

•  Realizarea unui imobil de birouri State‐Of‐The‐Art, impresionant prin impact, inteligenţă, 

eficienţă şi noutate, cu 8 niveluri; 

•  Dotarea  clădirii  cu  echipamente  de  ultimă  generaţie, mobilier  şi  accesorii  care  oferă 

locatarilor condiţii excelente pentru desfăşurarea activităţilor; 

•  Ocuparea Business – Center  la finalizarea  investiţiei cu 11 microîntreprinderi şi 3  IMM‐

uri cu care s‐au încheiat deja contracte de închiriere. 

 

Amplasat  în centrul  istoric al municipiului Târgu‐Mureș, acest Centru de Afaceri este opțiunea 

ideală pentru  companiile  care doresc  să‐și desfășoare activitatea  în  zona de maxim  interes a 

orașului.  Construcția  modernă  care  beneficiază  de  un  sistem  integrat  de  management 

electronic  al  clădirii, este  considerată o  "clădire  inteligentă".  Fondurile europene  investite  în 

această clătire, prima clădire „verde” din Târgu Mureș și a patra de acest gen din România, vor 

susține găzduirea în această construcție a unor proiecte inovatoare bazate pe tehnologiile verzi. 

Și când ne gândim că această firmă și‐a început activitatea cu doar 4 angajați în urmă cu 20 de 

ani! 

 

Județul Sibiu 

 

Proiect: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului 

Clinic Judeţean Sibiu   

Beneficiar:Județul Sibiu 

Axa 3, DMI 3.1.  Investiţii pentru infrastructura serviciilor medicale ambulatorii 

Valoare totală proiect 1,70 milioane euro, din care 1,33 milioane euro fonduri nerambursabile 

 

Obiectivul  general  al  proiectuluia  constat  în  dezvoltarea  sistemului  public  de  sănătate  prin 

îmbunătățirea infrastructurii serviciilor medicale.  

Obiectiv specific:  

Creșterea  calității  serviciilor  medicale  oferite  populației  prin  reabilitarea,  modernizarea  și 

dotarea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului Clinic Județean Sibiu 

 

Servicii  și  asistență  medicală  de  calitate.  O  gândire  strategică  pe  termen  lung  spune  că 

prevenția și  intervenția  în stadii  incipiente ajută  la reducerea consistentă a costurilor. Greu de 

realizat în cabinete uzate, cu echipamente defecte, majoritatea având peste 30 de ani, cu dotări 

insuficiente  și  instalații  vechi  de  decenii.  Fondurile  alocate  de  Guvern  au  fost  insuficiente, 

ajungeau  pentru  a  putea  cârpi  câte  un  zid  fisurat,  plin  de  igrasie  sau  pentru  câteva  truse 

sanitare.  Prin  fondurile  alocate  prin  acest  proiect  european,  14  noi  cabinete  s‐au  alăturat 

celorlalte 21 existente, pentru deservirea celor peste 400 mii de locuitori ai județului Sibiu, iar 

Page 97: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

92  

toate  cabinetele  dotate  cu  aparatură  nouă  și  performantă.  Acum,  altfel muncesc medicii  și 

personalul medical, iar pacienții pot zâmbi mulțumiți în timp ce așteaptă să intre la consult. 

 

Trei proiecte de dotare a echipajelor de  Intervenție în Situații de Urgență din Regiunea Centru 

Beneficiar: Asociația de Dezvoltare Intercomunitara "Centrul Transilvaniei"  

Axa 3 DMI 3.3 Modernizarea şi dotarea structurilor de intervenție în situaţii de urgenţă 

Valoarea  totală  a  proiectelor  14,60  milioane  euro,  din  care  11,87  milioane  euro  fonduri 

nerambursabile 

 

Obiectivul  general  al  proiectelor  îl  constituie  creşterea  gradului  de  siguranţă  a  populaţiei, 

indiferent  de  localizarea  așezămintelor  umane,  prin  creşterea  calităţii  serviciilor  pentru 

siguranţă  publică  şi  de  asistenţă medicală  în  situaţii  de  urgenţă,  în  vederea  sprijinirii  unei 

dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrate teritorial la nivelul Regiunii 7 Centru. 

 

Obiective specifice:  

• Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru 

prin reducerea timpului de intervenţie  pentru acordarea primului ajutor calificat şi 

pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, indiferent de locul acestora, de la 79 minute 

la 62 minute. 

• Întărirea colaborării între judeţele Regiunii Centru şi a regiunii cu judeţele limitrofe, 

în perspectiva îmbunătăţirii siguranţei populaţiei din aceste judeţe, în 9 luni de la 

finalizarea proiectului. 

• îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru 

prin reducerea timpului de intervenţie, indiferent de locul acesteia: 

‐ pentru acordarea primului ajutor calificat şi  

‐ pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 

• Întărirea colaborării între judeţele regiunii, în perspectiva îmbunătăţirii siguranţei 

populaţiei. 

 

Viață,    sănătate,  siguranță,  încredere! Pentru mai mult de 2 milioane de  locuitori ai Regiunii 

Centru, dar și pentru toți cei ce ne vizitează.  

Acestea sunt rezultatele obținute prin aceste trei proiecte de anvergură și un parteneriat între 

cele 6  județe componente ale Regiunii Centru. Un proiect care s‐a născut  în Regiunea Centru, 

care a vizat întreaga regiune, și care, datorită relevanței s‐a extins, prin preluarea sa către toate 

regiunile României, devenind național. Un proiect datorită căruia în caz de accident, calamități 

sau dezastre, echipajele de  intervenție  în situații de urgență dispun de mijloace de intervenție 

performante, de echipamente de ultimă generație, de oameni  instruiți și acționează eficient și 

intervin  la  timp.  Salvează  vieți,  redau  speranțe.  Prin  proiectele  Regio  s‐au  achiziționat  16 

Page 98: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

93  

ambulanţe de prim ajutor, 2 ambulanţe de terapie  intensivă, 22 de autospeciale pentru  lucrul 

cu apă şi spumă de capacitate mică, 4 auto‐speciale pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate 

mare, un centru regional pentru situaţii de urgenţă și au fost dotate 40 unităţi mobile pentru 

intervenţii în astfel de situaţii.   

 

3.4.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) 

 

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3 

 

PROIECT – Îmbunătățirea avantajului competitiv al societății SC Matec CNC Technik SRL prin 

extinderea procesului productiv de componente pentru industria automotive şi energetică cu 

tehnologii  inovative  de  nivel  high‐tech  și  infrastructura  ecoeficientă,  având  rol  major  în 

dezvoltarea durabilă a companiei (SMIS 38817) 

Beneficiar –SC MATEC CNC TECHNIK SRL, Parc Industrial, Parcela 22, Sura Mica, Sibiu, jud. Sibiu 

 

Obiectivul  proiectului  –Creșterea  productivității  și  eficienței  operaționale  a  activității  de 

producție în cadrul companiei SC Matec CNC Technik SRL în vederea consolidării competitivității 

pe piața de componente pentru  industria energiilor alternative  și automatice prin achiziția de 

tehnologie  high‐tech  care  să  permită  dezvoltarea  și  valorificarea  potențialului  inovativ  al 

întreprinderii cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și egalitatea de șanse, prin: 

- extinderea  spațiului  de  producție  în  vederea  creșterii  capacităților  de  producție  și 

organizarea acestora după conceptul de LEAN Manufacturing 

- inovarea procesului de producție prin achiziționarea de echipamente high‐tech 

- extinderea gamei de produse și creșterea capacității de producție pentru cele existente 

- crearea unui proces de producție durabil 

- absorbția de forță de muncă pe plan local  

 

Rezultate așteptate / obținute:  

- Suprafaţa de producţie construită prin proiect (hală) – 2.317 mp / 2.317 mp 

- Echipamente achiziționate – 11 / 11: 

1. Strung CNC (5)  

2. Mașina debitat (2)  

3. Aparat măsurare 3D  

4. Aparat măsurare conuri,  

5. Compresor (2) 

- Locuri de muncă nou create ‐ 21/ 27 

- Locuri de muncă menținute–108 / 121 

Page 99: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

94  

- Creșterea cifrei de afaceri – cu46,94%   

 

Valoarea totală a proiectului – 13.975.418 lei 

Finanțare nerambursabilă contractată–6.364.762.00 lei 

Finanțare nerambursabilă plătită–6.351.742,50lei 

 

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3 

Proiect – Achiziţia de echipamente tehnologice, performante în cadrul SC Terwa Romania SRL 

în vederea creării unui flux de producţie inovativ (SMIS 39634) 

 

Beneficiar–SC TERWA ROMANIA SRL, comuna Cristian, jud. Brașov 

 

Obiectivul  proiectului:  Dezvoltarea  economică  a  societății  prin  tehnologizare  odată  cu 

achiziționarea  echipamentelor  inovative,  conforme  cu  standardele  la  nivel  internațional  în 

vederea creșterii cotei de piață deținută  în ceea ce privește domeniul principal de activitate, 

respectiv  producerea  de  repere metalice  pentru  industria  auto  și  a  construcțiilor  (cârlige  de 

remorcare auto, sisteme de fixare, sisteme de ancorare și diverse componente pentru sisteme 

de remorcare) 

Rezultate așteptate / obținute: 

- Echipamente de ultimă generație achiziționate 8 / 8 : 

1. Centru de prelucrare – 2 buc 

2. Mașina de rulat filete – 2 buc 

3. Mașina de măsurat in coordonate – 1 buc 

4. Mașină de testat in tracțiune – 1 buc 

5. Motostivuitor ‐ 2 buc 

- Locuri de muncă nou create – 24 / 24 

- Locuri de muncă menținute – 142 / 179 

- Creșterea cifrei de afaceri – cu 11,95%   

 

Valoarea totală a proiectului – 4.678.333 lei 

Finanțare nerambursabilă contractată–2.240.713 lei 

Finanțare nerambursabilă plătită–2.233.629,99 lei 

 

 

 

 

 

 

Page 100: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

95  

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A2 Apel 4 

Proiect – Creșterea competitivităţii societății prin achiziția de tehnologii destinate producției 

de mobilier de grădină (SMIS 43052) 

 

Beneficiar –SC  BUCIN MOB SRL, Reghin, str. Mihai Eminescu, nr.113, județ Mureș 

 

Obiectivul  proiectului:  Creşterea  competitivităţii  şi  productivităţii  economice  bazându‐se  pe 

principiile dezvoltării durabile,  în vederea participării active a societății SC BUCIN MOB SRL  la 

consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv, prin: 

- Creșterea capacității maxime de producție mobilier de grădină prin inovarea proceselor de 

producție cu 31,57 % 

- Îmbunătățirea  fluxului  tehnologic  prin  eliminarea  operațiilor  care  determină  apariția 

timpilor morți în procesul de producție și influențează calitatea produselor 

- Creșterea gradului de novare pe sectorul de producție mobilier de grădină 

Rezultate așteptate/ obținute: 

- Echipamente achiziționate – 6 / 6 

1. Maşină de calibrat şi șlefuit între straturi 

2. Maşină automată de şlefuit şi aplicat lac UV pe canturi semiprofilate 2 buc. 

3. Instalaţie de aspiraţie şi filtrare pulberi 

4. Instalaţie de finisaj pentru panouri plane 

5. Instalaţie de umidificare a aerului 

- Locuri de muncă nou create – 22 / 22 

- Locuri de muncă menținute – 107 / 117 

- Creșterea cifrei de afaceri – cu peste 12% 

 

Valoarea totală a proiectului – 1.746.554,66 lei 

Finanțare nerambursabilă contractată–1.064.910,19 lei  

Finanțare nerambursabilă plătită–1.052.268,14 lei 

 

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3 

Proiect  –  Creşterea  competitivităţii  SC  D–TOYS  SRL  prin  achiziţia  unui  echipament  înalt 

tehnologizat(SMIS 42504) 

Beneficiar – SC  D‐TOYS  SRL, str. Vulturilor nr 9, localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna 

Obiectivul  proiectului:    Valorificarea,  modernizarea  şi  creşterea  competitivităţii  sectorului 

productiv al SC D–TOYS SRL, creşterea sustenabilă  a competitivităţii mediului de afaceri  local, 

regional şi naţional, prin: 

- creşterea calitativă a produselor şi micşorarea duratei de execuţie a operaţiunilor 

Page 101: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

96  

- îmbunătăţirea  continuă  a  performanţelor  de  securitate,  mediu,  timp  şi  cantitate  prin 

orientarea sistematică spre nevoile actuale 

- dezvoltarea portofoliului de clienţi la nivel local, regional şi naţional. 

- respectarea egalităţii de  şanse  şi a  tratamentului egal  între  femei  şi bărbaţi,  interzicerea 

discriminărilor în cadrul relaţiilor de muncă 

 

Rezultate așteptate/ obținute: 

- Echipamente achiziționate: 1 linie complet automată pentru fabricarea cutiilor rigide 

- Locuri de muncă nou create: 5 / 5 

- Locuri de muncă menținute:87 / 88 

- Creșterea cifrei de afaceri: cu peste 11%  

 

Valoarea totală a proiectului – 2.274.842,64 lei 

Finanțare nerambursabilă contractată–1.064.998,22 lei 

Finanțare nerambursabilă plătită–1.063.510,40 lei 

 

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A2 Apel 4 

Proiect ‐ Creşterea competitivităţii economice a S.C Maria Production SRL prin achiziţia de 

utilaje specifice procesului de producţie mobilier (SMIS 42775) 

 

Beneficiar: SC MARIA PRODUCTION SRL, Câmpeni Str. Gării Nr. 17, jud. Alba   

Obiectivul  proiectului : Modernizarea  fluxului  tehnologic de producție prin  achiziționarea de 

utilaje de producție  cu un  ridicat nivel de  tehnologizare  și  automatizare,  certificate  conform 

celor mai  înalte  standarde  de  calitate  internaționale  specifice,  având  o  tehnologie  nouă  de 

maxim 3 ani și nu în ultimul rând prietenoase cu mediul, prin: 

- eliminarea  fazelor  manuale  din  procesul  tehnologic  prin  automatizarea  fluxului  de 

producție 

- reducerea costurilor de producție prin minimizarea pierderilor de producție 

- creșterea calității produselor oferite pe piață și diversificarea gamei sortimentale 

- creșterea calității produselor oferite pe piață și diversificarea gamei sortimentale 

 

Rezultate așteptate / obținute: 

- Echipamente achiziționate: 13 / 13 

1. Linie de finisaj  mobilier (1), 

2. Mașina de șlefuit orizontala cu role si tampon (1),  

3. Mașina de scobit cu 2 mese (1), 

4. Mașina de cepuit cu 2 mese (1),   

5. Ferăstrău pentru formalizat panouri (1),  

Page 102: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

97  

6. Mașina de profilat (1),  

7. Mașina de prelucrat prin așchiere (1),  

8. Mașina de sculptat prin copiere 1  buc,  

9. Mașina de întreținut freze si burghie 1 buc , 

10. Mașina de intretinut pânze circular1 buc,  

11. Mașina de întreținut pânze panglică 1 buc,  

12. Mașina de întreținut cuțite plane 1 buc  

13. Compresor cu șurub (1),   

- Locuri de muncă nou create:10 / 14 

- Locuri de muncă menținute – 52 / 61 

- Creșterea cifrei de afaceri: cu 10% 

Valoarea totală a proiectului – 1.793.150,43 lei 

Finanțare nerambursabila contractată –1.018.380,33 lei 

Finanțare nerambursabila plătită–950.902,10 lei 

 

Axa 1 DMI 1.1. Operațiunea 1.1.1. A1 Apel 3 

Modernizarea activității de fabricare la Cetate Production SRL (SMIS 40211) 

 

Beneficiar:  SC  CETATE  PRODUCTION  SRL,  Sat  Subcetate,  Comuna  Zetea,  nr.  201/A,  Jud. 

Harghita 

Obiectivul  proiectului:  Creșterea  competitivității  întreprinderii  CETATE  PRODUCTION  SRL  pe 

piața internă și internațională, prin modernizarea atelierului de fabricare de blaturi din lemn și 

creșterea capacității de producție. 

Obiective specifice:  

- Modernizarea fluxului tehnologic de fabricare a blaturilor din lemn pentru bănci și mese cu 

echipamente de prelucrare înalt‐tehnologizate 

- creșterea capacității de producție și a calității produselor fabricate 

- consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv al regiunii și implicit al țării 

- creșterea productivității și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul UE 

 

Rezultate așteptate: 

- Echipamente achiziționate: 4 / 4 

1. Maşină de rindeluit – 1 bucată 

2. Maşină de rindeluit cherestea pe 4 feţe – 1 bucată 

3. Maşină de găurit şi vopsit automată – 1 bucată 

4. Maşină automată de lăcuit canturi – 1 bucată 

- Locuri de muncă nou create: 6 / 6 

- Locuri de muncă menținute – 109 / 168 

Page 103: Strategia absorbtie

Contribuția fondurilor europene la procesul de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru 

98  

- Creșterea cifrei de afaceri: cu21% 

 

Valoarea totală a proiectului – 2.311.625,86lei 

Finanțare nerambursabilă contractată–1.121.415,18lei 

Finanțare nerambursabilă plătită–1.075.899,63 lei 

Elemente obligatorii pentru un proiect de succes 

 

Datorită varietăţii Programelor Operaţionale şi a beneficiarilor nu se poate vorbi de o „reţetă” 

general valabilă  care garantează  succesul unui proiect, dar există anumite  „ingrediente”  care 

influenţează reuşita unui proiect.  

Orice  proiect  înainte  să  fie  scris  ar  trebui  să  înceapă  cu  o  analiză.  Analiza  presupune 

identificarea  unei  nevoi  reale  și  încadrarea  proiectului  într‐o  strategie  sectorială  sau  de 

dezvoltare  regională/  locală,  apoi  a  condiţiilor  de  eligibilitate  şi  a  resurselor  financiare  (sunt 

eu,beneficiarul, capabil să îmi asum financiar implementarea proiectului?). 

Trecând  la  partea  de  scriere  a  proiectului  sunt  esenţiale  cunoştinţele  în  domeniul 

managementului  de  proiect  ale  consultantului  care  elaborează  proiectul.  Elaborarea  unui 

proiect  bazându‐se  pe  proceduri,  concepte  şi  terminologii  specifice,  deoarece  aceasta  nu 

presupune doar cunoaşterea ghidului solicitantului, anexele acestuia şi legislaţia la care se face 

referire in ghid, într‐un proiect se îmbină de obicei mai multe domenii, precum: Management, 

Marketing, Tehnic, Resurse Umane. 

Un alt factor important este comunicarea între beneficiarul proiectului şi consultantul care scrie 

proiectul, mai ales  în cazul  în care beneficiarul este  lipsit de experienţă şi corelarea  la nivelul 

UAT‐urilor  a  diferitelor  departamente  implicate  în  procesul  de  implementare  a  proiectelor 

pentru a avea o abordare unitară şi a fluidiza implementarea proiectelor. 

În multe  cazuri,  beneficiarul  ajuns  în  etapa  de  implementare  consideră  că  proiectul  este  un 

succes, în realitate nu e chiar aşa. Trebuie pus în practică tot ceea ce s‐a scris în proiect, trebuie 

respectată  legislaţia  şi  indicaţiile ghidului  solicitantului pe perioada de  implementare  şi post‐

implementare,  trebuie  urmăriţi  indicatorii  (în  ce  măsură  sunt  realizaţi).  Iar  dacă  la  finalul 

proiectului  s‐a  rambursat  suma  eligibilă  în  totalitate,  s‐au  obţinut  şi  menţinut  indicatorii 

asumaţi,  iar  problema  identificată  a  fost  soluţionată  ca  urmare  a  efectelor  proiectului 

implementat,  atunci  se  poate  afirma  că  “proiectul  a  fost  de  succes”.

Page 104: Strategia absorbtie

 

99 

4. Politici și instrumentele de finanțare europeană în perioada de programare 

2014‐2020 

4.1.  Strategia  Uniunii  Europene  ‐  Europa  2020.  Noua  abordare  a  politicii  europene  de 

coeziune în perioada 2014‐2020 

 

Lansată  în  anul  2010,  Strategia  Europa  2020  își  propune  să  sprijine  creșterea  economică  și 

ocuparea forței de muncă. Strategia vizează eliminarea deficiențelor  în procesul de dezvoltare 

durabilă  și  crearea  condițiilor  favorabile pentru o  creștere economică  inteligentă, durabilă  și 

favorabilă incluziunii.45 Acestea din urmă sunt și cele trei priorități stabilite în cadrul strategiei.  

Pentru  a  realiza  acest  lucru  până  la  finalul  anului  2020,  Uniunea  Europeană  și‐a  fixat  cinci 

obiective  esențiale  propuse  în  cadrul  celor  cinci  domenii  de  interes:  ocupare,  inovare, 

schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.  

