Proiect Alen

9
INTRODUCERE În această societate modernă omul trebuie să fie flexibil şi crea condiţii şi cerinţe de muncă permanent redefinite de avansul relaţiilor de putere şi de schimbările normelor care definesc cultura configurate diferit (creşte procentul familiilor monoparentale), oame altul, iar societatea trece de la modul de viaţă tradiţional la era i "in punct de vedere politic şi civic, individul se confruntă cu probl tehnologii !n planul libertăţii, egalităţii şi moralei !ntrun perioadele anterioare de dezvoltare socială. #ornind de la citatul celebru al marelui scriitor romantic france afirmă & Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe care-l câstig ”, aş putea spune că educ'nd, ne propunem formarea unor oameni cu virtuţi caracteristic educa inseamnă a conduce deci a indruma intrun scop anumit. c a*uns, destinatia este + DE!"RU#, $INE#E, FRUMO%U#& dealul educaţional al şcolii rom'neşti este !ntemeiat pe tradiţ democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii rom'neşti şi contribuie la p aceea, !n vederea atingerii acestui ideal, educaţia este concepută ca sistemice, interdisciplinară. - / 0ducaţia trebuie dezvolte copiilor sentimente, ca+ resp 1respectul faţă de semeni 1 convingerea orice comportament rezistentă la presiunile sociale (negative). 0ducaţia se realizează p dintre acestea se află !n afara sistemului de !nvăţăm'nt, dar este me pedagogice identificabile. "e aceea şcoala nu răm'ne indiferentă faţ de educaţie extraşcolară pe care se structurează comunicarea umană co 3onsider excursia ca pe cea mai complexă formă de educaţie a elev de aspecte ale vieţii istorice, sociale, geografice, culturale pe natură !i a*ută pe elevi să !nţeleagă legătura care există intre om ş dob'ndite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii1 implica şi organiza prin investigare individuala sau de grup, autocon 1

Transcript of Proiect Alen

INTRODUCERE

n aceast societate modern omul trebuie s fie flexibil i creativ pentru a se adapta unor condiii i cerine de munc permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relaiilor de putere i de schimbrile normelor care definesc cultura organizaiilor. Familiile sunt configurate diferit (crete procentul familiilor monoparentale), oamenii se mut dintr-un loc ntr-altul, iar societatea trece de la modul de via tradiional la era informaional bazat pe servicii. Din punct de vedere politic i civic, individul se confrunt cu probleme ridicate de noile tehnologii n planul libertii, egalitii i moralei ntr-un context aproape total diferit de perioadele anterioare de dezvoltare social.Pornind de la citatul celebru al marelui scriitor romantic francez Victor Hugo prin care afirm c Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe care-l cstigm , a putea spune c educnd, ne propunem formarea unor oameni cu virtui caracteristice perioadei istorice, cci, a educa" - inseamn "a conduce" deci a indruma intr-un scop anumit.A conduce undeva nu e de ajuns, destinatia este :ADEVRUL, BINELE, FRUMOSUL.Idealul educaional al colii romneti este ntemeiat pe tradiiile umaniste, pe valorile democraiei i pe aspiraiile societii romneti i contribuie la pstrarea identitii naionale. De aceea, n vederea atingerii acestui ideal, educaia este conceput ca o rezultant a aciunii sistemice, interdisciplinar. [3]Educaia trebuie s dezvolte copiilor sentimente, ca: respectul i stima fa de sine ;respectul fa de semeni ; convingerea c orice comportament i are consecinele sale; rezistent la presiunile sociale (negative). Educaia se realizeaz prin aciuni specifice. Unele dintre acestea se afl n afara sistemului de nvmnt, dar este menit s ating scopurile pedagogice identificabile. De aceea coala nu rmne indiferent fa de marea bogie de forme de educaie extracolar pe care se structureaz comunicarea uman contemporan.Consider excursia ca pe cea mai complex form de educaie a elevilor, prin multitudinea de aspecte ale vieii - istorice, sociale, geografice, culturale - pe care le nglobeaz. O excursie n natur i ajut pe elevi s neleag legtura care exist intre om i natur, ntre cunotinele dobndite la diferite discipline de studiu i lumea din afara colii;d posibilitatea elevilor de a se implica i organiza prin investigare individuala sau de grup, autoconducndu-i procesul de educaie;i pune n contact cu comunitatea i le creeaz posibilitatea de a-i susine n mod public opiniile.Copiii au posibilitatea s se simt n ipostaza de mici cercettori ai realitii; se simt responsabilizai, implicndu-se cu plcere, urmarea sfaturilor date; neleg semnificaia unor norme, dezvoltndu-i gustul pentru descoperirea adevrurilor i legitilor naturii din jurul lor, nva cum s iubeasc i cum s respecte natura, n ansamblul ei. Excursia reuete cel mai bine s dezvolte interesul elevilor, mbogindu-le orizontul de cunoatere. Ea a fost studiat pe parcursul anilor de mai muli psihologi care au tras o concluzie evident i anume c munca n echip dezvolt capacitatea elevilor de a lucra mpreun, o competen important pentru via i activitatea viitorilor ceteni. nvarea prin cooperare solicit toleran fa de moduri diferite de gndire i simire,valoriznd nevoia elevilor de a lucra mpreun,ntr-un climat prietenos, de susinere reciproc.[4]

