PROIECT

UNIVERSITATEA AGRONOMIC| {I DE MEDICIN| VETERINAR|

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: IEAPROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

NDRUMTOR:

CONF. DR BREZULEANU STEJREL

STUDENT:

BLNI ROXANA-ALINA2012INTRODUCERE

Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului.

Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor tipuri de exploataii agricole.

ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management general" ocup un loc important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti .

Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale.

Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management general" se adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea Inginerie economic n agricultur.

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE MBUNTIRE A REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE ANSAMBLU A S.C VITIPROD S.R.L.CUPRINS

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FERMEI VITIPROD S.R.L.PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

A.2. Obiectul de activitate.

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului socialsi evoluia acestuia de la nfiinare

A.5. Administratorii societatii

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

A.7. Litigii ( in desfurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEIC. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

C.2. Descrierea tehnica a proiectului

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii

C.5. Personal si instruire

C.6. Graficul estimat al proiectului

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat

D.3. Fluxul de numerar previzionat

D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURICAPITOLUL V CONCLUZII I RECOMANDRI CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FERMEI VITIPROD S.R.L.PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:S.C. VITIPROD S.R.L.A.2. Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate al societaii S.C. VITIPROD S.R.L., este conform codului CAEN 0113-Cultivarea fructelor, nucilor,a plantelor pentru buturi i mirodenii.A.3. Forma juridic a solicitantului

S.C VITIPROD S.R.L. cu domiciliul in localitatea Muntenii de Jos, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui, Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr.J37/49/2008, Cod unic de inregistrare 12784424, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea Cultivarea viei de vie prin autorizatia nr. 7/03.09.2008, eliberata de Primria Muntenii de Jos , jud. Vaslui.A.4. Structura capitalului socialsi evoluia acestuia de la nfiinare

Tabel A.4.1

Structura acionariat

structura ACIONARIAT S.C VITIPROD S.R.Lla data 06.03.2012

Nr.

Crt.Denumire asociatNr. de pri sociale deinute (Buc)Valoare nominala

a parii sociale

(lei)Valoare totala

(lei)Participare

la capital

(%)

1BLNI ROXANA 1501001500050

2BLNI ADRIANA1501001500050

TOTAL300100 30000100

Tabel A.4.2

Date de identificare ale asociailor

Datele de identificare ale actionarilor persoane fizice si/sau juridice

Nr.

Crt.Denumire acionarCod Unic de Inregistrare

CNP

AdresaParticipare

la capital

(%)

1BLNI ROXANA127844292900708374545Muntenii de Jos 50

2blni adriana165644242670619374089Muntenii de Jos 50

TOTAL100

A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1

Administratorii societatii

Nr.

Crt.Nume, prenumeBI/CI /PP Serie/Nr.Locul si data emiteriiCNPLocul si data nateriiDomiciliuFuncia

1BLNI ROXANA-ALINABI VS 199713 VASLUI 06.04.042900708374545MUNTENII DE JOS 08.07.1990MUNTENII DE JOS

JUD. VASLUIAD-TOR

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:Tabel A.6.1

Puncte de lucru

Nr.

Crt.Tip:

Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala, loc de vanzareActivitateLocalizareAdresa

1LOC. MUNTENII DE JOS

COM. MUNTENII DE JOS JUD. VASLUICultivarea viei de vieMUNTENII DE JOS

JUD VASLUI MUNTENII DE JOS

COM. MUNTENII DE JOS

JUD.VASLUI

A.7. Litigii ( in desfurare )Tabel A.7.1

NU ESTE CAZULIn calitate de Reclamant

Nr.

Crt.Denumire societateCod Unic de Inregistrare, AdresaValoarea prejudiciului (Lei)Observaii

(in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

1

2

TOTAL

Tabel A.7.2

NU ESTE CAZUL

In calitate de Prt

Nr.

Crt.Denumire societateCod Unic de Inregistrare, AdresaValoarea prejudiciului (Lei)Observaii


1

2

TOTAL

Tabel A.7.3

NU ESTE CAZUL

Revendicri

Nr.

Crt.Denumire societate sau persoana fizicaObiectul Revendicrii (cu mentionarea sensului revendicarii: de catre sau de la solicitant)Valoarea estimata a activului revendicatObservaii


1

2

TOTAL

B. DESCRIEREA ACTIVITII CURENTE

B.1. Istoricul activitii

Societatea comercial VITIPROD S.R.L. s-a infiinat la data de 12 martie 2008 cu sediul in localitatea Muntenii de Jos, judeul Vaslui, nscris la Oficiul Registrului Comerului cu nr. J37/49/2008, Cod unic de inregistrare 12784424, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea Cultivarea viei de vie prin autorizaia nr. 7/03.09.2008 eliberat de Primria Muntenii de Jos , jud. Vaslui.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:

Tabel B.2.1

Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent

Nr.

Crt.Denumire mijloc fixData achizitionarii PV/ NIR.Grupa de incadrare contabilaValoare de intrareAmortizarea cumulata la data ultimului bilant contabilValoarea rmasa la data ultimului bilant contabilBuc

1Cldire administrativ05.01.2008Activ600006000540001

2Depozit05.01.2008Activ300003000270001

3Garaj05.01.2008Activ150001500135001

4Tractor viticol10.02.2007Activ450003600090003

5Remorc10.02.2006Activ15000150002.7302

6Plug viticol28.02.2009Activ180006000120002

7Maina de stropit02.02.2009Activ180006000120001

8Combina de recoltat struguri New Holland 606008.02.2008Activ3500014000190001

9Dacia Papuc02.02.2008Activ240009600144001

10Aparatur birotic17.04.2008Activ2500050002000015

Total MIJLOACE FIXE28500010210018290028

Tabel B.2.2

Nr.Crt.LOCALITATE/JUDETSUPRAFAA TOTALA(MP)/CATEGORIA DE FOLOSIREINDIVIZA/ EXCLUSIVA

(MP)VALOAREA CONTABILA (LEI)SERIE CERTIFICATNR CERTIFICATDATA EMITERII

1Muntenii de Jos,Vaslui540/ConstruciiE8000154/N32717.12.2007

2Secuia,Vaslui250000/PlantaieViticolE40000130/N123801.03.2007

3Mnjesti,Vaslui400000/Plantae viticolE80000122/N23402.02.2007

TOTAL220540N/A128000N/AN/AN/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate Ferma viticol VITIPROD S.R.L deine 65 ha cultivate cu vi nobil, iar strugurii obinui sunt destinai vnzrii ctre firmele procesatoare din industria vinului. Structura pe soiuri a terenului fermei este urmtoarea:

15 ha cultivate cu soiul Feteasc Alb cu o producie medie de 15,2 tone/ha

10 ha cultivate cu soiul Busuioac de Bohotin cu o producie medie de 12 ,5 tone/ha5 ha cultivate cu soiul Fetesc Regal cu o producie medie de 14,2 tone/ha20 ha cultivate cu soiul Feteasc Neagr cu o producie medie de 14,8 tone/ha20 ha cultivate cu soiul Tmioas Romneasc cu o producie medie de 10,85 ha cultivate cu soiul Gras de Cotnari cu o producie medie de 16,5 tone/ha. Ferma are in componena sa o cladire administrativ, un depozit, parcul auto cu maini i utilaje agricole i suprafaa de 65 ha cultivate cu via de vie, soiuri autohtone pentru vin. Amplasamentul societatii este dotat cu urmatoarele utiliti:

Apa curent; Electricitate;

Gaz;

Internet.

Producia obinut este materia prim pentru industria vinului. Strugurii i vinul au o contribuie important n alimentaia omului. Prin compoziia lor chimic, strugurii constituie un aliment valoros, alturi de celelalte fructe care se consum n stare proaspt. Vinul consumat cu moderaie nu numai c nu este duntor sntii ci, din contr, prezint aspecte benefice pentru organism. Ipocrizia de a nu recomanda vinul ca butur sub motivul c s-ar ncuraja alcoolismul este deci nentemeiat, ba chiar ridicol. Iat ce spunea compatriotul nostru, profesorul I.C. Teodorescu un pahar cu vin la fiecare mas nu numai c nu stric, dar este necesar, folosul lui l vei simi n scurt vreme. Bei cu ncredere un pahar un singur pahar din vinul cel mai bun i vei fi mult mai sntoi i mai mulumii (Poezia vinului, aprut n ziarul Curentul din 10 august 1933).

n cultura multor popoare, vinul este considerat o butur alcoolic compatibil cu moderaia, cu bunstarea i modul de via echilibrat. Dac se consum raional, vinul nu particip la alcoolism. Nimeni nu recomand abuzul, deoarece acesta este i rmne condamnat. Problema care se pune const nu n prohibiia vinului ca o butur alcoolic, ci mai mult n educarea populaiei cu privire la locul vinului n igiena alimentaiei. Vinul trebuie consumat n timpul mesei, fcnd parte dintr-un regim de hran echilibrat, bogat mai ales n hidraii de carbon, care atenueaz efectul alcoolemiei. Consumai cu ncredere vinul, apreciai i respectai virtuile acestei buturi alcoolice.

Pe glob 47-50% din plantaiile de vii sunt situate pe terenuri n pant. n ara noastr, mai mult de 85% din plantaiile de vii se gsesc pe terenurile n pant i anume: 34%, pe terenuri cu pante mici (4-14%); 39% pe terenuri cu pante mari (14-24%); iar 12% pe terenuri cu pante foarte mari (peste 24%).n ceea ce privete plantaiile de vii pe nisipuri, acestea reprezint 7-8%.

Prin cultura viei de vie se asigur valorificarea superioar a cestor categorii de terenuri agricole cu o contribuie substanial la realizarea venitului naional.

Strugurii reprezint materia prim pentru obinerea vinurilor i distilatelor pentru cognac, buturi alcoolice cu pondere nsemnat n consumul populaiei.

Anual se vinific cca. 1milion tone de struguri din care rezult 7-8 milioane hectolitri vin. Cantiti importante de struguri sunt prelucrate n industria alimentar, la fabricarea compoturilor, gemurilor, dulceurilor, stafidelor, sucului de struguri, mustului concentrat i altor produse.

Calendarul lucrrilor la via de vie

Ianuarie

- se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie, ca: araci, sarma, etc;

- se repara principalele unelte necesare lucrarilor viticole;

- se desfunda terenul pentru plantarile din primavara;

- se procura ingrasamintele chimice necesare pentru plantarea viei.

Februarie

- se face controlul viabilitatilor ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna ianuarie care nu s-au facut.