 

Tabel 4.1 Obiectivele europene și indicatorii aferenți prevăzuți în Strategia 202046 

Obiectivul european pentru anul 2020 

Indicatorul  

1. Ocuparea forței de muncă  Rata de ocupare a  forței de muncă de 75%  în rândul populației cu vârste cuprinse  între 20  și 64 de ani 

2. Cercetare și dezvoltare  Alocarea  a  3%  din  PIB‐ul  Uniunii  Europene pentru cercetare și dezvoltare 

3.  Schimbări  climatice  și  utilizarea durabilă a energiei 

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990 

Creșterea  ponderii  surselor  de  energie regenerabile până la 20% 

Creșterea cu 20% a eficienței energetice 4. Educație  Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie 

a școlii 

Creșterea  la peste 40% a ponderii absolvenților de  studii  superioare  în  rândul  populației  în vârstă de 30‐34 de ani 

5.  Lupta  împotriva  sărăciei  și excluziunii sociale 

Reducerea  cu  cel  puțin  20  de  milioane  a numărului de persoane care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și excluziunii sociale 

                                                            45 Comisia  Europeană,  ”Europa  2020,  pe  scurt”,  http://ec.europa.eu/europe2020/europe‐2020‐in‐a‐nutshell/index_ro.htm 46  Comisia  Europeană,  ”Obiectivele  Europa  2020”,  http://ec.europa.eu/europe2020/europe‐2020‐in‐a‐nutshell/targets/index_ro.htm 

Page 105: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

100  

Aceste obiective definesc poziția pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în anul 2020 

din punct de vedere al unor parametri majori. În același timp, cele cinci obiective sunt comune, 

urmând  a  fi  realizate  prin  acțiuni  la  nivel  național  și  european.  De  asemenea,  obiectivele 

propuse  prin  Strategia  Europa  2020  sunt  interdependente  și  se  susțin  reciproc.  De  pildă, 

progresele  în  plan  educațional  contribuie  la  îmbunătățirea  perspectivelor  profesionale  și  la 

reducerea  sărăciei. Un alt exemplu este acela că mai multă cercetare  și  inovație precum  și o 

utilizare  mai  eficientă  a  resurselor  ne  ajută  să  devenim  mai  competitivi  și  oferă  condiții 

favorabile  creării  de  noi  locuri  de muncă.  De  asemenea,  investițiile  în  tehnologii  ecologice 

contribuie  la combaterea schimbărilor climatice  și creează noi oportunități de afaceri  și  locuri 

de muncă.  

Cele  cinci  obiective  stabilite  prin  Strategia  Europa  2020  sunt  sprijinite  de  șapte  inițiative 

emblematice.  

 

Tabel 4.2Inițiativele emblematice în acord cu cele trei obiective majore prevăzute prin 

Strategia Europa 2020  

Obiective ale Strategiei Europa 2020  Inițiative emblematice 

Creștere inteligentă  O agendă digitală pentru Europa47  O Uniune a inovării48 

Tineretul în mișcare49 

Creștere durabilă  O  Europă  eficientă  din  punct  de  vedere  al utilizării resurselor50 

O politică industrială pentru era globalizării51 

Creștere favorabilă incluziunii  O  agendă  pentru  noi  competențe  și  noi  locuri de muncă52 

O  platformă  europeană  pentru  combaterea sărăciei53 

 

Aceste  inițiative  emblematice  oferă  un  cadru  prin  care  Uniunea  Europeană  și  autoritățile 

naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum 

ar  fi  inovarea,  economia  digitală,  ocuparea  forței  de  muncă,  tineretul,  politica  industrială, 

combaterea  sărăciei  și  eficiența  energetică.  Alte  mecanisme  existente  la  nivelul  Uniunii 

                                                            47 Comisia Europeană, ”Digital Agenda for Europe”, http://ec.europa.eu/digital‐agenda/ 48 Comisia Europeană, ”Innovation Union”, http://ec.europa.eu/research/innovation‐union/index_en.cfm 49 Comisia Europeană, ”Youth on theMove”, http://ec.europa.eu/youthonthemove/index_en.htm 50Comisia Europeană, ”Resource efficent Europe”, http://ec.europa.eu/resource‐efficient‐europe/index_en.htm 51Comisia Europeană, ”Enterprise and Industry”, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial‐competitiveness/industrial‐policy/index_en.htm 52 Comisia  Europeană,  secțiunea  Ocuparea  forței  de muncă,  afaceri  sociale  și  incluziune,  ”Agenda  pentru  noi competențe și locuri de muncă”, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=958 53 Comisia Europeană, secțiunea Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, ”Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale”, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro 

Page 106: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

101  

Europene,  cum  ar  fi  de  pildă,  piața  unică  europeană,  bugetul  Uniunii  Europene  și  agenda 

externă  a  Uniunii  Europene  contribuie,  de  asemenea,  la  realizarea  obiectivelor  Strategiei 

Europa 2020.  

 

Strategia Europa 2020 a fost inițiată într‐un context caracterizat de o creștere mai redusă și de 

niveluri de productivitate mai scăzute decât  în alte țări dezvoltate, precum și de o deteriorare 

rapidă a mediului economic  și social ca urmare a celei mai grave crize  financiare mondiale cu 

care Uniunea  Europeană  s‐a  confruntat  vreodată. Aceasta  a  fost  elaborată  ținând  seama  de 

învățămintele  trase  în urma Strategiei de  la  Lisabona pentru  creștere economică  și ocuparea 

forței de muncă, lansată în 2000, reînnoită în 2005 și care a fost în vigoare până în 2010. 54 

Pentru  perioada  de  programare  2014‐2020 Comisia  Europeană  a  propus  o  serie  de principii 

comune aplicabile tuturor fondurilor (FEDR, FSE, FC, FEADR, FEPAM) care facilitează atingerea 

obiectivelor  majore  stabilite  prin  Strategia  Europa  2020.  Printre  acestea  se  numără 

parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri, respectarea  legislației Uniunii Europene și a 

legislației naționale aplicabile, promovarea egalității  între  femei  și bărbați, nediscriminarea  și 

dezvoltarea  durabilă.    Pentru  a  maximiza  impactul  politicii  în  ceea  ce  priveşte  realizarea 

priorităţilor  europene,  Comisia  Europeană  propune  consolidarea  procesului  de  programare 

strategică printr‐o serie de aspecte importante55: 

Concentrare tematică asupra strategiei EUROPA 2020.  

Performanță sporită și condiționalități.  

Condiționalități ex‐ante  

Condiționalități ex‐post 

Condiționalități macroeconomice 

Modalități de gestiune comune  

Sprijinirea programării integrate 

Creșterea utilizării instrumentelor financiare 

Monitorizare și evaluare 

Reguli de eligibilitate simplificate și raționalizate 

 

 

 

 

                                                            54 Comisia Europeană, ”Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European  și  Comitetul  Regiunilor.  Bilanțul  Strategiei  Europe  2020  pentru  o  creștere  inteligență,  durabilă  și favorabilă  incluziunii”,  Bruxelles,  5.3.  2014  COM  (2014)  130  final, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe2020stocktaking_ro.pdf 55http://www.fonduri‐structurale.ro/Document_Files//fs2014‐2020/00010115/e1tie_Brosura%20de%20prezentare%20PC%202014%20‐%202020.pdfpag. 4‐7 

Page 107: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

102  

Cele 11 Obiectivele Tematice 2014‐2020 prevăzute prin art.9, Regulamentul Comisiei Europene 

nr. 1303/2013) sunt: 

 

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 

2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și a creșterii calității TIC 

3. Îmbunătățirea  completivității    IMM‐urilor,  a  sectorului  agricol  (în  cazul  FEADR)  și  a 

sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM) 

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele 

5. Promovarea adaptabilității la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 

6. Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor 

7. Promovarea  sistemelor  de  transport  durabile  și  eliminarea  blocajelor  din  cadrul 

infrastructurilor rețelelor majore 

8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă, sprijinirea mobilității forței de 

muncă 

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare 

10. Investițiile  în educație,  formare  și  formare profesională pentru competențe  și  învățare 

pe tot parcursul vieții 

11. Consolidarea capacității  instituționale a autorităților publice și a părților  interesate și o 

administrație publică eficientă 

 

În data de 19 noiembrie 2013 a fost aprobat bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014‐

2020. O  lună mai târziu,  în 20 decembrie 2013 s‐a publicat pachetul  legislativ pentru perioada 

2014‐2020  în  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,  regulamentele europene  în baza  cărora  se 

pregătesc documentele de programare de către statele membre. Obiectivele Comisiei Europene 

se  concentrează  pe  realizarea  obiectivelor  Strategiei  EUROPA  2020  privind  creșterea 

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.  

Uniunea Europeană oferă finanțare pentru o gamă largă de proiecte și programe care acoperă 

domenii  precum:  dezvoltare  regională  și  urbană,  ocuparea  forței  de  muncă  și  incluziunea 

socială,  agricultură  și  dezvoltare  rurală,  politicile  în  domeniul  maritim  și  al  pescuitului, 

cercetarea și inovarea, ajutorul umanitar.  

Finanțarea este gestionată  în baza unor  reguli stricte, pentru a garanta  faptul că se aplică un 

control riguros asupra modului  în care sunt utilizate fondurile și că banii sunt cheltuiți  în mod 

transparent și responsabil. 56 

Peste 76% din bugetul uniunii Europene este gestionat în parteneriat cu autoritățile naționale 

și  regionale  în cadrul unui sistem de ”gestiune partajată”,  în principal prin  intermediul a cinci 

fonduri majore (fonduri structurale și de investiții), împreună, aceste instrumente contribuind la 

aplicarea Strategiei Europa 2020.  

                                                            56http://europa.eu/about‐eu/funding‐grants/index_ro.htm 

Page 108: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

103  

Cinci  fonduri  principale,  fondurile  structurale  și  de  investiții  europene,  conlucrează  pentru 

sprijinirea dezvoltării economice a tuturor țărilor din Uniunea Europeană sunt: 

1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ‐ dezvoltare regională și urbană 

2. Fondul social european (FSE) ‐ incluziune socială și bună guvernanță 

3. Fondul de coeziune (FC) ‐ convergență economică a regiunilor mai puțin dezvoltate 

4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) 

5. Fondul european pentru pescuit și afaceri marine (FEPAM) 

Alte fonduri gestionate direct de Uniunea Europeană sunt acordate fie sub forma de  granturi, 

pentru   proiecte cu activități  în domeniul politicilor Uniunii Europene  (în general se acordă  în 

urma  publicării  unei  ”cereri  de  propuneri”),  fie  de  contracte  încheiate  de  instituțiile Uniunii 

Europene pentru a achiziționa servicii, bunuri sau  lucrări necesare pentru propria  funcționare 

(de pildă, studii, formare, organizare de conferințe, echipamente IT, etc.) 

 

Tabel 4.3. Obiectivul principal și axele prioritare/domeniile prioritare ale celor cinci fonduri 

principale de finanțare la nivelul Uniunii Europene în perioada 2014‐2020 

 

Fondul principal de finanțare 

Obiectivul principal  Axe Prioritare/ Domenii Prioritare 

Fondul european de dezvoltare regională 

(FEDR) 

Consolidarea  coeziunii economice  şi  sociale  în  cadrul Uniunii  Europene  prin corectarea  dezechilibrelor existente între regiunile acesteia 

Inovare și cercetare  Agenda digitală  Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM‐uri 

Economie cu emisii reduse de carbon 

Fondul social european (FSE) 

Investiție  în  oameni,  cu  accent pe îmbunătăţirea oportunităţilor de  ocupare  a  forţei  de muncă, de  educaţie,  îmbunătăţirea situaţiei  persoanelor  celor  mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie în cadrul Uniunii Europene.  

Promovarea  ocupării  forței de  muncă  și  sprijinirea mobilității lucrătorilor 

Promovarea  incluziunii sociale  și  combaterea sărăciei 

Investiții  în  domeniul educației,  al  formării competențelor  și  al învățării  pe  tot  parcursul vieții 

Consolidarea  capacității instituționale  și a eficienței administrației publice 

Fondul de coeziune (FC) 

Reducerea  disparităţilor economice  şi  sociale  şi 

Se supune aceloraşi norme de programare,  de  gestionare  şi 

Page 109: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

104  

promovarea dezvoltării durabile. Fondul  este  destinat  statelor membre  al  căror  venit  național brut  (VNB)  pe  cap  de  locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii Europene 

de monitorizare  ca  şi  FEDR  şi FSE,  prin  intermediul Regulamentului  de  stabilire  a unor dispoziţii comune. 

Fondul european agricol pentru 

dezvoltare rurală (FEADR)57 

Promovarea  unei  dezvoltări rurale  durabile  în  întreaga comunitate a Uniunii Europene 

Stimularea  competitivității agriculturii 

Garantarea  gestionării durabile  a  resurselor naturale  și  combaterea schimbărilor climatice 

Favorizarea dezvoltării teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă 

Fondul european pentru pescuit și afaceri marine (FEPAM)58 

Asigurarea  că  pescuitul  și acvacultura sunt sustenabile din punct  de  vedere  ecologic, economic  și  social  și  că furnizează  alimente  sănătoase pentru  cetățenii  din  Uniunea Europeană 

• Promovarea  pescuitului  și acvaculturii  competitive, durabile  din  punctul  de vedere  al  mediului,  viabile din  punct  de  vedere economic  și  responsabile din punct de vedere social;  

Promovarea unei dezvoltări teritoriale  favorabile incluziunii  și  echilibrate  a zonelor  de  pescuit  și  de acvacultură 

 

 

 

 

 

                                                            57  Fondul  european  agricol  pentru  dezvoltare  rurală,  http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32005R1698&from=RO 58  Fondul  european  pentru  pescuit  și  afaceri  marine  (FEPAM),  http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0508&from=RO 

Page 110: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

105  

4.2. Obiective și priorități naționale privind Strategia EUROPA 2020 

 

Este foarte important de amintit faptul că cele cinci obiective ale Strategiei EUROPA 2020 sunt 

transpuse în obiectivele naționale, astfel ca fiecare stat membru să își poată urmări evoluția.  

 

Tabel 4.4 Indicatorii naționali și țintele prevăzute pentru anul 2020 la nivelul României 

Indicatorul la nivelul României   Valoarea de 

referință 2013 

Ținta prevăzută 

1. Rata de ocupare (%)  64,7%  70% 

2. Ponderea sectorului cercetării și dezvoltării în PIB (%)  0,85 %  2% 

3. Gradul de  reducere a emisiilor de gaze cu efect de  seră  (comparativ cu anul 2005) (%) 

‐21,05%  ‐8,68% 

4.  Pondere  energiilor  regenerabile  în  consumul  final  de energie (%) 

22,95 %  24% 

5. Eficiența energetică59  8 Mtep  10 Mtep 

6. Rata de părăsire timpurie a școlii (%)  17,3%  11,3% 

7. Pondere persoanelor cu studii superioare (%)  22,8%  26,7% 

8. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune sociale (număr) 

8.907.000  580.000 

 

Programul  Naţional  de  Reformă  2011‐201360 constituie  platforma‐cadru  pentru  definirea 

reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până  în 

anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020. 

Programul  Naţional  de  Reformă  2015  al  României61vizează  fructificarea  potenţialului  de 

creştere  prin  stimularea  competitivităţii  şi  productivităţii,  consolidarea  coeziunii  sociale  şi 

teritoriale, crearea de noi locuri de muncă ‐ toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă 

de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor structurale cheie pentru 

economia  şi administraţia  românească permite concertarea eforturilor  şi  resurselor naţionale 

pentru  modernizarea  economiei  şi  societăţii  româneşti  şi  susţine  convergenţa  economico‐

socială. 

                                                            59Indicatorul ”Reducerea consumului de energie primară”(Mtep), http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf pag. 98 60Guvernul României, Programul Naţional de Reformă 2011‐2013, București, versiunea aprilie 2011, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf 61Guvernul României, Programul Național de Reformă 2015, București, aprilie 2015, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/nrp2015_romania_ro.pdf 

Page 111: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

106  

Acordul de parteneriat 2014‐202062 este documentul strategic care prezintă modul în care vor 

fi  folosite  fondurile  europene  structurale  și  de  investiții  în  actuala  perioada  de  programare. 

Acordul de parteneriat  include cinci  fonduri structurale  și de  investiții europene  (fonduri ESI): 

Fondul  European  de  Dezvoltare  Regională  (FEDR),  Fondul  de  Coeziune  (FC),  Fondul  Social 

European (FSE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European 

pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). 

Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente: 

promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității 

operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale; 

dezvoltarea  capitalului  uman  prin  creșterea  ratei  de  ocupare  a  forței  de muncă  și  a 

numărului  de  absolvenți  din  învățământul  terțiar,  oferind  totodată  soluții  pentru 

provocările  sociale  severe  și  combaterea  sărăciei,  în  special  la  nivelul  comunităților 

defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale; 

dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în 

vederea  sporirii accesibilității  regiunilor din România  și a atractivității acestora pentru 

investitori; 

încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței 

energetice,  a  unei  economii  cu  emisii  reduse  de  carbon,  a  protecției  mediului  și  a 

adaptării la schimbările climatice; 

consolidarea unei administrații publice moderne  și profesioniste prin  intermediul unei 

reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță. 

În  perioada  2014‐2020,  fondurile  alocate  României  sunt  de  aproximativ  22,4 miliarde  €  în 

cadrul Politicii de Coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane 

€ din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică 

din  FSE).  Fondurile  alocate  pentru  dezvoltarea  sectorului  agricol  și  a  zonelor  rurale  vor  fi 

suplimentate  cu 8 miliarde € din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală  (FEADR). 

Alocarea  pentru  Fondul  European  pentru  Pescuit  și  Afaceri  Maritime  (FEPAM)  se  ridică  la 

aproximativ 168 milioane €. 

 

 

 

 

 

 

 

                                                            62Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014‐2020, August 2014, http://ec.europa.eu/romania/images/06082014_rezumat_acord_parteneriat_romania_final.pdf 

Page 112: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

107  

4.3. Instrumentele de finanțare europeană în România în perioada 2014‐2020 

 

Programele naționale63 

 

Pentru perioada de programare 2014‐2020 fiecare stat membru a trebuit să elaboreze un set de 

documente de programare, care să conțină angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor 

Uniunii  Europene  prin  utilizarea  fondurilor  comunitare,  respectiv  Acordul  de  Parteneriat  și 

Programele Operaționale/Programul Național  pentru Dezvoltare  Rurală.  La  nivelul  României, 

coordonatorul  național  al  procesului  de  pregătire  a  perioadei  de  programare  2014‐2020  și 

negociere cu Comisia Europeană este Ministerul Fondurilor Europene.  

La  nivelul  României  autoritățile  de  management  ale  programelor  naționale  cu  finanțare 

europeană nerambursabilă sunt: 

Ministerul  Fondurilor  Europene  pentru:  Programul  Operaţional  Infrastructură  Mare 

2014‐2020 (POIM), Programul Operaţional Capital Uman 2014‐2020 (POCU), Programul 

Operaţional  Competitivitate  2014‐2020  (POC)  și  Programul  Operaţional  Asistență 

Tehnică 2014‐2020 (POAT) 

Ministerul  Dezvoltării  Regionale  și  Administrației  Publice  pentru:Programul 

Operaţional  Regional  2014‐2020  (POR),  Programul  Operațional  Capacitate 

Administrativă  2014‐2020  (POCA)  și  Programele  de  cooperare  transfrontalieră  2014‐

2020 

Ministerul Agriculturii  și Dezvoltării Rurale pentru: Programul Național de Dezvoltare 

Rurală  2014‐2020  (PNDR)  și  Programul  Operațional  pentru  Pescuit  și  Afaceri Marine 

2014‐2020 (POPAM) 

 

Tabel 4.5 Programele naționale de finanțare: alocări financiare, obiective generale, axe 

prioritare (direcții strategice de dezvoltare)64 

Programul Operațional  Obiective generale  Axele prioritare (AP)  

Programul Operațional Infrastructură Mare 

2014‐2020  (POIM)65* 

Promovarea  unor sisteme  de transport  durabile și  eliminarea 

Obiectiv tematic ‐ Transport 

AP1  ‐  Îmbunătăţirea mobilităţii  prin dezvoltarea  reţelei  TEN‐T  și  a 

                                                            63 Informațiile  au  fost  centralizate pe baza documentelor  elaborate  în  cadrul Ministerului  Fondurilor  Europene, http://www.fonduri‐ue.ro/,  Ministerului  Dezvoltării  Regionale  și  Administrației  Publice,  www.mdrap.ro/, Ministerul  Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale,  www.madr.ro/,  Agenția  pentru  Dezvoltare  Regională  Centru, www.adrcentru.ro/ 64 Alocările financiare au fost preluate din Acordul de Parteneriat ‐ România ‐ Versiunea 2014RO016M8PA001.1.2, pagina  216,  http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/acord‐parteneriat/Acord_de_Parteneriat_2014‐2020_RO_2014RO16M8PA001_1_2_ro.pdf 

Page 113: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

108  

Alocare financiară: 9,41 mld. euro (din care 2,48 miliarde 

euro. din FEDR și 6,93 miliarde euro din FC) 

blocajelor  din cadrul infrastructurilor rețelelor majore 

Protecția  mediului și  promovarea utilizării  eficiente  a resurselor 

Promovarea adaptării  la schimbările climatice,  a prevenirii  și  a gestionării riscurilor

Sprijinirea  tranziției către  o  economie cu emisii scăzute de carbon  în  toate sectoarele 

metroului 

AP2  ‐  Dezvoltarea  unui  sistem  de transport  multimodal,  de  calitate, durabil şi eficient 

Obiectiv  tematic  ‐ Mediu  si  schimbări climatice 

AP3  ‐  Dezvoltarea  infrastructurii  de mediu  în  condiţii  de  management eficient al resurselor  

AP4‐  Protecția mediului  prin măsuri de  conservare  a  biodiversității, monitorizarea  calității  aerului  și decontaminare  a  siturilor  poluate istoric 

AP5  ‐  Promovarea  adaptării  la schimbările  climatice,  prevenirea  şi gestionarea riscurilor 

Obiectiv  tematic  ‐  Energie  curata  și eficiența energetica  

AP6  ‐ Promovarea energiei  curate  şi eficienţei  energetice  în  vederea susținerii  unei  economii  cu  emisii scăzute de carbon 

AP7  ‐ Creşterea eficienţei centralizat de  termoficare  în  oraşele  selectate energetice la nivelul sistemului  

AP8  ‐  Sisteme  inteligente  şi sustenabile  de  transport  al  energiei electrice şi gazelor naturale 

