Proiect Biologie1

36
Afectiunile Sistemului Digestiv

Transcript of Proiect Biologie1

Page 1: Proiect Biologie1

Afectiunile Sistemului Digestiv

Page 2: Proiect Biologie1

PROIECTUL CUPRINDE: Afectiunile @CAVITATII BUCALE

@FARINGELUI @Esofagului @Stomacului @ Intestinelor

Page 3: Proiect Biologie1

  Afectiunile cavitatii bucaleDintii ingalbeniti Cafeaua, ceaiul, cola , fumul, sucurile acide , anumite medicamente si

alimente intens pigmentate isi pot lasa amprenta lor colorata pe smaltul dintilor.

Culoarea naturala a dintilor este de fapt intre un galben deschis si un rosu galbui putin intens, explica stomatologul Roger Levin. insa pe masura ce Inaintam in varsta, dintii tind sa devina cenusii, sa se innegreasca

De-a lungul timpului, smaltul crapa si se erodeaza, expunand dentina . Dentina este interiorul mai putin dens al dintelui, care absoarbe culoarea alimentelor. Numerosi factori pot pata dintii, ca de pilda antibioticele, schimbarile neprevazute de metabolism , dar si o febra mare .

Dar multe pete obisnuite — din gama celor de cafea si tigari — pot adesea disparea intre 2 vizite la stomatolog.

Page 4: Proiect Biologie1
Page 5: Proiect Biologie1

Candidoza orala Candidoza orala este , contrar credintei generale, o infectie destul de

rara, produsa de fungii (ciupercile) din genul Candida. In mod normal, Candida este intalnita la 10 pana la 60% dintre oameni, insa nu este patogena. Sunt necesare anumite conditii locale pentru ca ea sa actioneze.

Scaderea cantitatii de saliva in afectiunile glandelor salivare sau in urma unor tratamente cu medicamente antihistaminice sau diuretice, aplicarea pe mucoasa a unor substante pe baza de cortizon sau existenta unor rani vechi, igiena necorespunzatoare, deficitara, urmata bineinteles de un pH coborat (mediu acid ) si nu in ultimul rand fumatul , toate acestea pot conduce la instalarea infectiilor produse de ciuperci.

Page 6: Proiect Biologie1

In plus, anumite medicamente, cum sunt antibioticele cu spectru larg sau contraceptivele, pot favoriza aparitia candidozei orale . Anumite stari fiziologice ( sarcina ) sau afectiuni precum diabetul, boala Addison, malnutritia, lipsa de vitamine , creeaza un teren general putin rezistent la infectiile fungice. Ar mai trebui adaugate radioterapia si chimioterapia tumorilor maligne , precum si scaderea imunitatii in urma contaminarii cu virusul imunodeficientei umane (HIV). In toate aceste cazuri, dintr-un germen saprofit, inofensiv, Candida devine unul agresiv.

Page 7: Proiect Biologie1

Durerea de dinti Durerea este o suferinta organica, dar si psihica, avand un puternic

impact asupra vietii personale si asupra comportamentului in societate. Senzatia dureroasa apare cu scopul de a proteja organismul de o agresiune interna sau externa. Daca insa cauza nu poate fi indepartata si durerea persista, aceasta senzatie se va intoarce impotriva organismului, slabindu-l in loc sa il ajute. Durerea este perceputa atat de acut deoarece este mai aproape de cap si reprezinta una din cele mai suparatoare senzatii experimentate de om. Explicatia poate fi gasita in structura dintelui. Durerea este provocata de excitarea receptorilor denumiti in mod obisnuit nocireceptori (terminatii nervoase sensibile la stimuli durerosi). Pulpa dentara contine, alaturi de vase de sange si tesut conjunctiv , si numeroase fibre nervoase. Acestea sunt adapostite in camera pulpara, un spatiu mic, cu pereti rigizi reprezentati de cementul radacinii sau de dentina . Orice modificare a starii pulpei, determinata de agentii patogeni, este receptionata de aceste terminatii nervoase si transmisa creierului.

