CUPRINS

I.CONSIDERAŢII GENERALE..............................................................2

II. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR...........................32.1 Analiza structurii bilanţului.............................................................32.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune şi a capacităţii de autofinanţare..........................................................................................72.3 Analiza echilibrului financiar........................................................102.4 Analiza lichidităţii.........................................................................122.5 Analiza ratelor de gestiune............................................................132.6 Analiza ratelor de rentabilitate......................................................142.7 Analiza riscului de faliment..........................................................15

III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR......................16

1

I.CONSIDERAŢII GENERALE

Scopul şi rolul diagnosticului financiar

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii la un moment dat. Pentru efectuarea diagnosticului financiar se ţine cont de datele din contul de rezultate şi din bilanţ. Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detectează eventualele stări de dezechilibru financiar, în scopul identificării originii şi cauzelor care le-au generat şi al stabilirii măsurilor de redresare. Diagnosticul financiar are ca obiective: măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii şi aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar, pentru a evalua gradul de risc al întreprinderii. Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca pozitivă, dacă în urma diagnosticului financiar, rezultă o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii şi le-au asumat.

În funcţie de utilizatorii informaţiilor furnizate prin intermediul diagnosticului financiar distingem:

· Diagnostic financiar intern – care furnizează informaţii celor din interiorul întreprinderii cu scopul de a detecta anumite situaţii de dezechilibru.

· Diagnostic financiar extern – care furnizează informaţii celor interesaţi din afara întreprinderii cu scopul de a aprecia capacitatea firmei de a genera profit, lichiditatea, solvabilitatea, valoarea intreprinderii.

Diagnosticul identifică factorii favorabil şi nefavorabil care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii. De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al societăţii. Toate aceste elemente influenţează performanţele financiare ale societăţii determinând competitivitatea acesteia.

Societatea la care s-a efectuat diagnosticul financiar desfăşoară o activitate de producţie.

2

II. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

2.1 Analiza structurii bilanţului

a) Analiza ratelor de structură ale activului

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii – lei

Specificaţie Simbol 2003 Structură 2004 StructurăImobilizări necorporale

Inn 0 0% 2200 0,026%

Imobilizări corporale

Inc 374622 5,28% 327437 3,91%

Imobilizări financiare

If 0 0% 0 0%

Total active imobilizate

In 374622 5,28% 329637 3,94%

Stocuri St 5128826 72,41% 6982039 83,57%Creanţe Cr 1572541 22,30% 1012468 12,11%Disponibilităţi băneşti

Db 6531 0,092% 29592 0,35%

Total active circulante

Ac 6707898 94,71%

8024099 96,05%

Active de regularizare şi asim.

Ra 0 0% 0 0%

Total activ At 7082520 100% 8353736 100%

Rata activelor imobilizate

In/At 4,62% 3,38%

Rata activelor circulante

Ac/At 94,71% 96,05%

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. Valoric activele imobilizate au scăzut cu 44985 ponderea lor a scăzut de la 4,62% la 3,38%

Rata activelor circulante exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant. Aceasta are o tendinţă de creştere datorită creşterii mai rapide a activelor totale faţă de activele circulante.

b) Analiza ratelor de structură ale pasivului

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii –

3

– leiSpecificaţie Simbol 2003 Structură 2004 Structură

Capital social Cs 126560 1,78% 126560 1,51%

Rezerve Rez 50388 0,71% 50388 1,60%

Rezerve din reevaluare Rez reev 0 0% 0 0%

Rezultat reportat

Rez rep 4345888 61,36% 4946078 59,20%

Profit net Pn 0 0% 0 0%Repartizare profit

Rprof 4405943 62,20% 600190 7,18%

Capital propriu

Cpr 4522836 63,85% 5123026 61,32%

Furnizori şi asimilate

Fz 0 0% 0 0%

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

Itml 0 0% 0 0%

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

Its 2559648 36,14% 3230710 38,67%

Obligaţii din exploatare

Ob 0 0% 0 0%

Datorii totale Dt 2559648 36,41%

3230710 38,67%

Capital permanent

Cperm 4522836 63,85% 5123026 61,32%

Total pasiv Pt 7082520 100% 8353736 100%Nevoia de fond de rulment

NFR 4141683 4763797

Rata stabilităţii financiare

Cperm/Pt 63,85% 61,32%

Rata autonomiei financiare globale

Cpr/Pt 63,85% 61,32%

4

Rata autonomiei financiare la termen

Cpr/Cperm

1 (100%) 1 (100%)