Programul Operațional Capital Uman 2014‐

2020 (POCU)* 

Alocare financiară: 4,22 miliarde euro din 

FEDR 

Susține creșteri economice incluzive, prin investiții în:  Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii 

Obiectiv tematic ‐ Ocupare 

AP 1: Iniţiativa ”Locuri de muncă pentru tineri”  

AP 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET  

AP 3: Locuri de muncă pentru toţi  Obiectiv tematic ‐ Incluziune 

AP 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei  

AP 5: Dezvoltare locală plasată sub 

                                                                                                                                                                                                65 *Documente oficiale de diseminare ale Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru referitoare  la  informațiile privind Programele Operaționale 2014 ‐ 2020  

Page 114: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

109  

Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei  Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul 

responsabilitatea comunităţii  Obiectiv tematic ‐ Educație 

AP 6: Educaţie şi competenţe  

AP 7: Asistență tehnică  

Programul Operațional Competitivitate  2014‐

2020 (POC)* Alocare financiară: 

1,33 miliarde euro din FEDR) 

Contribuția la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin susținerea CDI si TIC pentru competitivitate și dezvoltare  Investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă 

Obiectiv  tematic  ‐  Competitivitate  și CDI 

AP1:  Cercetare,  dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității  economice  și dezvoltării afacerilor 

Obiectiv  tematic  ‐  Competitivitate  și TIC 

AP2:  Tehnologia  informației  ți comunicațiilor  (TIC)  pentru  o economie digitală competitivă 

Programul Operațional Asistență Tehnică 2014‐2020 (POAT)* Alocare financiară: 

0,21  miliarde euro din FEDR) 

Asigurarea capacității și a instrumentelor necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din FESI, precum și pentru o implementare eficientă, bine orientată și corectă a POAT, POIM și POC 

AP1:  Întărirea capacității beneficiarilor de  a  pregăti  și  implementa  proiecte finanțate  din  FESI  și  diseminarea informațiilor privind aceste fonduri 

AP2:  Sprijin  pentru  coordonarea, gestionarea şi controlul FESI 

AP3:  Creșterea  eficienței  și  eficacității resurselor umane  implicate  în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România 

Programul Operațional Regional 2014‐2020 

(POR)* Alocare financiară: 

Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea 

AP1:  Promovarea  transferului tehnologic 

AP2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii 

Page 115: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

110  

6,70  miliarde euro din FEDR 

condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic 

AP3:  Sprijinirea  tranziției  către  o economie cu emisii scăzute de carbon 

AP4:  Sprijinirea  dezvoltării  urbane durabile 

AP5:  Conservarea,  protecția  și valorificarea  durabilă  a  patrimoniului cultural 

AP6:  Îmbunătățirea  infrastructurii rutiere  de  importanță  regională  și locală 

AP7: Diversificarea economiilor  locale prin dezvoltarea durabilă a turismului 

AP8:  Dezvoltarea  infrastructurii sanitare și sociale 

AP9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate  din mediul urban 

AP10: Dezvoltarea infrastructurii educaţionale 

AP11:  Extinderea  geografică  a sistemului  de  înregistrare  a proprietăţilor  în  cadastru  şi  cartea funciară 

AP12: Asistenţă tehnică Programul Operațional 

Capacitate Administrativă 2014‐

2020 (POCA)66 Alocare financiară: 

0,55  miliarde euro din FSE 

Promovarea  creării unei  administrații publice  moderne, capabilă  să faciliteze dezvoltarea  socio‐economică,  prin intermediul  unor servicii  publice competitive, investiții  și reglementări  de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor 

AP1:  Administrație  publică  și  sistem judiciar eficiente 

AP2: Administrație  și  sistem  judiciar accesibile și transparente 

AP3: Asistență tehnică 

                                                            66 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014‐2020 (POCA), Versiunea 2014RO05SFOP001, http://www.fonduriadministratie.ro/wp‐content/uploads/2015/01/POCA_2014‐2020_ian_2015.pdf 

Page 116: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

111  

Strategiei  Europa 2020 

Programul Național de Dezvoltare Rurală 

2014‐2020  (PNDR) 

Alocare financiară totală: 8,02  miliarde 

euro din FEADR 

Restructurarea  și creșterea vizibilității exploatațiilor agricole 

Gestionarea durabilă  a resurselor  naturale și  combaterea schimbărilor climatice 

Diversificarea activităților economice,  crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii  și serviciilor  pentru îmbunătățirea calității  vieții  în zonele rurale  

Șase priorități de dezvoltare rurală 

P1:  Încurajarea  transferului  de cunoștințe  și  a  inovării  în  agricultură, silvicultură și zonele rurale 

P2:  Creșterea  viabilității/ competitivității  tuturor  ramurilor agriculturii  și  promovarea tehnologiilor  agricole  inovatoare  și  a gestionării  durabile  a  fondului forestier 

P3:  Promovarea  organizării  lanțului alimentar, a bunăstării animalelor  și a gestionării riscurilor în agricultură 

P4:  Refacerea,  conservarea  și consolidarea  ecosistemelor  care  sunt legate de agricultură și silvicultură 

P5:  Promovarea  utilizării  eficiente  a resurselor  și sprijinirea  tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de  carbon  și  rezistentă  la  schimbările climatice  în  sectoarele  agricol, alimentar și silvic 

P6:  Promovarea  incluziunii  sociale,  a reducerii  sărăciei  și  a  dezvoltării economice în zonele rurale. 

Programul Operațional pentru Pescuit și 

Afaceri Marine 2014‐2020  

(POPAM)67 Alocare financiară 

totală: 0,17  miliarde euro din FEPAM 

• Creșterea producției  în acvacultură  și procesare 

Creșterea profitabilității operatorilor, conservarea biodiversității  și protecția  mediului, menținerea  și crearea de locuri de 

P1:  Promovarea  pescuitului  durabil din  punctul  de  vedere  al  mediului, eficient  din  punctul  de  vedere  al utilizării  resurselor,  inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere 

P2:  Stimularea  acvaculturii  durabile din  punctul  de  vedere  al  mediului, eficiente  din  punctul  de  vedere  al utilizării  resurselor,  inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere 

P3:  Încurajarea  punerii  în  aplicare  a PCP  (Politica  Comună  în  domeniul 

                                                            67 Programul Operațional  pentru  Pescuit  și Afaceri Marine  2014‐2020  (POPAM), Versiunea  oficială  1,  15  aprilie 

2015, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, http://www.madr.ro/docs/fep/2015/popam‐2014‐2020/POPAM‐

2014‐2020‐versiunea‐oficiala1‐15.04.2015.pdf 

Page 117: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

112  

muncă,  în special  în zonele pescărești 

Pescuitului) 

P4:  Creșterea  gradului  de  ocupare  a forței  de muncă  și  sporirea  coeziunii teritoriale 

P5:  Stimularea  comercializării  și  a prelucrării  produselor  de  pescuit  și acvacultură 

P6:  Stimularea  punerii  în  aplicare  a politicii maritime integrate 

 

Strategiile  cheie  naționale  și  regionale  care  au  stat  la  baza  fundamentării  Programului 

Operațional  Regional  pentru  perioada  2014‐2020  au  fost:  Strategia Națională  de  Dezvoltare 

Regională, Planurile Regionale de Dezvoltare, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia 

Națională  pentru  IMM‐uri,  Strategia  Națională  Agenda  Digitală,  Strategia  Energetică  a 

României, Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice, Strategia Națională de 

Sănătate,  Strategia  Națională  pentru  Promovarea  Incluziunii  Sociale  și  Combaterea  Sărăciei, 

Strategia  privind  incluziunea  cetățenilor  români  aparținând minorității  romilor, Master  plan 

pentru transport, toate documentele strategice fiind elaborate pentru perioada de programare 

2014‐2020.   

Un  alt  program  operațional,  finanțat  din  Fondul  de  ajutor  european  pentru  cele  mai 

defavorizate persoane  ‐ FEAD  (Fund  for European Aid  to  the Most Deprived  ‐ FEAD68), este 

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014‐2020  (POAD)69. Având o 

alocare  financiară  de  0,44  miliarde  euro  din  FEAD,  POAD  2014‐2020  este  gestionat  de 

Ministerul Fondurilor Europene, acesta fiind autoritatea de management. Obiectivul principal al 

POAD 2014‐2020 este sprijinirea distribuției de alimente şi asistenţă materială de bază pentru 

persoanele cele mai defavorizate. POAD 2014‐2020 are 3 operațiuni de bază:  

Pentru deprivarea alimentară (lipsa alimentelor de bază): achiziția de alimente de bază 

și distribuția alimentelor de bază, însoțită după caz de măsuri auxiliare 

Pentru precaritatea materială de bază  la copii  (lipsa materialelor  școlare): achiziția  și 

distribuția de rechizite școlare și ghiozdane  

Activități în domeniul asistenței tehnice 

 

 

 

 

                                                            68 Fund for European Aid to the Most Deprived ‐ FEAD, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1089 69  Programul  Operațional  Ajutorarea  Persoanelor  Dezavantajate2014‐2020  (POAD),  Versiunea  August  2014, http://www.fonduri‐ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‐62/2014‐2020/Dezbateri%20parteneriale/poapd/proiect.po‐apd.pdf 

Page 118: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

113  

Programe de Cooperare Teritorială 

 

În perioada de programare 2014‐2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 

gestionează, în calitate de autoritate de management sau de autoritate naţională, 12 programe 

de cooperare teritorială europeană la care participă şi România70, programe care se derulează 

atât  la graniţele  interne, cât  şi  la graniţele externe ale Uniunii Europene. Aceste programe de 

cooperare teritorială sunt: 

1. Programul  de  cooperare  ESPON  202071 (European  ObservationNetwork,  Territorial 

Development andCohesion) continuă consolidarea unui Observator ale rețelei teritoriale 

la  nivel  european  și  creșterea  furnizării  de  politici  comparabile,  sistematice  și  de 

încredere  aplicabile  problemelor  teritoriale  pan‐europeane.  Finanțând  în  special 

cercetarea  științifică  în  domeniul  planificării  teritoriale,  programul  cuprinde  două  axe 

prioritare: AP1: Atuuri Teritoriale, Transfer, Observare,  Instrumente  și Acțiune  și AP2. 

Asistență Tehnică.  

2. Programul  de  cooperare  interregională  INTERREG  EUROPE  2014‐202072urmărește 

îmbunătățirea punerii  în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională,  în 

principal a celor care urmăresc  investițiile pentru creștere economică  și a  locurilor de 

muncă  și,  după  caz,  a  celor  de  cooperare  teritorială  europeană,  prin  promovarea 

schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de interes regional. 

3. Programul  operaţional  comun  ''Bazinul  Mării  Negre''  2014  ‐  2020 73 ‐  Statele 

participante  în program  sunt: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, 

România,Turcia,  Ucraina,  Federația  Rusă  ,  Azerbaidjan.  Programul  se  axează  pe  2 

obiective tematice: 1. Promovarea mediului de afaceri şi a antreprenoriatului în Bazinul 

Mării Negre și 2. Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni 

comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre 

4. Programul  operaţional  URBACT  III  2014‐2020 74 este  un  program  de  cooperare 

interregională ce are ca scop promovarea dezvoltării urbane durabile. Misiunea URBACT 

III  este  de  a  permite  orașelor  să  colaboreze  și  să  dezvolte  împreună  soluții  integrate 

pentru provocările comune în domeniul dezvoltării urbane, prin crearea cadrului în care 

orașele pot colabora, învăța unele de la altele și contura împreună soluții și bune practici 

pentru îmbunătățirea politicilor urbane. 

                                                            70  Website‐ul  oficial  al  Ministerului  Dezvoltării  Regionale  și  Administrației  Publice,  secțiunea  Dezvoltare Regională/Programe de Cooperare teritorială 2014‐2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572 71 Programul de cooperare ESPON 2020, http://www.espon.eu/main/Menu_Programme/ 72 Programul de cooperare  interregională  INTERREG EUROPE, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐3506 73 Programul operaţional comun  ''Bazinul Mării Negre'' 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐1233 74 Programul operaţional URBACT III, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐5296 

Page 119: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

114  

5. Programul  de  cooperare  INTERACT  III  2014  ‐  202075este un programul de  cooperare 

pan‐european  și  grupează  statele  membre  ale  Uniunii  Europene,  plus  Norvegia  și 

Elveția, fiind finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. INTERACT III 2014‐

2020 este parte a Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană și este dedicat  întăririi 

capacității administrative a organismelor de management al programelor de cooperare 

teritorială  europeană  (autorități  de  management,  de  certificare,  de  audit  etc.)  și  a 

actorilor implicați în cooperarea la nivel național, regional și european. 

6. Programul  transnaţional  ''Dunărea''  2014  ‐  202076este  un  program  de  cooperare 

transnațională care este structurat pe cinci axe prioritare, care intenționează să dezvolte 

politici  și  acțiuni  coordonate  în  zona  programului  consolidarea  angajamentelor 

Strategiei  Europa  2020  spre  cele  trei  dimensiuni  de  creștere  inteligentă,  durabilă  și 

favorabilă incluziunii. Axele prioritare sunt: AP1: Inovatoare și responsabilitate socială în 

Regiunea Dunării, AP2. Mediu și cultură în Regiunea Dunării, AP3: O mai bună conectare 

și eficiență energetică  în Regiunea Dunării, AP4: Bună guvernanță  în Regiunea Dunării, 

AP5: Asistență Tehnică 

7. Europa Centrală 202077continua sa sprijine cooperarea regională între ţările din Europa 

Centrala 

8. Programul  Interreg  V‐A  România  –  Bulgaria  2014‐202078 ‐  Program  de  cooperare 

teritorială transfrontalieră între România și Bulgaria 

9. Programul  Interreg  V‐A  România  ‐  Ungaria  2014  ‐  202079 ‐  Program  de  cooperare 

teritorială transfrontalieră între România și Ungaria 

10. Programul operaţional comun România  ‐ Republica Moldova 2014  ‐ 202080 ‐ Program 

de cooperare teritorială transfrontalieră între România și Republica Moldova 

11. Programul  operaţional  comun  România  ‐  Ucraina  2014  ‐  202081  ‐  Program  de 

cooperare teritorială transfrontalieră între România și Ucraina 

12. Programul IPA de cooperare transfrontalieră România ‐ Republica Serbia 2014 ‐ 202082 

‐ Program de cooperare teritorială transfrontalieră între România și Republica Serbia 

                                                            75 Programul  de  cooperare  INTERACT  III  2014  ‐  2020,  http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐5092 76 Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 ‐ 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐7498 77 Europa Centrală 2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9052 78 Programul  Interreg  V‐A  România  –  Bulgaria  2014‐2020,  http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐3475 79 Programul  Interreg  V‐A  România  ‐  Ungaria  2014  ‐  2020,  http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐1369 80 Programul  operaţional  comun  România  ‐  Republica Moldova  2014  ‐  2020,  http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9278 81 Programul  operaţional  comun  România  ‐  Ucraina  2014  ‐  2020,  http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐9495 82  Programul  IPA  de  cooperare  transfrontalieră  România  ‐  Republica  Serbia  2014  ‐  2020, http://www.mdrap.ro/dezvoltare‐regionala/‐4970/‐7572/‐8134 

Page 120: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

115  

 

Alte  programe  de  finanțare  direct  de  Uniunea  Europeană,  din  Cadrul  Financiar 

Multianual 2014‐2020 

 

Politicile Uniunii Europene sunt puse în aplicare printr‐o gamă largă de programe și fonduri care 

oferă sprijin financiar pentru sute de mii de beneficiari din aproape toate categoriile (de pildă, 

companii, studenți, oameni de știință, ONG‐uri, administrații publice din mediul urban sau rural, 

agricultori, etc.) 

 

Tabel 4.6 Alte programe de finanțare direct de la Uniunea Europeană, din Cadrul Financiar 

Multianual 2014‐2020 

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

Programul Erasmus +83 14,7 mld. euro 

Dezvoltarea  competențelor  și  capacității  de inserție  profesională  prin  oferirea  unor oportunități de educație, formare profesională și activități dedicate tineretului. Sunt finanțate proiectele  de  mobilitate,  parteneriatele strategice,  proiectele  pentru  dialog  structurat și  proiectele  centralizate.  De  asemenea  sunt finanțate  proiectele  de  cooperare  între universități, colegii, școli, întreprinderi și ONG‐uri 

Programul ORIZONT 202084 (HORIZON 2020) 

79,4 mld. euro 

Asigurarea  competitivității  globale  a  Europei, consolidarea poziției sale în domeniul științei și poziția  de  lider  industrial  în  inovare  prin asigurarea  de  investiții  majore  în  tehnologii cheie,  un  acces mai mare  la  capital  și  sprijin pentru  IMM‐uri.  Programul  are  ca  scop abordarea  provocărilor  societale,  contribuind la  reducerea  decalajului  dintre  cercetare  și piață. Orizont 2020 este proiectat pentru  a  fi un    program  de  cercetare  diferit  al  Uniunii Europene,  finanțând  întregul  lanț de  creare  a valorii de  la  cercetarea  fundamentală până  la inovație pe piață. 

Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor 

2,3 mld. euro 

Sprijinirea  competitivității,  creșterii  și durabilității  întreprinderilor  din  Uniunea 

                                                            83 Programul Erasmus +, www.erasmusplus.ro 84 Programul ORIZONT 2020, http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/ 

Page 121: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

116  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

şi IMM‐uri (COSME)85(Competitiveness of Enterprises andSMEs (COSME)) 

Europeană,  în  special  a  IMM‐urilor,  și promovarea  antreprenoriatului.  Programul facilitează accesul  IMM‐urilor  la finanțare prin acordarea  de  garanții  pentru  împrumuturi  și capitalul  de  risc.  De  asemenea,  facilitează accesul  la noi piețe din  interiorul  și din  afara Uniunii  Europene  și  reducerea  birocrației administrative asupra IMM‐urilor. 

Programul Europa pentru Cetățeni86 (Europe for Citizens) 

0,19 mld. euro 

Sprijinirea  activităților  de  creștere  a  gradului de conștientizare  în  rândul cetățenilor privind cunoașterea Uniunii Europene, a valorilor  și a istoriei sale. De asemenea, programul va ajuta ca oamenii să devină mai  implicați  în activități civice  și democratice prin dezbateri  și discuții pe teme legate de Uniunea Europeană 

Programul Europa Creativă87(Creative Europe) 

1,45 mld. euro 

Sprijinirea  cinematografiei  europene  și  a sectorului  cultural  și  creativ.  Aceasta  susține zeci de mii de artiști, profesioniști  în domeniul culturii  și  organizațiilor  culturale  în  artele spectacolului,  arte  plastice,  publicitate,  film, televiziune,  muzică,  arte  interdisciplinare, patrimoniu  și  industria  jocurilor  video, permițându‐le  să opereze  în Europa, pentru a ajunge  la noi  tipuri de public  și să  își dezvolte abilitățile  necesare  în  era  digitală.  Programul contribuie  la  protejarea  și  promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei. 

Fondul de integrare pentru azil și migrație88(Asylum, 

MigrationandIntegration Fund (AMIF)) 

3,14 mld. euro 

Promovarea gestionării eficiente a fluxurilor de migrație și contribuirea  la punerea  în aplicare, consolidare  și  dezvoltare  a  unei  abordări comune  privind  azilul  și  imigrația.  Fondul sprijină  acțiunile  care  vizează  toate  aspectele legate de migrație,  inclusiv  solicitarea de  azil, migrația  legală,  integrarea  și  returnarea persoanelor  stabilite  ilegal  în  Uniunea 

                                                            85 Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi IMM‐uri (COSME), http://ec.europa.eu/enterprise/initiatives/cosme/index_en.htm 86 Programul Europa pentru Cetățeni, www.europapentrucetateni.eu/ 87Programul Europa Creativă, http://www.europa‐creativa.eu/ 88Fondul pentru azil și migrație (Asylum, Migration and Integration Fund (AMIF), http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/financing/fundings/migration‐asylum‐borders/asylum‐migration‐integration‐fund/index_en.htm 

Page 122: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

117  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

Europeană.  

Mecanismul de protecție civilă89(Civil 

ProtectionMechanism) 

0,22 mld. euro 

Mobilizarea  asistenţei  în  domeniul  protecţiei civile  în  cazul unor dezastre. Acest mecanism poate  fi  activat  atât  în  eventualitatea  unor dezastre  naturale,  cât  şi  a  unor  evenimente cauzate  de  către  oameni,  de  genul  atacurilor teroriste, accidente nucleare etc. 

Facilitatea Conectarea Europei90 (Connecting Europe Facility) 

21,9 mld. euro 

Sprijinirea  dezvoltării  rețelelor  transeuropene performante,  durabile  și  eficiente interconectate  în  domeniul  energiei, telecomunicațiilor  și  transporturilor; construirea legăturilor  transfrontaliere lipsă și eliminarea blocajelor de‐a  lungul principalelor coridoare trans‐europene de transport. În plus, un  fond  de  infrastructură  gestionat  la  nivel central va minimiza sarcina administrativă și va reduce costurile din bugetul Uniunii Europene prin promovarea sinergiilor. 