Page 8: Proiect Biologie1
Page 9: Proiect Biologie1

Gingivita Bolile gingiilor sunt reprezentante de infectii bacteriene ale

tesuturilor si osului ce inconjoara si sustin dintii. Mai sunt denumite boli parodontale.

Gingivita este o boala care afecteaza doar gingia (tesutul care inconjoara dintii). Gingivita se manifesta prin gingii rosi, inflamate, care sangereaza cu usurinta la periaj. Deoarece gingivita nu cauzeaza, de obicei durere, majoritatea oamenilor nu urmeaza tratamentul necesar. Parodontopatia apare cand bolile gingiilor progreseaza. Gingia se desprinde de pe dinti , lasand spatii adanci, unde bacteriile se pot dezvolta si distruge osul in care dintii sunt fixati. Gingiile se retrag ducand la aspectul de dinti lungi. Dintii devin mobili, pot cadea sau trebuie extrasi. Tratament naturist cu FUMARITA :decoct din o lingura planta uscata si maruntita la o cana cu apa (250 ml); se fierb cinci minute ; se lasa acoperit 15 minute ; se strecoara ; se fac mai multe gargare si spalaturi bucale pe zi, din care una inainte de culcare.

Page 10: Proiect Biologie1
Page 11: Proiect Biologie1

Ulcer bucal Nimeni nu stie exact de ce unele persoane fac ulcer bucal , iar altele

nu. La unii, o arsura cu cafea fierbinte se vindeca in 2-3 zile, cu durere mica sau fara durere, in timp ce la altii durerea poate trena 2 saptamani. Virusii, cum ar fi herpes simplex, pot fi raspunzatori pentru ulcerele af-toase: ele apar uneori in exces in gura sau pe limba si pot fi declansate brusc daca dintr-un motiv sau altul nu va simtiti bine sau sunteti extrem de obosit. Oricare ar fi cauza, tratarea unui ulcer este o treaba dificila. Nimic nu adera ca lumea la pielea din gura si mai este si unul dintre locurile din organism cele mai incarcate cu bacterii. Remediile contra ulcerului tind sa diminueze durerea protejand ulcerul si eliminand infectia .

Page 12: Proiect Biologie1

Afectiunile faringeluiFaringita bacteriana Faringita reprezinta o afectiune de natura infectioasa a faringelui,

structura anatomica localizata in continuarea cavitatii bucale, pana la nivelul laringelui. Desi majoritatea faringitelor au etiologie virala, exista si numeroase bacterii care pot fi incriminate in aparitia acestei boli. Deoarece managementul pacientului si tratamentul sunt diferite de faringita virala, specialistii considera cele doua afectiuni ca fiind destul de diferite intre ele. Identificarea corecta a bacteriilor implicate in procesul patologic este esentiala in stabilirea tratamentului, ameliorarea simptomelor si evitarea aparitiei sechelelor.

Faringita bacteriana necomplicata este o afectiune ce beneficiaza de tratament antibiotic. Scopul administrarii acestuia este eradicarea infectiei, reducerea morbiditatilor si prevenirea aparitiei complicatiilor. Antibioticul este prescris in functie de rezultatul antibiogramei, care stabileste sensibilitatea germenilor la numeroase clase de antibiotice. In cazul faringitei cu streptococ de grupa A se poate administra cu succes penicilina, amoxicilina. Tetraciclinele si trimetoprim/sulfametoxazol ar trebui evitate deoarece exista o rezistenta din ce in ce mai crescuta la acestea.

Page 13: Proiect Biologie1
Page 14: Proiect Biologie1

Faringita gonococica Faringita gonococica este o boala infectioasa cu transmitere sexuala,

caracterizata prin inflamarea amigdalelor si a orofaringelui. Este determinata de o bacterie, Neisseria gonorrhoeae, si poate sa apara izolat sau alaturi de alte manifestari ale infectiei generalizate. Gonoreea ramane o importanta problema de sanatate publica in foarte multe tari si este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Cel mai des afectate sunt tractul genitourinar, rectul (40%) si faringele (10- 20%), in functie de calea sexuala practicata.

