UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

PROIECTDISCIPLINA: SIGURANŢA ALIMENTARĂ ŞI NUTTRIŢIE UMANĂ

CADRU DIDACTIC:Prep.univ.dr. Mihaela GEICU

STUDENT:Tudoran Florian-Nicolae

Grupa 6202

BUCUREŞTI2013

Implementarea HACCP în sectorul de producţie şi procesare a fructelor şi

legumelor.Studiu de caz – Gelafruct

de zmeură

2

CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................pag 4

1. Sistemul HACCP – etapele de

implementare...........................................................................................................pag 5

2. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A

PRODUSULUI.......................................................................................................pag 5

2.1. Materii prime şi materiale auxiliare.................................................................pag 5

2.2. Procesul tehnologic de obţinere a produsului..................................................pag 6

2.2.1. Etapele procesului tehnologic.......................................................................pag 7

2.2.2. Schema tehnologică......................................................................................pag 10

3. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI

HACCP...................................................................................................................pag 11

3.1. Identificarea pericolelor pe fluxul tehnologic de obţinere al produsului.........

3.1.1. Pericole potentiale biologice.........................................................................

3.1.2. Pericole potentiale chimice...........................................................................

3.1.3. Pericole potentiale fizice................................................................................

3.2. Identificarea punctelor cririce de control..........................................................pag 16

3.3. Plan HACCP.....................................................................................................pag 18

CONCLUZII............................................................................................................pag 19

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................pag 20

3

Introducere

Sistemul HACCP este o metodă pentru protecţia igienico-sanitară a alimentelor.

A apărut în SUA în anii 1960, ca urmare a cerinţelor foarte stricte de a produce alimente

sigure din punct de vedereigienico-sanitar pentru astronauţii de la NASA, a fost preluat

ca un sistem nou de control în activitatea productivă începând din anul 1970.

În perioada pe care o parcurgem, consumatorii devin din ce în ce mai conştienţi

de aspectele igienice ale vieţii şi alimentaţiei lor şi de aceea a devenit absolut obligatoriu

ca toţi producătorii de alimente (fabrici lactate, mezeluri, morarit, panificatie, laboratoare;

cofetarie-patiserie, unitati de productie; carmangerii, macelarii, catering, restaurante, fast-

food, segmentul bauturi; segmental ambalaje) să respecte atât exigenţele tehnologice, cât

şi pe cele de ordin igienico-sanitar.

Sistemele moderne de asigurare şi conducere a calităţii care fac obiectul

standardelor din seria ISO 9000, realizarea calităţii totale în industria alimentară sunt

obiective care nu se pot fi atinse fără a fi rezolvată mai întâi problema producţiei

igienice. În ţările cu o industrie şi o economie dezvoltată (ţările din Uniunea Europeană,

Statele Unite, Canada) încă din perioada anilor ’80 s-a preconizat introducerea sistemelor

bazate pe evaluarea şi prevenirea riscurilor asociate producţiei de alimente, de tipul

HACCP. HACCP este un acronim care provine de la expresia din limba engleză ,,Hazard

Analysis Critical Control Points”, care este o metodă sistematică de identificare, evaluare

şi control a riscurilor asociate produselor alimentare.

Utilizarea unor practici bune de lucru (GMP), cuplată cu efectuarea unor analize

de laborator ale produsului finit, nu dă întotdeauna rezultatele dorite. Problema siguranţei

pentru consum a produselor finite poate fi rezolvată complet doar prin aplicarea

sistemului HACCP, care permite identificarea şi menţinerea sub control a riscurilor

identificate. Este universal acceptat astăzi faptul că metoda HACCP este deosebit de

importantă pentru industria alimentară. Răspândirea acestei metode va spori încrederea

consumatorilor în produsele consumate şi va reduce barierele în comerţul internaţional.

4

Industria alimentară poate obţine mai multe beneficii prin aplicarea metodei

HACCP, principalul fiind acela că această metodă reprezintă instrumentul de

management cel mai eficient, chiar din punct de vedere al costurilor, pentru producerea

unor alimente cât mai sigure pentru consum cu tehnologia existentă. Planul HACCP nu se

elaborează pentru a înlocui norme şi directive curente sau programe existente în

întreprindere. El trebuie să se concentreze pe prevenirea riscurilor pentru protejarea

sănătăţii publice, să minimalizeze aceste riscuri sau, dacă este posibil, să le elimine.