Rata de îndatorare globală

Dt/Pt 36,14% 38,67%

Rata de îndatorare la termen

Itml/Cpr 0% 0%

Rata creditelor pe termen scurt

RTS=Credit pe t.s./NFR

61,80% 67,81%

Rata îndatorării (levierului)

RLEVIER=Dt/Cpr

0.56% 0.63%

Rata datoriilor financiare

RDF=Dtlm/Cperm

0.20% 0.11%

Rata capacităţii de rambursare

Rcapramb=Dtlm/CAF

0% 0%

Capacitatea de autofinanţare

CAF 4453088 647375

Cheltuieli financiare

Chfin 1563046 108340

Excedentul brut din exploatare

EBE 6531451 976478

Rata cheltuielilor financiare

RCF=Ch fin/EBE

0.23% 0.11%

Rata stabilităţii financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total. Nivelul acestei rate în perioada analizată înregistrează o tendinţă de îmbunătăţire ca urmarea creşterii capitalurior proprii. Rata autonomiei financiare globale ne arată gradul de independenţă financiară a societăţii. Se consideră că existenţa unui capital de cel puţin o treime din pasivul total constitue o premisă esenţială pentru autonomia financiară a firmei. În perioada 2003-2004 rata autonomiei financiare globale are o tendinta de scadere.

Rata autonomiei financiare la termen exprimă gradul de independenţă financiară

5

pe termen lung. În perioada analizată valoarea acestei rate este 1 cea ce reprezintă un lucru favorabil pentru firmă şi se menţine şi în perioada curentă. Pe termen lung firma este independentă financiar şi nu are nevoie de împrumuturi pe termen lung.

Rata de îndatorare globală reflectă ponderea datoriilor totale pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de creastere în perioada analizată datorită creşterii datoriilor pe termen scurt.

Rata de îndatorare la termen reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung şi mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung.

Rata creditelor de trezorerie caracteriează gradul de îndatorare bancară a activităţii de exploatare (a producţiei).

Rata levierului (îndatorării) măsoară influenţa îndatorării asupra gestiunii financiare (situaţiei financiare a firmei). Normele bancare impun existenţa unui levier mai mic de 1 pentru a asigura acordarea în continuare de credite în condinţii de garanţie sigură. Are o evoluţie nefavorabilă crescătoare datorită creşterii capitalurilor proprii într-o măsură mult mai mare decât a datoriilor pe termen scurt şi semnifică faptul că banca poate acorda credite în continuare.

Rata datoriilor financiare caracterizează gradul de îndatorare pe termen lung.

Rata capacităţii de rambursare. Normele bancare impun un număr maxim de trei ani pentru rambursarea datoriilor prin capacitatea de autofinanţare.

Rata cheltuielilor financiare are o valoare nesemnificativă în ambele perioade situându-se cu mult sub limita de 0.6 permisă de normele bancare ceea ce înseamnă că întreprinderea are o gestiune economică sănătoasă şi e capabilă să îşi achite costul îndatorării. Are o tendinţă favorabilă descrescătoare datorită reducerii cheltuielilor financiare.

2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune şi a capacităţii de autofinanţare

a) Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii – lei

Nr. crt.

Specificaţie Simbol 2003 2004

1 Vânzări de mărfuri Vmf 0 256442

2Cheltuieli privind mărfurile

Chmf 0 546049

6

3Marja comercială(rd.1 – rd.2)

MC 0 -289607

4 Producţia vândută Qv 16799306 130005675 Variaţia stocurilor VSt 0 06 Producţia imobilizată Qimob 0 0

7Producţia exerciţiului(rd.4 + rd.5 + rd.6)

PE 16799306 13000567

8Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Chmp&mc 10174833 11591546

9 Alte cheltuieli materiale Alte chmat 9045 9063

10Cheltuieli cu apa şi energie

Chapa&ener 0 234

11Cheltuieli privind prestaţiile externe

Chext 0 546049

12Valoarea adăugată [rd.3 + rd. 7 – rd.(8+9+10+11)]

VA 6624473 1119414

13Venituri din subvenţii de exploatare aferente C.A. net

Vsubvexpl 0 0

14Alte venturi din exploatare

Alte Vexpl 0 43255

15 Cheltuieli cu personalul Chpers 92526 133560

16Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vârsăminte asimilate

Alte imp&taxe

496 9367

17Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate

Chdesp,donaţii &active cedate

25109 6932

18

Excedentul brut din exploatare [rd.(12+13+14)-rd.(15+16+17)]