Tratamentul infectiei cu gonococ se face in doua etape. Prima etapa presupune vindecarea infectiei prezente la pacient. A doua este identificarea si tratarea tuturor partenerilor sexuali ai pacientului, pentru e evita reaparitia bolii si pentru a preveni transmiterea ei mai departe. Tratamentul faringitei gonococice (si a gonoreei in general) nu este deloc usor deoarece bacteria devine rezistenta la din ce in ce mai multe antibiotice. Spectrul antibiotic devine mai ingust si in prezent mai pot fi administrate doar ceftriaxona injectabila intramuscular (cefalosporina) sau azitromicina adminsitrata oral.

Page 15: Proiect Biologie1

Faringita streptococica acuta Faringita streptococica este o infectie bacteriana a peretelui posterior

al faringelui si a amigdalelor. Tesuturile sunt iritate si inflamate cauzand subit durere severa a gatului. Infectia streptococica a gatului se transmite de la o persoana la alta. Cand o persoana care are o infectie cu streptococ la nivelul gatului, respira, tuseste, stranuta, picaturi mici de saliva ce contin streptococi, se raspandesc in aer si pot fi inspirate de alte persoane.

Antibiotice precum penicilina, cefalexina sau amoxicilina sunt folosite pentru tratamentul faringitei streptococice. Tratamentul cu antibiotice este eficace numai in infectia gatului cu bacterii cum ar fi streptococul, dar ele nu grabesc vindecarea in caz de infectie a gatului cu virusuri (raceala) sau in alergie. Infectia streptococica a gatului se vindeca in 3-7 zile cu sau fara tratament.

Page 16: Proiect Biologie1

Afectiunile esofagului

Acalazia Acalzia este o tulburare de motilitate idiopatică (fără cauză certă cunoscută), ce se

caracterizează prin pierderea peristaltismului în două treimi inferioare ale esofagului şi prin împiedicarea relaxării sfincterului esofagian inferior.Mai este cunoscută sub denumirea de cardiospasm, megaesofag şi dilataţie idiopatică a esofagului.

Acalazia cardia - Tratamentul Deşi o intervenţie chirurgicală este tratamentul definitiv a acalaziei cardia , există

unele medicamente folosite în etapa iniţiala .Unele medicamente anticolinergice pot fi prescrise în etapa iniţială de cardia acalazie , acest lucru ajută la reducerea secreţiilor şi împiedică astfel regurgitarea .

Tratamentul de electie pentru acalazie cardia sau cardiospasm este o intervenţie chirurgicală numită miotomie cardio sau funcţionarea Heller . Acest lucru se realizează prin intermediul capatului toraco abdominal inferior al esofagului care este incizat longitudinal pana la mucoasa.

Page 17: Proiect Biologie1
Page 18: Proiect Biologie1

Boala de reflux gastroesofagian Boala de reflux gastroesofagian reprezintă totalitatea semnelor şi simptomelor

determinate de refluarea conţinutului gastric acid în esofag, asociate sau nu cu leziuni ale mucoasei esofagului.S-a demonstrat prin studii populaţionale că minimum 13% din oamenii aparent sănătoşi au peste 2 episoade de pirozis pe săptămână, iar 45% din indivizi au minim 1 episod de pirozis pe lună. Cu toate acestea, numai o mică parte din indivizi solicită un consult medical de specialitate. Există o serie de factori care pot contribui la apariţia bolii de reflux gastroesofagian:

Page 19: Proiect Biologie1

Tratament boala de reflux gastroesofagian În tratamentul bolii de reflux gastroesofagian putem recurge la o serie de măsuri

igienico-dietetice şi la tratamentul medicamentos. Fiind o boală cronică, boala de reflux beneficiază de un tratament de fond şi un tratament al crizelor acute. Regimul alimentar constă în evitarea grăsimilor, prăjelilor, rântaşurilor, cafelei, alcoolului, citricelor, ciocolatei — alimente care se evacuează greu din stomac.Se vor evita prânzurile bogate cu un volum mare de alimente, însă cea mai importantă măsură se pare că este evitarea poziţiei culcat timp de 3 ore după mese. Se recomandă chiar ridicarea capătului patului pentru diminuarea refluxului ce are acum de învins forţa gravitaţiei.