1. Sistemul HACCP – etapele de implementare

Aplicarea principiilor HACCP într-o companie de industrie alimentară,

conform Codex Alimentarius, presupune parcurgerea logică a unor etape specifice unui

plan de lucru HACCP, caracteristic pentru fiecare proces şi/sau produs analizat.

1. Politica siguranţei alimentului (definirea scopului);

2. Constituirea şi organizarea echipei HACCP;

3. Descrierea produsului (specificaţii pentru produs) şi identificarea utilizării intenţionate;

4. Elaborarea diagramei de flux tehnologic şi verificarea pe teren;

5. Identificarea pericolelor potenţiale;

6. Evaluarea riscurilor potenţiale;

7. Determinarea punctelor critice de control (PCC);

8. Stabilirea limitelor critice;

9. Stabilirea sistemului de monitorizare;

10. Stabilirea acţiunilor corective;

11. Stabilirea procedurilor de verificare;

12. Stabilirea documentaţiei şi a înregistrărilor.

2. Tehnologia de obţinere a produsului

2.1 Materii prime si materiale auxiliare

Materia primă : zmeură proaspătă 50%

Materii auxiliare: -zahăr 22%

5

-acid citric 0,1%

-soluţie pectină 11%

-clorura de calciu 0,1%

-apă 16,8%

2.2 Procesul tehnologic de obţinere a produsului

Produsele din grupa “GELAFRUCT” sunt gelificate, cu concentraţie finală de

minim 35 grade refractometrice şi poartă denumirea fructului din care se realizează.

Principalele caracteristici tehnice ale gelafructului sunt:

- aspect: fructe bine fierte prinse în gel, fără semne de fermentare sau mucegai; se

admite o uşoară siropare la suprafaţă produsului său la secţionarea acestuia;

- culoare: corespunzătoare soiurilor de fructe, cu o nuanţă brun-deschis la produsele

care se fabrică din fructe având o coloraţie slabă;

- gust şi aromă: plăcute, caracteristice soiului de fructe; nu se admite gust şi miros

străin;

- consistentă : fructe întregi sau divizate, parţial destrămate, prinse în gel ;

- substanţe solubile exprimate în grade refractometrice la temperatura de 20 0C

minim 35;

- aciditatea titrabila exprimată în acid malic 0,5-0,6%;

- PH 3-3,5.

Tehnologia preparării gelafructului are multe faze comune cu acelea ale

gemului. Deosebirile constau în calitatea pectinei folosită (pentru gemuri pectina puternic

esterificata, iar pentru gelafruct pectina slab esterificata). În cazul gelafructului prin

folosirea pectinei slab esterificata L M 350, cantitatea de fructe se reduce cu circa 15%,

iar cantitatea de zahăr, cu circa 25%.

Calitatea produsului este condiţionată în primul rând de consistenta acestuia

care se realizează cu ajutorul pectinei în anumite dozaje şi condiţii de prelucrare.

Se impune un echilibru între:

- conţinutul de pectina;

- conţinutul de substanţă uscată solubilă;

6

- concentraţia în ioni de calciu;

- valoarea pH-ului.

O gelificare corespunzătoare se obţine în condiţiile în care pH-ul este cuprins

între 3,0-3,5; substanţa solubilă între 6 şi 50%, iar valorile ionilor de calciu (Ca++)

prezente în produs se încadrează între 15-30 mg/g de pectina L M 350. Pentru produsele

din grupa “Gelafruct” s-a stabilit varianta optimă cuprinsă între IV şi V (tabel 1) respectiv

cu:

- 50% fruct

- 33% zahăr

- 0,5-0,6% pectina slab metoxilata L M 350 în funcţie de specia de fruct

- 25% apă

Tabel 1 Reţete de fabricaţie a gelafructului pentru 100 kg produs finit

Componente U.M. I II III IV V VI

Fructe

Apa

Zahar

Pectina L M 350

Kg

Litri

Kg

Kg

50

60

-

1

50

50

10

0.9

50

40

20

0,8

50

30

30

0,7

50

20

40

0,6

50

15

45

0,5

2.2.1 Etapele procesului tehnologic

Produsele din grupa “GELAFRUCT” se realizează conform următoarei

scheme tehnologice:

A) Spălarea fructelor

Acesta operaţie are drept scop îndepărtarea impurităţilor (praf, ouă de insecte,

microorganisme etc.). Se efectuează cu apă curentă la temperatura de 20 0 C. Operaţia

poate fi executat manual, în bazine cu apă, pe site sau mecanizat pe benzi cu duşuri.

