Programul Psihocorectional de Pofilaxie a Dependentilor de Droguri

7/23/2019 Programul Psihocorectional de Pofilaxie a Dependentilor de Droguri

http://slidepdf.com/reader/full/programul-psihocorectional-de-pofilaxie-a-dependentilor-de-droguri 1/11

Prevenirea formării de droguri psiho.

Cea mai mare efect este realizat cu participarea voluntară a adolescen ilor în acest atelier. Plumbț

(pentru aceasta este obligatorie ZPP certificat "Catharsis") pot utiliza diferite motiva ii.ț

De formare este proiectat pentru ! cursuri de electivă care durează între două ore academicefrecven a de a de ine nu mai mult de doua ori pe saptamana. Dimensiunea optimă a #$%ț ț

persoane.

Prima lec ie.ț

& minute $ familiaritate.

'acilitatorul întreabă fiecare participant pe o foaie separată de hrtie pentru a răspunde la de !ori la întrebarea "Cine sunt eu*". 'iecare răspuns poate fi sub forma unui singur cuvnt sau ofrază. După aceea fiecare participant cite te cu voce tare lista lor. +cest e,erci iu dureazăș ț

apro,imativ & de minute i ia stres interpersonale crearea unui mediu de lucru.ș

-! de minute $ întrebări generale.

eading de /umătate spune ce psihologia. 0n formă de "întrebări i răspunsuri" a avut loc oș

dezbatere. 1elevă atitudinea generală a psihologiei ca stiinta practică.2 aten ie deosebită ar trebui acordată la normele de conduită cu privire la activită ileț ț

psihologice păstrarea confiden ialită ii atitudinea plin de tact fa ă de gndurile i sentimenteleț ț ț ș

de o altă persoană etc iderul ar trebui să ne amintim că adolescentii tind să abuzeze desentimentele celorlalti.

Participan ii vor învă a lec iile pe care psihologia $ tiin a care studiază psihicul uman. 0nț ț ț ș ț

psihologie greacă înseamnă " tiin ă a sufletului." Deoarece sufletul omului să în eleagă sfr itulș ț ț ș

nimeni nu a putut apoi Psihologie î i propune să e,ploreze sentimentele ideile gndurileș

aspira iile dorin ele sunt familiare pentru fiecare om în func ie de propria sa e,perienta. Deț ț ț

psihicul includ interesele i abilită ile persoanei temperamentul i caracterul său.ș ț ș

. 3storia de dezvoltare a tiin ei psihologice i a dezvoltării sale este după cum urmeazăș ț ș

2amenii au început să se gndească la e,isten a unui anumit spiritualitate care ghideazăț

comportamentul lor într$o perioadă foarte îndepărtate preistorice.4. Prima teorie invocat pentru a e,plica comportamentul include factori care sunt e,terneindividului "umbra" găsit în corp i l$au lăsat după moarte zeii care au fost considerateș

responsabile pentru ac iunile de oameni. 5rebuie să spun că marea ma/oritate a popula iei înț ț

timpul nostru crede în principiul supranatural. 5rebuie men ionat faptul că nu este ignorant fa ăț ț

de popula ie iar din ea crede atunci e,istă unele motive necunoscute pentru tiin ă.ț ș ț-. 'ilosofii antici greci în special +ristotel invocat ideea e,isten ei sufletului în unire cu trupulț

i controlează gndurile i sentimentele care se bazează pe e,perien a acumulată în cursul vie ii.ș ș ț ț

6. 'ilozofii din 7vul 8ediu care nu are date noi nu ar putea avansa studiul psihicului. 9umai însecolul :;33 datorită teoriei carteziene în curs de dezvoltare moderne Da piesa ta pentru a umple cei trei membri ai grupului (de preferin ă prieteni) fiecare dintre eleț

umplut cu cinci coloane (prin chestionar nu ar trebui să vadă ce este scris despre el de prieteniisăi).