Programul Copernic (GMES)91 (Copernicus ‐ Global Monitoring for EnvironmentandSecurity) 

4,3 mld. euro 

Gestionarea  și  dezvoltarea  unui  sistem european  de  monitorizare  a  Pământului constând dintr‐un set complex de sisteme care colectează date din mai multe surse: sateliți de observare  a  Pământului  și  senzorii  cum  ar  fi stații  terestre,  de  bord  și  senzori  pe  mare. Serviciile  abordează  șase  domenii  tematice: terestru,  marin,  atmosfera,  schimbările climatice, gestionarea  situațiilor de urgență  și de securitate 

Programul LIFE + (Mediu și politici climatice)92 (Financial 

Instrument for theEnvironmentand Climate 

Action) 

3,46 mld. euro 

Implementarea,  actualizarea  şi  dezvoltarea politicii  şi  a  legislaţiei  de  mediu  a  Uniunii Europene  prin  co‐finanţarea  proiectelor  care adaugă valoare spaţiului european. programul va  contribui  la  tranziția  către  o  mai  bună eficiență  în  gestionarea  resurselor,  la  emisii scăzute  de  carbon,  diminuarea  efectelor 

                                                            89 Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, http://ec.europa.eu/echo/what/civil‐protection/mechanism_en 90 Facilitatea Conectarea Europei http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/EN/TXT/?qid=1406727887130&uri=CELEX:32013R1316 91 Programul Copernicus (GMES), http://www.copernicus.eu/ 92 Programul LIFE + (Mediu și politici climatice) http://www.mmediu.ro/beta/programe/finantate‐din‐fonduri‐externe‐nerambursabile/life/ 

Page 123: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

118  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

schimbărilor  climatice,  la    protejarea  și îmbunătățirea  calității  mediului  și  oprirea pierderii biodiversității 

Programul de navigație prin satelit 

”Galileo”93(GalileoProgramme) 

7,07 mld. euro 

Dezvoltarea  unui  sistem  de  navigație  globală prin  satelit,  oferind  un  serviciu  garantat  de înaltă  precizie  de  poziționare  globală  sub control civil. Sistemul complet va consta  în 30 de  sateliți  și  infrastructura  la  sol  aferentă. Lansat de către Comisia Europeană şi dezvoltat împreună  cu  Agenţia  Spaţială  Europeană, programul  oferă  Uniunii  Europene  o tehnologie independentă, care să concureze cu sistemele americane şi ruseşti: GPS şi respectiv GLONASS 

Programul consumatori94 (ConsumerProgramme) 

0,19 mld. euro 

Sprijinirea cetățenilor de‐a se bucura pe deplin de  drepturile  lor  de  consumatori  și  de  a participa  activ  în  cadrul  unei  pieței  unice. Programul  se concentrează pe patru domenii: monitorizarea  și  siguranța  produselor, informare  și  educarea  consumatorilor, drepturile  consumatorilor  și    consolidarea transfrontalieră 

Instrumentul european de vecinătate 95(European 

neighbourhood Instrument)  

15,4 mld. euro 

Promovarea consolidării cooperării politice și a integrării economice progresive  între Uniunea Europeană și țările învecinate. 

Al treilea Program Sănătate96 (ThirdHealthProgramme) 

0,45 mld. euro 

Promovarea  sănătății  în  Europa,  prin încurajarea  cooperării  între  statele  membre pentru  a  îmbunătăți  politicile  de  sănătate  în beneficiul  cetățenilor.  De  asemenea, programul  contribuie  la    completarea politicilor de sănătate ale statelor membre ale Uniunii  Europene  de  promovare  a  sănătății, reducerea  inegalităților  în  domeniul  sănătății, implementarea acțiunilor în domeniul sănătății 

                                                            93 Programul de navigație prin satelit ”Galileo”,  http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_for_goods/motor_vehicles/interactions_industry_policies/l24205_ro.htm 94 Programul consumatori , http://ec.europa.eu/consumers/index_en.htm 95 Instrumentul european de vecinătate,  http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2014:077:0027:0043:EN:PDF 96Al treilea Program Sănătate http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_en.htm 

Page 124: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

119  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

transfrontaliere,  încurajarea  inovării  în domeniul  sănătății  și  creșterea  sustenabilității sistemelor de sănătate 

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare97 

(Development Cooperation Instrument) 

19,7 mld. euro 

Combaterea  sărăciei  în  țările  în  curs  de dezvoltare.  De  asemenea,  programul contribuie  la  realizarea  altor  obiective  ale acțiunii externe a Uniunii Europene,  în special promovarea  dezvoltării  economice,  sociale  și de mediu, precum și promovarea democrației, a  statului  de  drept,  buna  guvernare  și respectarea drepturilor omului 

Programul de Ocupare și Inovare Socială98 (Employmentand Social innovationProgramme ‐ EaSI) 

0,91 mld. euro 

Sprijinirea ocupării forței de muncă și politicile sociale  în  întreaga  Uniune  Europeană. Programul  sprijină eforturile  statelor membre în elaborarea  și punerea  în aplicare acțiunilor privind  ocuparea  forței  de  muncă  și  a reformelor  sociale  la nivel european,  regional și  local prin  intermediul  coordonării politicilor și  identificarea,  analiza  și  schimbul  de  bune practici naționale 

Protecție civilă a UE și Centrul de Coordonare European de răspuns în situații de urgență99(EU Civil 

Protectionand European EmergencyResponseCoordination 

Centre) 

0,14 mld. euro 

Coordonarea  reacției Uniunii  Europene  în  caz de dezastre naturale sau antropice, în cadrul și în afara Uniunii Europene 

Corpul european de voluntari de ajutor umanitar 100 (EU 

AidVolunteers) 

0,15 mld. euro 

Asigurarea  unei  pregătiri  practice  pentru voluntari  implicați  în  acțiuni  umanitare  și asigurarea  desfășurării  lor  în  Uniunea Europeană  prin  finanțate  operațiunilor  de ajutor umanitar la nivel mondial 

Drepturi, egalitate și cetățenie101 (Rights, EqualityandCitizenship) 

0,44 mld. euro 

Contribuirea  la  cunoașterea  și  punerea  în practică  într‐un mod mai eficient a drepturilor 

                                                            97 Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, http://ec.europa.eu/europeaid/node/22_en 98 Programul de Ocupare și Inovare Socială,  http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=89&langId=en&newsId=1093&furtherNews=yes 99 Protecție  civilă  a  Uniunii  Europene  și  Centrul  de  Coordonare  European  de  răspuns  în  situații  de  urgență, http://ec.europa.eu/echo/what/civil‐protection/mechanism_en 100 Corpul  european  de  voluntari  de  ajutor  umanitar,  http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian‐aid/eu‐aid‐volunteers_en 101 Drepturi, egalitate și cetățenie,  http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:354:0062:0072:EN:PDF 

Page 125: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

120  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

și libertăților cetățenilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, contribuie  la  promovarea drepturilor copilului, a principiilor privind  nediscriminarea  (rasă  sau  origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau  orientare  sexuală)  și  a  egalității  de  gen (inclusiv  proiecte  de  combatere  a  violenței împotriva femeilor și copiilor) 

Sistemul de Informații Schengen102  (Schengen Information System) 

0,14 mld. euro 

Susținerea  cooperării  în  gestionarea frontierelor  pentru  a  asigura  securității cetățenilor și călătorilor în Uniunea Europeană. Finanțarea  de  mecanisme  de  partajare  de informații pentru această  cooperare: Sistemul de  Informații privind Vizele  (VIS) care permite statelor Schengen să schimbul de date de vize și  Sistemul  de  Informații  Schengen  (SIS)  care permite  statelor  din  spațiul  Schengen  să  facă schimb  de  date  privind  criminali  suspectați, persoane  care nu pot avea dreptul de a  intra sau  să  rămână  în  Uniunea  Europeană, persoanele dispărute, etc. 

Programul Justiție103 (JusticeProgramme) 

0,38 mld. euro 

Asigurarea  legislației  Uniunii  Europene  în domeniul justiției civile și penale care se aplică în  mod  efectiv.  De  asemenea,  programul sprijină asigurarea accesului adecvat  la  justiție pentru  persoanele  și  întreprinderile  aflate  în situații    juridice  transfrontaliere  în  Europa, precum  și  sprijinirea    acțiunilor  Uniunii Europene  de  combatere  a  drogurilor  și  a criminalității. 

Programul pentru produse alimentare și furaje104 (Food 

andfeed) 

1,9 mld. euro 

Consolidarea aplicării standardelor de sănătate și siguranță pentru întregul lanț agroalimentar. De  asemenea,  pachetul  de  măsuri  oferă  o abordare  modernizată  și  simplificată  privind protecția  sănătății  și  instrumente  de  control mult mai  eficiente  pentru  asigurarea  aplicării 

                                                            102 Sisteme IT, Visa Information System (VIS), http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/what‐we‐do/policies/borders‐and‐visas/visa‐information‐system/index_en.htm și Schengen Information System, http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/what‐we‐do/policies/borders‐and‐visas/schengen‐information‐system/index_en.htm 103 Programul Justiție, http://ec.europa.eu/justice/newsroom/news/20111115_en.htm 104  Programul  pentru  produse  alimentare  și  furaje,  http://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2014.189.01.0001.01.ENG 

Page 126: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

121  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

efective  a  normelor  din  lanțul  agroalimentar din Uniunea europeană 

Politica externă și de securitate comună ‐PESC105 (Common 

Foreign andSecurityPolicy ‐CFSP) 

2,34 mld. euro 

Menținerea  păcii  și  consolidarea  securității internaționale,  promovarea  cooperării internaționale  și  dezvoltarea  și  consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea drepturilor  omului  și  a  libertăților fundamentale 

Fondul pentru securitate internă106 (InternalSecurity Fund) 

3,76 mld. euro 

Susținerea  punerii  în  aplicare  a  Strategiei  de securitate internă și abordare la nivelul Uniunii Europene precum  și  a  cooperării  în domeniul aplicării  legii,  inclusiv  gestionarea  frontierelor externe ale Uniunii Europene 

Programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER 2014‐2018 107(ITER Programme) 

2,98 mld. euro 

ITER  este  un  proiect  de  colaborare internațională  (Uniunea  Europeană,  SUA, China,  Japonia,  India  Rusia,  Coreea  de  Sud) pentru  a  demonstra  potențialul  fuziunii nucleare ca sursă de energie. Aceasta este una dintre  eforturile  de  cercetare  cele  mai ambițioase din lume. Rezultatele sale ar putea schimba  vizibil  peisajul  energetic  mondial deschizând  calea  accesibilității  unei  surse sigure,  inepuizabile  și  fără  emisii  de  CO2  de energie 

Instrumentul de stabilitate și pace ‐ ISP108 (Instrument 

contributingtostabilityandpeace ‐ IcSP) 

2,34 mld. euro 

Fiind  unul  dintre  instrumentele  cheie  de asistență  externă,  acesta  permite  Uniunii Europene  să  ia  inițiativa  de  a  ajuta  la prevenirea și a răspunde  la crizele actuale sau emergente din întreaga lume 

Vamă, fiscalitate și combaterea fraudei109 (Customs, 

TaxationandFightagainstFraud) 

0,90 mld. euro 

Programul Vamă 2020 sprijină funcționarea și modernizarea  uniunii  vamale.  Programul Fiscalis  2020  sprijină  funcționarea  sistemelor 

                                                            105 Politica externă și de securitate comună ‐PESC, http://www.eeas.europa.eu/cfsp/index_en.htm 106  Fondul  pentru  securitate  internă,  http://ec.europa.eu/dgs/home‐affairs/financing/fundings/security‐and‐safeguarding‐liberties/index_en.htm 107  Programul  suplimentar  de  cercetare  pentru  proiectul  ITER  2014‐2018, http://ec.europa.eu/research/energy/euratom/index_en.cfm?pg=fusion&section=iter 108  Instrumentul  de  stabilitate  și  pace,  http://ec.europa.eu/dgs/fpi/what‐we‐do/instrument_contributing_to_stability_and_peace_en.htm 109  Vamă,  fiscalitate  și  combaterea  fraudei,  Taxation  si  Customs  Union, http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm  și  European  Anti‐Fraud  Office, http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_en.htm 

Page 127: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

122  

Programul de finanțare al Uniunii Europene 

Alocarea financiară

Scopul programului 

de  impozitare  din  Uniunea  Europeană  și,  în special,  lupta  împotriva  fraudei  fiscale, evaziunii fiscale și planificarea fiscală agresivă. În atingerea acestui obiectiv, ambele programe finanțează  rețele  de  comunicații  extrem  de securizate  care permit  schimbul de  informații între vamale naționale și administrațiile fiscale, precum  și  promovarea  schimbului  de cunoștințe  și  crearea  de  rețele  între funcționarii  vamali  ale  țărilor  din  Uniunea Europeană și autoritățile fiscale. Pentru  lupta  împotriva  fraudei,  Programul Pericles 2020 vizează combaterea contrafacerii euro în Europa și în lume. Programul facilitează  schimburi,  asistență  și    formare  pentru autorități,  bănci  și  alte  persoane  implicate  în protecția  monedelor  și  bancnotelor  euro. Programul Hercule  III este dedicat combaterii fraudei, a  corupției  și a oricăror alte activități ilegale care afectează  interesele  financiare ale Uniunii  Europene,  inclusiv  în  lupta  împotriva contrabandei  cu  țigări  și  a  contrafacerii. Programul ajută autoritățile naționale să aplice mai  eficient  legea    împotriva  activităților ilegale  transfrontaliere  prin  finanțarea  de suport  tehnic  și  operațional  și  activități  de formare profesională 

Plăți directe în agricultură (Politica Agricolă Comună, 

Pilonul I) (Common AgriculturalPolicy ‐ Pillar I) 

312,7 mld. euro 

Sprijinirea agricultorilor în creșterea veniturilor prin  acces  la  plăți  directe  în  agricultură  și măsuri de sprijinire a pieței  

Inițiativa de ocupare a Tinerilor 110(Youth employmentinitiative) 

3,21 mld. euro 

Sprijinirea  tinerilor  în domeniul ocupării  forței de  muncă  sau  de  formare  profesională  în regiunile  Uniunii  Europene  cu  o  rată  a șomajului  în  rândul  tinerilor,  în 2012,  la peste 25%. Inițiativa se axează pe  integrarea acestor tineri pe piața forței de muncă. 

                                                            110Youth employment initiative, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1829&furtherNews=yes și Studiu privind Inițiativa de ocupare a Tinerilor în România, http://www.euractiv.ro/documente/YEI%20Map%20Romania%20(1).pdf 

Page 128: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

123  

 

În perioada de programare 2014 – 2020, România va beneficia de fonduri europene în valoare 

de aproximativ 43 miliarde de euro (inclusiv plăți directe  în agricultură)111, din care peste 22 

miliarde  de  euro  sunt  alocate  pentru  politica  de  coeziune.  La  nivelul  României  alocarea 

financiară per cap de locuitor este de 2123.2 Euro/persoană, cu peste o treime ( +34,7%) mai 

mult față de perioada 2007‐2013.  

În 2014‐2020  cea mai mare  alocare  financiară este de 10 miliarde de  Euro,  acești bani  fiind 

alocați pentru Plăți directe în agricultură, urmat de Programul Operațional Infrastructura Mare 

cu 9,41 miliarde de Euro, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală cu 8 miliarde de Euro și 

Programul Operațional Regional  cu 6,7 miliarde de Euro.  La polul opus,  cele mai mici alocări 

financiare,  de  sub  1 miliard  de  Euro  revin  programelor:    Programul  Operațional  Capacitate 

Administrativă, Programele de cooperare teritorială, Programul Operațional Asistență Tehnică 

și Programul Operațional Pescuit. 

Tabel  4.7  Alocările  financiare  pentru  Programele  Operaționale  din  perioada  2014‐2020  la 

nivelul României 

Program Operațional  Alocarea financiară (miliarde Euro) 

Populația României 2014 

Alocarea financiara/persoană 

Programul Operațional Infrastructura Mare  9.41  19908574  472.7 

Programul Operațional Regional  6.70  19908574  336.5 

Programul Operațional Capital Uman  4.22  19908574  212.0 

Programul Operațional Competitivitate  1.33  19908574  66.8 

Programul Operațional Capacitate Administrativă 

0.55  19908574  27.6 

Programul Operațional Asistență Tehnică  0.21  19908574  10.5 

Plăți directe în agricultură  10.00  19908574  502.3 

Programul Național pentru Dezvoltare Rurală  8.00  19908574  401.8 

Programul Operațional Pescuit  0.17  19908574  8.5 

Facilitatea “Connecting Europe”   1.23  19908574  61.8 

Programele de cooperare teritorială  0.45  19908574  22.6 

Total  42.27  19908574  2123.2 

                                                            111http://www.fonduri‐structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=15512 

Page 129: Strategia absorbtie

Politici și instrumente de finanțare europeană în perioada de programare 2014‐2020  

124  

 

La nivelul României alocarea financiară pentru programele operaționale din perioada 2007‐

2013 a fost de aproximativ de 27,7 miliarde de Euro, alocarea financiară per cap de  locuitor 

fiind de 1385,4 Euro/persoană. Cea mai mare alocare financiară pentru perioada 2007‐2013 a 

avut‐o Programul Național de Dezvoltare Rurală de 8,1 miliarde  Euro,  alocare  financiară per 

locuitor  fiind  de  406,3  Euro/persoană,  urmat  de  POS Mediu  cu  4,4 miliarde  de  Euro  (220,8 

Euro/persoană),  POS  Transport  cu  4,3 miliarde  de  Euro  (214,6  Euro/persoană)  și  Programul 

Operațional Regional  cu 3,9 miliarde de Euro  (198,4 Euro/persoană).  La polul opus,  cele mai 

mici alocări  financiare  la nivelul României pentru perioada 2007‐2013, de sub 0,5 miliarde de 

Euro, au  fost pentru Programul de Cooperare Teritorială, Programul Operațional Dezvoltarea 

Capacității Administrative și Programul Operațional Pescuit. 

Tabel  4.8  Alocările  financiare  pentru  Programele  Operaționale  din  perioada  2007‐2013  la 

nivelul României 

Program Operațional  Alocarea financiară (milioane Euro) 

Populația României 2013 

Alocarea financiara/persoană

POS Transport  4288  19985814  214.6 POS Mediu  4413  19985814  220.8 POS Creșterea Competitivității Economice 

2537  19985814  126.9 

POS Dezvoltarea Resurselor Umane 

3476  19985814  173.9 

Programul Operațional Pescuit  230  19985814  11.5 Programul Național de Dezvoltare Rurală 

8120  19985814  406.3 

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 

208  19985814  10.4 

Programul Operațional Regional  3966  19985814  198.4 Programul de Cooperare Teritorială 

451  19985814  22.6 

Total  27689  19985814  1385.4 

 

 

Page 130: Strategia absorbtie

 

125 

5.  Dezvoltarea  socioeconomică  durabilă  a  Regiunii  Centru  prin  utilizarea mai 

bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

5.1. Direcțiile strategice de dezvoltare a Regiunii Centru în perioada 2014‐2020 

 

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014‐2020 este parte a Planului de 

Dezvoltare a Regiunii Centru 2014‐2020, principalul document de planificare și programare  la 

nivel regional, adoptat de către CDR Centru  în 15  iulie 2014.Fiind  fundamentat pe o diagnoză 

detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT   a Regiunii 

Centru,  Planul  de  Dezvoltare  ia  în  considerare  nevoile majore  ale  regiunii  și  are  în  vedere 

valorificarea potențialul  său real de dezvoltare. Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor și 

a potențialului regiunii, cele două analize menționate integrează rezultatele studiilor sectoriale 

elaborate  la  nivel  regional  în  perioada  2010‐2011.  Analiza  socioeconomică,  analiza  SWOT  și 

Strategia de Dezvoltarea Regiunii Centru au parcurs un amplu proces consultativ desfășurat  în 

cadrul  structurilor  parteneriale  regionale,  începând  de  la  identificarea  și  cuantificarea 

problemelor  și nevoilor până  la  stabilirea priorităților  și măsurilor. PDR Centru 2014‐2020  se 

raportează,în același timp,  la evoluțiile preconizate  la nivel național și european, sintetizate  în 

documentele  de  programare  ale  Comisiei  Europene  pentru  perioada  2014‐2020,  în 

angajamentele  internaționale  ale  României  și  în  strategiile  naționale  pentru  perioada 

următoare.  PDR  Centru  urmărește  pe  tot  parcursul  său  firul  roșu  reprezentat  de  cele  trei 

priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere  inteligentă, creștere durabilă, creștere 

favorabilă  incluziunii  și obiectivele propuse  în  cadrul  celor  cinci domenii de  interes: ocupare, 

inovare,  schimbări  climatice,  educație,  reducerea  sărăciei.  Regiunea  Centru  va  fi  astfel 

permanent cuplată la procesele în desfășurare la nivel european.  

La elaborarea PDR Centru s‐au avut în vedere câteva principii fundamentale, și anume: 

concentrarea  și prioritizarea obiectivelor, mărindu‐se  în  acest  fel  eficacitatea utilizării 

resurselor  alocate  

coordonarea  și  corelarea  diferitelor  acțiuni  propuse,  rezultând  astfel  o  mai  mare 

coerență la nivel regional și un efect sinergic al acestor acțiuni 

cuantificarea  realizării  obiectivelor  propuse  prin  utilizarea  unor  indicatori  de 

performanță 

Prin    Strategia    de  Dezvoltare  pentru  perioada  2014‐2020,  Regiunea  Centru  și‐a  definit  ca 

obiectiv global,,dezvoltarea echilibrată a regiunii prin stimularea creșterii economice bazate pe 

cunoaștere,  protecția  mediului  înconjurător  și  valorificarea  durabilă  a  resurselor  naturale 

precum și întărirea coeziunii sociale”. 

Page 131: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

126  

Strategia  de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare 

dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:   

Domeniul  Strategic  1.  Dezvoltare  urbană,  dezvoltarea  infrastructurii  tehnice  și  sociale 

regionale,  având  ca  obiective  majore:  dezvoltarea  urbană  durabilă,  creșterea  coeziunii 

teritoriale  prin  încurajarea  dezvoltării  policentrice,  dezvoltarea  infrastructurii  de  transport, 

tehnico‐edilitară,  de  educație,  sănătate,  socială  și  situații  de  urgență,  precum  și  creșterea 

accesului populației la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru. 