Pentru îndepărtarea substanţelor insecto-fungicide insolubile în apă, fructele se imersează

într-o soluţie de 1% acid clorhidric timp de 15-20 secunde, urmate de o spălare puternică.

7

B) Sortarea fructelor

Operaţia constă în îndepărtarea fructelor necorespunzătoare (lovite, atacate de

boli sau insecte, mucegăite, etc.). Sortarea se face pe mese sau benzi de sortare prevăzute

cu tăvi, coşuri, bazine din aluminiu, oţel inoxidabil sau material plastic în care se pun

fructele sortate.

C) Curăţire, divizare

Curăţirea fructelor se face pentru înlăturarea părţilor necomestibile: sâmburi,

codiţe, coaja, etc.

La sâmburoase (caise, piersici) înlăturarea sâmburilor se face manual şi

mecanic.

La fructele de pădure şi căpşuni, îndepărtarea părţilor necomestibile (codiţe şi

sepale) se execută manual.

Gelafructul de piersici se fabrică numai din fructe depelate. Operaţiune de

depelare a fructelor se face manual, mecanic, termic sau chimic.

Divizarea fructelor se execută manual sau mecanic cu cuţite din oţel inoxidabil.

După divizare, fructele se introduce în apă rece sau într-o soluţie de acid citric 0,2-0,5%.

D) Prepararea soluţiei de pectina slab metoxilata (clei de pectina)

Se amestecă bine pectina cu zahărul pudră, apoi se adăugă apă sub continua

agitare, până se obţine un amestec omogen.

În cazul când amestecul prezintă cocoloaşe, acesta se va trece prin moară

coloidala pentru omogenizare.

Intervalul de timp de la prepararea soluţiei de pectina până la folosirea ei nu

trebuie să depăşească 2 ore.

E) Preparea produsului

În vasul de fierbere se pune apă, se încălzeşte până la circa 60 0C, se adăugă

soluţia de pectina (sub continua agitare) şi se fierbe amestecul circa 10 minute.

Peste acest amestec în care pectina este bine dizolvata se adăugă fructele, se

continua fierberea 5-10 minute (în funcţie de textura acestora) apoi se adăugă zahărul.

După completă dizolvare a zahărului se corectează pH-ul (3,0-3,5) prin adăugarea de acid

citric şi se continua fierberea pentru uniformizarea concentraţiei în masă produsului.

8

Cu circa 2-3 minute înainte de concentraţia finală se adăugă clorura de calciu

(care se dizolvă în apă înainte de a fi introdusă în produs, în proporţie de 1: 10).

Cantitatea de clorura de calciu adăugată este în funcţie de sărurile de calciu

prezente în produs, ce trebuie să se încadreze în valorile de 15-30 mg ioni de calciu (Ca++)

într-un gram de pectina L M 350 la pH = 3,0-3,5.

Concentraţia finală a produsului trebuie să fie de minim 35 0refractometrice.

Spălarea recipientelor de sticlă constituie o problemă foarte importantă, dat fiind

numărul mare de borcane ce trebuie pregătite în unitatea de timp şi faptul că o mare parte

din acestea sunt recuperate.

Comaprativ cu ambalajele noi, cele recuperate ridică probleme serioase din

punct de vedere al spălării. Borcanele recuperate în general sunt murdare, cu depuneri

organice, grăsimi şi alte impurităţi care sunt extrem de periculoase din punct de vedere

bacteriologic. Spălarea acestora se face în apă la temperatura de 70 – 80 0 C folosindu-se

soda caustică 1% sau un detergent.

Maşinile care execută aceasta spălare sunt prevăzute cu trepte de temperatură şi

instalaţii de clătire, astfel că recipientele ce ies din maşina să fie perfect curate şi

dezinfectate.