Cincisprezece minute mai trziu foile sunt returnate proprietarilor care au completat acelea iș

cinci coloane dar din punctul lor de vedere. +stfel numărul total de persoane care iau parte lachestionar va fi de patru (împreună cu o serie de frunze).



& minute $ o e,plica ie.ț

<rmătoarele & minute din care participantii e,plica ce este un "rezumat" (rezumat al lec iilorț

învă ate informa iilor disponibile). Participan ii sunt invita i să scrie un rezumat al imaginii deț ț ț ț

sine în func ie de percep ia altor oameni i să încerce să e,plice motivul pentru asemănările iț ț ș ș

deosebirile.

4& minute $ discu ii.ț

1elua scris i discu ii de grup provoacă asemănările i deosebirile de păreri asupra "interior" iș ț ș ș

de la sesiunea finală a luat 4& de minute.

Două clase.

4! de minute $ discu ii.ț

5imp de 4! minute conducnd e,plică esen a de dependenta. După care invită participan ii săț ț

facă o hotărre cu privire la această problemă. 2piniile e,primate în modul cel mai liber ișdeschis. Pentru a ob ine un ra ionament suficient de onest oferit să vorbească despre dependentaț ț

în raport cu alte persoane.

8aterialul de referin ă pentru plumb.ț

Principala sarcină a condus $ pentru a descoperi profunzimea argumentelor de fiecare parte laacest subiect i marca de pe o bucată de nivelul de apro,imativ.ș

De e,emplu Peter $ evel 4= 3vanov $ -= >oi?o $ i a a mai departe +poi gazdă determinăș ș

puncta/ul mediu pentru întregul grup este necesar să selecta i profila,ia psiho. Dacă puncta/ulț

mediu este de prevenirea începe cu un nivel de tehnician 4 în cazul în care scorul este 4respectiv cu al treilea nivel. 0n cazul în care într$o discu ie de grup cu privire la droguriț

beneficiile lor "la nivelul sistemului nervos" rezolvare a problemelor ;ia a e prea "avansate" iț ș

grave prevenirea trebuie să înceapă ct treilea nivel ci un set mare de psiho propuse.

Conduce grupul nu dezvăluie sensul de numărare i de punctele de a teptare. 0n caz contrar unș ș

comportament tipic adolescent antagonice.

0n diagnosticul de predispozi ie la medicamente este important de a găsi un punct de vedere peț

această temă adolescent să în eleagă ceea ce sunt informa iile privind nivelul de logică i credin ăț ț ș ț

(aviz) de pe acest. <n astfel de diagnostic este în forma unei conversa ii cu un adolescent atuncițcnd a detectat o valoare pentru temele 5een de droguri. >azat pe acest lucru e,istă trei grupuride risc scăzut moderat de dispunere cel mai probabil.

& minute $ o dezbatere. 3nstruc iuni. 7,erci iu constă din trei etape. Psihologul ofera participantilor stau într$un cerc deț ț

discu ii cu subgrupuri lor mai stabilite.ț

. @unt invita i să ia în considerare din care două atitudini credin e opinii acestea au scăzut înț ț

ultimii ani. De e,emplu "am folosit să cred în prietenie la" mormnt " i nu acum dezamăgit"ș

sau "7u cred sincer că toată lumea crede ca mine dar se pare că sunt tot att de diferite."

8embrii grupului pe rnd î i e,primă e,perien a lor de monitorizare. 'acilitatorul cereș ț



participan ilor să$ i împărtă ească impresiile lor de ceea ce a auzit în curs de dezvoltare oț ș ș

discu ie scurtă folosind întrebarea motiva ional "a meritat sa renunte la aceste instala ii vitale*"ț ț ț

0n continuare participan ii ar trebui să fi făcut una sau două plante din care acestea suntț

susceptibile de a da în viitorul apropiat. 2p iuni "9u te mai gndi că Discoteca $ singuraț

modalitate de a se întlni cu o fată" "Dă$te de căutare pentru Prince" etc'acilitatorul cere participan ilor să$ i împărtă ească impresiile lor de ceea ce a auzit în curs deț ș ș

dezvoltare o discu ie scurtă folosind întrebarea motiva ional "Ce are să se întmple sau ce arț țtrebui să se întmple la aceste setări le$a i salvat*"ț