Una dintre prioritățile de dezvoltare durabila la nivelul Regiunii Centru este creșterea coeziunii 

teritoriale prin sprijinirea dezvoltării urbane, atât a orașelor cu nivel ridicat de dezvoltare cât și 

a orașelor confruntate cu probleme generate de restructurările economice. 

În linii mari procesul de coeziune teritorială la nivelul Regiunii Centru se axează pe regenerarea 

urbană  a  orașelor mici  și mijlocii  în  special  a  celor monoindustriale,  creșterea  conectivității 

orașelor cu zonele de contiguitate, susținerea zonelor și a cartierelor mai sărace prin creșterea 

inclusivă, dar  și dezvoltarea unei economii  inteligente prin  stimularea  inovației  și a  cercetării 

aplicate  în  special  în  orașele mari  și  a  centrelor  universitare.  De  asemenea  o  prioritate  o 

reprezintă și promovarea orașelor verzi, susținerea transportului urban sustenabil, dezvoltarea 

iluminatului public, eficiența energetică a clădirilor și amenajarea spațiilor pentru agrement.  

Transportul din Regiunea Centru va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o infrastructură 

modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă, să asigure premisele pentru dezvoltarea 

economică și socială a tuturor zonelor regiunii și să contribuie la diminuarea efectelor negative 

ale transportului asupra mediului înconjurător. Atingerea acestor obiective implică realizarea de 

investiții semnificative în următorul deceniu atât în extinderea rețelei rutiere și feroviare cât și 

în reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale și construirea de centuri ocolitoare 

în vecinătatea orașelor în vederea fluidizării transportului rutier. 

Un alt domeniu care necesită  investiții majore  la nivelul Regiunii Centru este  infrastructura de 

comunicații. Aceasta este elementul cheie a bunei  funcționări a oricărui  tip de  sistem pentru 

comunicații de date, informații și voce. 

La  nivelul  Regiunii  Centru  infrastructura  de  utilități  publice  este  insuficienta  iar  in  cele mai 

multe cazuri aceasta este învechită. Infrastructurade utilități publice existentă necesită investiții 

în  reabilitarea,  extinderea  sau  modernizarea  acesteia.  Pentru  următoarea  perioadă  de 

programare 2014‐2020 este util acordarea de sprijin  financiar  în modernizarea  și aducerea  la 

standardele Uniunii Europene a infrastructurii tehnico‐edilitare la nivelul Regiunii Centru.  

 

Page 132: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

127  

Priorități specifice: 

Prioritatea  1.1.  Creșterea  coeziunii  teritoriale  a  Regiunii  Centru  prin  sprijinirea 

dezvoltării urbane  

Prioritatea  1.2.  Dezvoltarea  infrastructurii  de  transport  și  comunicații  și  tehnico‐

edilitară  la nivelul Regiunii Centru 

Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate, sociale și situații de 

urgență la nivelul Regiunii Centru 

Domeniul strategic 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării  și  inovării, 

având  ca  obiectiv  major:  dezvoltarea  economiei  regionale  bazate  pe  cunoaștere  prin 

modernizarea  și  eficientizarea  întreprinderilor,  intensificarea  cooperării  economice  și  prin 

creșterea rolului cercetării–dezvoltării‐inovării la nivelul economiei Regiunii Centru 

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din efectivul de personal și din cifra 

de  afaceri  realizată  la  nivelul  Regiunii  Centru  de  către  întreprinderile  locale  din  industrie, 

construcții  și  servicii,  fiind  unul  din  principalele motoare  ale  dezvoltării  economice. Una  din 

prioritățile  la  nivel  regional  pentru  perioada  următoare  este  continuarea  și  extinderea 

sprijinului pentru  IMM‐uri,  îndeosebi pentru activitățile de  inovare și modernizare și creșterea 

gradului de internaționalizare al acestora. 

Infrastructura de  afaceri  este  inegal  răspândită,  iar  rezultateleobținute de  acestestructuri de 

sprijinire a afacerilor sunt modeste, volumul  investițiilor atrase și numărul de  locuri de muncă 

create  fiind departe de așteptări. Pentru a  impulsiona dezvoltarea unor noi afaceri  în regiune 

trebuie  avute  în  vedere  extinderea  infrastructurii  actuale de  sprijinire  a  afacerilor precum  și 

diversificarea gamei de servicii oferite de către aceasta. 

Aflate  la  început  de  drum,  primele  clustere  de  afaceri  din  Regiunea  Centru,  activând  în 

domeniile  energiilor  alternative,  prelucrării  lemnului,  industriei  alimentare  și  industriei 

electrotehnice,  au  fost  înființate  la  inițiativa  câtorva  firme  și  organizații  neguvernamentale. 

Având în vedere rolul important pe care aceste structuri de organizare a afacerilor îl pot avea în 

dezvoltarea economică a regiunii (a se vedea numeroasele exemplele din alte țări europene) se 

impune sprijinirea actualelor clustere și stimularea înființării altora noi. 

Dezvoltarea sectorului cercetare  ‐ dezvoltare  ‐  inovare  (CDI) este unul dintre  factorii care pot 

potența  competitivitatea  la  nivelul  Regiunii  Centru.  La  nivel  regional  se  simte  necesitatea 

întăririi legăturii dintre mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva dezvoltării economiei 

bazate pe cunoaștere. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul 

economic  este  la  un  nivel  nesatisfăcător,  acest  lucru  afectând  competitivitatea  economică  a 

firmelor din Regiunea Centru. Pornind de la această situație și de la prioritatea asumată la nivel 

național  și european de a crește  rolul cercetării‐inovării  în economie, se  impune ca prioritate 

Page 133: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

128  

regională pentru următoarea perioadă de programare, crearea și susținerea mai multor centre 

de  transfer  tehnologic precum  și a unor  centre de  inovare puternice  în domeniile de  interes 

pentru regiune. 

Priorități specifice:  

Prioritatea  2.1  Sprijinirea  activităților  de  inovare  și  modernizare  ale  IMM‐urilor, 

creșterea gradului de internaționalizare al IMM‐urilor 

Prioritatea  2.2  Extinderea  și  diversificarea  infrastructurii  regionale  și  locale  de 

afaceri, a clusterelor și a rețelelor de cooperare economică  

Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare  

Prioritatea  2.4  Sprijinirea  dezvoltării  infrastructurii  de  transfer  tehnologic,  a 

centrelor de inovare și a spin‐off‐urilor și start‐up‐urilor inovative 

 Domeniul  Strategic  3.  Protecția  mediului  înconjurător,  creșterea  eficienței  energetice, 

stimularea  utilizării  surselor  alternative  de  energie,  având  ca  obiective  majore:protecția 

mediului  înconjurător,  dezvoltarea  infrastructurii  tehnice,  conservarea  biodiversității, 

diminuarea  efectelor  schimbărilor  climatice  și  prevenirea  riscurilor  naturale,  utilizarea 

resurselor  regenerabile de energie, precum  și  îmbunătățirea eficienței energetice  în  sectorul 

public, casnic și economic la nivelul Regiunii Centru. 

Un  rol  esențial  în  dezvoltarea  armonioasă,  echilibrată  și  durabilă  a  Regiunii  Centru  îl  joacă 

protecția  și conservarea mediului  înconjurător, acesta  fiind  suportul vieții pe Pământ. Pentru 

următoarea  perioadă  de  finanțare  2014‐2020  sunt  necesare  alocări  financiare,  la  nivelul 

Regiunii Centru,  în mai multe domenii ale mediului  înconjurător  în special: protecția mediului 

înconjurător,  conservarea  biodiversității,  diminuarea  efectelor  schimbărilor  climatice  și 

prevenirea  riscurilor  naturale,  extinderea  utilizării  resurselor  alternative  de  energie  și 

îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul economic și în cel casnic.  

Având  în vedere că resursele neregenerabile de energie sunt pe cale de epuizare și pentru ca 

Uniunea  Europeană  să  ajungă  la  o  pondere  a  energiei  din  surse  regenerabile  de  energie  în 

consumul  final  brut  de  energie  de  20%  până  la  orizontul  anului  2020,  s‐au  stabilit  obiective 

naționale  obligatorii  pentru  fiecare  stat membru,  incluzând  România,  pentru  care  obiectivul 

național  este  de  24%.  Astfel,  România  trebuie  să  creeze  un  cadru  legal  și  mecanisme  de 

direcționare  a  fondurilor  europene  în  valorificarea  surselor  regenerabile  de  energie.  Este 

important  să  amintim  faptul  că  Regiunea  Centru  dispune  de  un  potențial  ridicat  în  ceea  ce 

privesc sursele regenerabile de energie, cel mai mare potențial deținându‐l biomasa. 

În  ceea  ce  privește  infrastructura  tehnică  de  mediu  din  Regiunea  Centru  aceasta  este 

insuficientă  sau  necesită  lucrări  de  reabilitare  sau  de modernizare.  În  ultimii  ani,  la  nivelul 

Page 134: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

129  

Regiunii Centru s‐a înregistrat o tendință de creștere a ponderii deșeurilor municipale în totalul 

deșeurilor  generate,  datorită  evoluției  sociale  și  economice,  a  creșterii  nivelului  de  trai  și  a 

posibilităților de consum ale populației. 

Priorități specifice:  

Prioritatea  3.1  Protecția  mediului  înconjurător  și  amenajarea,  extinderea  sau 

modernizarea infrastructurii tehnice 

Prioritatea 3.2 Conservarea biodiversității 

Prioritatea  3.3 Diminuarea  efectelor  schimbărilor  climatice  și  prevenirea  riscurilor 

naturale 

Prioritatea 3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie 

Prioritatea  3.5  Îmbunătățirea  eficienței  energetice  în  sectorul  public,  casnic  și 

economic 

Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii, având 

ca obiectiv major: Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin valorificarea 

potențialului natural și uman al acestora. 

Modernizarea  activităților  agricole  prin  susținerea  investițiilor  în  domeniu  (achiziționare  de 

mașini  și  echipamente  agricole  moderne,    materialelor  biologice  de  calitate,  construcții 

agricole)  și  sprijinirea  agriculturii  ,,verzi”  se  constituie  ca  prioritate  majoră  a  perioadei 

următoare.  De  asemenea,  modernizarea  exploatărilor  silvice,  dezvoltarea  infrastructurii 

specifice (ex. drumuri forestiere) și sprijinirea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere 

sunt măsuri prin care pot fi susținute comunitățile din zonele montane având bogat potențial 

silvic.Astfel, preocuparea pentru exploatarea    rațională  a pădurii,  ținând  cont de  capacitatea 

acesteia de regenerare, este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și prezervarea 

unui mediu curat și sănătos pentru generațiile următoare. În viitor vor trebui susținute acțiunile 

de împădurire și reîmpădurire a zonelor fragile din punct de vedere ecologic.  

Măsurile de  stimulare a afacerilor  în domenii economice neagricole  (turism,  servicii,  industrii 

artizanale  etc.)  concomitent  cu  dezvoltarea  competențelor  profesionale  și  îmbunătățirea 

cunoștințelor  antreprenoriale  ale  locuitorilor  din  mediul  rural  vor  contribui  la  reducerea 

dependenței   de  activitățile  agricole,  creșterea ocupării  și  dezvoltarea  economică  a  spațiului 

rural.  

În vederea reducerii decalajelor  între mediile rezidențiale  în ce privește dezvoltarea  și pentru 

îmbunătățirea  standardului de viață al  locuitorilor  și creșterea atractivității  localităților  rurale  

se  impune  deci,  continuarea  și  extinderea  programelor  actuale  ce  vizează  dezvoltarea 

infrastructurii  tehnico‐edilitare  în  toate  zonele  rurale  ale  Regiunii  Centru.Dezvoltarea 

preconizată  în următorii ani a  serviciilor  sociale din mediul  rural  impune o  redimensionare a 

Page 135: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

130  

infrastructurii  sociale  actuale.  În  perioada  2014‐2020,  în  mod  evident,  vor  trebui  sprijinite 

investițiile ce vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale în comunele 

Regiunii  Centru.Nu  în  ultimul  rând,  este  nevoie  de  refacerea  și  dezvoltarea  infrastructurii 

cultural‐ recreative din mediul rural. 

Priorități specifice:  

Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor 

agricole,  dezvoltarea  serviciilor  și  logisticii  agricole  și  susținerea  activităților  de 

prelucrare a produselor agricole 

Prioritatea  4.2.  Valorificarea  superioară,  într‐o manieră  durabilă,  a  potențialului 

silvic  regional 

Prioritatea  4.3.Creșterea  atractivității  economice  și  diversificarea  activităților 

economice în localitățile rurale din Regiunea Centru 

Prioritatea 4.4.  Îmbunătățirea  infrastructurii tehnico‐edilitare a  localităților rurale 

din Regiunea Centru 

Prioritatea 4.5. Dezvoltarea  infrastructurii sociale, cultural‐recreative și susținerea 

dezvoltării comunitare 

Domeniul  strategic  5.  Creșterea  atractivității  turistice  regionale,  sprijinirea  activităților 

culturale și recreative, având ca obiectiv major: dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor 

economice  conexe  prin  valorificarea  potențialului  natural  și  antropic  al  Regiunii  Centru  și 

susținerea activităților culturale și recreative. 

Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru 

dispune  de  un  potenţial  turistic  ridicat  şi  diversificat.  Fără  a  încerca  o  separare  netă  între 

formele  de  turism  practicate  în  Regiunea  Centru,  considerăm  utilă  o  analiza  diferențiată  a 

acestora. Din majoritatea cercetărilor și studiilor elaborate până în prezent a rezultat concluzia 

că formele de turism cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul 

balnear, turismul cultural și turismul rural.    

Pentru a  impulsiona dezvoltarea turismului montan este nevoie de amenajare unor trasee, căi 

de acces  și  locuri de vizitare  (inclusiv peșteri) pentru a  facilita accesul unor  largi categorii de 

turiști    în zonele cu potențial turistic natural ridicat. Aceste amenajări trebuie făcute fără a se 

aduce atingere mediului natural și cu respectarea restricțiilor impuse de legislația privind ariile 

naturale  protejate.  În  Regiunea  Centru  se  găsește  cea  mai  mare  densitate  de  stațiuni 

balneoclimaterice din România.Infrastructura de tratament este  în numeroase cazuri  învechită 

și degradată,  iar  în unele stațiuni vechile baze de  tratament nu mai sunt  în stare  funcțională, 

motiv pentru care numărul turiștilor este în continuă scădere. Se impun deci intervenții pentru 

Page 136: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

131  

a reabilita  și moderniza  infrastructura din stațiunile balneare  și  în direcția diversificării ofertei 

turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa. 

Patrimoniul cultural al Regiunii Centru este foarte bogat, cuprinzând numeroase cetăți feudale, 

vestigii  antice,  castele,  palate,  biserici,  mănăstiri    răspândite  pe  o  largă  ariegeografică.  În 

prezent, starea fizică a multora din obiectivele turistice este necorespunzătoare, semnalizarea 

obiectivelor  turistice  este  deficitară,  iar  centrele  și  punctele  de  informare  turistică  sunt 

insuficiente. Pentru a da un impuls real dezvoltării turismului cultural în regiune sunt necesare 

acțiuni  concertate  de  conservare,  restaurare  și  punere  în  valoare  a  clădirilor  cu  valoare 

arhitectonică  și  istorică.  De  asemenea,  se  impune  susținerea  activităților  de  promovare  a 

obiectivelor  culturale  de  o  certă  valoare  din  Regiunea  Centru.  Alături  de  conservarea  și 

restaurarea patrimoniului material este nevoie de susținerea conservării și promovării turistice 

a patrimoniului cultural imaterial, îndeosebi cel din zona rurală a Regiunii Centru. 

În  perioada  următoare  se  impune  continuarea  susținerii  investițiilor  pentru  modernizarea 

structurilor învechite de primire turistică și cele de agrement în vederea asigurării unui confort 

sporit  și  construirea  de  unități  în  zonele  turistice  ce  au  în  prezent  o  capacitate  de  cazare 

insuficientă. Dat  fiind  rolul  tot mai  important pe  care  îl  joacă  în  zilele noastre  informarea  și 

comunicarea  în  diverse  domenii,  dar  mai  cu  seamă  în  domeniul  turismului,  se  impune 

intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a Regiunii Centru. 

Pornind  de  la  evoluțiile  încurajatoare  înregistrate  până  în  prezent  și  de  la  nevoia  acută  a 

extinderii  și  diversificării  celei  existente,  se  va  sprijini  în  perioada  următoare  dezvoltarea 

infrastructurii culturale din Regiunea Centru. Orașele mari din Regiunea Centru, cu un potențial 

cultural important vor fi principalele beneficiare ale  măsurilor de sprijin pentru cultură, însă nu 

sunt excluse nici localitățile mai mici cu vocație culturală dovedită.   

Priorități specifice:  

Prioritatea 5.1. Punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic 

Prioritatea 5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în 

scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor  turistice oferite 

Prioritatea 5.3. Promovarea destinațiilor turistice din Regiunea Centru   

Prioritatea  5.4.  Dezvoltarea  infrastructurii  culturale,  recreative  și  sprijinirea 

activităților culturale  

Domeniul  Strategic 6. Dezvoltarea  resurselor umane,  creșterea  incluziunii  sociale,  având ca 

obiective  majore:  dezvoltarea  resurselor  umane  în  special  prin  îmbunătățirea  accesului  la 

formare  profesională  și  educație,  creșterea  ocupării  și  calității  forței  de  muncă,  creșterea 

incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea efectelor declinului demografic. 

Page 137: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

132  

Una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este creșterea favorabilă 

incluziunii, alături de creșterea  inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un accent crescut pe 

dezvoltarea resurselor umane, educația și dezvoltarea competențele acestora, învățarea pe tot 

parcursul  vieții,  promovarea  incluziunii  sociale,  creșterea  gradului  de  ocupare  a  forței  de 

muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea capacității administrative.  

De asemenea, Strategia Lisabona relansată nu poate fi realizată decât pe baza creșterii nivelului 

de  pregătire  al  resurselor  umane,  prin  sisteme mai  bune  de  educație  și  formare.  În  acest 

context, Comisia Europeană a propus axarea cooperării europene în educație și formare, până 

în anul 2020, pe patru direcții strategice: punerea în aplicare a învățării pe tot parcursul întregii 

vieți;  îmbunătățirea  calității  a  eficienței  și  a  rezultatelor  sistemelor  de  educație  și  formare; 

promovarea  echității  și  cetățeniei  active;  creșterea  inovației  și  creativității,  inclusiv  a 

antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și formare. 

Starea  de  sănătate  a  populației  este  una  dintre  cele  mai  importante  aspecte  ale  calității 

capitalului uman, acesta fiind o componentă cheie  în procesul de creștere a competitivității  la 

nivel  regional  și  local.  În același  timp, accesul  locuitorilor  la servicii medicale de calitate  și de 

ocrotire a sănătății are o implicație directă în creșterea calității vieții acestora. 

Complementar domeniului amintit anterior, o atenție deosebită ar trebui acordată procesului 

continuu  și  susținut  de  incluziune  socială,  în  special  a  reinserției  sociale  a  persoanelor 

dezavantajate social, în special prin sprijinirea acțiunilor și proiectelor în acest sens, dar și prin 

dezvoltarea resurselor umane cu responsabilități în acest domeniu.  

Slaba participare pe piața  forței de muncă  rămâne o provocare pentru România. De aceea  în 

perioada  2014‐2020  la  nivelul  Regiunii  Centru  se  vor  dezvolta  politici,  proiecte  acțiuni  sau 

măsuri concrete ce vizează creșterea ocupării, a participării pe piața forței de muncă. 

În  ultimii  douăzeci  de  ani,  în  Regiunea  Centru  dar  și  în  România,  s‐au  înregistrat  o  serie  de 

fenomene  demografice  negative  care  au  determinat  schimbări  demografice,  una  din 

consecințele cele mai importante fiind accentuarea declinului demografic. În acest sens, trebuie 

acordată o atenție sporită identificării și sprijinirii proiectelor și soluțiilor privind contracararea 

efectelor declinului demografic.  

Priorități specifice:  

Prioritatea 6.1.  Îmbunătățirea accesului  la  formare profesională  și educație pe  tot 

parcursul  vieții  în  domeniile:  educație,  cercetare,  social,  sănătate,  administrație 

publică, economie și antreprenoriat 

Prioritatea 6.2  Sprijinirea dezvoltării  capitalului uman  în  vederea  creșterii ocupării 

forței de muncă la nivel regional 

Page 138: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

133  

Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii sociale a 

grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate  

Prioritatea 6.4 Contracararea efectelor declinului demografic 

Implementarea  măsurilor  prevăzute  în  Planul  de  Dezvoltare  Regională  cade  în  sarcina 

autorităților  regionale – pe măsură ce acestea vor  fi create  și consolidate  ‐, a administrațiilor 

locale  și  județene,  a  organizațiilor,  a  diverselor  structuri  parteneriale  și  organismelor  de 

implementare a programelor create ad hoc. Pentru transpunerea în realitate a Planului, un rol  

important  îl vor avea fondurile europene nerambursabile alocate pentru   perioada 2014‐2020 

(Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și 

Fondul  European  pentru Agricultură  și Dezvoltare  Rurală  ),  la  care  se  vor  adăuga  finanțările 

autohtone publice și private. Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014‐2020 este însoțit de o 

listă de propuneri de proiecte majore, cu un  impact  larg, semnificativ, care va permite o mai 

bună implementare a acestuia. 