Page 20: Proiect Biologie1

Cancerul esofagian Cancerul esofagian (tumorile maligne) apare în special la persoane cu vârsta cuprinsă

între 50 şi 70 ani, de trei ori mai frecvent la bărbaţi comparativ cu sexul feminin.Din punct de vedere histopatologic se prezintă sub 2 forme: carcinomul cu celule scuamoase şi adenocarcinomul. Riscul apariţiei carcinomului cu celule scuamoase este corelat cu consumul cronic de băuturi alcoolice, fumatul, prezenţa unei afecţiuni ereditare caracterizată prin hiperkeratoza ralmelor şi tălpilor, ingerarea unor substanţe caustice, existenţa şi a altor cancere cranio-cervicale. Acest tip histologic de carcinom este mai frecvent la populaţia neagră.

Tratamentul paliativ Tratamentul paliativ este indicat la pacienţii cu extensie locală mare a tumorii şi cu

metastaze la distanţă, care, din nefericire, sunt incurabili.Scopul tratamentului paliativ este de a obţine o ameliorare a durerilor şi a disfagiei. Din cadrul tratamentul paliativ fac parte rezecţia (îndepărtarea chirurgicală) paliativă a esofagului, radioterapia şi aplicarea endoscopică a unui tratament cu laser.

Page 21: Proiect Biologie1

Esofagita infectioasa Apare cel mai adesea la indivizii cu imunitate mult scăzută, ca de exemplu bolnavii de

SIDA, bolnavii care au suferit transplante de organe, la bolnavii cu leucemie şi limfoame, la cei care sunt în tratament îndelungat cu imunosupresoare (Ciclosporină, Azatioprină etc.) sau cu corticosteroizi. (Cortizon, Prednison etc.).Cei mai frecvenţi sunt Candida albicans, virusul Herpes Simplex, Citomegalovirusul (CMV). Tabloul clinic constă în disfagie, odinofagie, dureri retrosternale.La 50-75% dintre pacienţi se asociază aftele bucale. Diagnosticul este stabilit prin biopsie pe cale endoscopică, fragmentele de mucoasă recoltate fiind supuse analizelor de laborator. Tratamentul variază în funcţie de etiologia (cauzele) esofagitei. Esofagita produsă de Candida albicans se tratează cu antifungice, fie în administrare topică locală (Nistatin care se mestecă şi apoi se înghite, Clotrimazole comprimate dizolvate în salivă, Ketoconazol), fie administrate intravenos (Amphotericina B).

Page 22: Proiect Biologie1

Afectiunile stomaculuiCorpii straini in stomac Corpii străini în stomac pot fi înghiţiţi, sau pot traversa peretele stomacului dinspre

exterior spre interior. Înghiţirea corpilor străini este mult mai des întâlnită la copii decât la adulţi, fie accidental, fie în scop de suicid. Modul în care corpii străini acţionează nociv asupra stomacului este fie printr-o obstrucţie întrerupând tranzitul digestiv, fie prin sfâşierea mucoasei urmată de hemoragie digestivă, fie prin perforaţia peretelui urmată de peritonită.

Page 23: Proiect Biologie1

Gastrita eroziva si hemoragica Această formă de gastrită este descoperită de obicei la marii consumatori de etanol, la

persoanele supuse timp îndelungat unui stress psihic intens şi la pacienţii aflaţi sub tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene (Aspirină, Ibuprofen etc.) pentru alte afecţiuni. Gastrita erozivă este adeseori asimptomatică. La pacienţii cu simptome, acestea constau în dureri epigastrice (etajul superior al abdomenului, în jurul liniei mediane, sub limita inferioară a sternului), greţuri şi vărsături.