Arup au fost întreba i despre cuno tin ele lor de psihologie de adul i de zi cu zi. Participan ii suntț ș ț ț ț

invita i să sugereze orice grad de probabilitate "Din ceea ce intern atitudini opinii oameniiț

refuză să crească mai în vrstă care trăiesc în cele din urmă matură i imbatranire*" Discutareaș

în continuare a diferen ei dintre vederea organizată de via ă i de faptul că instala ia poate fi laț ț ș ț

fel de a a/uta viata si distruge$l. Psihologul a cerut să dea e,emple de astfel de instala ii precumț

i cazurile în care acestea sunt în schimbare.ș

;orbe te de conducere la adolescen ii despre posibilitatea unor modificări naturale înș ț

convingerile lor în via ă. Concluzia rezonabilă este că în anumite circumstan e credin ele peț ț țcare le$au devenit cale de disparitie vor fi noi.

'ire te psihologul vorbe te despre importan a de protec ie a proprietă ii lor în cazul în care înș ș ț ț ț

mod obiectiv semnificative pentru individ. +poi se va lua în mod voluntar responsabilitatea pentru propriul destin de ce nu toată lumea. +poi pute i aduce la cuno tin a o povesteț ș ț

metaforică.

@ecretul unei camere interzisă.

+Baz ... a fost un prieten i slu/itor al DestroBer mare cuceritor 8ahmud al idolilor monarhul aș

igii anseatice. 7l a venit prima dată la instan a de /udecată ca un servitor cer etor darț ș

8ahmud l$au facut consilier al acestuia i prieten. 1estul instan ei sim it gelos de +Baz i urmăritș ț ț ș

fiecare mi care care inten ionează să$l prindă în unele abateri i astfel discreditat în ochiiș ț ș

Domnului.

După ce au a/uns la 8ahmoud gelos i a spus "<mbra lui Dumnezeu pe pămnt @ă ti i căș ș ț

suntem neobosit i ca întotdeauna uitam cu atentie +Baz slave. +cum trebuie să vă informez căș

în fiecare zi +Baz este o cameră mică în cazul în care nimeni nu permis. 0 i petrece ceva timpș

acolo i apoi se duce la propriul apartament 9e temem că acest obicei poate fi asociată cu unș

mister penală.. Poate acesta este conectat cu conspiratorii chiar i cei care au planuri pentru via aș ț

de 8a/estate* " Pentru o lungă perioadă de timp a refuzat să aud nimic împotriva lui 8ahmoud+Baz. Cu toate acestea misterul cameră încuiată nu a venit din capul lui i el a decis să întrebș

despre toate +Baz. zi din via a lui pnă la "moarte". 7l are de spus ceea ce ar fi gndul ultimul său înainte de aț

muri ...

7fectuează rolul unui psiholog să urmeze narativ a oferit un "client". 7l trebuie să se întoarcă înmod constant "de pe teren" naratorul în cazul în care el începe să compună pove ti în mod clarș

nerealiste. De e,emplu "clientul" pot spune "am de gnd să călătorească în /urul valorii delumea" "Psihologul" 5rebuie să$l corecteze "Cum ia bani pentru asta 2feri i adevărat să$miț

spui*" 'acilitatorul trebuie să dea "psiholog" că nu ar trebui să dea "client" prea mult să văface i gri/i. 7l trebuie să încerce să traducă un piese de glumă cele mai dramatice ale pove tii nuț ș

să$l întrzie aminti i$vă că aceasta este doar un /oc.ț



+tunci cnd sa încheiat ocupa ia i toate a ezat într$un cerc conducnd fără e,plica ii cite teț ș ș ț ș

povestea metaforic ... 7ste raportat că odată ce un cer etor oprit 7mir pe stradă. 7l a spus $ Cumș

îndrăzne ti micu ule să întrerupă mi carea de master lor* Dervi a răspuns $ ;rei să fii regeș ț ș ș

dacă nu se poate umple ?ash?ul meu (cer etorie castron)* 7l a întins paharul lui i emirul aș ș

obligat$o plină cu aur.