F) Umplerea recipientelor

Produsul fierbinte la temperatura de 85-90 0C este trecut în vase de oţel inoxidabil,

se îndepărtează spumă şi se toarnă fierbinte în recipiente. Dozarea se realizează manual

sau mecanic

G) Închiderea recipientelor

Recipientele pline se închid imediat după umplere

H) Pasteurizare - răcire

Pasteurizarea produselor din grupa “GELAFRUCT” se face imediat după

închiderea recipientelor, la temperatura de 100 0C timp de 15 minute urmată de răcire

până la 40 0C.

9

2.2.2. Schema tehnologică - Gelafruct

10

MATERII PRIMEFructe proaspete

AMBALAJE

3.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP

CaCl2 zahăr

Pectină l350

Acid citric

BOGBOF

Capace 68 mm

Curatire, spălare, sortare fructe

Fierbere fructe + clei de pectină (5 minute )

Pregatirea cleiului de

pectină

Continuarea fierberii cu zahăr

Adăugarea soluţiei de CaCl2

Fierberea amestecului 2-3min

Adăugare acid

Umplere recipiente

Inchidere recipiente

Pasteurizare răcire

Depozitare

11

MATERII AUXILIARE

3.1 Identificarea pericolelor pe fluxul tehnologic de obţinere–

gelafruct zmeură

Etapa

Pericol(e) Actiuni preventive/

Masuri de control TIP G CR

1.Recepţie

materii prime

(zmeură

proaspătă)

Biologic

-drojdii

-mucegaiuri:

Aureobasidium pullulans

Botrytis cinerea

Sclerotinia fructigena

mare 1 -evitarea rănirii fructelor la

recoltare sau manipulare

-respectarea momentului de

recoltare

-selectarea furnizorului

-certificat sanitar, buletin

analiza

-bune practici de igiena si

productie(GHP-GMP)

-instruirea personalului ce se

ocupă de recoltare si transport

Chimic

-insecticide

-fungicide

-nitriţii şi nitraţii

-metale grele (Cu, Fe, Sn, Zn, Pb,

As şi Cd)

-pesticide

-carburanti, lubrifianti, uleiuri etc.

mare 1 -proiectarea culturilor în zone

necontaminate(GAP);

-respectarea limitelor maxime

admise, la tratamentul

culturilor cu pesticide (GAP);

-respectarea intervalelor de

pauză recomandate pentru

aplicarea unor pesticide în

protecţia plantelor (GAP)

-selectare furnizor

-buletin analiza

-certificat sanitar veterinar

-declaratie de conformitate

-instruire personal

Fizic

-substanţe de origine vegetală,

mediu 2 -selectare furnizor

-instruire personal

12

minerală, animală, metalică,

nemetalică

-cioburi de sticla

-insecte moarte sau in diferite stadii

de dezvoltare

-bunele practici agricole

(GAP)

-bunele practici de igienă

(GHP)

-bunele practici de producţie

(GMP)

2.Recepţia

ambalajelor

Fizic

-prezenţa cioburilor de sticlă

în recipiente

mediu 2 -controlul vizual al

recipientelor la primire în

unitate;

-buletine de analiză

-declaraţie de

conformitate

3.Curătire,

spălare,

sortare fructe

Biologic

-prezenţa drojdiilor şi

Mucegaiurilor

mare 1 -bune practice de igiena si

productie(GHP-GMP)

-executarea corecta a sortarii

-respectarea planului de

igienă al echipamentelor

Chimic

-apa folosită la spalarea fructelor si

a echipamentelor

-nitriţi

Fizic

-metale, sticla, resturi vegetale si

animale

mediu

mediu

2

2

-mentenanta echipament

-instruire personal

-verificarea starii de igiena

- examinarea vizuală,

inspecţia frecventă a

echipamentelor folosite şi

folosirea detectorului de

metale şi sticlă, respectarea

13

ghidurilor de bună practică de

igienă la recoltarea materiilor

prime vegetale

4.Fierbere

fructe si clei

de pectina

Biologic

-microorganisme patogene

mediu 2 -bune practice de igiena si

productie(GHP-GMP)

-respectare parametrii de

proces

-instruire personal

Chimic

-reziduuri detergenti mediu 2

-instruire personal

-GHP

-teste pH

Fizic

-insecte

-fire de par

-obiecte ale personalului

mediu 2

-instruire personal

-bunele practice de

productie(GMP)

-selectare furnizori

5.Continuarea

fierberii cu

zahar

Biologic

-infestarea zahărului cu

Leuconostoc

mare 1

-bune practice de igiena si

productie(GHP-GMP)