5.2.  Absorbția  accelerată  a  fondurilor  europene  – motorul  principal  al  stimulării  creșterii 

economice inteligente și durabile în perioada de programare 2014‐2020 

 

Dezvoltare accelerată prin politici investiționale inteligente 

Este evident că orice politică de dezvoltare trebuie să aibă la bază o strategie de investiții bine 

fundamentată.  Nicio  țară  sau  regiune  nu  se  poate  dezvolta  în  absența  unei  strategii 

investiționale coerente, cu priorități pe termen scurt, mediu și lung.  România, fiind o țară cu un 

nivel mai scăzut de dezvoltare în raport cu celelalte țări ale Uniunii Europene are nevoie  pentru 

o  dezvoltare  accelerată  de  politici  fiscale  de  stimulare  a  investițiilor  și  de  programe 

investiționale. Unul  din  indicatorii  care măsoară  nivelul  investițiilor  raportat  la  dimensiunea  

economiei  naționale  este  Formarea  Brută  de  Capital  Fix(FBCF).  Țara  noastră  a  reușit  să‐și 

mărească ponderea  formării brute de  capital  fix  în Produsul  Intern Brut de  la  cca 19‐20%  la 

începutul  anilor  2000  la  31%  în  perioada  2008‐2010,  această  rată  depășind  cu  aproximativ 

50%atât  media  UE  (20%‐18%,  în  intervalul  2008‐2010)  cât  și  rata  medie  la  nivel  mondial 

(aproximativ  20%) 112 .  Nevoia  de  investiții  este  foarte  mare  în  România,  țara  noastră 

înregistrând  serioase  rămâneri  în  urmă  atât  în  ce  privește  infrastructura  tehnică  cât  și  cea 

socială.  Echipamentele  și  tehnologiile  utilizate  de  către  firmele  românești  sunt  în  parte 

învechite  și  trebuie  înlocuite. De  asemenea,  se  resimte  o mare  nevoie  de  investiții  ”soft”  în 

îmbunătățirea  formării profesionale, dezvoltarea antreprenoriatului  și promovarea economică 

precum și investiții ce vizează creșterea coeziunii sociale.    

                                                            112 cf. datelor prezentate în Revista Română de Statistică nr. 1 /2012  

Page 139: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

134  

Bugetul de stat sau bugetele autorităților locale și județene nu pot susține singure investițiile în 

infrastructură. Nici  firmele  private,  de  cele mai multe  ori,  nu  dispun  de  resursele  financiare 

necesare  investițiilor,  iar  accesul  la  creditele  bancare  și  condițiile  de  creditare  sunt  adesea 

dezavantajoase pentru ele. În prezent, programele operaționale reprezintă una din principalele 

surse de finanțare a investițiilor atât pentru autoritățile publice cât și pentru firme, constituind 

o  necesară  completare  a  resurselor  bugetare  și  o  alternativă mult mai  atractivă  la  creditele 

bancare sau alte instrumente de finanțare.   

Investițiile,  în  special  cele  din  domeniile  productive  creează  un  puternic  efect multiplicator. 

Astfel, pe  lângă creșterea cifrei de afaceri  și crearea de  locuri de muncă pentru beneficiarului 

direct al investiției, trebuie luat în considerare efectul propagat către furnizorii și clienții firmei, 

către propriii salariați și autoritățile publice care astfel pot colecta venituri mai mari. De multe 

ori, investițiile determină și un important salt calitativ al produselor și serviciilor furnizate.  Într‐

un recent raport publicat de către Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții113 privind 

Planul de  Investiții  ce urmează a  fi  finanțat prin  Fondul european pentru  investiții  strategice 

(FEIS), se estimează că efectul multiplicator în acest caz (raportul dintre volumul financiar total 

al proiectelor generate ca urmare a intervenției fondului și fondurile publice inițiale mobilizate 

pentru a crea fondul) este de 1:15. Aceasta înseamnă că un euro alocat  conduce la o investiție 

finală de 15 euro. 

Având în vedere faptul că investițiile private se concentrează în sectorul productiv, autorităților 

publice  naționale,  județene  și  locale  le  revine  sarcina  de  a  investi  în  sectoare  cheie  pentru 

dezvoltare precum  infrastructura tehnică și  infrastructura socială, definite  în sens  larg. Ținând 

cont de natura acestor domenii, beneficiile rezultate în urma investițiilor în asemenea sectoare 

sunt  mai  dificil  de  cuantificat,  însă  aceste  investiții  sunt  indispensabile  pentru  asigurarea 

întregului cadru economic și social. Evoluțiile semnificative din ultimii ani, pe plan internațional 

arată  că  investiția  în  resursa  umană  capătă  o  importanță  tot mai mare,  calitatea  forței  de 

muncă fiind considerată cheia unei dezvoltări durabile nu doar în statele dezvoltate din nordul 

Europei și Americii ci și în numeroase țări din Asia.  

Politica investițională a României în context european 

Prin  Acordul  de  Parteneriat  semnat  de  România  și  Comisia  Europeană  în  august  2014,  țării 

noastre  i‐au  fost alocate pentru perioada de programare 2014‐2020 peste 30,7 miliarde euro 

(22,4 mld  euro  din  Fondurile  de  coeziune)  din  cele  cinci  fonduri  structurale  și  de  investiții: 

Fondul  european  de  dezvoltare  regională  (FEDR),  Fondul  de  coeziune  (FC),  Fondul  social 

european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european 

                                                            113http://ec.europa.eu/priorities/jobs‐growth‐investment/plan/docs/investment‐plan‐qa_ro.pdf  

Page 140: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

135  

pentru pescuit și afaceri maritime (EM FF).   La aceste sume se adaugă cofinanțarea națională. 

Prin aceste investiții sunt vizate priorități majore precum114: 

o promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității 

operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;   

o dezvoltarea  capitalului  uman  prin  creșterea  ratei  de  ocupare  a  forței  de muncă  și  a 

numărului    de  absolvenți  din  învățământul  terțiar,  oferind  totodată  soluții  pentru 

provocările  sociale  severe  și  combaterea  sărăciei,  în  special  la  nivelul  comunităților 

defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;  

o  dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în  

vederea  sporirii accesibilității  regiunilor din România  și a atractivității acestora pentru 

investitori;   

o încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței  

energetice,  a  unei  economii  cu  emisii  reduse  de  carbon,  a  protecției  mediului  și  a 

adaptării la schimbările climatice;   

o consolidarea unei administrații publice moderne  și profesioniste prin  intermediul unei 

reforme  sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță 

Implementarea acestor priorități va fi realizată prin cele 8 programe operaționale care acoperă 

domenii de  finanțare  foarte diverse  și au  în vedere o varietate  largă de   potențiali beneficiari 

direcți și indirecți. 

Impactul  estimat  la  finalul  perioadei  de  programare  2014‐2020  va  fi  dificil  de  cuantificat. 

Metoda  contrafactuală  ce  a  fost  utilizată  în  anumite  cazuri  pentru  evaluarea  impactului 

implementării politicilor de coeziune în perioada 2007‐2013 are limite evidente. Totuși, pe baza 

sistemului de indicatori ai dezvoltării durabile calculați de către Institutul Național de Statistică 

și a sistemului de indicatori aferenți țintelor stabilite prin Strategia Europa 2020, monitorizați de 

către Eurostat  se poate  face o evaluare  fiabilă a  impactului aplicării politicilor de coeziune  la 

nivel național și regional.  

Politica de coeziune a UE în perioada 2014‐2020 

Deși  se  poate  vorbi  de  o  continuitate  evidentă  în  ce  privește  obiectivele majore  ale  politicii 

europene  de  coeziune,  există  și  câteva  diferențe  calitative  notabile    în  noua  perioadă  de 

programare  ce  decurg  din  cele  3  priorități  majore  stabilite  prin  Strategia  Europa  2020: 

creșterea  inteligentă, creșterea sustenabilă șicreșterea  favorabilă coeziunii. Aceste priorități  și 

obiectivele aferente au condus  la o mutare de accent  în ce privește politicile de dezvoltare  și 

promovarea  de  mijloace  eficiente  de  atingere  a  obiectivelor  (accent  pe  inovare,  transfer 

                                                            114http://www.fonduri‐structurale.ro/Document_Files//Stiri/00015512/m5uus_rezumat_acord_parteneriat_romania_final.pdf 

 

Page 141: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

136  

tehnologic, protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor naturale, concentrare tematică, 

rolul orașelor,  utilizarea unor instrumente precum ITI, CLLD, noi instrumente financiare pentru 

firme).   

În vederea  îmbunătățirii eficienței politicii europene de coeziune,  în exercițiul  financiar 2014‐

2020  au fost adoptate 10 direcțiide reformarea politicii: 

 

1. Investiții în toate regiunile europene și adaptarea nivelului de sprijin la nivelul de dezvoltare 

al acestora  

2.  Concentrarea resurselor în sectoarele cheie de creștere  

3.  Fixarea unor obiective clare, transparente și măsurabile  

4.  Introducerea  unor  precondiții  în  vederea  canalizării  fondurilor  (ex.  strategiile 

,,smartspecialisation”)  

5.  Stabilirea  unei  strategii  comune  pentru  o  mai  bună  coordonare  a  fondurilor  (,,Cadrul   

Strategic Comun”)  

6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor din fondurile UE  

7.  Întărirea dimensiunii urbane a politicii de coeziune 

8.  Întărirea  cooperării  transfrontaliere  (ex.  implementarea  unor  strategii macroregionale  ca 

Strategia Dunării, Strategia Mării Baltice,  sprijinite prin programele regionale sau naționale )  

9.  Asigurarea  coerenței  între  Politica  de  coeziune  și  guvernanța  economică  europeană 

(condiționalitățile macroeconomice) 

10.  Încurajarea  utilizării  sporite  de  către  IMM‐uri  a  instrumentelor  financiare  în  vederea 

creșterii accesului acestora la credite  

 

Regiunea Centru și‐a stabilit obiectivele strategice pentru următorii ani și liniile directoare atât 

prin  Planul  de Dezvoltare  Regională  Centru  2014‐2020  (PDR  Centru)  cât  și  prin  Strategia  de 

Specializare  Inteligentă  a  Regiunii  Centru  (RIS3),  asigurând  o  continuitate  față  de  perioada 

2007‐2013 dar și cu importante elemente de noutate (abordarea integrată a investițiilor la nivel 

teritorial, sprijinirea cercetării și a transferului tehnologic,  îmbunătățirea formării profesionale 

și corelarea acesteia cu cerințele pieței muncii,  inovarea,  instrumente pentru finanțarea  IMM‐

urilor,  rolul  clusterelor  și  al  altor  structuri  de  cooperare,  sprijinirea  prioritară  a  dezvoltării 

rețelei TENT, rolul orașelor în accelerarea creșterii economice etc).  

 

Până la criza care a debutat în anul 2008, disparitățile între economiile regionale din UE au fost 

în scădere (coeficientul de variație a PIB‐ului regional pe cap de  locuitor a scăzut cu 10%  între 

2000  și 2008).  În anul 2000, media PIB‐ul pe  cap de  locuitor  în  cele mai dezvoltate 20% din 

regiuni  a  fost  de  aproximativ  3,5  mai  mare  decât  în  cele  plasate  în  ultima  cincime  a 

clasamentului. Până  în 2008, diferența a  redus  la 2,8 ori. Acest  lucru  s‐a datorat  în principal 

faptului  că  regiunile  cele mai  puțin  dezvoltate  au  crescut mai  repede  decât media  și  s‐au 

Page 142: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

137  

apropiat de  cele mai prospere. Această  tendință  a  fost  întreruptă  în perioada  crizei  (2008  – 

2011),  iar  disparitățile  interregionale  au  început  să  se  adâncească.  Sincopa  în  tendința  de 

convergență  este demonstrată  și de  evoluția  altor  indicatori  economici,  cu precădere de  cei 

privind ocuparea  forței de muncă  și  șomajul  și  ca urmare,    în  anul  2013, decalajele  în  cazul 

ambilor  indicatori au  fost mai mari decât  în 2000. Aceste  tendințe sunt mai evidente  în cazul 

statelor din estul Europei care au aderat mai târziu la Uniunea Europeană.  

 

Tendințele observate  la nivel european  se  regăsesc de multe ori  la nivel  regional. Gradul de 

dezvoltare  economică  al  județelor Brașov  și  Sibiu  este  sensibil mai  ridicat  decât  al  județelor 

Covasna  și Harghita,  iar  în  cadrul  celor  două  județe  bine  dezvoltate menționate mai  sus  se 

individualizează clar reședințele de județ și cele două arii metropolitane. Investițiile economice 

se  îndreaptă  spre  zonele  cele mai  urbanizate  ce  dispun  atât  de  o  infrastructură  de  afaceri 

dezvoltată ce oferă servicii comerciale și financiare  cât și de o forță de muncă bine calificată. Se 

manifestă  deci  o  tendință  ,,naturală”  de  dezvoltare  mai  rapidă  a  aglomerărilor  urbane 

comparativ cu ritmul mai lent de dezvoltare al micilor orașe și al zonelor rurale.  

 

Rolul inovării în perioada 2014‐2020 

 

Larg documentat în literatura de specialitate, rolul cercetării și inovării este critic în ce privește 

creșterea  performanței economice a țărilor și regiunilor. Inovația, înțeleasă în sens larg, include 

inovația de produs, de proces, de piață  și  inovarea organizațională, detașându‐se ca unul din 

factorii cei mai  importanți ai   creșterii economice, ocupării  forței de muncă  și  sustenabilității 

ecologice și, în consecință, având o importanță majoră pentru prosperitate și progresul social la 

nivel  regional.  Inovarea  este,  în  primul  rând,  un  motor  important  pentru  creșterea 

productivității pe termen lung , fiind crucial pentru menținerea competitivității întreprinderilor 

în condițiile concurenței economice acerbe la nivel global.   

 

Unul dintre indicatorii principali utilizați pentru cuantificarea investițiilor în inovare este nivelul 

regional  al  cheltuielilor pentru  cercetare‐dezvoltare. Rolul  cercetării‐dezvoltării  în  ce privește 

impulsionarea  creșterii  economice  a  fost  subliniat  în  toate  documentele  strategice  ale  UE, 

stabilindu‐se ținta ce trebuie atinsă  la nivel european până  în anul 2020 (cheltuielile publice și 

private  cumulate  pentru  cercetare‐dezvoltare  vor  trebui  să  reprezinte  3%  din  PIB‐ul Uniunii, 

ponderea  acestor  cheltuieli  la  nivelul  UE  27,  în  anul  2011,  fiind  de  2%  din  PIB‐ul  blocului 

comunitar).   

    

Page 143: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

138  

Cuantificarea  la  nivel  regional  a  competitivității  –  instrument  de  impulsionare  a competitivității în regiunile mai puțin dezvoltate   Pentru  a  evidenția  dimensiunile  regionale  ale  competitivității,  experții  Comisiei  Europene 

propun utilizarea unui  Indice Regional al Competitivității(IRC) construit pe 11 ”piloni” grupați 

în 3 seturi:  

 

pilonii  elementari:  calitatea  instituțiilor,  stabilitatea  macroeconomică,  infrastructura,  

sistemul de sănătate, calitatea educației primare și secundare 

pilonii eficienței:  învățământul superior și  învățarea pe parcursul  întregii vieți, eficiența 

pieței muncii și dimensiunea pieței 

pilonii  inovației:  disponibilitatea  tehnologică,  nivelul  de  sofistificare  al  afacerilor  și 

inovarea  

 

Indicatorul  oferă  o  evaluare  a  discrepanțelor  semnificative  din  interiorul  unui  stat,  relevând 

faptul  că  există  o  puternică  dimensiune  regională  a  competitivității  influențată  de  factorii 

regionali precum autoritățile  locale și regionale, masa demografică, calitatea forței de muncă, 

dezvoltarea infrastructurii. 

 

Utilizarea  acestui    indicator este utilă  în  special  în  cazul unor  state precum România  în  care 

persistă și se adâncesc decalajele de dezvoltare  între capitală și ariile metropolitane, pe de o 

parte și celelalte regiuni, pe de altă parte. Aici nu se produce un efect de revărsare (”spill over”) 

a competitivității suficient de puternic asupra altor zone, această situație  influențând negativ 

nivelul de performanță la scară națională.  

 

Indicele de competitivitate regională ce încearcă să sintetizeze toate aceste informații, arată că 

regiunile din UE‐15 (statele care au aderat la Uniune înainte de anul 2004) incluzând, de regulă, 

un  oraș  mare  care  nu  coincide  întotdeauna  cu  capitala,  au  cele  mai  ridicate  niveluri  de 

competitivitate și că apropierea de o astfel de regiune stimulează competitivitatea altora. În UE‐

13 (grupul  statelor care au aderat la Uniune începând cu anul 2004), pe de altă parte, regiunea 

în care se situează capitala este întotdeauna cea mai competitivă, dar acest lucru nu contribuie 

la  creșterea  competitivității  în  regiunile  învecinate.  Pe  măsură  ce  aceste  țări  se  dezvoltă, 

legăturile  economice  și  de  transport  între  capitală  și  celelalte  regiuni  devin mai  puternice, 

inducând dezvoltarea economică spre regiunile limitofe capitalei.  

Politica  actuală  de  coeziune  a  Uniunii  Europene  are  drept  coloană  vertebrală  stimularea 

creșterii  inteligente  în  toate  regiunile europene  și  în special  în cele mai puțin dezvoltate. Co‐

finanțarea  investițiilor  în  inovare  și  sprijinirea  IMM‐urilor  impulsionează  creșterea 

Page 144: Strategia absorbtie

Dezvoltarea socioeconomică durabilă a Regiunii Centru prin utilizarea mai bună a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

139  

competitivității  la  nivelul Uniunii,  în  ansamblu  și  la  nivelul  regiunilor  europene.  Investiția  în 

transportul durabil, energia verde și rețelele digitale sprijină funcționarea pieței unice, facilitând 

creșterea comerțului între vechii și noii membri ai Uniunii și stimulând investițiile străine directe 

în statele recent aderate. Regiunea Centru, clasată alături de alte șase regiuni din România  în 

rândul  regiunilor mai  puțin  dezvoltate  (P.I.B./  loc.  sub  75%  din media  EU28),  și‐a  propus  să 

reducă  într‐o perioadă  scurtă actualele decalaje de dezvoltare  față de  regiunile avansate ale 

Europei  printr‐o  politică  de  dezvoltare  accelerată  ce  se  bazează  în  primul  rând  pe  utilizarea 

eficientă și deplină a fondurilor europene disponibile în perioada 2014‐2020. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Page 145: Strategia absorbtie

 

140 

6. Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de 

absorbție a fondurilor europene în perioada 2014‐2020 

6.1.Direcția Îmbunătățirea capacității de planificare/ programare la nivel național și regional 

 

Alocarea  de  către  Uniunea  Europeană  a  fondurilor  pentru  perioada  2007‐2013  a  avut  ca 

precondiție  elaborarea  în  parteneriat  și  asumarea  de  către  Guvernul  României  a  Planului 

Național de Dezvoltare pe o perioadă de 7 ani care pornind de  la o analiză realistă a situației 

socioeconomice  să  stabilească  obiectivele  majore    și  prioritățile  naționale  în  ce  privește 

dezvoltarea  țării,  ținând cont  și de noua situație creată după aderarea  la UE. PND 2007‐2013 

prevedea programarea financiară în concordanță cu volumul prognozat al fondurilor disponibile 

din surse europene, surse naționale publice (centrale și  locale) și surse  interne private sumele 

alocate  de  instituțiile  europene  și,  de  asemenea,  cadrul  și  mecanismele  de  implementare 

(programele  operaționale).  Pentru  dezvoltarea  zonelor  rurale  a  fost  elaborat  Programul 

Național de Dezvoltare Rurală 2007‐2013 (PNDR 2007‐2013), adaptat specificului din România 

și  având  ca  principală  sursă  de  finanțare  Fondul  European  pentru  Agricultură  și  Dezvoltare 

Rurală  (FEADR),  iar ca autoritate de management   Ministerul Agriculturii  și Dezvoltării Rurale. 

Pentru perioada 2014‐2020, autoritățile centrale  române au elaborat Acordul de parteneriat 

2014‐2020, document aprobat în august 2014 de către Comisia Europeană, ce prezintă modul în 

care vor  fi    folosite  fondurile europene  structurale  și de  investiții  în perioada de programare 

2014‐2020.În același context trebuie menționate diversele strategii sectoriale  la nivel național 

adoptate  în perioada 2014‐2020  (cercetare‐ dezvoltare‐inovare, creșterea ocupării,  incluziune 

socială,  reducerea  sărăciei,  învățarea  pe  parcursul  vieții,  reforma  administrației  publice, 

gestionarea deșeurilor, dezvoltarea infrastructurii de transport, etc)115 ce vor ghida dezvoltarea  

pe termen mediu a domeniilor amintite. 

 

La nivelul regiunilor de dezvoltare,  în conformitate cu Legea 315/2004 s‐au elaborat Planurile 

de Dezvoltare Regională (PDR) pentru perioadele 2007‐2013 și 2014‐2020, documente realizate 

de  parteneriatele  regionale  coordonate  de  către  agențiile  pentru  dezvoltare  regionale  și  

aprobate de către Consiliile de Dezvoltare Regională. Pentru perioada 2014‐2020, cele 8 planuri 

de dezvoltare regională sunt însoțite de o listă de proiecte  strategice ce vor putea fi finanțate 

cu prioritate prin programele operaționale. 

Procesul de planificare a dezvoltării socioeconomice la nivel național a fost reluat după o lungă 

perioadă de întrerupere și în condiții politice și socioeconomice cu totul diferite față de cele din 

perioada planificării hipercentralizate.  La nivel  regional,  activitatea de planificare este  relativ 

recentă,  chiar  dacă  au  fost  elaborate  anumite  documente  de  planificare  și  înainte  de  2007. 