Dar de îndată ce a devenit evident că vasul este umplut cu monede de aur au dispărut brusc iarvasul este gol din nou.

+gen i adus sac de aur pentru sac i castron izbitoare devorat toate monedele. $ @tai a a $ @trigăț ș ș

regele. $ +cest magician gole te vistieria meleș

Pentru tine am golit vistieria tale $ a spus Dervish $ i pentru al ii am ilustra doar adevarul ...ș ț

Care adevăr* $ 0ntrebat 7mir.

+devărul este aceasta un castron $ l dore te i aur $ ceea ce este dat omului. <ite a mncat unș ș

castron de aproape toate avere dar este încă o mare de nucă de cocos deco/ite care nu a luat peaur nici măsura în care ... Dacă dori i să$ i intensifice în acest cupa $ dervi continuare $ te vaț ș ș

mnca prea. Cum ar putea atunci apoi emir comporta ca i cum ar avea vreo valoare* ..ș+poi gazda oferă pentru a dispersa un grup fără o discu ie generală a rezultatelor.ț

Patra clasă.! minute $ discu ii.ț

eading timp de ! minute pentru a asculta opinii ale participan ilor la edin a precedentă. 9u auț ș ț

nici un gnd* Dezbaterea dacă acestea sunt cu cineva e,perien ele lor sentimentele i gndurileț ș

cu privire la lec iile trecutului* +poi gazda trebuie să se gndească despre "magie" mesa/ul aț

în elep ilor antici i cite te poveste metaforica "De ce umed $ uscat nu*".ț ț ș ș

De ce umed $ uscat nu*

De mii de ani a a cum a devenit cunoscut oameni de toate profesorilor sufi (inteleptii) Ehidrș

rătăcit pe pămnt în căutarea pentru cei care ar fi putut să înve e. +tunci cnd el găse te oț ș

ucenici potrivite le$a dat cunoa terea +devărului i diverse arte utile. Dar la fel de des ca acestaș ș

introduce o cunoa tere nouă acesta este distorsionat i utilizat în mod abuziv.ș ș

prezen i aici nu este încă gata însă bine cunoscut astfel cum este al i oameni cred* "ț ț

0n această etapă utilizarea de psiho$opre te afectează personal de stabilizare profunda (a treia)ș

nivel. 0n cazul în care grupul a constatat diagnosticul predispozi ie destul de probabil laț

dependenta scena este completată PsBchotechnics "@chimbarea 3storia personală" "@chimbarea

pe etichetă" "prosti".5ehnica "@chimbarea de$a lungul etichetele" este descrisă în clasa a noua.

5ehnica "@chimbarea istoriei personale".

3nstruc iuni. +dresndu$se grupului psiholog spune "5o i dintre voi trebuie să fi auzit că oț ț

persoană înainte de moartea toată via a" mu te "în fa a ochilor săi. +cum imagina i$vă că aceastăț ș ț ț

imagine este înregistrată pe orice suport cum ar fi de film înfă urată într$un rulou capul nostru.ș

8ai mult inregistrata pe film nu numai evenimentele trecute dar de asemenea viitoare estimate(previzionat). 'iecare cadru din acest film surprinde un anumit eveniment am pus deoparte timp

de înregistrare. a a cum ar trebui să fie în film are o serie de imagini si audio. 5o i participan iiș ț țlungimea filmului va fi diferit. Depinde de densitatea datelor stocate pe fiecare sec iune aț

filmului.