Rareori gastrita erozivă se poate complica cu o hemoragie digestivă superioară manifestată prin vărsături cu aspect de zaţ de cafea (hematemeză) şi prin melenă (emisia unor scaune negre, lucioase „ca păcura”.)

PREVENIRE GASTRITA  SI TRATAMENT NATURIST: * Alimentele alterate se arunca.

* Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului.* Nu se consuma ciuperci necunoscute.* Nu se consuma alimente excitante pentru stomac.* Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.* Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran.*

Page 24: Proiect Biologie1
Page 25: Proiect Biologie1

Cancerul gastric Sub denumirea de cancer gastric se reunesc toate tumorile maligne care apar şi se

dezvoltă în structura pereţilor gastrici sau lângă orificiile stomacului – pilorul şi cardia.Din punct de vedere morfopatologic, sunt adenocarcinoame (96% din cazuri) şi sarcoame, limfoame, carcinoid (4% din cazuri).Adenocarcinomul îşi are originea în glandele mucoasei gastrice. Cancerul gastric este neobişnuit sub vârsta de 40 de ani, vârsta medie la care apare fiind 63 ani. Bărbaţii sunt afectaţi de două ori mai frecvem decât femeile. Cauza certă a cancerului gastric nu este cunoscută.

Page 26: Proiect Biologie1

Tratament cancer gastric Singura posibilitate terapeutică reală a cancerului gastric este intervenţia chirurgicală, cu

îndepărtarea tumorii înainte de apariţia metastazelor şi a invaziei ce depăşeşte conturul stomacului. Contraindicaţia tratamentul chirurgical, sau mai bine spus inutilitatea lui, o constituie: prezenţa metastazelor peritoneale multiple (carcinomatoza peritoneală), a lichiduluiîn cavitatea peritoneală (ascită) şi prezenţa metastazelor multiple în ficat.

Page 27: Proiect Biologie1

Penetratia ulceroasa Penetraţia survine de obicei în ulcerele caloase vechi cu un istoric îndelungat, nefiind

tutoşi un atribut al cronicizării. Penetraţia este recunoscută prin schimbarea caracterului durerii, ea devenind mai intensă, mai persistentă ziua, iar noaptea trezind bolnavul din somn. Durerea nu mai cedează la tratamentul medical şi la alimentaţie, însă se ameliorează la apăsarea cu pumnul în regiunea epigastrică. Semnul cel mai important este localizarea dorsală a durerii. Tratamentul este chirurgical, intervenţia fiind rezecţia gastrică 2/3 practicată la “rece” după stingerea procesului acut.

Page 28: Proiect Biologie1

Perforatia ulceroasa Este una dintre complicaţiile majore ale ulcerului gastroduodenal fiind, după apendicita

acută, cauza cea mai obişnuită de peritonită acută.Apare la 5-10% dintre bolnavii cu ulcer gastroduodenal, în special la grupa de vârstă 30-60 ani. Perforaţia se întâlneşte mai ales în ulcerul duodenal. Ea survine atunci când leziunea ulceroasă erodează toate tunicile peretelui stomacului sau al duodenului. Au fost incriminaţi o serie de factori în favorizarea producerii perforaţiei. Aceştia sunt stresul psihic intens şi prelungit, oboseala fizică, medicamente precum aspirină şi cortizonicele, traumatismele în regiunea abdominală, manevrele brutale din timpul explorării endoscopice.

Page 29: Proiect Biologie1

Afectiunile intestinale Ocluzia Ocluzia intestinală semnifică blocarea parţială sau totală a intestinului gros sau subţire.