EBE 6531451 976478

19

Cheltuieli amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale

Ch cu amortiz şi prov

47145 47185

20 Profit din exploatarte Pe 6217028 83487521 Venituri financiare Vfin 4011 17124822 Cheltuieli financiare Chfin 1563046 1083402324

Profit curentProfit brut

PcPb

46579934657993

897783897783

25 Impozitul pe profit Imp prof 252050 29759326 Profit net Pn 4405943 600190

7

Marja comercială sau adaosul comercial (MC) reprezintă surplusul pe care l-a câştigat agentul economic din vânzarea unor mărfuri, după ce a intrat şi el în posesia lor, prin cumpărarea de la un furnizor. MC prezintă o scadere in perioada analizata cu mult sub limita devenind negativa adica cheltuielile cu marfurile sunt mai mari.

Producţia exerciţiului (PE) e formată cu preponderenţă din producţia vândută. Valoarea adăugată (VA) pozitivă este un rezultat favorabil, deoarece ea reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se vor plăti datoriile către stat , către bănci şi diverşi creditori, către salariaţi, acţionari şi pe cât este posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanţare. Ea prezintă o scadere de 40,12% datorită creşterii veniturilor si cresterii cheltuielilor mai mult.

Excedentul brut din exploatare (EBE) înregistrează de asemenea un rezultat favorabil reprezentând capacitatea potenţială de autofianţare a investiţiilor din amortizare, provizioane şi profit. EBE e o măsură a performanţelor economice ale firmei fiind utilizată la calculul ratei rentabilităţii economice brute şi la calculul ratei marjei brute de exploatare.

Rezultatul exerciţiului (RE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare şi urmează să fie distribuit de către manageri fie sub formă de dividende acordate acţionarilor , fie să se reinvestească în întreprindere. Tendinţa de scadere a indicatorului în anul 2004 relevă procesul de rentabilizare a activităţii de exploatare

Rezultatul curent (RC) este determinat de rezultatul exploatării şi cel al activităţii financiare. Cu toate că activitatea financiară se încheie cu pierdere, rezultatul curent îmbracă forma profitului datorită mărimii considerabile a profitului din exploatare. Are o tendinţă nefavorabilă de scadere în perioada analizată.

Rezultatul net (RN) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare după deducerea din profitul brut (care în cazul nostru e egal cu rezultatul curent) a impozitului pe profit. Acest indicator înregistrează în perioada analizată o scaderede 80,65%.Analiza soldurilor intermediare de gestiune pentru perioada 2003-2004 arată tendinţa de rentabilizare a activităţii.

b) Calculul şi analiza capacităţii de autofinanţareA) Metoda deductivă

– mii – leiNr. crt. Indicator Simbol 2003 2004

1+ Excedentul brut din

exploatareEBE 6531451 976478

8

23

+ Venituri financiare+Alte ven din exploatare

VfinAve

4011 0

17124843255

4- Cheltuieli finanicare- Alte chelt. Din

exploatare

ChfinAce

1563046267278

108340137673

4 - Impozit pe profit Imp prof 252050 297593

5= Capacitatea de

autofinanţareCAF 4453088 647375

B) Metoda adiţională– mii –lei

Nr. crt. Indicator Simbol 2003 20041 + Profit net Pn 4405943 600190

2+ Cheltuieli cu

amortizările şi provizioanele

Ch cu prov şi amortiz

47145 47185

3= Capacitatea de

autofinanţareCAF 4453088 647375

2.3 Analiza echilibrului financiar

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii – lei

Nr. crt.

Indicator Simbol 2003 2004

1 Imobilizări nete In 327477 2824522 Stocuri St 5128826 69820393 Creanţe Cr 1572541 10124684 Disponibilităţi băneşti Db 6531 295925 Capital propriu Cpr 4522836 51230266 Datorii ce trebuie

plătite într-o perioadă mai mare de un an

Itml 0 0

7 Capital permanent Cperm 4522836 51230268 Datorii ce trebuie

plătite într-o perioadă de până la un an

Dts 2559684 3230710

9 Cheltuieli în avans Cha 0 010 Venituri în avans Va 0 011 Fond de rulment FR 4195359 484057412 Fond de rulment

propriuFRpr 4195359 4840574

9

13 Fond de rulment împrumutat

FRî 0 0

14 Nevoia de fond de rulment

NFR 4141683 4763797

15 Trezoreria netă TN 53676 7677716 Variaţia fondului de

rulment FR 645215

17 Variaţia nevoi de fond de rulment

NFR 622114

18 Variaţia trezoreriei nete

TN 23101

Formule :In = Imob Corporale brute + Imob Financiare – Amortisment CumulatCperm = Cpr + ItmlFR = Cperm – InFRpr = Cpr – In FRî = FR – FRpr = Ddatorii Financiare (pr termen mediu şi lung)NFR = St + Cr + Cha – Dat de expl – VaTN = FR – NFR