+cum cere participan ilor să se împartă în perechi în care una dintre păr i ar putea /uca rolul deț ț

psiholog iar cealaltă $ client. 5imp de e,ercitiu -! de minute apoi comuta rolurile. 5imp total deo oră. "

Fucat rolul psihologului oferă un "client" să stea în mi/locul camerei "scoate" o rolă de film din

cap i a vedea cum el în opinia sa se va desfasura in spatiu (op iunile de loca ie în spa iul poateș ț ț țfi complet diferit i anume nu neapărat linii drepte).ș

+/uta "clientul" în cazul în care este dificil de imaginat în următoarele întrebări Crede i că înț

ceea ce prive te cazul în care stai în cazul în care acesta va fi începutul filmului de e,empluș

trecutul tău* 0n cazul în care este dificil să ne imaginăm te poate min i.ț

Dar unde i cum pentru a localiza sfr itul filmului viitorul tău* 0n cazul în care este real tău*ș ș

"Psiholog" cererile proiectate pe podea punctele corespunzătoare la trecutul prezentul i viitorulș

"clientului". +ceste puncte pentru o mai bună orientare marcate pe podea cu orice etichete.Conecta i puncte pe podea într$o linie avem un fel de linie de timp a "clientului".ț

"Psihologul" oferta "client" cred că a introducerii pe linie de timp a evenimentelor de via ă. 5o iț ț

s$au umplut cu minciuni pe segmentul din trecut pnă în prezent i toate instrumentele viitoare $ș

în intervalul de la prezent la viitor.

"Psiholog" trebuie să se gndească la cteva gnduri distructive credinte dorinta inconstientaceea ce împiedică "client" în via ă el cere clientului să se concentreze asupra senzatiilorț

corporale care înso esc această dorin ă sau o memorie i pe ct posibil să le intensifice eiț ț ș

vzhivshis .

"Psihologul" ia "client" în bra trebuie să treacă prin timp spre trecut. 3n timpul calatorieiț

"clientul" sunt invita i să găsească un punct în spa iu pe linia de timp în cazul în care el pentruț ț

prima dată în via a lui nu a fost caț

5e prind vederea tipi atractive (fete). tii ce el (ea) poate fi interesat de tine. 5u vii si spui ...Ș

Prietenul tău te$a adus la o companie necunoscută fără a$ i spun. 5u$l reprezinte ...ț

<n tnăr stnd în spatele tău în teatru care vă împiedică să zgomote puternice. 5e referi la ea ...

Proiectul de lege pentru repararea ceasului pentru un sfert mai mare dect evaluarea ini ială. 5uț

aplică la eful serviciului de ...ș

Cinele vecinului tau este dependent de eticheta col de u a apartamentului. +i mers pe /os pnăț ș

la un vecin i să spună ...ș

0n cafenea ai servit friptura ars. +i spus chelnerului ...

<n prieten vă solicită să$i împrumute ma ina i vă considerăm că este un ofer prost. @pune$iș ș ș

tu ...<n prieten vă aduce în confuzie prin a spune pove ti în compania dumneavoastră. 5u$l reprezinteș

...

+l ii iau banii i păstrează uitnd să se întoarcă. 5u$l reprezinte ...ț șPrintre prietenii te convingă să bea dar nu vrei. @unte i responsabil ...ț

Prietenii tăi constiinta pentru ceea ce nu vrei să mergi cu ei. @unte i responsabil ...ț



7fectuarea rolul de "actor" în situa ii ipotetice propuse pentru a demonstra răspunsuri nesigureț

încrezători i agresiv. De e,emplu propunerea de a merge la un răspuns club de noapte incertăș

pot fi ";ă mul umesc pentru invita ie mi$ar plăcea dar situa ia mea tii" sigur $ "+stăzi amț ț ț ș

alte lucruri de făcut" agresiv $ "+m spus de/a că 7u nu va merge i nu mă face să repet aceastăș

frază de două ori " "Directorul" (restul grupului) ar trebui să fie monitoriza i cu aten ie pentruț ț

non$verbală proces înso it de declara ia "actorul" (postura tonul de gesturi mouse$ului privireaț ț

intona ia viteza de vorbire etc).ț

După primul răspuns "actorul" (să zicem nesigur) "directori" încep să se a/usteze elementelenon$verbale pentru a răspunde tuturor parametrilor reflectă incertitudinea. Permis să se apropieschimba postura postura vorbesc despre ceea ce este intona ia gesturi mai bine să înso eascăț ț

răspunsul. Deci repet atta timp ct "actorul" nu este plauzibil de a învă a să vorbească. +cela iț ș

lucru este făcut cu c iva răspunsuri încrezători i agresiv.ț ș

5oată lumea ar trebui să viziteze actorul. Dacă grupul este mic e bine că toată lumea /ucat dedouă sau trei situa ii.ț

