PROIECT

Cuvant inainte

Viul grai

Tiparul

Radioul

Televiziunea

Computerul si internetul

INTRODUCERE

Expresia „mijloace de informare în masă” denumeşte în egală măsură un sector al comunicării sociale- presă scrisă, audiovizual-, un sub-sector- cotidiene, reviste, radio în FM, televiziune prin cablu- sau un organ anume- un ziar, o revistă, un post de radio sau tv-. În accepţiunea actuală, un mijloc de informare în masă este o întreprindere care, prin mijloace tehnice specifice, difuzează un produs, informativ sau distractiv, unui ansamblu de indivizi răspândiţi în diverse zone.

Cultura Orala

Inainte de aparitia oricarui mijloc de informare, informatia se transmitea prin viu grai, de la persoana la persoana. Desi e o practica veche, aceasta se mai foloseste in marketing pana si in ziua de azi, fiind una dintre cele mai bune metode de publicitate, sub numele de WOM marketing.

Cultura orală este propagată într-un mediu de existenţă cotidiană ai cărui componenţi participă la transmiterea informaţiei adesea involuntar şi fără conştientizarea rolului de mesager al actului creator. Transferul materialului artistic nu poate fi realizat fără participarea activă a indivizilor la o relaţie de colaborare dinamică, în care se intersectează şi preiau mesajul pentru a fi transmis mai departe. Fiecărui individ înscris în circuitul de comunicare a materialului literar îi revine, pe rând, rolul de spectator la actul de performare a producţiei artistice şi acela de mesager al produsului receptat.

Tiparul

Evoluand pe axa timpului, ajungem intr-un moment esential al mijloacelor de informare, ci anume aparitia tiparului. Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau realizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Realizarea unei cărţi presupunea implicarea unor meşteri din branşe diverse, de la tăbăcarii care pregăteau pielea de animale la cei care pregăteau obiectele de ornament cu care erau împodobite cărţile

Nici o invenţie nu poate fi pusă în întregime pe seama unui singur om şi nici tiparul nu a făcut excepţie de la această regulă.

Johann Gutenberg (1400-1468) este considerat adesea inventatorul tiparului. De fapt, el a elaborat prima metodă de utilizare a caracterelor mobile şi a presei de tipar astfel încît să poată fi tipărită o mare varietate de materiale scrise. –

Până la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente.

Radioul

Inaintam pe axa timpului si ajungem in anul 1896, intr-o zi de 12 decembrie in care , italianul Guglielmo Marconi, un tinerel de numai 21 de ani, facea la Londra demonstratia publica a ciudatului sau aparat, cu care putea transmite semnale la distanta, fara fir.

Experimentul parea modest, atat de modest, incat presa vremii nu s-a sfiit sa comenteze ca totul este un simplu truc, cu atat mai mult cu cat inaintasii acestui Marconi facusera si ei descoperiri notabile in domeniu, fara sa fi impresionat publicul cu vreun rezultat spectaculos.

Adevarata glorie a cunoscut-o Marconi in ziua de 18 ianuarie 1903, cand a pus aparatul sau la dispozitia presedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, ca sa-i transmita mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.

In anul 1920, a avut loc prima emisiune radio vorbita, de la postul instalat la Chelmsford, in Anglia. In acelasi an, la 2 noiembrie, a inceput sa emita in America "primul post de radio comercial din lume".

Interesul pentru cultura, dar si interesele politice sau militare incurajau aparitia de noi posturi, pe toate continentele.

Radioului i se prevedea o cariera stralucita si nimeni la acea data nu stia ca, numai peste cateva decenii, televiziunea il va detrona de pe acel loc, care parea atunci imbatabil.

TV-ul

In istoria lui de nici 100 de ani, televizorul a daramat guverne, a amplificat revolutii, dar ne-a si creat o placere vinovata de a afla de pilda ce se intampla in vietile celebritatilor. Fie ca privim o emisiune de stiri, un documentar despre animale sau un show de tipul Big Brother, avem momente in care nu ne putem dezlipi de micul ecran. Putini isi pot imagina viata fara cutia tot mai subtire si tot mai frumoasa in care putem spune ca incape intreaga lume.