Martie

- daca timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmuuroitul sau debilonatul butucilor;

- se verifica spalierul, aracii, etc.;

- se controleaza starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa i inalt;

- se incepe taiatul si copcitul vitei de vie;

- se incepe dirijarea si legatul coardelor taiate;

- se face completarea golurilor din plantaiile de via de vie;

- se asigur mrania necesar pentru plantatul vielor de vie;

- se aplic ngrmintele organice i chimice de baz;

- se execut artur adanc sau sapa mare.

Aprilie

- se planteaz via de vie altoit i nealtoit n locul definitiv;

- se termin tiatul i copcitul viei, dup care se executa aratul sau sapa mare;

- se face controlul sptmnal al muuroaielor de la via de vie plantat n primavar i se intrein pn la apariia tuturor lstarilor.

Mai

- se continu controlul muuroaielor si spargerea crustei in plantatiile nou infiintate;

- se face plivitul lastarilor de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor;

- se executa primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de prevenire se executa saptamanal (cand se termina un tratament, incepe celalalt);

- se sapa pamantul si se administreaza ingrasamintele chimice azotoase inainte de inflorire;

- se face prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm;

- se aplica ciupitul lstarilor in preajma nfloritului.

Iunie

- se continu tratamentul mpotriva manei si finarii;

- incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu dupa inflorire si legare;

- se face primul copcit inplantatiile tinere;

- se face legatul al 2-lea al lastarilor;

- realizarea prailelor, pe rnd i ntre rnduri, cu administrarea fazial a ngrmintelor chimice;

- se continua cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor;

- se aplica primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze);

- se poate executa prima ingrasare foliara.

Iulie

- se continua legarea lastarilor;

- se continua tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si a celorlalti daunatori;

- carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;

- repetarea prasilelor de vara;

- copcitul al 2-lea la viile tinere;

- se continua copcitul;

- se aplica a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara);

- incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii.

August

- se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii;

- se executa ultimele prasile;

- se efectueaza ultimul legat;

- se face carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze;

- se face al 3-lea copcit in plantatiile tinere, copca ramanand deschisa;

- se executa desfrunzitul partial al soiurilor de masa;

- se recolteaza strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie;

- se pregateste inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor;

- se desfunda terenul pentru noile plantatii de vita de vie.

Septembrie

- se continua recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul celor de vin;

- soiurile de struguri rosii se culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe, iar cele aromate se culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii;

- culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat, dupa ce s-a ridicat roua, separandu-se strugurii sanatosi de cei stricati.

Octombrie

- se aplica aratura de toamna sau sapa mare si ingrasarea de baza cu ingrasaminte organice si cu superfosfat si sare fosfatica;

- se desprind coardele de pe araci sau spaliere si se ingroasa butucii la cultura clasica, ca si coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte.

Noiembrie

- se executa aratura de toamna sau sapa mare, cu administrarea concomitenta a ingrasamintelor organice si chimice;

- se termina ingropatul, musuroitul sau bilonatul butucilor;

- se face plantarea de toamna a vitei de vie.

Decembrie

- se transporta aracii, stalpii, sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si, eventual, se planteaza stalpii si ancorele;

- se continua transportul gunoiului de grajd.

Fluxul tehnologic de obinere al strugurilor pentru vin 1. Lucrri aplicate solului

Prin lucrrile solului se urmrete sporirea i meninerea fertilitii acestuia, asigurarea umiditii i lupta cu buruienile. In plantaiile de vii se aplic solului lucrri anuale i lucrri periodice.

Lucrri anuale:

Dup adncimea stratului de sol asupra cruia se acioneaz, lucrrile anuale pot fi:

- adnci (artura de toamn i primvara);

- superficiale (praile: 5-8 n funcie de mburuienare sau 2-3 prin folosirea diferitelor erbicide);

- erbicidarea se aplica plantaiilor de vii n vrst de peste 5 ani. Erbicidele se aplic n benzi, pe rnd i integral, pe toat suprafaa.

- mulcirea se aplic n regiunile de step sau pe nisipuri, n timpul verii, folosind paie, pleav, turb n grosime de 4-8 cm.

Lucrri periodice:

- subsolajul se aplic toamna, pe solurile grele, o dat la 3-4 ani, la adncimea de 35-45 cm folosind subsolierul, din dou n dou rnduri de butuci.Concomitent se ncorporeaz ngrminte chimice cu fosfor i potasiu.

- redesfundarea parial a terenului dintre rndurile de vi se aplic periodic la 10-15 ani, la adncimea de 50-60 cm adncime; efectul este sporit dac odat cu redesfundatul se aplic solului i o ngrare de baz cu 40-60 t gunoi de grajd la hectar la care se adaug ngrminte minerale din complexul NPK.

2. Fertilizarea ngrmintele chimice se administreaz n sol toamna, n cantiti de 20-40 t/ha. ngrmintele chimice cu azot se aplic primvara, naintea fenofazelor de cretere iar cele cu fosfor i potasiu se administreaz toamna sau primvara. n funcie de sol, clim, vrsta plantaiei, agrotehnica aplicat se recomand, orientativ, ntre 70-100 kg N, 100-150 kh P2 O5 i 80-150 kg K2O. 3. Tierile viei de vieTierea i conducerea coardelor

Prin tiere se regleaz puterea de cretere i rodire a butucilor, se nlesnete aplicarea lucrrilor agrotehnice, se mbuntete calitatea rodului.

Tierile, dup perioada n care se efecetueaz pot fi :

- tieri n uscat, aplicate n perioada de repaus;

- tieri n verde aplicate n perioada de vegetaie. Sistemul de tiere reprezint felul, numrul i lungimea elementelor de rod (coarde, cepi de rod ) i de formare (cepi de nlocuire i rezerv) rezervate pe butuc dup tiere.

Se cunosc trei sisteme de tiere: scurt (prin prezena pe butuc a cepilor de rod variabil ca numr i ca aezare), lung (prin prezena pe butuc a coardelor lungi de rod, variabile ca numr i mod de aezare) i mixt (o mbinare ntre sistemul lung i scurt , prin prezena pe butuc a cepilor ca element de formare i a coardelor ca elemente de producie).

Prin conducerea coardelor pe mijloace de susinere se urmrete reglarea procesului de cretere i fructificare prin schimbarea poziiei relative a punctelor de cretere pe coard n favoarea rodirii.

Poziia coardelor fa de verticala locului poate fi: vertical ascendent, oblic ascendent i descendent i orizontal.

Forma coardelor poate fi : dreapt, de semicerc i cerc ardelenesc.

4. Lucrri n verde aplicate viei de vie

n perioada de vegetaie se aplic viei de vie un ansamblu de lucrri n verde, ca:

- plivitul este lucrarea prin care se suprim lstarii infertili, dup apariia inflorescenelor (mai);

- ciupitul este lucrarea de suprimare a vrfurilor de cretere a lstarilor fertili, cu 2-3 zile nainte de nflorit;

- legatul lstarilor se face atunci cnd acetia depesc lungimea de 40-50 cm,si se realizeaz prin palisarea lor pe spalieri sau araci n poziie vertical, de 2-3 ori pe var;

- copilitul este operaia ce se execut de mai multe ori, concomitent cu legatul lstarilor i const n scurtarea copililor (lstarii anticipai crescui din muguri de la baza frunzei) la 4-5 frunze de la baz;iar la copilii fertili , la 1-2 frunze deasupra inflorescenei;

- crnitul este operaiunea de suprimare a vrfurilor de cretere cu 8-12 frunze a tuturor lstarilor de pe butuc, cu scopul de a opri creterea lstarilor i de favoriza maturarea strugurilor i a lemnului. 5.Combaterea bolilor i duntorilor

Pentru inerea sub control a bolilor i a duntorilor, se va acorda o deosebit atenie efecturii tratamentelor fitosanitare n plantaiile cu vi de vie, care se aplic periodic, la 10-12 zile, n funcie de condiiile climatice i de produsele utilizate.

Pentru a avea eficiena scontat, la fiecare tratament trebuie folosit alt gam de produse sau, n cel mai ru caz, un produs poate fi folosit la cel mult dou tratamente.

Folosirea acelorai produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiena acestora, din cauza dezvoltrii unor sue de rezisten n populaiile de ageni patogeni.

Deoarece substanele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului nconjurtor, msurile de protecie fitosanitar trebuie aplicate n complex (combaterea integral). Bolile criptogamice sunt bolile care produc cele mai nsemnate pagube culturii viei de vie. n strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din pcate, metodele chimice. Boli ale viei de vie Mana viei de vie este boala cea mai periculoas, deoarece atac toate organele verzi (lstarii tineri, frunzele, inflorescenele, strugurii n formare). Atacul se manifest prin apariia pe frunze a unor pete untdelemnii n dreptul crora, pe dosul frunzei, se formeaz un puf albicios.

Atacul de man trebuie prevenit deoarece, dup ce infecia s-a produs, ciuperca se combate foarte greu, i numai cu ajutorul fungicidelor sistemice. Atacul este favorizat de timpul umed i clduros. Alegerea produsului combativ trebuie s se fac innd cont de pre, eficacitatea acestuia, de efectele secundare asupra altor boli i de posibilitatea apariiei formelor rezistente.

n prima parte, pn la nflorit, se recomand folosirea fungicidelor acuprice, care favorizeaz creterea: Tiradin, Zineb, Vandozeb, Poliram. n a doua parte se recomand produsele pe baz de cupru, care favorizeaz maturarea lemnului: Dithane, Cupromix, Ridomil Cupru. n cazul unor infecii, cele mai eficiente produse sunt cele sistemice sau penetrante: Mikal, Aliette, Curzate, Ridomil Gold Plus, Te Moal, Secure.

Finarea este produs de ciuperca Uncinula necator, care atac toate organele verzi ale viei de vie, pe care dezvolt un miceliu pslos de culoare alb-gri, acoperit de o pulbere cu aspect de finare, reprezentnd conidiile ciupercii. Atacul este favorizat de timpul clduros i secetos.

Combaterea se realizeaz cu produse pe baz de sulf: sulf muiabil, Tyovit, Microtiol, Falcon, Postalon, Topas, Kumulus, Tilt, Anvil, Rubigan, Karathane, Bayleton.

Putregaiul cenuiu este produs de ciuperca Botryotinia fukeliana. Ciuperca este polifag i atac toate organele verzi ale viei de vie. Atacul cel mai periculos este pe struguri, mai ales toamna, cnd strugurii intr n prg.