1. SPECIFICUL PARTENERIATULUI N RELAIA COAL COMUNITATE LOCAL

Interogaii pedagogice: Care este locul colii n contextul social n care funcioneaz? Care sunt acceptiunile termenulului de comunitate? Cum poate fi caracterizat o relaie de parteneriat? Care este specificul unui parteneriat educaional? Este necesar parteneriatul dintre coal i comunitate local? Cine ar trebi s se implice n acest parteneriat, care sunt problemele educative majore pe care se poate baza parteneriatul i care sunt blocajele care pot interveni? Cuvintele/sintagme cheie: coala, comunitatea, comunitatea local, binele comun, parteneriat, parteneriat coal comunitate local.

1.1. coala i contextul social Abordarea temei coala i comunitatea local parteneriat pentru educaie i gsete legitimarea n tendinele actuale ale extinderii cmpului educaional de la organizaia colar ctre ali ageni educaionali.coala este pe de o parte o instituie care ofer un serviciu social, care este direct influenat de ceea ce se ntmpl n mediul social, transmite cunotine, dezvolt abiliti, norme, valori recunoscute i acceptate social; pe de alt parte are o logic intern de dezvoltare, reproduce propriile norme i valori, are propriul sistem de organizare.Privit dintr-o alt perspectiv, coala, este o instituie care funcioneaz ntr-o comunitate alctuit din mai muli factori de educaie: familie, autoriti, organizaii guvernamentale i neguvernamentale, ageni economici etc. care au la rndul lor o ofert educaional explicit i/sau implicit. Organizaiile colare sunt astfel, supuse presiunii multiplilor factori: a grupurilor ideologice care activeaz la nivel local, a sistemelor politice, a condiiilor economice i a diverselor tendine manifestate n societate. Astfel, asupra colilor sunt manifestate influene de ordin: economic, politic, culturale i ideologice. colile depind de mediul n care funcioneaz n ceea ce privete: obinerea resurselor materiale, resursele umane, resursele financiare, resursele informaionale etc.coala funcioneaz ntr-un context social larg, complex alctuit din societatea global, constitut ca sistem social global (naional, statal). Influenele contextului social global asupra instituiilor de nvmnt se materializeaz n: finaliti ale educaiei (scopuri i obiective), coninuturi ale disciplinelor, modul de organizare al sistemului de educaie i al instituiilor, reglementri de ordin juridic i administrative. Pe de alt parte, coala funcioneaz ntr-un context social imediat, ntr-o comunitate local i zonal, care furnizeaz elevii dar care are un set de ateptri crora instituia colar trebuie s le rspund.