Procedura a acestei tehnici dezvoltă abilită ile de respingere con tientă de propuneri deț șmanipulare i apărarea decizia sa.ș

'acilitatorul întreabă fiecare la rndul său portretiza emo ie. 0ntregul grup monitorizeazăț

calitatea de performan ă corectează dacă este necesar. ider emo ie numele sau starea deț ț

partidul lor prezinta prin intermediul corpului i sunete. +r putea fi furieș

modificări fiziologice în organism de a nu observa că este imposibil. 0ncepe i căutarea pentruț

mi/loacele de mntuire i vindecare dar de/a pierdut ...ș

$ <neori dependenti sim ind inutilitatea în continuare via a încercnd să dea na tere la urma iț ț ș ș

"+cel ceva în spatele să plece ..." Dar ei se confruntă cu un test chiar mai groaznic cel maiadesea dependente de droguri parintii se nasc copii cu handicap.

$ 0n scopul de a prote/a tinerii de influen a adep ilor "moderată" utilizarea de droguri ar trebuiț ț

să$i familiarizeze cu astfel de argumente. +stfel de$a lungul dependent propagă credin a căț

"u oare" droguri nu sunt dependenta de a le că deteriorare a organismului la anumite substan eș ț

to,ice (alcool tutun vaporii de benzină adeziv etc) este mai înainte dect pe o singură dedroguri accesorii. 0n acest fapt dependenta de droguri sau tacut dimpotrivă este o masă dee,emple de succes presupune disaccustoming de droguri @tatistici " i în cuno tin ă de" oameniș ș ț

după cum pute i opri nar?oveschestv consumatoare. De multe ori atunci cnd se referă la diverseț

companii de publicitate i centre care garantează libertatea de dependenta. 3luzia att de inspiratș

de usurinta de a scăpa de boala slăbe te bariera psihologică de a dorin a de a încerca un drog.ș ț

Drogurile sunt scumpe astfel înct acestea încearcă să se răspndească în rndul copiilor de părin i boga i. Dar actul de a lua medicamente "tineret de aur" este un model atractiv pentru al iț ț ț

tineri.

8etode utilizate pentru a fi ata at la medicamenteș

$ De droguri se confruntă întotdeauna importante grupuri financiare i penale transcontinentale.ș

Cu toate acestea tinerii de multe ori de$a face cu faptul că roznichnBmitorgovtsami revanzarea"po iune" s$au samizarabatBvaBut la "doza".ț

$ Comercian ii cu amănuntul mai mari să creeze condi iile în care comercian ii cu amănuntul potț ț ț

vinde ct mai multe produse diverse cluburi de noapte i discoteci în cazul în careșmedicamentele sunt oferite ca un mi/loc de a scapa de stres pentru a fi eliberat pentru a realizaraport u or cu se,ul opus etc precum i diferite festivaluri de bere vin i etc (op mai u or să$iș ș ș ș



convingă pe oameni să ia un test de droguri pe sub prete,tul "mare e,traordinare") sectă centrede medita ie în cazul în care medicamentul este propusă ca un mi/loc de e,tindere a limitelor deț

percep ie i de omul de lider într$o lume necunoscută.ț ș

$ Cele mai multe medicamente ofera tinerilor i ca un mi/loc de a scuti de stres sever psihofiziceș

(de stres oboseala de stat inconstienta nevrotic asociat cu un comple, de inferioritate).