Pielia bobului se brunific, se desprinde uor de pe pulp i ntreg bobul putrezit se acoper cu un praf cenuiu, reprezentat prin sporii ciupercii. Atacul de putregai cenuiu este favorizat de timpul rece i ploios.

Pentru efectuarea tratamentelor se poate utiliza: Mytos, Derosal, Topsin, Metoben, Rovral, Ronilan, Sumilex.Duntori

Filoxera. mpotriva filoxerei nu exist metode eficiente de combatere direct, combaterea realizndu-se indirect, prin altoire.

Moliile strugurilor - se pot combate prin efectuarea a unul sau dou tratamente cu: Sevin 85WP, Victenon WP, Decis 2,5CE, Karate 25CE, Carbetox 37CE.

Acarienii produc pagube nsemnate n plantaiile viticole. Tratamentele de combatere pot fi efectuate cu produsele: Neoron 500 Ec, Mitak, Kelthane, Zolone.SCHEM EFICIENT DE TRATAMENTE PENTRU BOLI I DUNTORI

pentru ntrega perioad a ciclului de vegetaie

6.Combaterea buruienilorn multe situaii, buruienile sunt gazde pentru boli i duntori. Combaterea lor se poate face pe cale chimic, mecanic sau combinat. Folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor, n combinaie cu lucrrile de mobilizare a solului, duce la realizarea de economii bneti, la reducerea numrului de treceri ale tractorului, la reducerea consumului de pesticide i, n final, la combaterea integrat i mai eficient a buruienilor.

SISTEM DE ERBICIDARE

7.Recoltatul strugurilorMomentul recoltrii se stabilete n funcie de :

- mersul acumulrii zahrului n bob ,

- pierderea aciditii pn la nivelul optim ce condiioneaz recolta,

- dinamica greutii a 100 boabe.

Culesul ncepe cu soiurile albe, apoi cu cele negre, cnd au atins parametrii convenabili. La supramaturare (cu pierderi cantitative) se recolteaz soiurile din care se obin vinuri demidulci sau dulci naturale (Tmioas romneasc, Grasa de Cotnari).

Recoltarea se execut mecanizat cu ajutorul combinei de recoltat struguri New Holland VL6060, care acioneaz prin absorbie.

Strugurii recoltai sunt transportai la cram, n timpul cel mai scurt, folosindu-se n acest scop bene sau alte vase de transport . Strugurii, n funcie de starea lor, de natura drumului i de distan, se stropesc cu soluie de bioxid de sulf lichid pentru a fi protejai de oxidare i mbolnvire.

Recepia strugurilor se face de ctre beneficiar i const n verificarea calitaii, autenticitii soiurilor, sntii i cantitii transportate i a coninutului n zahr la litru de must, element de baz n funcie de care se stabilete categoria de plat e kg. de struguri.Fig.1. Combina de recoltat struguri New Holland VL6060 8.Protejarea vielor n timpul iernii Dup cderea frunzelor, via de vie se protejeaz prin muuroire, pn la nivelul ochilor 6-8 de la baza coardelor. 9.Valorificarea produciei Dup recoltarea strugurilor, remorcile merg direct la firmele specializate de vinificaie, respectiv clienii fermei Vitiprod, cu care aceasta a ncheiat contractele de vnzare-cumprare a strugurilor pentru vin.

Pentru viitor, ferma are in plan construirea unei crame, astfel nct sa valorifice cel puin 30 % din producia de struguri i sa i extind afacerea i n procesul de vinificaie. Tabel B.3.1 Buget de venituri - cheltuieli i consumuri intermediare

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul

Struguri pentru vin (Curs valutar 1 euro = 4.38 lei)

IndicatoriU.MCantitatePret/U.MVALOAREVal.euro

Producia medie de struguri/hakg140001140003196.34

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6)199388.7545522.55

1Combustibill75005.854387510017.12

2Ingrminte chimice cu azotkg61501.273801684.93

3Ingrminte chimice cu potasiukg29501.33835875.57

4Ingrminte chimice cu fosforkg42001.354601246.57

5Produse Fitosanitarelitri1500456750015410.96

6Erbicidelitri85040340007762.55

7ngrminte foliarelitri36048172803945.2

8Apm25002.562501426.96

10Energie electrickw35000.652275519.4

11Material de legatkg4503.51575359.58

12Srm galvanizatkg8006.552001187.21

13Spalieribuc120212520575.34

14Foarfecebuc150121800410.95

15Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)lei--438.75100.17

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA28379664793.61

16Personalul permanent implicat n produciez.o37005520350046461.19

17Personal sezonier implicat n produciez.o950504750010844.75

19Fond retribuirelei327967487.67

IIIALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17)102595.5423423.64

20Cheltuieli generale(3%din I+II)lei14495.543309.48

21Dobnzi la creditelei96002191.78

22Asigurri (8% din valoare la ha)lei7280016621

24Amortismentelei57001301.37

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III)585780.29133739.8

BVALOAREA PRODUCIEI910000207762.6

25Struguri pentru vinkg9100001910000207762.6

CVENIT IMPOZABIL(B-A)324219.7174022.76

27(-)Impozite si taxe96755.222090.23

28(+)Subvenii97502226.02

DPROFIT BRUT237214.5154158.56

EIMPOZITUL PE VENIT37954.328665.37

FPROFIT NET199260.1945493.19

GCOST DE PRODUCTIE0.640.14

HPROFIT LA KG0.220.04

IMARJA BRUTA(MB) 21.904.99

Tabel B.3.2. Cheltuieli cu producia/an1.Cheltuieli cu producia/an (Curs valutar 1 euro=4.38 lei)

IndicatoriU.M CantitatePre lei/u.mValoare lei

ngrminte chimice cu azot Kg6150 1.8 11070

ngrminte chimice cu fosfor Kg4200 1.4 5880

ngrminte chimice cu potasiu Kg29501.5 4425

ngrminte foliare Kg 36048 17280

Produse fitosanitare litri15004567500

Erbicide litri8504034000

Ap m25002.56250

Material de legat kg4503.51575

Srm galvanizat kg8006.55200

Spalieri buc12021 2520

Foarfecebuc150121800

Total (lei)/ferma157500

Total (Euro) 35958.9

Revine pe ha (lei)2423.07

Revine pe ha (Euro)553.21

Tabel B.3.3 Cheltuieli cu energia i combustibilul/an

IndicatoriCantitateu.mPre/u.mValoare

CONSUMURI CU ENERGIA

Consum energie electric 3500kw0.652275

Total (lei)/an2275

Total (Euro) 519.40

Revine pe ha (lei) 35

Revine pe ha (Euro) 7.99

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL

Artura+praile mecanice3000 litri5.85 17750

Distribuit ngrminte350litri5.852047.5

Efectuarea tratamentelor fitosanitare2300litri5.8513455

Recoltare1250litri5.85

Cheltuieli cu transportul600litri5.853510


Total (Euro)10203.4

Revine pe ha(lei) 675


TOTAL CONSUMURI ENERGIE+COMBUSTIBIL


Total (Euro)10536.5

Revine pe ha (lei) 710


Tabel B.3.4.Cheltuieli cu tratamente i erbicidare3.Cheltuieli cu tratamente fitosanitare+erbicidare

Indicatoriu.mCantitatePre/u.mValoare lei

Glyphogan SL 480 SL,3l/halitri1952414680

Pantera 40 EC,2l/halitri1556019320

Total erbicidelitri35034000

Dithane M45,3kg/hakg415239545

Postalon 90 SC-1l/halitri2605514300

Runner 2F-0,6l/halitri38.51254812

Coragen-0.1l/halitri6.59506175

Shavit F 72 WP-2kg/hakg130526760

Total fungicide+insecticide8504538250

Total (lei)/ferma 67500

Total (Euro) 11929.22



Tabel B.3.5.Cheltuieli materiale4.Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatoriu.mCantitatePre/u.mValoare lei

Material de legatkg4503.51575

Srm galvanizatkg6006.5 3900

Spalieribuc8021 1680

Foarfecebuc5012 600

Apm25002.5 6250

Total (lei)14005

Total (Euro)3197.48



Tabel B.3.6. Valoarea asigurrii5.Valoare asigurare (8% din valoarea produciei)

IndicatoriLei

Valoare producie910000

Valoare asigurare lei78000

Valoare asigurare Euro17808.21

Revine pe ha (lei)1200


Tabel B.3.7 Amortizarea mijloacelor fixe6.Amortizare mijloace fixe

IndicatoriValoare

Valoare mijloace fixe285000

Valoare amortizare mijloace fixe (2%) lei 5700

Valoare amortizare mijloace fixe (Euro)1301.3

Revine pe ha(lei/an) 87.69

Revine pe ha (Euro/an) 20.02

Tabel B.3.8.Cheltuieli cu fora de munc7.CHELTUIELI CU FORA DE MUNC

Indicatorinr.

salariaisalariu

ncadrareLei

an/fermaValoare euro

Mecanizatori 2 800 1920084096

Inginer horticol 2140033600165120

Tehnician horticol 3100036000262800

Angajai sezonieri (z.o) 9505047500 92880

Total fond salarii (lei)/ferma - - 100800626080

Revine pe UM - - 1550 9632

Ajutor omaj( 5%) - -540 31304

C A S (23,33%) - - 23184143998

Contribuii pt.fond sntate(7%) - -7056 43825

Fond solidaritate (2%) - - 2016 12521

Total fond retribuire (lei)/ferma/an - - 32796231649

Total cheltuieli cu personalul/an - - 283796857729

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materiale consumabileTabel B.4 .1

Principalii furnizori de materiale consumabile

Nr. CrtFurnizor

Date furnizorProdusValoare estimatlei% din total necesar

1S.C. MON AMI S.R.L. BrladStr. Popa Sapca,nr 2B, BrladProduse fitosanitare6750047.17

2S.C. Aprocom S.R.L. VasluiProduce si comercializeaz ngrminte chimice de tip NPK i fertilizani extraradiculari(foliari)ngrminte chimice(NPK)1667511.59

3S.C. Mon Ami S.R.L. BrladStr. Popa Sapca,nr 2B, Brladngrminte foliare1728012.07

4S.C. Aprocom S.R.L. VasluiStr. tefan cel Mare,nr.25, VasluiErbicide3400023.76

5S.C. Cuiul S.R.L.Trgu-Neam Srm galvanizat52003.66

6.S.C Buildcorp Prefabricate S.R.LIai, os. Iai-Tometi,nr.2Spalieri 25201.76

TOTAL143175100

Tabel B.4 .2 Furnizori de serviciiPRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExtern

/InternAdresaCantitate aprox.Valoare aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii

Energie electric

1E-on MoldovaInternVaslui,Donici3500227518

Ap

2AquavasInternVaslui,Traian.nr42500625049.5

Gaz

3GazestInternVaslui,Str. Donici 5150011.88

Telef . i internet

RomtelecomInternVaslui, Str. Iptescu260020.59

TOTAL12625100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie Strategia desemneaz un curs prestabilit de aciune prin care se propune s se soluioneze o situaie. ntotdeauna strategia are n vedere, n mod explicit i implicit, realizarea unor scopuri bine precizate, specificate sub forma de misiune i obiective. Strategia vizeaz perioade viitoare din viaa firmei, cel mai adesea 3-5 ani.