1.2. Delimitri conceptuale1. coala caracteristici generalecoala este o organizaie formal, care are ca scop furnizarea serviciului social de educaie n vederea educrii, formrii, socializrii, profesionalizrii tinerei generaii. coala funcioneaz ntr-o comunitate local dar are propriile reguli de funcionare, prescrise, transmite valori acceptate local. Pe de alt parte coala prelucreaz material uman din comunitatea local, cadrele didactice i elevii sunt persoane care triesc n comunitate i suport influenele acesteia.2. Comunitatea Abordrile conceptuale ale termenului de comunitate au o lung evoluie n timp. Sintetiznd diversele abordri putem extrage cteva caracteristici ale comunitii: comunitatea reprezint o entitate social global n care legturile dintre membri sunt foarte strnse, iar sentimentul de ingrup este foarte puternic i are rdcini n tradiii profunde; comunitatea este o entitate supraindividual care are ntietate n raport cu individul izolat n virtutea transcedenei sale de ordin etic i politic; comunitatea este: depozitara unui bine comun, este element de referin moral pentru individ, promoveaz valori de baz (prin legile i tradiiile sale) i de referin pentru individ. n Romnia comunitatea este perceput mai ales ca o noiune geografic, ca un spaiu fizic delimitat. Dei este un termen la mod i se vorbete mult despre dezvoltarea comunitar ca soluie la rezolvarea problemelor locale, legturile interumane bazate pe sprijinul reciproc se afl, n cele mai multe cazuri, la nceputul cristalizrii. Comunitile din Romnia trebuie s fac efortul de a deveni comuniti adevrate care s-i descopere spaiul comun n care oamenii trebuie s conlucreze pentru a identifica ce nevoi specifice au i care sunt lucrurile pe care le preuiesc cel mai mult.1.3. Parteneriatul coal comunitate localNoiunea de parteneriat are un cmp semantic vast.Din punct de vedere juridic, parteneriatul se definete ca o nelegere legal n care partenerii definesc mpreun scopul general al parteneriatului. Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o modalitate eficient n realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor manageriale, fie prin schimbarea modului n care sunt abordate problemele publice, astfel nct soluionarea lor s devin fezabil prin parteneriat.Parteneriatul poate fi o soluie pentru alocarea i folosirea resurselor locale la nivel comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru rezolvarea problemelor comunitare.Ideea de parteneriat ntre coal i comunitate trebuie s se bazeze pe principiul complementaritii serviciilor sociale oferite de ctre diversele organizaii care activeaz n comunitate.Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implic aptitudini specifice, strategii i cunotine pe care prile implicate trebuie s le cunosc i s le foloseasc.Succesul parteneriatului coal comunitate local este bazat pe legtura permanent, constant ntre agenii comunitari i reprezentanii colii. Se realizeaz astfel un echilibru ntre schimbare i continuitate, ntre specific i global, ntre mplinirea individual i exigenele de ordin social. coala ca i organizaie, pentru a-i atinge obiectivele, are nevoie de un sistem managerial adecvat definit prin funcii specifice: proiectare, decizie, organizare, coordonare, evaluare etc. Managementul colii trebuie s asigure funcionarea i dezvoltarea colii ca sistem deschis, aflat n relaie permanent cu mediul su exterior, cu comunitatea n care funcioneaz i nu numai. Pentru a-i realiza obiectivele propuse coala este nevoit s atrag, aloce, foloseasc o gam divers de resurse: materiale, financiare, umane, informaionale i de timp. [1]