-monitorizare proces

-instruire personal

-buletine de analiză

-declaraţie de conformitate

-selectarea furnizorilor

Chimic

-reziduuri detergenti

-exces de zahar

mediu 2 -GHP

-instruire personal

-teste pH

14

Fizic

-insecte

-obiecte personal

mediu 2 -GMP

-control daunatori

-instruire personal

6. Adăugarea

solutiei de

CaCl2

Biologic

-microorganisme patogene

mare 1 -bune practice de igiena si

productie(GHP-GMP)

-monitorizare parametrii de

mediu

-instruire personal

Chimic

-reziduuri detergenti mic 3

-instruire personal

-GHP

-teste pH

Fizic

-insecte

-fire de par

mediu 2

-instruire personal

-bunele practice de

productie(GMP)

-selectare furnizori

7.Fierberea

amestecului

2-3 minute

Biologic

-microorganisme patogene

mediu 2 -bune practice de igiena si

productie(GHP-GMP)

-respectare parametrii de

proces

-instruire personal

Fizic

-insecte medie 2

-instruire personal

-bunele practice de

15

-fire de par

-obiecte ale personalului

productie(GMP)

-selectare furnizori

8.Adaugare

acid citric

Biologic

-microorganisme patogene

mare 1 -GMP,GHP

-respectare parametrii proces

-instruire personal

9.Umplere

recipiente

Biologic

-contaminare microbiologică

-prezenţa drojdiilor,

bacteriilor

mare 1 -igiena personalului

-respectare parametrii proces

-igienizarea ustensilelor

utilizate la dozat

-igiena spaţiului

de producţie

10.Închidere

recipiente

Fizic

-prezenţa cioburilor, spargerea

borcanelor la închidere

mare 1 -sincronizarea operaţiei de

dozare cu operaţia de

închidere (GMP)

-verificarea funcţionării

corecte a maşinii de închis;

-respectarea planului de

întreţinere echipamente

-eliminarea produselor

suspecte, prin utilizarea

detectorilor de sticlă.

11.

Pasteurizare

răcire

Biologic

-contaminarea cu anaerobi sporulaţi

termofili (Clostridium

Thermosaccharolyti cum,

mare 1 -eliminarea şarjei;

-controlul echipamentului

de măsură (GMP)

-respectarea formulei de

16

Lactobacillus brevis, Bacillus

coagulans)

pasteurizare

12.Depozitare Biologic

-supravieţuirea agenţilor patogeni

mare 1 -controlul condiţiilor de

depozitare

3.2. Identificarea punctelor critice de control

Etapa Pericol important CR Intrebari din arborele de

decizie

PCC/PC

Q1

Q2

Q3 Q4

1.Recepţie materii prime

zmeură proaspătă

B -prezenţa bacteriilor,

mucegaiurilor;

-fructe atacate de

dăunători

3 DA NU DA DA PC

C -prezenţa substanţelor

poluante (micotoxine,

antibiotice,hormoni,

pesticide)

3 DA DA - - PCC1

2.Receptia

ambalajelor

F -prezenţa cioburilor de

sticlă în recipiente

3 DA NU DA DA PC

3.Curăţire, spălare,

sortare fructe

B -prezenţa drojdiilor şi

mucegaiurilor

3 DA NU DA DA PC

4.Fierbere fructe + clei B -microorganisme 3 DA DA - - PCC2

17

de pectină patogene

5.Continuarea fierberii

cu zahar

B -microorganisme

patogene

3 DA NU DA DA PC

6.Adaugarea solutiei de

CaCl2

F -prezenţa impurităţilor

minerale

3 DA NU DA DA PC

7.Fierberea amestecului

2-3 minute

B -microorganisme

patogene

3 DA NU DA DA PC

8.Adăugare acid B -microorganisme

patogene

F -prezenta corpurilor

straine

3

3

DA

DA

NU

NU

DA

DA

DA

DA

PC

PC

9.Umplere recipiente B- contaminare

microbiologică

3 DA NU NU - PC

10.Închidere recipiente B- prezenţa drojdiilor

F- prezenţa cioburilor, spargerea borcanelor la închidere

3

3

DA

DA

NU

NU

NU

NU

-

-

PC

PC

11.Pasteurizare B-prezenţa agenţilor patogeni,bacteriilor termofile de acrire

3 DA DA - - PCC3

12.Depozitare B- agenţi patogeni 3 DA NU NU - PC

CR = clasa de riscPC = punct de controlPCC = punct critic de controlB = risc biologic; C = risc chimic; F = risc fizic