Determinaii strategiei de pia sunt urmtorii:

furnizorii,

cumpartorii,

concurenii din agricultur.

Etapele elaborrii unei strategii de pia sunt:

segmentarea pieei;

analiza mediului extern firmei;

identificarea pieei int;

adoptarea unei variante strategice.

S.C VITIPROD S.R.L. folosete urmtoarele strategii:

1. Strategii de adaptare la tehnologie- ntreprinderea va n pas cu schimbrile ce au loc la nivelul tehnologiei astfel va beneficia de maini agricole performante pentru eficientiza-

rea i scurtarea timpului de lucru.

2. Strategii de pre - societatea va folosi preuri mai mici cu aproximativ 10 % fa de principalii concureni.

3. Strategii de cost astfel produsele realizate de ctre societatea comercial S.C Vitiprod S.R.L. vor avea un cost de producie mai sczut dect al principalilor concureni, acest fapt se datoreaz tehnologiilor noi introduse care diminueaz timpul de lucru i costurile cu

combustibilii.Tabel B.5.1

Principalii clieni ai societatii

Nr. crt.Client

(Nume si adresa)Valoare

(lei)Pondere %Termen de plata

1S.C. Vascovin S.A. Vaslui275000 30.217 zile

2S.C. Vin Expert S.R.L. Bacu150000 16.4814 zile

3S.C. Casa de vinuri Hui S.A.350000 38.4610 zile

4S.C Casa de vinuri Oneti S.A.135000 14.837 zile

total910000100%

Tabel B.5.2

Datele de identificare ale principalilor clieni

Nr. Crt.SocietateCod Unic de InregistrareTelefon

FaxAdresa

1S.C. Vascovin S.A. Vaslui66256360235 312680Str. Stefan Cel Mare, nr 275, Vaslui

2S.C. Vin Expert S.R.L.11763890021 4562343Str. Turturelelor nr. 11A, Bl. C, Et. 5, Phoenicia Business Center, sector 3, Bucureti

3S.C. Casa de vinuri Hui S.A.64573710235 480 728Strada Calarai, nr.3, Hui

4Casa de vinuri Onesti S.A.56777480234567456Str.Florilor,nr 4, Oneti

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEIC. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.

Ferma viticol VITIPROD S.R.L.Bugetele de venituri si cheltuieli agricole ( Curs valutar 1 euro= 4.38 lei)Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele

Struguri pentru vin

IndicatoriU.MCantitatePret/U.MVALOAREVal.euro

Producia medie de struguri/hakg140001140003196.34

ICONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6)199388.7545522.55

1Combustibill75005.854387510017.12

2Ingrminte chimice cu azotkg61501.273801684.93

3Ingrminte chimice cu potasiukg29501.33835875.57

4Ingrminte chimice cu fosforkg42001.354601246.57

5Produse Fitosanitarelitri1500456750015410.96

6Erbicidelitri85040340007762.55

7ngrminte foliarelitri36048172803945.2

8Apm25002.562501426.96

10Energie electrickw35000.652275519.4

11Material de legatkg4503.51575359.58

12Srm galvanizatkg8006.552001187.21

13Spalieribuc120212520575.34

14Foarfecebuc150121800410.95

15Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)lei--438.75100.17

IICONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA28379664793.61

16Personalul permanent implicat n produciez.o37005520350046461.19

17Personal sezonier implicat n produciez.o950504750010844.75

19Fond retribuirelei327967487.67

IIIALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17)102595.5423423.64

20Cheltuieli generale(3%din I+II)lei14495.543309.48

21Dobnzi la creditelei96002191.78

22Asigurri (8% din valoare la ha)lei7280016621

24Amortismentelei57001301.37

ATOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III)585780.29133739.8

BVALOAREA PRODUCIEI910000207762.6

25Struguri pentru vinkg9100001910000207762.6

CVENIT IMPOZABIL(B-A)324219.7174022.76

27(-)Impozite si taxe96755.222090.23

28(+)Subvenii97502226.02

DPROFIT BRUT237214.5154158.56

EIMPOZITUL PE VENIT37954.328665.37

FPROFIT NET199260.1945493.19

GCOST DE PRODUCTIE0.640.14

HPROFIT LA KG0.220.04

IMARJA BRUTA(MB) 21.904.99

Obiective specifice i operaionale

1) Crearea i meninerea locurilor de munc n spaiul rural S.C. Vitiprod S.R.L, prin realizarea acestei investiii va crea 2 locuri de munc noi pe o perioad nedeterminat. Aceste noi locuri de munc vor conduce la creterea veniturilor familiilor angajailor i la reducerea ratei omajului n spaiul rural.

Personalul ce va fi angajat n urma implementrii proiectului cu norm ntreag vor ocupa urmtoarele posturi:

tehnician viticol;

ofer.

2) Practicarea unei agriculturi performante

Prin implementare proiectului se urmrete creterea gradului de tehnologizare din cadrul fermei, reducerea costurilor cu ntreinere a plantaiilor viticole, efectuarea lucrrilor ntr-un timp ct mai scurt i n perioada optim.

Prin achiziionarea de maini agricole noi, performante se va reduce timpul de efectuare al lucrrilor cu 30%, iar consumul de combustibil cu 20%. De asemenea costurile cu ntreinerea mainilor agricole se va reduce considerabil datorit gradului redus de uzur.

3) Reducerea polurii mediului

Prin nlocuirea mainilor agricole vechi, uzate se va reduce poluarea aerului, dar i degradarea solului datorit progresului tehnologic din domeniu. Fundamentarea necesitii i oportunitii investiieiInvestiiile propuse prin proiect sunt vitale societii pentru creterea productivitii i independizarea sa prin achiziionarea de utilaje proprii ce vor fi folosite n cadrul plantaiei viticole.

Investiiile propuse a se realiza prin proiect au ca obiect codurile CAEN:

4519 Comert cu alte autovehicule

4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule Fig. 2. Comuna Muntenii de Jos, Judeul Vaslui

Comuna MUNTENII DE JOS, judeul Vaslui- amplasare,clim, vegetaie, hidrografie Comuna,are o suprafa de 5664 ha i este format din satele: Muntenii de Jos, Bcoani,Mnjesti i Secuia.Comuna este situate la sud-vest de municipiul Vaslui.Resedinta comunei ,satul Muntenii de Jos,se afla la 5km departare de municipiul Vaslui.

La nord se invecineaza cu municipiul Vaslui,la nord-est cu comuna Tanacu,la est si sud-est cu comuna Oltenesti,la sud-vest cu comuna Deleni si la vest cu comuna Lipovat.

Relieful comunei in general este deluros,cu o altitudine de 308 m,cu mici podisuri si cu o mare zona de ses in valea Barladului,teren in parte inundabil.Comuna se intinde de-a lungul soselei nationale Bucuresti-Iasi,prezentand avantaje in contactul lesnicios cu orasul Vaslui si alte localitati de pe aceasta linie

Din punct de vedere geologic,teritoriul comunei se desfasoara pe depozite argilo-nisipoase si calcaroase.In structura teraselor de pe stanga vaii raului Barlad,ca si a celor de pe dreapta vaii paraului Crasna,ori in albiile majore a acestora,sunt pietrisuri si nisipuri de terasa,iar pe sesuri sunt aluviuni argilo-nisipoase,toate de varsta cuaternara. De aceeasi varsta sunt si depozitele de luturi-loessoide.

Relieful apartine Podisului Central Moldovenesc,subunitatea Depresiunea Brladului superior. Versantii de pe stanga vailor Barlad si Crasna au aspect de cuesta,cu pornituri de teren.

Albiile majore ale celor doua artere hidrografice principale,au pante line si,formeaza meandre(albiile lor minore),iar latimea albiilor majore variaza intre 600 si 2000 m.

nltimea maxima a reliefului este de 300 m la nord-est de satul Muntenii de Jos,iar cea minima este de 90 m in lunca raului Barlad,la sud de satul Secuia.

Clima este temperat continental,de nuanta excesiva.Temperatura medie anuala a aerului este de 9 grade Celsius,cantitatea anuala de precipitatii atmosferice este de 450-500mm,iar vanturile au frecventa si viteza mare aproape tot anul. Pe valea Barladului si a Crasnei,in perioada rece a anului,pe timp linistit, se produc inversiuni de temperature ale aerului,care genereaza brume si ingheturi,timpurii toamna si tarzii primavera,daunatoare culturilor agricole din lunca,livezilor si viilor.

Vegetatia este predominant silvostepica , naturala si mai ales antropica. Padurea de foioase, formata din stejar,in amestec cu carpene, frasin, jugastru, tei ca si cea de esente moi, formata din plop si salcie, ocupa suprafete mici, pe dealurile din partea de nord-vest a comunei si pe sesurile Crasna-Barlad. Pe sesuri creste si vegetatie hidrofila.

Invelisul de sol este alcatuit in majoritate din cernoziomuri tipice si levigate, pe dealuri sunt petice de soluri cenusii de padure, iar pe sesuri sunt soluri aluviale.

Hidrografia este reprezentata prin raul Barlad, cu 13 km lungime din cursul sau mijlociu, si prin paraul Crasna, cu 5 km lungime din cursul sau inferior.

Tot pe teritoriul acestei commune mai sunt parti din cursul paraului Racova, spre nord-vest, ori a paraului Bahnari, in est.

Celelalte paraie de aici, Manjesti, Secuia sunt mici si au curgere temporara. In sesul paraului Crasna, la sud-est de satul Manjesti, s-a constuit recent un mare lac de acumulare, in scop piscicol, hidroameliorativ, precum si pentru irigatii, numit Lacul Manjesti.