Astazi, televizoarele se conecteaza la Internet si au comanda vocala. Inceputurile lor au fost, totusi, modeste, nu insa si lipsite de romantism. Televizorul sta acum in categoria ideilor marunte care au revolutionat lumea

Pe la inceputul secolului al XX-lea, la moda era ziarul. Apoi, incet-incet, radioul si-a facut intrarea in scena. Prima demonstratie a unei transmisii de televiziune s-a realizat abia in 1926 si poarta semnatura lui John Logie Baird (foto). Inginerul scotian a stat insa "pe umerii gigantilor": nu ar fi reusit fara Willoughbi Smith, care in 1873 a descoperit fotoconductia de seleniu, si nici fara Paul Gottlieb Nipkow, care in 1884 a valorificat principiului de disc rotativ – primul televizor elecromecanic. Ca orice inventie, si televizorul a fost la inceput destinat celor cu bani. Ulterior, insa, a ajuns si in locuintele oamenilor cu venituri medii. La inceputurile sale, televizorul nu era chiar un televizor, ci un radio modificat.

In Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Uniuniea Sovietica, televizoarele au fost vandute in sistem comercial in perioada 1928-1934.

Primul televizor color a fost produs de catre Toshiba in 1959, iar din 1960 era disponibil pentru cumparare.

Calculatorul

La evoluţia computerului au contribuit mulţi inventatori, fiecare dintre aceştia aducându-şi aportul într-o mai mică sau mai mare măsură, PC-ul de azi neputând fi considerat invenţia unui singur om.

Primul computer programabil a fost inventat de Konrad Zuse, un inginer german. Acesta a introdus aparatul Z3, care lucra la o frecvenţă de 5,33 Hz, în anul 1936. Şase ani mai târziu, John Atanasoff, lector la IOWA State University, a introdus primul computer digital. În anul 1946, John Presper Eckert şi John W. Mauchly au creat ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer).ENIAC avea 17.468 de tuburi electronice, 7.200 diode cu cristal, 1.500 relee, 70.000 de rezistoare, 10.000 de condensatoare şi aproximativ 5 milioane de conexiuni lipite manual. ENIAC cântărea 30 tone şi a fost proiectat şi construit pentru armata americană.

Internetul- s-a nascut la 1 ianuarie 1983 sub numele de arphanet, o retea sponsorizata de Pentagon, fiind o comunitate relativ mica, compusa din oameni de stiinta, armata si guvernul Americii.

Internetul a strans 50 de milioane de utilizatori in mai putin de 5 ani, acceasi performanta luandu-i televiziunii 13 ani, telefonului 75 de ani si jocului Angry Birds 5 zile.

Din populatia lumii de 7 miliarde si ceva, 3 miliarde sunt utilizatori ai internetului.

Ca continent, Asia are cel mai mare numar de utilizatori ai internetului.

Singurii oameni care au cu adevarat acces la internet sunt liderii politici si familile lor, si organizatile impotriva atacurilor cibernetice.

Persoanele care isi petrec timpul pe retele de socializare ca Facebook sau Instagram, isi petrec echivalentul a 10% din viata online.

In fiecare minut se inregistreaza peste 80 de noi domenii web, dintre care peste 50% sunt domenii .com, .net, .org si .info . In fiecare minut sunt postate peste 600 de clipuri pe youtube, sunt urcate peste 6000 de poze noi pe flickr ( serviciul de photo sharing detinut de cei de la yahoo), sunt descarcate peste 13000 de aplicatii iphone si peste 15000 mii de aplicatii android, sunt trimise peste 100 de mii de tweets pe tweeter, platforma wordpress este downloadata de peste 60 de ori. De asemenea, intr-un minut pe facebook sunt inregistrate peste 700 de mii de actualizari de status, 80 de mii de postari pe wall si circa 800 de mii de noi cereri de prietenie.

Numele de Google este o greseala de ortografie. Initial trebuia sa se numeasca Googol, un termen din matematica, care reprezinta un numar mare, egal cu 10100, adica 1 urmat de 100 de zerouri. Termenul a fost inventat de Milton Sirotta, nepotul de 9 ani al matematicianului american Edward Kasner.