2. COALA I PARTENERII SI

Interogaii pedagogice: Care sunt agenii comunitari cu rol educativ major? Cum poate colabora coala cu: familia, autoritile locale, agenii economici, unitile sanitare, poliia, biserica, organizaiile neguvernamentale?Cuvintele/sintagme cheie: parteneri ai colii, familia, autoriti locale, ageni economici, uniti sanitare, poliie, biseric, organizaii neguvernamentale.2.1. coala i familiaParteneriatul coal familie poate contribui la creterea factorilor educogeni ai familiei, prin activiti specifice prinii pot fi sprijinii s contientizeze rolul pe care-l au n educaia copiilor lor, s contientizeze i s ndrepte comportamente i atitudini greite n familie, s fie sprijinii s se implice n activiti educative.Fenomenele sociale care influeneaz evoluia familiei i parteneriatul coal familie sunt:- evoluia natalitii;- divorialotatea;- migraia forei de munc;- trecerea de la familia comunitar la familia societal.Implicarea familiei n parteneriatul colii este condiionat de gradul de interes al familiei fa de coal. Acesta este crescut dac familiile au copii care frecventeaz coala.Cu ct coala reprezint o valoare a familiei cu att gradul de implicare al familiei este mai mare. Se constat c acei copii care sunt sprijinii de prini, care au n familie atitudini pro-coal adecvate obin performane colare ridicate i au un grad de aspiraie ridicat fa de nivelul de colarizare pe care doresc s-l ating. Atitudinea familiei fa de coal se transfer i copiilor i se manifest n gradul de interes fa de activitile colii, fa de teme, fa de rezultatele evalurii, fa de aprecierile cadrelor didactice etc. Considerm c colile din Romnia nu sunt unitar dezvoltate n ceea ce privete colaborarea colii cu familia. Dac pregtirea cadrelor didactice pentru a susine o relaie corespunztoare cu familia este abordat n programele de pregtire iniial i continu a cadrelor didactice, colaborarea concret este diferit de la o coal la alta.Educarea prinilor pentru un bun parteneriat coal - familieEducaia prinilor poate fi etapizat pe dou paliere mari:- educaia viitorilor prini prin: introducerea unor cursuri de educaie sexual, educaie pentru viaa de familie etc.;- educarea prinilor care au deja copii n funcie de nevoile acestora. Dac pentru copiii mici pot fi urmate cursuri privind ngrijirea i dezvoltarea copilului mic, aspecte medicale, juridice etc. pentru prinii copiilor adolesceni pot fi introduse cursuri referitoare la caracteristicile psiholgice ale adolescenilor, riscuri i modaliti de comunicare cu adolescenii etc. Informarea i formarea prinilor n ceea ce privete colaritatea copilului presupune, cel puin, ca fiecare printe s cunoasc: obligaiile legale privind educaia copilului, drepturile de care dispune pentru educaia copilului, importana atitudinii lui pentru reuita colar a copilului, metodele de colaborare cu coala. Forme de organizare ale relaiei coal familien ceea ce privete relaia dintre familie i prini cele mai frecvente forme de organizare a acestei relaii sunt: edinele cu prinii. Discuii individuale ntre cadrele didactice i prini. Organizarea unor ntlniri cu prinii Implicarea prinilor n manifestri culturale ale colii i activiti recreative Voluntariatul Asociaiile de prini Dimensiunea formal a parteneriatului coal familieConform Regulamentului colar prinii au dreptul de a alege unitatea colar.La nivelul colii, prinii sunt implicai n mai multe tipuri formale de organizare:1. Consiliul reprezentativ al prinilor / Asociaia de prini2. Consiliul clasei3. Comisia pentru evaluarea i asigurarea calitii n coal4. Comitetul de prini ai clasei Parteneriatul coal familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de ctre coal i de care familiile elevilor s beneficieze. Acestea pot fi organizate exclusiv de ctre coal sau n parteneriat cu alte organizaii/instituii.Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sntate, de practicare a diverselor sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme dup orele de curs (after-school) care pot avea i alte servicii incluse: predarea limbilor strine, sport, miniexcursii, teatre, spectacole, vizite n diverse locuri etc.; centre de voluntariat; cluburi; cantine; seminternate etc.Oferta de servicii pentru familii prin intermediul colii reprezint o strategie de ntrire a relaiilor coal familie. Prinii capt ncredere n coal, instituie care devine mai transparent i mai apropiat de nevoile comunitii. Un punct ctigat este coerena serviciilor, prinii nu mai sunt nevoii s caute prin mijloace proprii s beneficieze de diverse servicii, ei le gsesc n coal. coala ca furnizor de servicii complexe va face trecerea de la educaia instituional, cu accent pe instituie (care are un program, curriculum la care elevii trebuie s se adapteze) la coala centrat pe elev, pe nevoile acestuia i pe ale comunitii. [2].

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, Pescaru, Adina Parteneriat n educaie Familie coal comunitate, Editura Aramis Print, Bucureti, 2004;2. Sticulescu, Camelia - Managementul parteneriatului coal familie, n volumul Managementul grupului educat, Editura ASE, Bucureti, 2007;3. Revista nvmntul Precolar nr. 3-4, 1995, Bucureti;4. Educaia n anul 2000, nr. 1-2/2000, Bucureti.

9