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

1.Tractor T5060 New Holland MOTOR

New Holland (NEF), emisii poluante TIER III, 4 cilindri, turbo

Cilindree 4500 cm, puterea nominala 106 CP la 2300 rpm

Pompa de injectie Bosch aprobat biodiesel B100

Cuplu maxim425 Nm la 1300 rpm, cresterea cuplului 31%

Rezervor de combustibil 127 litri

CABINA

Cu aer conditionat si incalzire

Volan cu pozitie reglabila, scaun de lux, 2 oglinzi exterioare, 2+2 lampi

de lucru,

Panou de bord analog-digital, memorare secvente la cap de parcela

TRANSMISIA

4x4, 24 trepte de viteza inainte x 24 inapoi power shuttle

Viteza max. 40 km/h

PRIZA DE PUTERE

540 /750/1000 rpm, arbore cu 6 caneluri

Independenta si sincrona

Cuplare mecanica

INSTALAIA HIDRAULIC

Cu pompa cu centru deschis cu debit de 61 l/min;pompa suplimentara

pentru directie

2 valve auxiliare cu cuplare rapida (1 convertibila si 1 cu flotant)

Ridicatorul hidraulic cat II, control mecanic de forta si pozitie cu

memorarea reglajelor, 2 cilindri de ridicare auxiliari, capacitatea de

ridicare 5740 kg la capatul tirantilor

Bara de cuplare transversala, cupla pentru remorca

ANVELOPE

Fata: 380/70R24

Spate: 480/70R34

CONFIGURAIE SUPLIMENTAR

Aparatori dinamice pentru rotiile din fata, 10 greutati de lestare fata.

Fig.3.Tractor T5060 New Holland2.Remorc pentru transportul strugurilorCaracteristici tehnice

Capacitate 6 11 14 20 tone

Ben de inox compartimentat

Volum 6,5 13 mc

Suspensii pe arcuri parabolice

Sistem de frnare hidraulic sau pneumatic

Virare pe axa posterioar

nlimea de descrcare 85 90 115 cm

Sistem de descrcare hidraulic trilateral

Comand descrcare de la distan

Posibilitate de dotare cu sistem de refrigerare pentru transportul strugurilor pe distane lungi

Fig.4.Remorc pentru transportul strugurilor 3.Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 MATDestinatie: Lucrari mecanizate n vii cu distanta ntre rnduri de 1,9-2,25 m: arat, afnarea solului, prasit si ngropat.

Caracteristici tehnice:

* Tipul masinii: purtata

* Numarul de trupite: 4+2 (arat/ingropat)

* Adncimea de lucru (cm): 18

* Latimea de lucru (cm): 130-160

* Capacitatea de lucru (ha/h): 0,87

* Viteza de lucru (km/h): 2,5-6

* Masa constructiva (kg): 421

Clasa de putere: 45-54 CP

Fig.5.Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 MAT 4.Sistem de aplicare a tratamentelor fitosanitare

Nebulizatoarele sunt echipamente ce permit efectuarea tratamentelor fito-sanitare cu volum redus de ap. Principiul de funcionare al acestora este urmtorul: un flux de aer cu vitez mare, format de un ventilator centrifugal, traverseaz nite tuburi venturi i antreneaz cu el substana de tratament din nebulizator. Aceasta iese sub forma unor particule extrem de fine, de circa 5 ori mai mici dect n cazul atomizoarelor clasice. Exist numeroase avantaje ale utilizrii nebulizatoarelor:

- dispersie redus, datorit orientrii jetului de aer cu substan direct ctre plante

- eliminarea picturilor, particulele de substan sunt att de mici, inct nu se formeaz picturi pe suprafaa plantelor

- distribuie uniform pe toat suprafaa plantei, chiar i n locurile mai ascunse

- reducerea consumului de produs fito-sanitar, deoarece acesta nu se mai pierde prin dispersie n aer sau pe sol

- reducerea timpilor de lucru, deoarece cu o cantitate egal de produs n cistern, se trateaz o suprafa mult mai mare de teren

- reducerea costurilor asociate tratamentelor, diminundu-se timpii de reumplere a cisternei

- reducerea consumului de carburant

- diminuarea uzurii echipamentului, deoarece acesta lucreaz la presiuni joase.

Fig.6.Nebulizator

Fig 7. - Locul de implementare a proiectului- Loc. Muntenii de Jos, comuna Muntenii de Jos, judeul Vaslui

C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1. Nume: BLNI2. Prenume: ROXANA-ALINA Funcia ADMINISTRATOR Studiile si experiena (relevante pentru proiect) : Tabel C.4C V Responsabilul legal

ntreprindereaFuncia avutPerioada

S.C VITIPROD S.R.L.ADMINISTRATOR2009-prezent

U.S.AM.V Iai, Facultatea de Agricultur, I.E.A.STUDENT2009-prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C.4.1 Lista de achiziii active-proiectLista de achizitii active

Nr. Crt.Furnizor

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)Date furnizorProdusValoare estimata (EUR)% din total valoare eligibila a proiectului

1S.C. New Holland S..ARO 13974079, 501 Cadea,BihorTractor viticol T506015000076.41

2SC New Holland SARO 13974079, 501 Cadea,BihorRemorc85004.33

3SC New Holland SARO 13974079, 501 Cadea,BihorPlug Charrue grenier150007.64

4SC Berthoud SARO 13974079, 501 Cadea,BihorSistem de aplicare a tratamentelor fitosanitare (nebulizator)2200011.20

5Transport i montaj8000.4

TOTAL196300100%

Tabel C.4.2. List achiziii materiale consumabileLista de achizitii materiale consumabile

Nr. Crt.Furnizor

(daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)Date furnizorProdusValoare estimata (EUR)% din total necesar de materiale consumabile

1S.C. MON AMI S.R.L. BrladStr. Popa Sapca,nr 2B, BrladProduse fitosanitare1541047.17

2S.C. Aprocom S.R.L. VasluiProduce si comercializeaz ngrminte chimice de tip NPK i fertilizani extraradiculari(foliari)ngrminte chimice(NPK)378711.59

3S.C. Mon Ami S.R.L. BrladStr. Popa Sapca,nr 2B, Brladngrminte foliare394512.07

4S.C. Aprocom S.R.L. VasluiStr. tefan cel Mare,nr.25, VasluiErbicide776223.76

5S.C. Cuiul S.R.L.Trgu-Neam Srm galvanizat11873.66

6.S.C Buildcorp Prefabricate S.R.LIai, os. Iai-Tometi,nr.2Spalieri5751.76

TOTAL32666100

C.5. Personal si instruire Tabel C.5.1

Specialitate201220132014

Tehnician viticol1--

Mecanizator1--

TOTAL2--

Intruct legea 507/2002 nu permite persoanelor fizice autorizate sa angajeze personal salariat, toate activitatile din microferma se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de teri.

C.6. Graficul estimat al proiectuluiProiectul va fi realizabil in 8 luni de la aprobarea finantarii.

Lunile I III : documentare utilaje agricole (studierea ofertelor)Luna a IV-a : stabilirea achiziiei utilajelor agricole cu furnizoriiLuna a V-a : ncheierea contractelor de achiziie cu furnizoriiLuna a VI-a : plata avansului catre furnizoriLuna a VII-a : achitarea utilajelor agricole ctre furnizoriLuna a VIII-a : primirea utilajelor agricole+plat final Diagrama Gantt

Activitatea prevazutL1L2L3L4L5L6L7L8

Documentare utilaje agricole (studierea ofertelor)

Stabilirea achiziiei utilajelor agricole cu furnizorii

ncheierea contractelor de achiziie cu furnizorii

Plata avansului catre furnizori25000

Achitarea parial utilajelor agricole catre furnizori309794

Primirea utilajelor agricole+plata final300000

TOTAL859794

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei si a mediului de afaceri Caracteristicile principale ale achiziiilor intenionate a se realiza prin proiect

Modernizarea fermei viticole n vederea efecturii lucrrilor de ntreinere ale plantaiei viticole S.C. Vitiprod S.R.L.Prin proiectul Modernizarea fermei viticole n vederea efecturii lucrrilor de ntreinere ale plantaiei viticole S.C. Vitiprod S.R.L., are ca obiectiv general nnoirea parcului auto al societii prin achiziionarea de utilaje performante i cu consum de combustibil redus.

Prin implementare proiectului se urmreste creterea gradului de tehnologizare din cadrul fermei, reducerea costurilor cu ntreinerea plantaiilor viticole, efectuarea lucrrilor ntr-un timp ct mai scurt n perioada optim.

Prin achizionarea de mani agricole noi, performante se va reduce timpul de efectuare al lucrrilor cu 50%, iar consumul de combustibil cu 20%. De asemenea costurile cu ntreinerea mainilor agricole se va reduce considerabil datorit gradului redus de uzur.

Investiiile propuse prin proiect sunt vitale societii pentru creterea productivitii i pendizarea sa prin achizionarea de utilaje proprii ce vor fi folosite n cadrul plantaiei viticole.

Achizionarea a unui tractor viticol, a dou pluguri i unei remorci ar facilita munca n cadrul societii, iar lucrrile de ntreinere ale culturii s-ar desfura ntr-un timp mult mai scurt i la epocile adecvate.

Prin nnoirea parcului auto al societii, timpul de efectuare al lucrrilor s-ar reduce cu 30%, iar consumul de combustibil cu 20% datorit tehnologiei moderne. De asemenea costurile cu ntreinerea mainilor agricole se vor reduce considerabil.

n zona Vaslui suprafaa cultivat cu vi de vie depete 10000 de ha. Datorit faptului c timpul de efectuare al lucrrilor s-a redus foarte mult, societatea are posibilitatea ca pe viitor s mreasc suprafaa de exploatare cu minim 25 ha prin arendare sau are posibilitatea nfiinrii unei plantaii noi de vi de vie, ns costurile sunt destul de ridicate.