Creșterea capacității de planificare la nivel național și local presupune atragerea de specialiști și                                                             115http://www.fonduri‐ue.ro/images/files/comunicate/2015/15.12/Conditionalitati.ex‐ante.pdf 

Page 146: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

141  

formarea de nuclee de experți pe diverse domenii, un sistem informațional capabil să furnizeze 

date și informații relevante, actualizarea metodologiilor de analiză și programare și crearea de 

structuri    de  planificare  la  diferite  niveluri  capabile  să  interrelaționeze.  Pentru  creșterea 

eficienței  procesului  de  planificare/  programare  la  nivel  național  și  regional  sunt  necesare 

măsuri coordonate în următoarele domenii:   

 

1.1. Îmbunătățirea  cadrului  legal  și  organizatoric  necesar  procesului  de 

planificare/programare la nivel național și regional 

1.2. Dezvoltarea structurilor parteneriale de planificare/programare  la nivel național 

și regional 

1.3. Creșterea  performanțelor  de  planificare  prin  utilizarea  de  modele  și  metode 

moderne de planificare/ programare 

1.4. Îmbunătățirea gradului de coordonare  și corelare a politicilor sectoriale  la nivel 

național 

1.5. Dezvoltarea capacității reactive în cadrul procesului de planificare/ programare  

 

 

1.1. Îmbunătățirea  cadrului  legal  și  organizatoric  necesar  procesului  de 

planificare/programare la nivel național și regional 

 

Cadrul  legal  ce  reglementează  în prezent dezvoltarea  regională    în România este asigurat de 

Legea 315  /2004. Prin acest act  se  stabilesc  cadrul  instituțional, obiectivele,  competențele  și 

instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională.   Pentru actualul ciclu de Planificare a 

fost emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ordinul 1087/13.07.2012 prin 

care se aprobă Regulamentul‐cadru pentru organizarea si funcționarea Comitetelor Regionale 

pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională 2014‐2020 ce a stat  la baza formării și 

funcționării Comitetelor Regionale de Planificare. Pentru a eficientiza procesul de planificare la 

nivel  regional/național este necesar  ca actualul  cadru  legal  să  fie modificat  și  completat prin 

prevederi  care  să  întărească  puterea  structurilor  de  deciziela  nivel  regional,  să  permită 

diversificareasurselor  de  finanțare  (incl.  prin  crearea  Fondului  pentru  dezvoltare  regională 

prevăzut în Legea 315/2004),iar documentele de planificare adoptate la nivel regionalsă aibă un 

caracter obligatoriu.  

 

 

 

Page 147: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

142  

1.2. Dezvoltarea  structurilor  parteneriale  de  planificare/programare  la  nivel  național  și 

regional 

În  prezent, majoritatea membrilor  din  structurile  parteneriale  de  planificare/  programare  la 

nivel național sau regional percep activitatea desfășurată în cadrul acestor structuri ca o muncă 

suplimentară  cu  un  caracter  cvasifacultativ.  În  consecință,  timpul  alocat  pentru  elaborarea, 

verificarea monitorizarea, revizuirea documentelor de planificare este insuficient, iar activitatea 

acestor structuri parteneriale este sporadic. Dezvoltarea structurilor parteneriale de Planificare 

presupune ca activităților de planificare să le fie alocate resurse umane și de timp suficiente în 

raport  cu  complexitatea  documentelor,  iar  structurile  de  planificare  să  tindă  spre  un mod 

regulat de funcționare. 

 

1.3. Creșterea performanțelor de planificare prin utilizarea de modele și metode moderne 

de planificare/ programare 

 

O  mai  bună  planificare  și  programare  a  dezvoltării  regionale  presupune  îmbunătățirea 

metodelor  și  diversificarea  modelelor  folosite.  Utilizarea  noilor  tehnologii  pentru  a  realiza 

diverse modelări  GIS  (Geographic  Information  System),  utilizarea  pe  scară  largă  a  analizei 

scenariilor și a analizei riscurilor, implementarea unor metode statistice pentru previzionare și 

modelare  și  nu  în  ultimul  rând  utilizarea  combinată  a  metodelor  de  analiză  și  modelare 

amintite  mai  sus  ar  permite  creșterea  semnificativă  a  calității  procesului  de  planificare/ 

programare.  În  acest  sens,  este  nevoie  de  implementarea  unui  sistem  deperfecționare 

profesională  continuă  a  specialiștilor  implicați  în  planificare/programare,  de  schimburi  de 

experiență și stagii de pregătire în străinătate a experților și transferul în regiune a unor bune 

practici în domeniul planificării care și‐au dovedit eficacitatea.  

 

1.4. Îmbunătățirea  gradului  de  coordonare  și  corelare  a  politicilor  sectoriale  la  nivel 

național 

 

Eficiența  acțiunii  guvernamentale  depinde  într‐o  mare  măsură  de  coordonarea  diverselor 

instrumente  și  politici  sectoriale.  Necorelarea  priorităților  și  a  acțiunilor  poate  diminua 

semnificativ sau chiar anula efectele așteptate.  În perioada 2007‐2013 s‐a observat un deficit 

semnificativ  în ce privește asigurarea corelării  intersectoriale. Este nevoie  în perioada  imediat 

următoare de crearea unui mecanism  instituțional care să aibă ca scop coordonarea unitară a 

politicilor  sectoriale,  corelarea  programelor  sectoriale,  stabilirea  atentă  a  prioritățilorde 

dezvoltare și armonizarea lor cu politicile europene în domeniu. 

 

Page 148: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

143  

1.5. Dezvoltarea capacității reactive în cadrul procesului de planificare/ programare  

 

După adoptarea oricărui document de planificare/ programare pe termen mediu sau lung este 

necesar ca implementarea acestuia să fie atent monitorizată nu doar în raport cu obiectivele și 

țintele  (indicatorii)  propuse  ci  și  în  raport  cu  evoluțiile  socioeconomice  la  nivel  național  și 

internațional. Dacă în urma evaluărilor intermediare se constată că obiectivele propuse nu pot 

fi  îndeplinite  fie  din  cauze  interne  fie  din  cauza  unor  factori  ce  ies  din  sfera  sistemului  de 

implementare a planului/ programului este necesar ca documentul de planificare/ programare 

să poată fi revizuit în acord cu noile condiții interne și externe. În mod similar, dacă obiectivele 

se dovedesc greșit stabilite, procedurile de  revizuire a documentului de planificare  trebuie să 

permită modificarea rapidă a acestuia. 

 

6.2. Direcția Creşterea capacităţii de implementare a programelor cu finanţare europeană 

la nivel naţional şi regional 

 

Pornind de la experiența acumulată și de la lecțiile învățate în primul ciclu de programare după 

aderarea României la Uniunea Europeană, considerăm că sunt necesare o serie de măsuri atât 

legislative cât și organizatorice  în vederea creșterii capacităţii de  implementare a programelor 

cu  finanţare europeană  la nivel naţional  şi regional. Recomandările menționate mai sus pot  fi 

grupate în următoarele direcții:  

2.1. Îmbunătățirea legislației specifice în vederea asigurării coerenței legislației privind 

achizițiile publice 

2.2. Reducerea poverii administrative prin simplificarea procedurilor birocratice și 

utilizarea sporită a instrumentelor electronice 

2.3. Îmbunătățirea performanțelor instituțiilor/organismelor ce asigură implementarea 

programelor cu finanțare europeană la nivel național și regional 

2.4. Sprijinirea potențialilor beneficiari în vederea creșterii capacității acestora de a 

accesa fonduri europene 

 

 

 

 

 

Page 149: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

144  

2.1.  Îmbunătăţirea  legislaţiei  specifice  în  vederea  asigurării  coerenţei  legislative  privind 

achiziţiile publice 

Cu toate că  legislaţia  în ceea ce priveşte achiziţiile publice a fost modificată de mai multe ori, 

acestea rămân o problemă în România, în timp ce incertitudinile legislative provoacă ineficienţă 

atât în sectorul public, cât şi în cel privat116. 

Aşa  cum  s‐a  evidenţiat  în  subcapitolul  2.2.“Problematica  absorbţiei  fondurilor  europene  la 

nivelul  României  în  perioada  2007‐2013.  Lecţii  învăţate”,  dificultăţile  din  sistemul  achiziţiilor 

publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi 

fragmentarea  cadrului  legislativ,  verificările  deficitare  din  sistemul  instituţional,  calitatea 

concurenţei  în  achiziţiile  publice  şi  capacitatea  administrativă  a  cumpărătorilor  din  sistemul 

public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii 

publice, atât la nivel naţional cât şi local. 

Ca răspuns la problemele apărute în sistemul de achiziţii publice, autorităţile române au realizat 

Strategia Naţională pe Achiziţii Publice117 şi un plan de acţiune pentru creşterea calităţii cadrului 

legislativ, coerenţa şi eficienţa sistemului instituţional, corectitudinea şi calitatea procesului de 

achiziţii publice, cu accent pe profesionalism şi integritate, precum şi pe capacitatea sistemului 

românesc de  achiziţii publice de  a  stimula  concurenţa.  Strategia  şi planul de  acţiune  au  fost 

prezentate  de  autorităţile  din  România  în  luna  iunie  2015,  iar  măsurile  incluse  trebuie 

implementate până la sfârşitul lui 2016. 

În  urma  analizei  problemelor  referitoare  la  legislaţia  privind  achiziţiile  publice,  pentru  a 

îmbunătăţi procesul de absorbţie a fondurilor europene, se recomandă următoarele: 

‐  îmbunătăţirea transparenţei achiziţiilor publice (ex: Acorduri de integritate118);  

‐ modernizareaoptimizarea sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP); 

‐  simplificarea  poverii  administrative  a  operatorilor  din  mediul  privat  la  depunerea  de 

documente în justificarea competenţelor/calităţii cu prilejul fiecărei oferte prezentate; 

                                                            116 Raportul de ţară pe 2015 al Comisiei Europene 117http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiecteachizitii/StrategiaNationalaAchizitiiPublice31072015.pdf 118 Un acord de integritate va constitui un document juridic între autoritatea contractantă si ofertanți, prin care părțile se angajează să respecte o procedură de atribuire transparentă și eficace. Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordurile de integritate vor avea în componență și un sistem de monitorizare derulat de o organizație a societății civile. 

Page 150: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

145  

‐ o revizuire adecvată a regulilor privind achiziţiile publice şi aplicarea unui sistem de prevenţie 

pentru identificarea conflictelor de interese; 

‐ renunţarea la practica autorităţilor publice de a atribui contracte în baza criteriului “prețul cel 

mai scăzut”  în favoarea ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic bazată pe 

raportul preţ‐calitate; 

‐  armonizarea  legislației  privind  achizițiile  publice  si  stabilirea  unor  reguli  pentru  aplicare 

unitară a acesteia  la nivel european; 

‐  introducerea  în  legislația  privind  achizițiile  publice  a  unor  prevederi  care  să  facă  posibilă 

selectarea  participanților  la  procedura  în  funcție  de modul  în  care  și‐au  onorat  contractele 

anterioare. 

‐ reducerea timpului de soluţionare a contestaţiilor; 

‐ soluționarea disputelor de natură juridică prin complete specializate;  

‐  creşterea  nivelului  de  pregătire  profesională  specifică  a  personalului  implicat  în  achiziţii 

publice. 

‐ dezvoltarea serviciilor de help‐desk în domeniul achiziţiilor publice; 

‐ elaborarea unui Ghid al achiziţiilor publice  la realizarea căruia să participe toate organele de 

control  de  la  nivel  naţional  (ANAP,  Autoritatea  de  audit,  U.C.V.A.P  etc.).  Conţinutul 

documentului  astfel  elaborat  să  fie  acceptat  de  toate  organele  de  control  pentru  a  evita 

aplicarea de amenzi/corecţii, pe o speţă acceptată de alt organ de control 

‐ eliminarea  inconsecvenţei  în modul de  interpretare şi aplicare a  legilor de către organele de 

control  (ANAP,  UCVAP,  CNSC,  Autoritatea  de  Management,  Ministere,  Curtea  de  Conturi, 

Tribunale/Curţi  de  Apel,  DNA,  Organe  de  cercetare  penală,  etc.),  cu  efecte  grave  asupra 

implementării proiectelor. 

‐  reglementarea  modului  de  verificare  a  documentațiilor  de  către  ANAP  în  sensul  ca 

documentele  suport  transmise  spre  verificare,  urmare  respingerii  Documentaţiei,  sa  fie 

verificate de aceeaşi persoana care  le‐a solicitat, pentru a evita respingerea documentaţiei pe 

baza altor motive, uneori în contradicţie cu solicitarea anterioară. 

 

 

Page 151: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

146  

2.2. Reducerea poverii administrative prin simplificarea procedurilor birocratice  şi utilizarea 

sporită a instrumentelor electronice 

Diversitatea  Programelor Operaţionale  a  determinat  creșterea  numărului  de  proceduri  și  de 

demersuri pe care beneficiarii şi instituţiileorganismele ce asigură implementarea programelor 

cu  finanţare  europeană  trebuie  să  le  deruleze  pentru  a  putea  beneficiaacorda  finanţarea, constituind  totodată  o  povară  pentru  ambele  părţi.  Principalele  cauzele  care  favorizează 

birocrația sunt:  

‐ supra‐reglementarea, concretizată  în exces de proceduri, obligații de  informare  și alte  tipuri 

de raportări; 

‐   volumul excesiv de documente care  trebuie prezentate  și arhivate  în  format hard copy  (pe 

hârtie) și utilizarea insuficientă a unor instrumente electronice (e‐governance). 

Comisia Europeanăapreciind că  în mai multe  țări europene,  inclusiv România, există o nevoie 

stringentă  de  simplificare  a  procedurilor  de  gestionare  a  fondurilor  europene,  păstrând  în 

acelaşi timp o gestiune administrativă şi financiară prudentă, a creat un grup la nivel înalt ce are 

ca  scop  reducerea  sarcinii  administrative  în  utilizarea  celor  cinci  fonduri  structurale  şi  de 

investiţii europene. Grupul operativ se concentrează în prezent pe un grup de ţări ale căror rate 

de absorbţie se situează sub media UE. Acest lucru ar putea duce la „dezangajarea” şi pierderea 

fondurilor  care  au  fost  alocate  sau  sunt  planificate.  Cele  opt  ţări  în  cauză  sunt:  România, 

Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Slovacia şi Slovenia. 

Acest organism  va evalua  în mod  independent  şi  va monitoriza  simplificarea procedurilor de 

accesare şi utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii europene, acordând o atenţie sporită 

următoarelor cinci priorităţi: 

1. Simplificarea accesului IMM‐urilor la surse de finanţare; 

2.Utilizarea  practicii  de  "supra‐legiferare"  (cerinţele  suplimentare  şi  obstacolele 

administrative de la nivel naţional sau regional); 

3. Utilizarea unor mijloace mai simple de rambursare a costurilor; 

4. Creşterea numărului de folosire a procedurilor on‐line ("e‐coeziune"); 

5. Analizarea modului în care sunt puse în aplicare proiectele iniţiate şi administrate de 

comunităţile locale (dezvoltarea locala plasată sub responsabilitatea comunităţii). 

 

Page 152: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

147  

Pentru ca beneficiarii Programelor Operaţionale să nu se mai confrunte cu aceleaşi probleme 

legate de povara  administrativă  în perioada  2014‐2020  trebuie  avute  în  vedere următoarele 

recomandări: 

‐ reducerea numărului de documente solicitate în etapa depunerii cererii de finanțare; 

‐  realizarea  unei  platforme  on‐line  unde  beneficiarii  pot  încărca  documentele  specifice 

solicitate; 

‐  cooperarea  interinstituţională  pentru  a  reduce  numărul  de  documente  solicitate 

beneficiarilor; 

‐  reducerea  la  un  nivel  rezonabil  a  volumului  de  documente  solicitate  pentru  rambursarea 

cheltuielilor precum și o perioadă mai scăzută pentru procesarea cererilor de rambursare; 

‐ reducerea numărului de documente solicitate şi arhivate pe suport de hârtie şi utilizarea mai 

frecventă instrumentelor electronice. 

 

2.3.  Îmbunătăţirea  performanţelor  instituţiilororganismelor  ce  asigură  implementarea 

programelor cu finanţare europeană la nivel naţional şi regional 

Întărirea capacităţii administrative necesită instituirea unor structuri, resurse umane, sisteme şi 

instrumente corespunzătoare. Cu alte cuvinte, trebuie să se asigure faptul că responsabilităţile 

şi  sarcinile  sunt  alocate  în mod  clar,  că  personalul  este  instruit  în mod  adecvat  şi  că  sunt 

recrutate persoanele potrivite pentru a gestiona fondurile.  

Resursele  umane  trebuie,  de  asemenea,  să  dispună  de  instrumente  adecvate  (sisteme 

informatice, manuale, norme) pentru a gestiona fondurile structurale şi de investiţii europene. 

Dacă există sisteme şi instrumente corespunzătoare, organizaţiile sunt mai puţin vulnerabile.  

În  acest  sens  recomandările  se  împart  în  două  categorii,  un  set  cu  privire  la  resursa  umană 

implicată  în  gestionarea  fondurilor  europene  şi  un  set  cu  privire  la  sistemele  informatice, 

manualele  şi  normele  utilizate  de  instituţiile  ce  asigură  implementarea  programelor  cu 

finanţare europeană atât la nivel naţional cât şi la nivel regional. 

I. Resursa umană 

‐este necesară implementarea unui sistem performant de recrutare a personalului; 

‐  este  necesară   o  mai  bună motivare  a  personalului  pentru  creșterea  eficienței  muncii   și 

maximizarea rezultatelor obținute; 

Page 153: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

148  

‐ un program intensiv de formare a noilor veniți; 

‐  instrumente pentru măsurarea performanței personalului ; 

‐  cursuri  de  formare  continuă  (perfecţionare)  pentru  personalul  existent  în  sistemul  de 

coordonare, gestionare  și control al fondurilor europene; 

‐  instruirea  trebuie  să asigure  dezvoltarea  continuă a  competențelor  personalului  în  toate 

domeniile dar mai ales pentru acele domenii critice identificate în exerciţiul anterior; 

‐ schimburi de experienţă cu  instituţiile similare din  ţările cu experienţă avansată  în domeniul 

utilizării fondurilor europene.  

II. Sistemele informatice, normele și procedurile interne 

‐ consolidarea infrastructurii informatice existente (achiziţii echipamente, software); 

‐ actualizarea procedurilor conform infrastructurii rezultate în urma consolidării; 

‐ audit pe securitate informatică şi implementarea noilor politici de securitate în urma auditului; 

‐ creşterea gradului de securitate informatică; 

‐  creşterea  gradului  de  interoperabilitate  între  sistemele  informatice  utilizate  de  diferitele 

instituţii implicate în implementarea fondurilor europene; 

‐  optimizarea  utilizării  resurselor  și  a  timpului  printr‐o  mai  bună  planificare  a  activităților 

desfășurate de instituțiile implicate în gestionarea fondurilor europene și corelarea acestora cu 

graficele  de  activități  ale  beneficiarilor  (evitarea  situațiilor  în  care majoritatea  beneficiarilor 

predau documentele solicitate la aceeași dată) 

2.4. Sprijinirea potenţialilor beneficiari  în vederea  creşterii  capacităţii acestora de a accesa 

fonduri europene 

Analizând  Raportul  Strategic  Naţional  privind  implementarea  Fondurilor  Structurale  şi  de 

Coeziune  din  anul  2012  ,  principalele  probleme  care  au  dus  la  întârzieri  în  procesul  de 

implementare  în  perioada  2007‐2009  s‐au  manifestat  pe  următoarele  paliere:  pregătirea 

portofoliului  de  proiecte,  lansarea  cererilor  de  proiecte,  evaluarea,  selecţia   şi  contractarea 

proiectelor, demararea efectivă a implementării proiectelor la nivelul beneficiarilor şi o serie de 

bariere legislative. 

Experiența  din  perioada  de  programare  2007‐2013  demonstrează   necesitatea  intensificării 

activităților de sprijin real pentru beneficiari.   

Page 154: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

149  

Îndrumarea beneficiarilor prin acordarea de sprijin direct și servicii de tip help‐desk trebuie să 

se deruleze atât în perioada de pregătire a proiectelor, cât  și în perioada de implementare.  În 

scopul  îmbunătățirii  întregului ciclu al proiectelor  finanțate din  fonduri europene, beneficiarii 

trebuie sprijiniţi şi informaţi corect începând chiar de la ideea de proiect. 

În acest sens este utilă formarea unor echipe specializate de experți, care să posede cunoștințe 

solide și actualizate privind oportunitățile de finanțare și,  în același timp, să poată oferi sprijin 

punctual,  pentru  toate  aspectele  de  implementare  a  proiectelor  nu  doar  la  nivel  regional/ 

județean ci în fiecare oraşcomună. 

Lipsa  dezvoltării  unei  reţele  la  nivel  naţional  cu  puncte  de  informare  regionale  şi  judeţene 

impune  implementarea unor acţiuni viitoare vizând  implicarea activă a actorilor cheie  la nivel 

local. Aceşti actori trebuie să se ocupe de intensificare a acțiunilor de informare și publicitate și 

eficientizarea acestora prin următoarele tipuri de activităţi: 

 ‐ activităţi prin  care  să  crească  încrederea beneficiarilor  în  instituţiileorganismele  ce asigură 

implementarea fondurilor europene, precum  și de transparența implementării fondurilor; 

‐  activităţi  de  informare  pentru  potențialii  beneficiari  privind  oportunitățile  de  finanțare  din 

fondurile europene; 

‐  seminarii  de  instruire  pentru  potenţialii  beneficiari  privind  scrierea  şi  implementarea  de 

proiecte cu finanţare europeană; 

‐  activităţi  de  informare  pentru  potențialii  beneficiari  privind  bunele  practici  în  utilizarea 

fondurilor  europene  din  exerciţiul  anterior  şi  de  asemenea  prezentate  şi  cele mai  frecvente 

erori pentru ca aceştia să le poată evita; 

‐    îmbunătățirea salarizării personalului din sectorul public    implicat  în proiectele cu  finanțare 

europeană  în raport cu complexitatea și responsabilitatea activității desfășurate  

‐  sprijinirea autorităților  locale  în vederea  creării/  îmbunătățirii activității unor departamente 

specializate în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană 

6.3. Direcția Creșterea accesului la informații privind programele cu finanțare europeană 

 

Conceptul de comunicare a fost abordat, în timp, din perspective multiple, ceea ce a determinat 

o evoluție spectaculoasă a definiţiilor. 