Fondul de rulment (FR) reflectă surplusul de surse permanente peste alocări permanente destinat a fi utilizat pentru finanţarea unei părţi din activele circulante. Este pozitiv în perioada analizată şi este expresia echilibrului financiar pe termen lung. In anul 2004 faţă de anul 2003 FR creste datorită creşterii datiriilor.Dacă analizăm pe componente FR observăm că FRP este pozitiv în fiecare an ceea ce reflectă că firma are o autonomiei financiară în finanţarea investiţiilor dar dacă urmărim evoluţia FRP observăm că acesta scade ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru întreprindere deoarece scade autonomia financiară a firmei în ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor. FRÎ arată participarea capitalurilor împrumutate la acoperirea nevoilor permanente. Se observă că FRÎ este egal cu datoriile pe termen lung.Nevoia de fond de rulment (NFR) reflectă partea din activele curente ce trebuie finanţată din surse permanente.NFR este pozitiv în perioada analizată ceea ce semnifică echilibru financiar pe termen scurt (datoriile de exploatare pot fi acoperite din stocuri şi creanţele)NFR urmează o evoluţie ascendentă datorită creşterii stocurilor şi creanţelor într-o măsură mai mică decât cresc datoriile pe termen scurt.Trezoreria netă (TN) reprezintă diferenţa între FR şi NFR. Este pozitivă în ambele perioade ceea ce semnifică echilibru financiar pe termen imediat şi are o evoluţie nefavorabilă descrescătoare datorită scăderii într-o mai mare măsură a FR decât scăderii NFR.Întreprinderea are un cash flow negativ de aceea trebuie sa apeleze la credite de trezorerie.autofinanţare a investiţiilor.

10

Observaţie:Obţinerea unei trezorerii nete pozitive semnifică un excedent de finanţare pe care întreprinderea îl înregistrează ca urmare a activităţii desfăşurate şi demonstrează starea de echilibru financiar.

2.4 Analiza lichidităţii

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii – lei

Nr. crt.

Indicator Formula 2003 2004

1 Stocuri St 5128826 69820392 Creanţe Cr 1572541 1012468

3Disponibilităţi băneşti

Db 6531 29592

4Active circulante

Ac 6707898 8024099

5

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

Dts 2559684 3230710

6Rata de lichiditate curentă

2,62% 2,48%

7

Rata capacităţii de plată (lichiditate imediată)

0,002% 0,009%

8Rata de lichiditate rapidă

0,61% 0,32%

Lichiditatea curentă compară ansamblul activelor circulante cu ansamblu datoriilor pe termen scurt. Este supraunitară în perioada analizată ceea ce este un aspect favorabil pentru întreprindere deoarece înseamnă că cel puţin pe termen scurt are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Înregistrează o tendintă nefavorabilă, de scădere datorită în special creşterii într-un ritm mai lent a activelor circulante în comparaţie cu datoriile pe termen scurt.

Lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti. În perioada analizată această rată înregistrează

11

o tendinţă de creştere şi se află cu foarte mult sub nivelul asiguratoriu de 1/3. Firma trebuie să acorde o atenţie deosebită achitării datoriilor de exploatare.

Lichiditatea rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul acestei rate în perioada analizată înregistrează o tendinţă de nefavorabilă, fiind situată sub nivelul asiguratoriu de 2/3 ceea ce e o situaţie nefavorabilă pentru firmă.

2.5 Analiza ratelor de gestiune

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Indicatori Formula 2003 2004 U.M.1 Cifra de afaceri CA 16799306 13257009 mii lei2 Imobilizări nete In 327477 282452 mii lei3 Stocuri St 5128826 6982039 mii lei4 Creanţe Cr 1572541 1012468 mii lei5 Active circulante Ac 6707898 8024099 mii lei6 Total activ At 7082520 8353736 mii lei7 Furnizori Fz 0 0 mii lei

8Rotaţia imobilizărilor nete

51,29 46,93 rotaţii

9Durata de rotaţie a activelor circulante

143,74 217,89

zile

10Durata de rotaţie a stocurilor

109,90 189,60 zile

11Durata de încasare a creanţelor

33,69 27,49 zile

12Durata de plată a furnizorilor

0 0 zile

13Rotaţia activului total

2,37 1,58 rotaţii

14Durata de rotaţie a activului total

151,77 226,84 zile

15Durata de rotaţie a imobilizărilor nete

7,01 7,67 Zile

12

Durata de rotaţie a activului total reflectă gradul de înnoire a activului total prin cifra de afaceri.Numărul de rotaţii înregistrează o evoluţie favorabilă descrescătoare pentru firmă în perioada analizată.