Romnia se evideniaz att prin ponderea ridicat a populaiei rurale (aproape 45% din totalul populaiei, reprezentnd 9,65 milioane persoane (INS, Anuarul statistic 2009) ct i prin valorile deficitare ale indicatorilor socio-economici nregistrai n rural. Studii efectuate n ultimii ani asupra condiiilor de via, au evideniat multiple puncte critice la nivelul veniturilor, consumului, locuirii, sau accesului la servicii i utiliti publice n cadrul mediului rural.Din punct de vedere al impactului pe care proiectul n are asupra economiei i vieii sociale din mediul rural, acesta este unul pozitiv, prin implementarea lui, crendu-se noi locuri de munc i creterea veniturilor la nivel de comunitate.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI D1.Prognoza veniturilor

Cu proiectCosturi (lei)Intreinere 2%

Tractor viticol T5060 New Holland657000 131400

Remorc 37230 8500

Plug Charrue grenier 65700 13140

Sistem de aplicare a tratamentelor fitosanitare96360 19272

Total 859794 172312

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

Nr. CrtCategoria2012

2013

2014

Venituri din exploatare

1Venituri din vanzarea marfurilor Lei

Euro

2Productia vandutaLei910000930000950000

Euro207762.5212328.7244863.01

3Variatia stocurilor Lei

Euro

4Alte venituri Lei975097509750

Euro2226.022226.022226.02

5Venituri din exploatare total Lei 919750939750959750

Euro209988.5214554.7219121

Cheltuieli pentru exploatare

6Cheltuieli materiale total Lei199388.75215000220000

Euro45522.5449086.750228.31

7Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Lei

Euro

8Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Lei96755.296755.296755.2

Euro220902209022090

9Cheltuieli cu personalul total Lei283796285000286000

Euro

10Alte cheltuieli de exploatare Lei102595102595102595

Euro23423.5123423.5123423.51

11Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Lei570057005700

Euro1301.31301.31301.3

12Cheltuieli pentru exploatare - total Lei663185.49677331694322

Euro

13Rezultatul din exploatare Lei246814.51252669255678

Euro

Venituri financiare total

14Venituri financiare total Lei

Euro

Cheltuieli financiare, din care

15Cheltuieli privind dobazile 960096009600

Euro959595959595

16Altele Lei

Euro

17Cheltuieli financiare - total Lei 9600 9600 9600

Euro 959595959595

18Rezultatul financiar al exercitiului Lei -9600 -9600 -9600

Euro -9595 -9595 -9595

19Rezultatul brut al exercitiului Lei237214.51243096246078

Euro

20Impozit pe profit Lei37954.3238896.3639372.48

Euro8880.218989.15

21Profit net Lei199260.19204199.6206705.52

Euro47193.04

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Flux de numerar - previziuni201220132014

OPERATIUNEA/PERIOADA

MII LEI

I.ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE000

A.Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)

A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului

A2. Vanzari de active, inclusiv TVA000

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)

A.3.1. Imprumut Banca

A 3.2. Grant SAPARD000

B.Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)

B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA

B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs000

C.Excedent/Deficit de lichiditati (A-B)000

D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.)

D.1.1. Rate la imprumutul Banca

D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung000

D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.)

D.2.1. La imprumutul Banca

D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung000

E.Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II.ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI1.307.2751.472.3871.624.350

F.Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1)

F1. Vanzari varianta cu proiect112840011532001178000

G.Incasari din activitatea financiara

H.Credite pe termen scurt197009.307.2751.472.3871.624.350

K.Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2Cheltuieli cu materiile prime

3Cheltuieli cu materialele consumabile199388.75120.000124.000

4Cheltuieli cu energia si apa852589009100

5Alte cheltuieli materiale250027002900

6Cheltuieli cu serviciile executate de terti000

7Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate967559675596755

8Cheltuieli cu personalul angajat000

9Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala000

10Alte cheltuieli exploatare000

11Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 5700 57005700

2222222

111111

L.Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA230058.7

234055 238455

M1. TVA de platit234000 249600257400

M2. Impozit pe profit72843.2 111952 115632

N1Rambursari de credite pe termen scurt

N2Plati de dobanzi la credite pe termen scurt970097009700

O1Dividende

P.

Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P.Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)316643.2 371252382732

Q.Flux de numerar din activitatea curenta (L-P)

II.FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)

R.Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E)

S.Disponibil de numerar al lunii precedente

Disponibil de numerar curent (S+R)130.597410.609742.253

T.410.609742.2531.122.001

D.4. Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului 859794 lei__________________________________________________________________________

Specificare

2012

2013

2014

__________________________________________________________________________

Veniturile din exploatare* (Ve)

919750 939750 959750___________________________________________________________________________

Cheltuieli de exploatare* (Ce) 677331 677331 694322__________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve Ce - minim 10% din Ve

__________________________________________________________________________ 246814.51 252669 255678 __________________________________________________________________________Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut

impozitul pe profit.

199260.19

204199.6 206703.52__________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a

investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau

Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza

Dr = 859794 / 203387=4.22 aniRentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.

22%

23% 24%CAPITOLUL II

STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI

2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului

Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului

Tabelul 1

SpecificareHa% din total% din agricol

Suprafaa total 635.5100,0-

Teren agricol 635 99.92 100,0

Teren arabil

- din care irigat 510 80.25 80.31

150 23.60 23.62

Puni naturale 25 3.93

Fnee naturale 35 5.50 5.51

Livezi - - -

Vii 65 10.22 10.23

Teren neproductiv 0.5 0.08 -

Condiii naturale

a) Temperatura medie anual a zonei este de 9 Celsius. b) Precipitaii medii anuale: 450-500mm.c) Tipurile de sol predominante sunt cernoziomurile tipice i levigate, iar pe esuri cele aluviale, textura este argiloas (>50% argil fina < 0,002 mm) care limiteaza creterea sistemului radicular si nruteste regimul aerohidric al solului, panta este de 4%.Exploataia agricol vegetal este situat n com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui i este format din terenuri arabile in suprafata de 510 ha.

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

a. Relief

Forma de relief specifica zonei este cea de campie (inaltimi de pana la 100 m). Panta terenului este mica (0,001%), permitand mecanizarea in proportii de 90% a tehnologiilor de productie aplicate.

Culturile vor fi amplasate pe terenuri cu expozitie S-E, iar orientarea randurilor va fi realizata dupa directia curbelor de nivel.

b. Clima

Conditiile climatice sunt specifice zonei de campie, cu temperaturi medii anuale de 17 grade C. Iernile sunt blande, cu temperaturi ce pot cobori pana la -16 grade C, iar verile sunt secetoase, cu temperaturi foarte ridicate, de pana la 38 grade C.

Precipitatiile medii anuale sunt de 350-400 mm, iar distributia lor anuala arata ca cea mai mare pondere a precipitatiilor se inregistreaza primavara (cca. 40% din total an) si toamna (cca. 32%).

Incovenientul precipitatiilor scazute este inlaturat prin aplicarea apei de irigatii prin metoda irigarii prin aspersiune, pe o suprafata de 850 ha.

c. Solul

Tipurile de sol intalnite in zona exploatatiei luate in studiu sunt: cernoziom cambic si cernoziom levigat bine structurat, cu textura luto-nisipoasa, favorabil majoritatii plantelor cultivate. 2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute n vedere; culturile alese)

Culturile alese in asolament sunt urmtoarele:vi de viemazre

gru de toamn

Terenul arabil pentru culturile de cmp este organizat n 3 sole pe care se cultiv: vi de vie, mazre, gru de toamn. Pentru a pstra calitatea solului bun, plantele trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, dintre care cele mai importante fiind:

nivelul produciilor care se obin ; protecia pe care o asigur acestea solului, mpotriva eroziunii; gradul de mecanizare ; Grul Grul (Triticum aestivum) este cea mai important planta cultivata, cu mare pondere alimentar. Coninutul ridicat al boabelor n hidrai de carbonsi proteine i raportul dintre aceste substane sunt corespunztoare cerinelor organismului uman. Planta de gru are o plasticitate ecologic mare fiind cultivata n zone cu climate i soluri diferite.

Boabele de gru sunt utilizate pentru producerea fainei destinat fabricrii pinii, pastelor finoase precum i ca materie prim pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten, alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).

Tulpinile (paiele) rmase sunt utilizate pentru fabricarea celulozei, aternut pentru animale, nutre grosier, ngrmnt organic.

Taratele (reziduri de la industria de morrit) sunt un furaj concentrat deosebit, bogat n proteine, lipide i sruri minerale.

Cultura de gru, sub aspect agronomic, ofer avantajul c este integral mecanizata. Grul este o foarte bun premergtoare pentru majoritatea culturilor, deci poate fi semnata orice cultur agricol dup gru. LUCRRILE SOLULUI

Grul cere un sol afnat pe circa 20 cm adancima, cu suprafaa nu foarte mrunita, dar fr bulgari n sol, aezat, nivelat, fr resturi vegetale pentru a permite semnatul n bune condiii.

Adncimea arturii trebuie stabilit n cmp n funcie de starea terenului, astfel nct s fie ncorporate resturile vegetale i fr a scoate bulgari.

Pregtirea patului germinativ se face chiar nainte de semnat, prin lucrri superficiale cu combinatorul (de preferat), sau cu grapa. Se recomand ca aceast ultim lucrare s fie efectuat perpendicular pe direcia de semnat. Trebuie s se urmareasc realizarea unei suprafee nivelate, curate de buruieni, afnata pe adncimea de semnat, dar nu prea mrunita, i ceva mai tasata sub adncimea de samanat, pentru a asigura ascensiunea apei (spre seminele n curs de germinare).

SMNA I SAMANATUL

Smna de gru destinat semnatului trebuie s aparin unui soi zonat, s provin din culturi special destinate producerii de smn smna cesrtificata a primei i celei de-a doua nmuliri , s aib puritatea minimum 98%, facultatea germinativ minimum 85% i MMB ct mai mare.

Tratarea seminelor nainte de semnat este obligatorie, att mpotriva agenilor patogeni. Transmisibili prin smna mlura comun, fuzarioza, tciunele zburtor . Pe terenurile unde este frecvent atacul de duntori n toamna, ndeosebi pe terenurile cu o ncrctur mare de pioase unde infestarea cu gndac ghebos sau viermi srm, este puternic, se recomanda tratarea seminelor cu preparate insecto-fungicide. Sunt controlate astfel bolile transmise prin smn i duntorii care atac n toamn (gndacul ghebos, viermii srm, mutele cerealelor).

EPOCA DE SEMNAT

Se stabilete astfel nct, pn la venirea iernii s rmn 40-50 zile n care plantele s vegeteze normal, n care s se acumuleze 450-500C temperaturi pozitive, astfel nct, la intrarea n iarna plantele de gru s ajung n stadiul de 2-3 frai i 4-5 frunze

Dac se ntrzie semnatul fa de perioada optim recomandata, plantele rsar trziu, nu nfresc, intra n iarna nenfrite i neclite.

Dac se seaman prea devreme, plantele de gru se dezvolta prea puternic, sunt expuse nc de la nceputul vegetaiei atacului de duntori i boli.

DENSITATEA DE SEMNAT

Distanele de semnat la gru, pe plan mondial sunt cuprinse ntre 10 i 18 cm, distana ntre rnduri trebuie aleas ntre aceste limite, n funcie de mainile de semnat aflate la dispoziie. n Romnia grul este semnat, n mod obinuit la 12,5 cm.