Comunicarea în ceea ce priveşte dezvoltarea regională susţinută de Uniunea Europeană este un 

domeniu specializat, fapt care reflectă însăşi complexitatea subiectului. La nivel general, nevoia 

Page 155: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

150  

unor activităţi de comunicare  susţinute prin  campanii de  informare  şi publicitate provine din 

necesitatea unei informări imediate, corecte şi transparente. 

În  cazul  comunicării  în  domeniul  fondurilor  europene,  în  afara  activităţilor  de  conştientizare 

asupra fondurilor disponibile prin programele de finanțare, măsurile de informare şi publicitate 

au drept obiectiv şi creşterea nivelului de transparenţă şi al încrederii publice în instituţiile care 

gestionează aceste fonduri, acestea fiind principalele subiecte de îngrijorare pentru public, aşa 

cum demonstrează  cercetările  sociologice  întreprinse de Autoritatea de Management pentru 

Programul Operaţional Regional. 

Dezbaterea  tot mai  intensă  a  temei  finanţărilor  din  fonduri  europene  aduce  astăzi  tot mai 

aproape cetăţenii României de spaţiul European  în primul rând prin  implicaţiile economice pe 

care aceste fonduri le au în principal după momentul aderării la Uniunea Europeană. 

La nivelul Regiunii Centru este mare nevoie de o  strategie de  comunicare privind  sursele de 

finanțare  europeană.  În  perioada  precedentă  au  existat  strategii  de  comunicare  la  nivel  de 

program operațional,  amintind, de pildă, Planul de Comunicare OI POR ADR CENTRU pentru 

Programul Operațional Regional 2007‐2013, realizat în 2007 și reeditat în 2011. Astfel, Planul de 

Comunicare al OI ADR Centru pentru Programul Operaţional Regional a stabilitliniile strategice 

pentru măsurile  de  informare  şi  publicitate  care  pot  asigura  o  bună  cunoaştere,  în  rândul 

grupurilor  ţintă,  despre  Regio  şi  despre  contribuţia  Uniunii  Europene  la  dezvoltarea 

României.Planul de Comunicare al OI POR din cadrul ADR Centru pentru Programul Operaţional 

Regional  2014  ‐2020  vizează  corelarea,la  nivelul  Regiunii  Centru,  cu  Planul  național  de 

comunicare pentru a asigura vizibilitatea  și  transparența derulării POR 2014  ‐ 2020  în  rândul 

tuturor categoriilor de publicuri  țintă stabilite prin actualul Plan. Acesta  își propune realizarea 

unei  informări corecte și prompte către orice persoană sau  instituție, menținerea unei  imagini 

pozitive  asupra  Programului  Operațional  Regional  și  asupra  rolului  Uniunii  Europene  la 

dezvoltarea regiunilor.  

 

Date  fiind  rezultatele  Programului  Operațional  Regional  2007  ‐2013,  și  situarea  acestuia  în 

rândul celor mai performante programe, cu un grad de notorietate de 43%  și grad de încredere 

al  populației  de  48%  în  acesta,  există  un  prag  foarte  înalt  de  așteptări  pentru  perioada 

următoare  de  programare,  ceea  ce  responsabilizează  și  mai  mult  instituțiile  implicate  în 

gestionarea lui. 

 

 

 

Page 156: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

151  

3.1. Creșterea gradului de informare a publicului privind programele cu finanțare europeană 

prin utilizarea noilor mijloace și metode de comunicare 

Pentru  a  transmite  informații  potențialilor  beneficiari  privind  oportunitățile  de  finanțare 

europeană la nivelul Regiunii Centru se organizează seminarii de informare, campanii media și 

outdoor, precum și alte evenimente (ex. conferințe), pe plan local, județean sau regional. Este 

de  dorit  ca  în  actuala  perioadă  de  programare  2014‐2020,  în  cadrul  evenimentelor  și 

campaniilor  de  informare  a  publicului  cu  privire  la  programele  de  finanțare  europeană, 

prezentarea informațiilor să fie mult mai interactivă și să se folosească o gama mai diversificată 

de metode de comunicare. De asemenea, este important că nu doar organismele intermediare 

să susțină prezentări, ci și primăriile, consiliile județene, beneficiarii privați sau consultanții care 

au avut rezultate foarte bune în accesarea fondurilor europene.  

Actualizate  permanent,  website‐urile  oficiale  ale  Agenției  pentru  Dezvoltare  Regională 

Centru119 , OI POSDRU CENTRU120, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură121, Agenția 

pentru Finanțarea  Investițiilor Rurale122, POS CCE prin ADR Centru123 etc., pot  fi  realizate mai 

atractiv, mai friendly, să existe cât mai multe  linkuri utile spre website‐uri care promovează și 

facilitează absorbția fondurilor europene. De asemenea, este util ca pe website‐urile primăriilor 

de  orașe  și  comune  să  existe  linkuri  spre  website‐urile  instituțiilor  responsabile  cu 

managementul  fondurilor europene. Există  instituții, precum ADR Centru, care  transmit  lunar 

prin email newsletter şiCatalogul surselor de finanțare.  

În  presa  scrisă  și  cea  online  este  necesar  să  existe  banere,  sigle  cu  fondurile  europene 

indiferent dacă  sunt  însoțite de  comunicate de presă  sau nu,  să existe permanent pentru  ca 

potențialii beneficiari să fie cât mai familiari cu acestea.  

Având  în vedere  faptul  că  în prezent  lumea  se bazează pe  inovații,  creativitate  și  crearea de 

rețele, ADR Centru a adoptat soluții  și mijloace moderne de comunicare a  informațiilor către 

potențialii  beneficiari.  În  prezent  există  o  pagină  de  Facebook  a  ADR  Centru124 care  a  fost 

vizitată și apreciată de peste 2500 de persoane.  

Tehnologiile de comunicare digitală au  luat amploare  în  întreaga  lume  transformând aproape 

fiecare aspect al mediului  informațional și media. În viitor,  la nivelul ADR Centru pentru o mai 

                                                            119 www.adrcentru.rosauhttp://regio‐adrcentru.ro/ 120http://www.oirposdrucentru.ro/ 121http://www.apia.org.ro/ 122http://www.afir.info/ 123http://poscce.adrcentru.ro/ 124https://www.facebook.com/ADRCentru.ro?fref=ts 

Page 157: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

152  

bună  și  atractivă  promovare  a  surselor  de  finanțare  nerambursabilă  pentru  potențialii 

beneficiari se pot  folosi  și valorifica  instrumentele  și platformele moderne de comunicare de 

mai jos. 

Tabel 6.1.Instrumentele și platformele moderne de comunicare 

 

 

Instrumentul/platforma de comunicare 

Detalii 

  YouTube Promovarea  de  filmulețe  de  promovare,  interviuri,  alte materiale video 

Infographics 

Principalele  platforme  cu  ajutorul  cărora  se  pot  crea Infographics rapid și ușor: 

o http://piktochart.com/ o https://infogr.am/ o https://www.canva.com/create/infographics/ 

http://www.freepik.com/free‐photos‐vectors/infographic 

Webinar& Online Conference 

Principalele  platforme  cu  ajutorul  cărora  se  pot  crea webinarii și conferințe online: 

o https://www.eztalks.com/ o http://www.vconferenceonline.com/ o http://www.gotomeeting.com/webinar 

 Linkin  Rețea de socializare orientată spre mediul de afaceri 

  Slideshare Publicarea de prezentări PowerPoint 

Instagram  Publicarea de poze, galerie multimedia 

  Story Telling  Prezentarea fondurilor europene printr‐o scurtă narațiune 

 Flash Macromedia 

Crearea  de  scurte  filmulețe,  animații  și  imagini  interactive care  să  fie  prezentate  pe  website‐ul  ADR  Centru  privind oportunitățile de finanțare nerambursabilă  

 Vimeo Publicarea de materiale video 

Twitter  Transmiterea de mesaje 

 Flickr  Publicarea de poze, galerie multimedia 

 Google+ 

Google+ face parte din fenomenul denumit Web 2.0 și este considerat a fi un răspuns din partea Google Inc. la rețeaua de socializare Facebook 

Page 158: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

153  

Întrucât mulți solicitanți de  informații / potențiali beneficiari sau chiar beneficiari ai fondurilor 

structurale  au  reclamat  dificultăți  în  găsirea  surselor  de  informare  cu  privire  la  diferitele 

programe  finanțate  în România, este de dorit ca  în viitor să existe puncte unice de  informare 

care  să poată  furniza  informații de bază despre  toate programele de  finanțare  și  să  ghideze 

potențialii  aplicanți  către  organizațiile  care  le  pot  oferi  informații  specializate  (organismele 

intermediare, autoritățile de management etc). 

 

3.2. Dezvoltarea rețelelor și platformelor de informare la nivel regional și local 

Una  dintre  cele mai  populare  și  atractive  platforme  online  la  nivel  regional  este  Centrul  de 

Informare Europe Direct Regiunea Centru125. Obiectivul Centrului de  Informare Europe Direct 

Regiunea Centru îl constituie îmbunătăţirea nivelului de informare al cetăţenilor Regiunii Centru 

în ce priveşte drepturile cetăţenilor,  legislaţia europeană, programele de finanţare europeană, 

activităţile  instituţiilor europene. Centrele de  Informare Europe Direct reprezintă un punct de 

contact  local  pentru  toate  instituțiile Uniunii  Europene.  Ele  completează  și  susţin  activitatea 

Reprezentanțelor Comisiei Europene și a Birourilor de Informare ale Parlamentului European la 

nivel local și regional. Reţeaua Centrelor de Informare Europe Direct cuprinde 500 de centre la 

nivelul Uniunii Europene. Rețeaua din România este  formată din 31 de centre. Dintre acestea 

şase  sunt  localizate  în Regiunea Centru  (Alba  Iulia, Brașov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, 

Târgu Mureș și Sibiu). 

În cadrul website‐ului oficial al Centrului de  Informare Europe Direct Regiunea Centru existăo 

secțiune dedicată fondurilor europene. Se urmărește ca această secțiune să cuprindă sursele de 

finanțare,  potențialii  beneficiari,  activitățile  eligibile,  calendarul  de  lansare  al  apelurilor  de 

proiecte,  informații  pentru  potențiali  beneficiari  privind  dezvoltarea  și  implementarea  de 

proiecte fezabile, cele mai frecvente întrebări și răspunsul acestora etc.  

Rețeaua  comunicatorilor  Regio  este  o  altă  rețea  creată  și  utilizată  pentru  diseminarea 

informațiilor  relevante,  despre  fondurile  nerambursabile,  fie  informații  despre  accesare, 

probleme  în  implementarea  proiectelor,  dar  și  informații  despre  proiectele  de  succes,  noi 

metode  de  comunicare  eficientă,  trenduri  în  comunicare,  cum  se  pot  elabora  materiale 

atractive sau alte ateliere și sesiuni  informative utile.   În perioada 2007‐2015 a fost creată și a 

funcționat Rețeaua  comunicatorilor Regio,  cu  aproximativ  1000 de membri  în  toată  țara din 

rândul beneficiarilor, a  jurnaliștilor  și a publicului  intern cu  rol  în diseminarea  informațiilor  în 

rețea și schimbul de bune practici, promovarea poveștilor de succes, rezolvarea problemelor de 

                                                            125Website‐uloficial http://europedirect‐adrcentru.ro/ 

Page 159: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

154  

informare prin asigurarea sesiunilor punctuale de tip ”Q&A”126. Anual, din 2010, a fost organizat 

Forumul Comunicatorilor Regio. 

Pentru  actuala  perioadă  de  programare  2014‐2020,  rețeaua  va  fi  revitalizată  fiind  pregătite 

propuneri  pentru,  organizarea  mai  targetată  pe  publicuri  țintă  a  evenimentelor  specifice, 

motivarea lor de a participa la acțiuni de informare și comunicare. 

La  nivelul  Regiunii  Centru  poate  fi  creată  o  platformă  on‐line  similară  cucea  de  la  nivel 

național,  http://www.finantare.ro/.Este  nevoie  de  informații  suplimentare  și  diversificate 

privind fondurile europene descrise  în secțiunea propusă pentru Centrul de  Informare Europe 

Direct Regiunea Centru care a fost amintită anterior.  

O  oportunitate  pentru  creșterea  vizibilității  și  accesibilității  fondurilor  europene  în  rândul 

potențialilor beneficiari ar fi crearea unei aplicații pentru iPhone și SmartPhone. Este de dorit 

ca  prin  intermediul  acestei  aplicații  să  se  poată  obține  informații  în  timp  real  privind 

oportunitățile  de  finanțare  la  nivelul  Uniunii  Europene  și  României,  calendarul  acestora, 

criteriile  de  eligibilitate,  activitățile  eligibile,  precum  și  o  sesiune  de  întrebări  ți  răspunsuri 

considerate a  fi  cele mai  frecvente  în  rândul potențialilor beneficiari. De asemenea, ar  fi util 

dacă  aplicația  ar  putea  conține  și  o  sesiune  de  simulare  a  eligibilității  și  fezabilității  unui 

potențial proiect  introdus   printr‐o serie de pași  în sistem de către un potențial beneficiar. De 

fapt,  se  dorește  a  fi  și  o  aplicație  interactivă  care  permite  crearea,  urmând  niște  pași  și 

instrucțiuni, a fișei unui potențial proiect pentru care s‐a optat o anumită sursă de finanțare. 

3.3. Creșterea gradului de transparență privind procesul de implementare a programelor cu 

finanțare europeană 

Una  dintre  provocările  cu  care  se  confruntă  România  în  calitate  de  stat membru  al Uniunii 

Europene, rezidă din gestionarea corectă și eficientă a fondurilor europene, atât din perspectiva 

autorităților  publice  care  vor  coordona  administrarea  acestor  resurse  financiare,  cât  și  din 

perspectiva  beneficiarilor  propriu‐ziși  ai  acestor  fonduri.  Odată  cu  aderarea  României  la 

Uniunea Europeană, politicile prioritare la nivel comunitar devin în consecință, priorități la nivel 

național.  

Transparenţa procesului de decizie are rolul de a întări natura democratică a instituţiilor şi de a 

creşte încrederea publicului în administraţie ceea ce determină o preocupare constantă la nivel 

european  în  menţinerea  şi  creşterea  nivelului  de  transparenţă.  La  nivel  instituţional, 

transparenţa  asigură  încredere  reciprocă  şi  capacitate  sporită  de  conlucrare  pentru 

soluţionarea anticipativă şi creativă a problemelor cu impact asupra imaginii publice a acesteia. 

                                                            126Traducerea din limba engleză: ”Întrebare&Răspuns” 

Page 160: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

155  

Astfel,  se  poate  afirma  că  „transparenţa  stă,  întotdeauna,  alături  de  asumarea  răspunderii, 

printre  principiile  de  căpătâi  ale  dreptului  fundamental  la  bună  administrare.”127 Implicarea 

societăţii  civile  în  îmbunătăţirea  integrităţii  şi  transparenţei  procesului  de  administrare  a 

fondurilor  structurale,  s‐a  concretizat  în  acţiuni  de  monitorizare,  advocacy  şi  semnalare  a 

neregulilor observate. 

Din  experiența  perioadei  de  programare  2007‐2013  s‐a  ajuns  la  concluzia  că  este  o  mare 

necesitate creșterea gradului de transparență privind procesul de implementare a programelor 

cu finanțare europeană.  În acest context, termenul de transparența este sinonim cu termenul 

de vizibilitate.  

În primul rând este necesar ca  întreg procesul de  implementare a fondurilor europene să fie 

foarte transparent,  începând de  la ghiduri, acestea fiind foarte  important să fie cât mai clare. 

De  asemenea,  este  foarte  util  accesul  la  rapoarte  de  evaluare  a  proiectelor  cu  finanțare 

europeană,  a  celor mai  dese  probleme  întâlnite  în  procesul  de  evaluare  și  implementare  a 

proiectelor.  

Este  o mare  necesitate  este    transparență  în  toate  etapele  unui  proiect. De  pildă,  dacă  ne 

interesează procesul de evaluare  sau  selecție, contractarea  sau monitorizarea  să  se găsească 

foarte ușor informațiile cu privire la acestea.  De asemenea, este important să fie cunoscute cât 

mai multe informații privind implementarea și rezultatelor proiectelor cu finanțare europeană.  

În același  timp, vizibilitatea proiectelor  realizate prin accesarea  fondurilor europene este un 

aspect  foarte  important  în  implementarea acestora. Aceasta constă  în  realizarea materialelor 

publicitare și a evenimentelor menite să prezinte proiectele presei cât și populației. Beneficiarul 

este responsabil pentru implementarea tuturor măsurilor de informare şi publicitate în legătură 

cu asistenţa financiară nerambursabilă. Mass‐media are un rol foarte important în procesul de 

asigurare a transparenței proiectelor cu finanțare europeană.  

Pentru a veni în sprijinul efortului de a asigura o cât mai bună transparență, ar fi util înființarea 

unui  observator  regional  independent  privind  implementarea  programelor  cu  finanțare 

europeană. Astfel, este de dorit ca neregulile să nu mai ajungă doar  la  instituțiile oficiale ale 

statului, ci și la observatori regional. Prin acest observator se pot arăta atât lucrurile care nu se 

fac tocmai după principiile și etica profesională, cât și lucrurile bune care țin de transparență și 

corectitudine.  Este  de  dorit  ca  în  cadrul  observatorului  regional  independent  să  activeze 

persoane  care  nu  lucrează  în  sistem,  persoane  din  cadrul  universităților,  ONG‐urilor, mass‐

media, etc. aceștia fiind diferiți observatori independenți.  

                                                            127 Art. 41 din Carta drepturilor fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene, http://www.europarl.europa.eu/charter/default_en.htm 

Page 161: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

156  

3.4. Îmbunătățirea promovării programelor cu finanțare europeană 

 

În prezent, la nivelul ADR Centru există mai multe căi de promovare a programelor cu finanțare 

europeană:  în  presa  scrisă  (ex.  comunicate  de  presă),  în  mediul  online  (website‐ul  oficial, 

Centrul de  Informare Europe Direct Regiunea Centru, Facebook, newsletters (apariția  lunară a 

publicației  Focus  Regio  Centru,  a  Catalogului  surselor  de  finanțare,  etc.),  pe  plan  local 

(organizarea de seminarii de  informare, campanii media și outdoor, organizarea de standuri  la 

târguri  și  expoziții,  etc.  în  cadrul  cărora  se  distribuie  și  propriile materiale  publicitare  și  se 

amplasează panouri publicitare la fața locului). 

 

Este foarte important de precizat locul promovării în procesul de marketing. La baza piramidei 

este comunicarea urmată de promovare, publicitate, iar în final reclamă. Gradul de informare 

al  potențialilor  beneficiari  de  fonduri  europene  depinde  de  maniera  în  care  se  realizează 

comunicarea. Noile mijloace  de  comunicare  precum  internetul  și multimedia  au  deschis  noi 

posibilități pentru  transmiterea mesajului publicitar. Procesele de  globalizare  au  influențat  și 

influențează comunicarea publicitară, cuvintele cheie fiind concentrate  în deja bine‐cunoscuta 

formulă ”think global, act local”, cu alte cuvinte dezvoltarea unei strategii orientate local pentru 

marketingul  global.  În  esență,  activitatea  de  promovare  este  aducerea  în  atenţie,  în  mod 

continuu, a unei imagini puternice şi pozitive cu privire la sursele de finanțare europeană.  

 

Pentru  creșterea  promovării  programelor  cu  finanțare  europeană  ar  fi  foarte  utile  sporturi 

publicitare,  materiale  video  de  prezentare  diseminate  și  prin  canalele  Radio  și  TV.  De 

asemenea, este necesară gândirea și dezvoltarea unor materiale publicitare atractive, ușor de 

vizualizat și reținut, cu un mesaj de impact și care să ofere cât mai multă claritate cu privire la 

sursele de finanțare europeană și a categoriilor de beneficiari.  

 

De  asemenea,  este  foarte  importantă  corectitudinea  informației  și  atractivitatea  și  să  nu 

urmeze modelul  spoturilor  comerciale.  Pentru  aceste materiale  de  publicitate  este  necesară 

dezvoltarea  unei  strategii  de  comunicare  și  promovare  atât  în mediul  TV  și Radio,  cât  și  în 

mediul  online  unde modalitățile  de  promovare  sunt multiple.  În  același  timp,  este  utilă  o 

strategie care promovează eficient fondurile europene și care să țină cont de interesele diferite 

ale potențialilor beneficiari și de nivelul diferit de informare al acestora.  

 

Este  important ca atunci când se face promovarea fondurilor europene să se pună accentul și 

pe  importanța  lor  în dezvoltarea durabilă a comunității,  în dezvoltarea  locală și a principalilor 

potențialilor beneficiari. De asemenea, este necesară informarea și perfecționarea continuă a 

Page 162: Strategia absorbtie

Direcții de acțiune și recomandări vizând îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene            

în perioada 2014‐2020 

 

157  

persoanelor din instituțiile și structurilor implicate în promovarea fondurilor europene. Astfel, 

este  necesară  participarea  acestor  persoane  la  cursuri  de  perfecționare,  conferințe,  mese 

rotunde  și  seminarii  de  informare  pe  această  temă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Page 163: Strategia absorbtie

 

158