Aceasta se manifestă prin dureri groaznice, însoţite de vărsături şi oprirea scaunului. • În cazul unei ocluzii intestinale, până la sosirea medicului puteţi pune o compresă locală rece sau gheaţă, în niciun caz comprese calde. • Complicaţiile ocluziei intestinale-cum ar fi întreruperea circulaţiei sangvine la nivel intestinal sau strangularea intestinului, impun intervenţie chirurgicală imediată. • În cazul în care sunteţi susceptibil de ocluzie intestinală, veţi fi supus uneia sau mai multora dintre următoarele investigaţii: anamneză şi examen obiectiv, radiografie intestinală, examen computer tomografic al abdomenului, tranzit baritat şi ecografia abdominală.

Page 30: Proiect Biologie1

Duodenitele Duodenitele reprezintă procese inflamatorii localizate la nivelul tunicii interne a peretelui

duodenal (mucoasa), provocate de fumat, consumul de alcool etilic, cafea, băuturi acidulate, prăjeli, rântaşuri şi condimente, administrarea pe termen mai îndelungat de antiinflamatorii nesteroidiene şi steroidiene, citostatice şi de infecţia cu Helicobacter pylori.Duodenita poate fi considerată o fază care produce apariţia ulcerului duodenal. Factorii favorizanţi enumeraţi mai sus acţionează în sensul intensificării secreţiei gastrice de acid clorhidric şi pepsină. Tocmai acest factor combinat clorhidro-peptic va agresa în momentul evacuării gastrice, mucoasa duodenului.

Page 31: Proiect Biologie1

Simptome ulcer duodenal Ulcerul duodenal, ca şi cel gastric, se instalează cu un tablou clinic caracteristic,

constând din dureri şi semne dispeptice periodice şi ritmice. Chiar aceste acuze enunţate de către pacient cu ocazia anamnezei constituie elementul principal de diagnostic. Celelalte investigaţii complementare – de laborator sau imagistice – nu fac altceva decât să confirme suspiciunea de ulcer pusă pe baza manifestărilor clinice. În cadrul tabloului clinic, durerea reprezintă simptomul dominant, prezent în 95-96% din cazuri. Uneori reprezintă chiar singura acuză importantă desprinsă din discuţia medic-pacient.

Page 32: Proiect Biologie1

Tratament ulcer duodenal Din momentul în care s-a stabilit diagnosticul de ulcer duodenal, medicul trebuie să se

gândească la modalitatea optimă de tratament. Tratamentul este alcătuit din regimul alimentar specific şi din tratamentul medicamentos grupat în tratament medicamentos ce stimulează factorii de apărare a mucoasei duodenale. Dacă prin aceste metode terapeutice nu se obţin rezultate favorabile, sau dacă apar complicaţii, devine necesar tratamentul chirurgical.

Page 33: Proiect Biologie1

Tumorile duodenale Incidenţa tumorilor segmentului duodenal este redusă, tumorile cu caracter benign fiind

mai puţin frecvente decât cele maligne. Tumorile benigne se localizează în special în prima porţiune a duodenului.

Principalele complicaţii pe care le generează sunt hemoragiile digestive, obstruările lumenului şi transformarea în cancer.

Tratament tumori duodenale Tratamentul tumorilor maligne duodenale este numai chirurgical.

Netratat, duce la deces în 1,5-2 ani. Intervenţia chirurgicală constă în îndepărtarea duodenului împreună cu o porţiune din coledoc şi canalul pancreatic, iar în cazul invadării pancreasului se îndepărtează şi capul pancreasului. Canalele biliare, cele pancreatice şi stomacul se vor lega ulterior la jejun.Se continuă cu tratament adjuvant – chimio – şi radioterapie.Cu tot tratamentul corect efectuat, supravieţuirile peste 5 ani sunt rare, deoarece cancerul duodenal se diagnostighează de obicei prea târziu.

Page 34: Proiect Biologie1
Page 35: Proiect Biologie1

Acest proiect a fost realizat de :Neagu Savian MarianAlexandru MadalinaConstantinescu Elena Cu ajutorul site-urilor:Text:http://www.blogomedica.roImagini:http://www.google.ro/images

Page 36: Proiect Biologie1