LUCRRILE DE NGRIJIRE

Grul este o cultur cu o tehnologie total macanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de for de munc. Felul lucrrilor de ingrijiresi numrul acestora depinde de foarte muli factori: calitatea patului germinativ, dezvoltarea plantelor n toamna i starea de vegetaie la desprimvrare, mersul vremii i al vegetaiei, infestarea cu buruieni, infestarea cu boli i duntori.

Lucrrile care s fac sunt urmtoarele:

- Tavalugitul semnaturilor

- Controlul culturilor

- Tavalugitul la desprimvrare

- Grpatul culturilor

- Combaterea buruienilor

RECOLTAREA

Momentul optim de recoltare a grului este la maturitatea deplin.

- Atunci cnd boabele ajung la 14-15% umiditate; n acest stadiu mainile de recoltat lucreaz fr pierderi i boabele se pot pstra n bune condiii, fr a fi necesare operaiuni speciale de uscare. De regul se ncepe recoltatul mai devreme, cnd boabele au 18% umiditate, datorit suprafeelor mari care trebuiesc recoltate.

- Lucrarea de recoltat trebuie ncheiat cnd boabele au ajuns la circa 12-13% umiditate; mai trziu grul trece n faza de supracoacere i se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optim de recoltare a unui lan de gru este de aproximativ 5-8 zile.

- Lanurile de gru sunt recoltate dintr-o singur trecere, cu ajutorul combinelor universale autopropulsate. Trebuie respectate recomandrile de a reface reglajele combinei de 2-3 ori pe zi. (n funcie de evoluia vremii).

- Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje (presa de balotat, maina pentru balotat cilindric, maini pentru adunat i capitat).

- In multe ri cultivatoare de gru, la combin sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor i inprastierea acestora pe limea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul.

- Arderea miritii este acceptat numai n cazuri extreme, cum ar fi un atac puternic de vierme rou

PRODUCII

Producia medie mondial la gru a fost n ultimii ani n jur de 2.800 kg/ha (2001-2005)

Producia medie n Romnia n ultimele decenii a oscilat ntre 1.760-3.500kg/ha, fiind supuse influenei variaiilor climatice destul de mari de la un an la altul.

S-a ales urmatorul soi de grau comun de toamna: Ariean. Soiul ARIEAN este un soi productiv creat la SCDA Turda, bine adaptat condiiilor pedoclimatice din Moldova, cu rezisten ridicat la atacul complexului de boli, un soi intensiv care valorific bine ngrmintele aplicate fr s aib fenomenul nedorit de cdere n primverile umede i la nivele ridicate de fertilizare.

Productia medie ce se poate obtine la acest soi este cuprinsa intre 4000-5500kg/ha.

Via de vie

Via de vie este atestat pe teritoriul rii noaste nc din antichitate.

Se cultiv pentru fructele sale, strugurii, care prin compoziia lor chimic exercit o influen pozitiv asupra organismului ndeplinind un rol energetic, vitaminizant, alcalinizant, diuretic.

Via de vie se cultiv pe terenuri improprii altor culturi valorificnd superior terenurile n pant mare i nisipurile.

Strugurii i vinul sunt produse deosebit de apreciate att pe piaa intern ct i la export aducnd venituri importante unitilor cultivatoare.

Din punct de vedere social, viticultura ofer activitate multor oameni n tot timpul anului iar prin specificul ei contribuie la ridicarea nivelului profesional al cultivatorilor.

Lucrrile solului

Prin lucrrile solului se urmrete sporirea i meninerea fertilitii acestuia, asigurarea umiditii i lupta cu buruienile. In plantaiile de vii se aplic solului lucrri anuale i lucrri periodice.

Lucrri anuale:

Dup adncimea stratului de sol asupra cruia se acioneaz, lucrrile anuale pot fi:

- adnci (artura de toamn i primvara);

- superficiale (praile: 5-8 n funcie de mburuienare sau 2-3 prin folosirea diferitelor erbicide);

- erbicidarea se aplica plantaiilor de vii n vrst de peste 5 ani. Erbicidele se aplic n benzi, pe rnd i integral, pe toat suprafaa.

- mulcirea se aplic n regiunile de step sau pe nisipuri, n timpul verii, folosind paie, pleav, turb n grosime de 4-8 cm.

Lucrri periodice:

- subsolajul se aplic toamna, pe solurile grele, o dat la 3-4 ani, la adncimea de 35-45 cm folosind subsolierul, din dou n dou rnduri de butuci.Concomitent se ncorporeaz ngrminte chimice cu fosfor i potasiu.

- redesfundarea parial a terenului dintre rndurile de vi se aplic periodic la 10-15 ani, la adncimea de 50-60 cm adncime; efectul este sporit dac odat cu redesfundatul se aplic solului i o ngrare de baz cu 40-60 t gunoi de grajd la hectar la care se adaug ngrminte minerale din complexul NPK.

Fertilizarea

ngrmintele chimice se administreaz n sol toamna, n cantiti de 20-40 t/ha. ngrmintele chimice cu azot se aplic primvara, naintea fenofazelor de cretere iar cele cu fosfor i potasiu se administreaz toamna sau primvara. n funcie de sol, clim, vrsta plantaiei, agrotehnica aplicat se recomand, orientativ, ntre 70-100 kg N, 100-150 kh P2 O5 i 80-150 kg K2O. Tierile viei de vie

Tierea i conducerea coardelor

Prin tiere se regleaz puterea de cretere i rodire a butucilor, se nlesnete aplicarea lucrrilor agrotehnice, se mbuntete calitatea rodului.

Tierile, dup perioada n care se efecetueaz pot fi :

- tieri n uscat, aplicate n perioada de repaus;

- tieri n verde aplicate n perioada de vegetaie. Sistemul de tiere reprezint felul, numrul i lungimea elementelor de rod (coarde, cepi de rod ) i de formare (cepi de nlocuire i rezerv) rezervate pe butuc dup tiere.

Se cunosc trei sisteme de tiere: scurt (prin prezena pe butuc a cepilor de rod variabil ca numr i ca aezare), lung (prin prezena pe butuc a coardelor lungi de rod, variabile ca numr i mod de aezare) i mixt (o mbinare ntre sistemul lung i scurt , prin prezena pe butuc a cepilor ca element de formare i a coardelor ca elemente de producie).

Prin conducerea coardelor pe mijloace de susinere se urmrete reglarea procesului de cretere i fructificare prin schimbarea poziiei relative a punctelor de cretere pe coard n favoarea rodirii.

Poziia coardelor fa de verticala locului poate fi: vertical ascendent, oblic ascendent i descendent i orizontal.

Forma coardelor poate fi : dreapt, de semicerc i cerc ardelenesc.

Lucrri n verde aplicate viei de vie

n perioada de vegetaie se aplic viei de vie un ansamblu de lucrri n verde, ca:

- plivitul este lucrarea prin care se suprim lstarii infertili, dup apariia inflorescenelor (mai);

- ciupitul este lucrarea de suprimare a vrfurilor de cretere a lstarilor fertili, cu 2-3 zile nainte de nflorit;

- legatul lstarilor se face atunci cnd acetia depesc lungimea de 40-50 cm,si se realizeaz prin palisarea lor pe spalieri sau araci n poziie vertical, de 2-3 ori pe var;

- copilitul este operaia ce se execut de mai multe ori, concomitent cu legatul lstarilor i const n scurtarea copililor (lstarii anticipai crescui din muguri de la baza frunzei) la 4-5 frunze de la baz;iar la copilii fertili , la 1-2 frunze deasupra inflorescenei;

- crnitul este operaiunea de suprimare a vrfurilor de cretere cu 8-12 frunze a tuturor lstarilor de pe butuc, cu scopul de a opri creterea lstarilor i de favoriza maturarea strugurilor i a lemnului. Combaterea bolilor i duntorilor

Pentru inerea sub control a bolilor i a duntorilor, se va acorda o deosebit atenie efecturii tratamentelor fitosanitare n plantaiile cu vi de vie, care se aplic periodic, la 10-12 zile, n funcie de condiiile climatice i de produsele utilizate.

Pentru a avea eficiena scontat, la fiecare tratament trebuie folosit alt gam de produse sau, n cel mai ru caz, un produs poate fi folosit la cel mult dou tratamente.

Folosirea acelorai produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiena acestora, din cauza dezvoltrii unor sue de rezisten n populaiile de ageni patogeni.

Deoarece substanele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului nconjurtor, msurile de protecie fitosanitar trebuie aplicate n complex (combaterea integral). Bolile criptogamice sunt bolile care produc cele mai nsemnate pagube culturii viei de vie. n strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din pcate, metodele chimice. Boli ale viei de vie

Mana viei de vie este boala cea mai periculoas, deoarece atac toate organele verzi (lstarii tineri, frunzele, inflorescenele, strugurii n formare). Atacul se manifest prin apariia pe frunze a unor pete untdelemnii n dreptul crora, pe dosul frunzei, se formeaz un puf albicios.

Atacul de man trebuie prevenit deoarece, dup ce infecia s-a produs, ciuperca se combate foarte greu, i numai cu ajutorul fungicidelor sistemice. Atacul este favorizat de timpul umed i clduros. Alegerea produsului combativ trebuie s se fac innd cont de pre, eficacitatea acestuia, de efectele secundare asupra altor boli i de posibilitatea apariiei formelor rezistente.

n prima parte, pn la nflorit, se recomand folosirea fungicidelor acuprice, care favorizeaz creterea: Tiradin, Zineb, Vandozeb, Poliram. n a doua parte se recomand produsele pe baz de cupru, care favorizeaz maturarea lemnului: Dithane, Cupromix, Ridomil Cupru. n cazul unor infecii, cele mai eficiente produse sunt cele sistemice sau penetrante: Mikal, Aliette, Curzate, Ridomil Gold Plus, Te Moal, Secure.

Finarea este produs de ciuperca Uncinula necator, care atac toate organele verzi ale viei de vie, pe care dezvolt un miceliu pslos de culoare alb-gri, acoperit de o pulbere cu aspect de finare, reprezentnd conidiile ciupercii. Atacul este favorizat de timpul clduros i secetos.

Combaterea se realizeaz cu produse pe baz de sulf: sulf muiabil, Tyovit, Microtiol, Falcon, Postalon, Topas, Kumulus, Tilt, Anvil, Rubigan, Karathane, Bayleton.

Putregaiul cenuiu este produs de ciuperca Botryotinia fukeliana. Ciuperca este polifag i atac toate organele verzi ale viei de vie. Atacul cel mai periculos este pe struguri, mai ales toamna, cnd strugurii intr n prg.