3.3. Plan HACCP – Gelafruct zmeurăEtapa Pericol(e)

importante

Masuri de control

PCC/ PC

Limite critice

Responsabil Metoda Frecventa

Corectie/Actiuni Corective

Documente/Inregistrari

Responsabil actiuni corective

Recepţie materii prime zmeură proaspă

C -prezenţa substanţelor poluante (micotoxine,antibiotic

respectarea limitelor maxime admise, la tratamentul culturilor cu pesticide

PCC1

Pb-0,1 mg/kgCd-0,05 mg/kgReziduuri de

-sef comisie- receptie

Monitori-zareaParametri-lor decontrol din

La fiecare lot prinobservare vizualăşi înregistrare

-Respingere lot Schimbare furnizor

Registru de receptie

-Director productie-Sef aprovizionare

18

tă e,hormoni, pesticide)

(GAP);-selectare furnizor-buletin analiza-declaratie de conformitate-instruire personal

pesticide- anexa2/2005M.O.746bis/2005

buletinele deanaliză

Fierbere fructe + clei de pectină

Biologic-microorga-nismepatogene

-bune

practici de

igiena si

productie

GHP-

GMP)

respectare

parametrii

de proces

-instruire personal

PCC2

Temp xUmid yTimp z

-Operatortratamenttermic/maistru

-controlul parametri-lor procesului

La fiecare şarjă severificătemperatu-ra şitimpii defierbere

-transfer in alt spatiu

-mentenanta

-Instruire personal

Fisa depozitare

-Director productie-Mecanic gestionar

Pasteuri-zare

B-prezenţa agenţilor patogeni,bacteriilor termofile de acrire

-monitorizare parametrii de mediu

PCC3

Temp: 110 0Ct1: 20 mint2: 30 mint3: 20 min

Operatortratamenttermic/maistru

Control vizual alparametrilor demăsură aiprocesului depasteurizare

La fiecare şarjă severificătemperatura şitimpii depasteurizare prinvizualizare şi prinînregistrări

Reglajeechipament;Respingere de lalivrare; Analizedelaboratorpentruproduse;

Instrucţiuni deoperareInstrucţiuni decontrol.

Şef secţie/maistru

Concluzii

Acest sistem trebuie permanent promovat pe plan naţional şi internaţional, iar în

unele ţări agenţiile de control a alimentelor îl încurajează în industria alimentară,

incluzând atât importatorii cât şi exportatorii să utilizeze sistemele bazate pe HACCP

pentru asigurarea protecţiei alimentare.

Beneficiile HACCP

19

Integrarea procedurilor moderne ale analizei de risc şi conceptului de prevenire

sub aspectul protecţiei sănătăţii consumatorului în sistemul de management existent

O mai mare siguranţă a produsului şi riscuri scăzute la garantarea produsului

Îmbunătăţirea semnificativă a comunicării şi creşterea nivelului de încredere între

clienţi, furnizori şi autorităţile de supraveghere

Analiza sistematică, derularea unor procese sigure şi eficiente în sensul siguranţei

produselor alimentare şi direcţionarea proceselor pentru identificarea potenţialelor riscuri

referitoare la igienă care pot periclita sănătatea consumatorului

Prevenirea problemelor care pot apărea referitor la garantarea  produselor

Ajută firmele din industria alimentară să devină competitive pe piaţa

internaţională

Diminuează barierele comerţului internaţional

Bibliografie

1. Elena Bacheş, Stela Băbiceanu, Cornelia Manea, I. Florescu TEHNOLOGIA

PRODUSELOR HIPOCALORICE DIN FRUCTE, Redacţia de propagandă tehnica

agricolă

2. Banu C. (coord) - Manualul inginerului de industria alimentara, Bucuresti, Ed.

Tehnica, 2002

20

3. Scorei R., Mitruţ M., Scorei V., Tătar D., Petrişor I., Olteanu I., Cimpoiaşu V. -

HACCP- Ghid practic pentru industria agro-alimentară. Editura Aius, Craiova,

1998.

21