Rotaţia imobilizărilor nete reflectă gradul de înnoire a imobilizărilor nete prin cifra de afaceri.Numărul de rotaţii înregistrează o evoluţie nefavorabilă descrescătoare pentru firmă în perioada analizată.Dacă în anul 2003 imobilizările nete se reînnoia la 52 zile prin cifra de afaceri, în anul 2004 imobilizările nete se reînnoiesc la 47 zile prin cifra de afaceri ceea ce reprezintă o situaţie nefavorabilă,

Durata de rotaţie a stocurilor într-o economie modernă este de aproximativ de 30 zile.Are o evoluţie nefavoravilă crescătoare datorită cresterii stocurilor faţă de cifra de afaceri, dar totuşi se situează peste 30 zile.

Durata de rotaţie a activelor circulante are o evoluţie nefavorabilă crescătoare pentru întreprindere.

Durata de încasare a creanţelor este mai mare decât durata de achitare a furnizorilor ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru firmă şi înseamnă că furnizori sunt plătiţi inainte de aîncasa bani de la clienţi. Durata de încasare a clienţilor are o evoluţie favorabilă descrescătoare pentru întreprindere .

2.6 Analiza ratelor de rentabilitate

Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :– mii – lei

Nr. crt.

Specificaţie Simbol 2003 2004 U.M.

1Venituri din exploatare

Ve 16799306 13300264 mii lei

2Cheltuieli de exploatare

Che 10582278 12465389 mii lei

3 Profit din exploatare Pe=Ve-Che 6217028 834875 mii lei4 Profit net Pn 4405943 600190 mii lei

5Excedentul brut din expl.

EBE 6531451 976478 mii lei

6 Capital propriu Cpr 4522836 5123026 mii lei

7 Capital investitCi=Afn+NFR+Db

4522836 512026 mii lei

8Rata rentabilităţii economice brute nominale

14,41 19,06 %

9Rata rentabilităţii costurilor

Rc=Pe/Che 58,74 6,69 %

13

10Rata rentabilităţii financiare

97,41 11,71 %

11Rata rentabilităţii economice nete nominale

137,45 16,30 %

12Rata rentabilităţii veniturilor Rv=Pe/Ve 37 6,27 %

Afn – Active fixe nete

Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite (proprii şi împrumutate) şi trebuie să fie superioară ratei inflaţiei.În termeni reali rata rentabilităţii economice trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie a dobânzii la obligaţiunile emise de stat.Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt superioare ratei inflaţiei. Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Această rată renumerează proprietari prin acordarea de dividende. În perioada analizată are o tendinţă de creştere datorită creşterii mai mari în valori absolute a profitului net decât majorarea capitalurilor proprii.

2.7 Analiza riscului de faliment

Riscul de faliment reflectă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale firmei.Metoda Altman:

mii leiRiscul de faliment depinde de valoarea scorului:

· Z<4 zona nefavorabila· 4<Z<9 zona de incertitudine · Z>9 zona favorabila

Conform acestei metode, societatea se afla intr-o zona de incertitudine pentru un scor de 4.09 avand un risc de faliment intre 50-70%.

14

III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

Puncte tari:

1. Durata de incasare a creantelor 2. Rezervele legale constituite ating pragul optim3. Cresterea ratelor rentabilitatii economice si financiare reale4. Cresterea capitalurilor proprii5. Autonomie financiară foarte bună6. Creşterea soldurilor intermediare

Puncte slabe:

1. Grad mare de indatorare2. Nivelul scazut al ratelor de lichiditate imediată şi rapida3. Societatea nu este asigurata impotriva riscurilor 4. Termenul de plată al furnizorilor

15

Nr.crt

Specificatie Simbol 2004

1 Cifra de afaceri CA 13257009

2 Profit brut Pb 8977833 Rezultat curent Pc 8977834 Profit net Pn 6001905 Active circulante Ac 80240996 Active totale At 83537367 R1=Pb/At 0,10748 R2=CA/At 1,58699 R3=Cap.bursiera/Itlm 010 R4=Pr.reinv./At 0,01811 R5=Ac/At 0,960512 Z=3,3R1+R2+0,6R3+1,4R4+1,2

R54,0989