Pielia bobului se brunific, se desprinde uor de pe pulp i ntreg bobul putrezit se acoper cu un praf cenuiu, reprezentat prin sporii ciupercii. Atacul de putregai cenuiu este favorizat de timpul rece i ploios.

Pentru efectuarea tratamentelor se poate utiliza: Mytos, Derosal, Topsin, Metoben, Rovral, Ronilan, Sumilex.Duntori

Filoxera. mpotriva filoxerei nu exist metode eficiente de combatere direct, combaterea realizndu-se indirect, prin altoire.

Moliile strugurilor - se pot combate prin efectuarea a unul sau dou tratamente cu: Sevin 85WP, Victenon WP, Decis 2,5CE, Karate 25CE, Carbetox 37CE.

Acarienii produc pagube nsemnate n plantaiile viticole. Tratamentele de combatere pot fi efectuate cu produsele: Neoron 500 Ec, Mitak, Kelthane, Zolone. Combaterea buruienilor

n multe situaii, buruienile sunt gazde pentru boli i duntori. Combaterea lor se poate face pe cale chimic, mecanic sau combinat. Folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor, n combinaie cu lucrrile de mobilizare a solului, duce la realizarea de economii bneti, la reducerea numrului de treceri ale tractorului, la reducerea consumului de pesticide i, n final, la combaterea integrat i mai eficient a buruienilor.

Recoltatul strugurilor

Momentul recoltrii se stabilete n funcie de :

- mersul acumulrii zahrului n bob ,

- pierderea aciditii pn la nivelul optim ce condiioneaz recolta,

- dinamica greutii a 100 boabe.

Culesul ncepe cu soiurile albe, apoi cu cele negre, cnd au atins parametrii convenabili. La supramaturare (cu pierderi cantitative) se recolteaz soiurile din care se obin vinuri demidulci sau dulci naturale (Tmioas romneasc, Grasa de Cotnari).

Recoltatul strugurilor se face manual, n cele mai multe ferme viticole, sau mecanizat, cu combina de recoltat struguri. FETEASC ALB se caracterizeaza printr-o scurta perioada de vegetatie de circa 150-160 de zile. Maturarea strugurilor are loc in luna septembrie si in prima decada a lunii octombrie, momentul variind in functie de conditiile climatice ale podgoriei unde este cultivat. Caractere:

- soi de vigoare mare

- varful de crestere al lastarului are rozeta usor scamoasa de culoare verde cu nuanta aramie rosiatica

- strugurii de marime mijlocie cu bobul mic de culoare galben verzui

- tolerant la ger

- slab rezistent la mana si putergai cenusiu

Perioada de vegetatie: scurta (150 160 zile) Epoca de maturare: 20 septembrie 10 octombrie

Productia si caliatatea strugurilor:

- productia medie 9 tone/ ha

- continutul in zaharuri 190 220 g/l

- aciditate 4,1 6,5 g/l H2SO4

Destinatie: - producerea de vinuri albe seci si demidulci din categorii cu denumire de origine si trepte de calitate.Producia medie variaz ntre 12000-16000 kg/ha, n funcie de condiiile climatice i favorabilitatea terenului pentru acest soi.

Mazrea este cultivat pentru boabele verzi bogate in protein, hidrati de carbon, vitamine si saruri minerale.Se consuma in stare proaspata primavera devreme sau sub forma de conserve tot timpul anului. Tulpinile verzi sunt utilizate ca si furaj pentru animale sau poate fi folosit ca ingrasamant verde care imbogateste solul in azot.

Mazarea este o planta anuala, erbacee avand un sistem radicular puternic dar putin dezvoltat.Radacina principal patrunde in sol pana la 100 cm, insa marea masa a rdci- nilor se gaseste la 30-40 cm si sunt prevazute cu nodozitati.

Fructul este o pastaie dehiscenta are o lungimede 3-12 cm, de forma dreapta sau usor curbata in functie de soi.In interiorul pastaii se gasesc 6-12 seminte care sunt netede sau zbarcite, de dimensiuni si forme variate in functie de soi.Semintele verzi ajung la greutatea maxima la 21-30 de zile de la inflorit, dupa care scad in greutate si isi pierd gustul dulce prin transformarea glucidelor in amidon.

La maturitate fiziologica pastaia se usuca, iar boabele se intaresc, au tegumentul neted sau zbarcit in functie de convarietate si culoarea galbena sau verde de diferite nuante.

Mazarea este putin pretentioasa fata de caldura, fapt ce permite insamantarea ei primavara devreme sau in ferestrele iernii.Temperatura minima de germinatie este de 1-2 grade Celsius, pentru cultivarele cu bob neted si 4-5 grade Celsius pentru cele cu bobul zbarcit.Mazarea se cultiva in mare parte in ogor propriu dar in anumite zone se practica si cultura de toamna.Terenul destinat culturii de mazare trebuie sa fie bogat in elemente nutritive, permeabil, afanat si cu o buna capacitate de retinere a apei, se evita cultivarea pe terenurile umede, grele, reci si aride.

Cultura timpurie de mazre. Premergatoare bune pentru cultura de mazare sunt culturile de: tomate, cartof, castraveti care parasesc terenul devreme si-l lasa curat de buruieni. Dupa mazare in culturile succesive se pot cultiva legume varzoase de toamna, ridichi de iarna, spanac.

Pregatirea terenului se face inca din toamna cu fertilizarea de baza cu 30-40 kg s.a./ha P2O5 si 60-70 kg s.a./ha K2O,care se incorporeaza prin efectuarea unei araturi la adancimea de 28-32 cm.Primavara la pregatirea patului germinativ se administreaza 40-60 kg s.a. azot.

Semanatul se face mecanizat, cand in sol se realizeaza temperatura de 4-5 grade Celsius iar adancimea de semanat este de 4-5 cm.

Epoca optima de semanat depinde de destinatia productiei, pentru consum curent sau industrializare, fiind cuprinsa intre 25 februarie- 10 aprilie.Pentru esalonarea recoltei in vedererea consumului proaspat sau a aprovizionarii fabricilor de conserve, se recomanda insamantarea aceluiasi soi, in 2-3 epoci la distant de 10-14 zile.

In cazul semanatului din toamn, epoca de semanat este intre 20-30 septembrie iar cantitatea de samanta utilizata la hectar este de 180-220 kg, se asigura o desime de 1300-1500 de mii de plante la hectar.Semanarea se face in randuri echidistante, sau in benzi cu distant intre randuri de 12,5-15 cm, realizandu-se o densitate de 1-1,2 milioane plante pe hectar.

Pentru mentinerea curata a culturilor se pot utiliza erbicide postemergente cum ar fi: Butoxone M 40 in cantitate de 2,0-2,5 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate anuale (burueni in faza de 2-4 frunze) si dicotiledonate perene (buruenile sunt mai mari de 10 cm). Butoxone M 40 se aplica cand mazarea are 10-12 cm inaltime.

Leopard 5 EC se utilizeaza impotriva costreiului din ziromi in cantitate de 1,5-1,75 l/ha (in functie de gradul de infestare si inaltimea plantelor de costrei din rizomi la tratament), impotriva buruenilor monocotiledonate anuale se utilizeaza cantitatea de 0,7 l/ha cand buruenile monocotiledonate au 2-4 frunze.

Agil 100 EC se utilizeaza impotriva buruenilor monocotiledonate anuale (Setaria, Mohor), in cantitate de 0,8 l/ha iar impotriva costreiului di rizomi se utilizeaza cantitatea de 1,0-1,5 l/ha.

Recoltarea incepe cand 70 % din pastai au ajuns la dezvoltarea normala iar boabele sunt maturitatea de consum.Pe suprafete mici recoltarea are loc manual, esalonat, cand boabele sunt dulci, in 3-4 etape la 2-3 zile iar pe suprafete mari recoltarea se face mecanizat iar productia se baloteaz imediat.

Soiul de mazre Alaska" - soi timpuriu, cu boabe extrafine si foarte fine, pastaia este ascutita, are 5-8 seminte si productia obtinuta este de 5-6 t/ha. Cldura. Are pretentii mici fata de caldura. Semintele au nevoie pentru germinare de numai 1-3C, iar plantele tinere suporta pentru perioade scurte si temperaturi negative (-5C). Temperatura optima de crestere este de 20-25C.

Lumina. Alaska este pretentioas fata de lumin, fiind specie de zi lunga. In conditii de umbra se produce un numar scazut de pastai, plantele sunt cu o talie mai inalta si ramifica putin.

Apa. Este pretenioas fa de apa din sol. Datorita acestui fapt, se recomanda semanatul in mustul zapezii" pentru a beneficia de umiditatea mai mare de la inceputul primaverii si a se crea o cultura uniforma si cu densitate buna. In functie de cantitatea de apa din sol, se formeaza un numar mai mare sau mai mic de seminte in pastaie si de marime diferita. Apa in exces determina o crestere slaba, intarzierea infloririi, plantele devin sensibile la boli, iar daca apa persista mai mult, plantele mor.

Solul. Soiul de mazre Alaska se cultiva pe terenuri permeabile, cu textura usoara sau mijlocie, cu apa freatica la peste 2 m, soluri cu fertilitate mijlocie, insorite si curatate de buruieni.

2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1.SpecificareHa

Suprafaa total a terenului arabil510

Suprafaa medie a solei170

Schema rotaiei culturilor

Tabelul 2SOLA/ANUL201220132014

IVi de vieVi de vieVi de vie

IIMazreGru de toamnaMazre

IIIGru toamnaMazreGru de toamna

Prin asolament se nelege succesiunea culturilor n timp i n spaiu nsoit de unsistem corespunztor de lucrare i fertilizare care asigur creterea fertilitii solului i sporirea cantitativ i calitativ a produciei.

Acesta reprezint prima verig din tehnologia unei plante de cultur,de care depinde msura produciei obinut, ca urmare a efectelor multiple pe care le are asupra nsuirilor solului, combaterii buruienilor,bolilor si duntorilor. ntocmirea asolamentului presupune mai multe etape :

mprirea terenului pe categorii de folosin; delimitarea solelor, aproximativ egale ca mrime; repartizarea diferitelor plante pe sole; rotaia n timp a culturilor pe aceste suprafee;Rotaia n care numrul de sole este egal cu numrul de ani, poart numele de rotaie ciclic, iar cnd aceste culturi se amplaseaz n fiecare an dup criteriul premergtoa

PROIECT

Documents

Transcript of PROIECT