$ Ca un mi/loc de îmbogă ire prin răspndirea de droguri dar nu$l consuma. 0n acest cazțdistribuitorul tenta beneficiu financiar de posibilitatea de a învă a cum să manipuleze psihologicț

"lohami" care pot fi utile mai tarziu in viata munca în folosul societă ii $ să$l îndepărteze deț

persoane nedorite. (2 motiva ie similară practicate în organiza iile e,tremiste.)ț ț

& minute $ o pauză.

4! minute $ un /oc situa ională.ț

%a clasa.

! minute $ discu ii.ț

Prezentatorul dă e,emple de ac iuni nepotrivite omului comise într$o stare psihologică negativăț

i e,plică modul în care membrii clasei va fi capabil de a a/uta alte persoane pentru a trage oș

astfel de condi ie.ț

5ehnica "Confruntarea cu disconfort" $ 6& de minute.

3nstruc iuni. 8oderatorul solicită grupului să se împartă în perechi. <n /oaca rolul unui psihologț

celălalt $ client. Plumb se concentrează pe comportamentele care sunt bazate pe evenimentenegative ale trecutului. a e,erci iu alocate 4! de minute apoi grupul discută impresiile lor.ț

Fucat rolul psihologului oferă un "client" sa se gandeasca la o senza ie neplăcută cauza care elț

tie i starea sa în pozi ia corespunzătoare cum ar fiș ș ț

+ a cum reclamantele nu ac ionează de clasă e,primndu$ i la cererea e,aminatorului oriceș ț ș

stare emotionala. +tunci cnd "clientul" înregistrată artificială prezintă el este rugat să meargăla propriul lor trecut i de a găsi situa ia în care el a fost prima dată în via a mea a avut astfel deș ț ț

e,perien e. De îndată ce "clientul" să$ i amintească situa ia el este rugat să se întoarcă. 0ntrebatț ș ț

întrebarea "Ce este nou este dat de tine" de călătorie " pentru a în elege starea sa actualăț

negativă ;ei continua să se bazeze pe acest eveniment trecut care sa te simti inconfortabil*"7fectuează rolul unui client ar trebui să fie posibilă e,ecute fidel instruc iunile "psiholog". Cndț

călători i în trecut să rămnă calm nu tulpina de memorie pentru a evenimentul dorit sinețsuprafa ă.ț

Procedura prevede efectuate de con tientizare i regndirea situa ii de via ă care provoacă stareș ș ț ț

psihologică negativă.

& minute $ o pauză.

După pauză membrii de frunte ai grupului cerut să se amintească orice probleme în via ă careț

sunt rezolvate cu rsete. +cesta oferă o melodie pentru următorul e,erci iu ascultă o povesteț

metaforică "zhesufB."

zhesufB.



<n profesor a fost sufi e,plica elevilor sai astfel cum a fost revelat lzhesufB "+cest@ufit a trimis unul dintre ucenicii ui să$l slu/ească. 7lev rundă ceas servit impostor îmbucurător el în fiecare detaliu. 0n final toată lumea a început să vadă ct de în elător ca aceste favoruri iș ș

oamenii au început să$l părăsească pnă cnd a fost lăsat singur. "

<nul dintre ucenicii$a zis "Ce idee minunată voi merge i de a face acela i lucru".ș ș

7l a mers să se uite lzhesvBatogo l$au găsit i a devenit discipolul lui. 5rei ani mai trziu gra ieș țeforturilor sale i lzhesvBatomu mare devo iune în /urul lor s$au adunat sute de fani.ș ț

3dol nebun lider.

+ fost odată un lider crud ignorant de 7st$idolatru. După ce a /uratcă dacă idolul său personal îi va da un avanta/ în via ă el va prinde primele trei persoane pe /osț

trecut cetatea i le$a pus la idolatrii.ș

+tunci cnd dorin a de lider a fost e,ecutat el a trimis imediat solda i de pe drum a a că l$auț ț ș

adus prima din cele trei persoane care se va întruni. @a întmplat ca trei au fost salvie @eid (un

descendent al Profetului 8uhammad) i prostituată.ș

+runcndu$i în fa a idolului le$a spus liderul de /urămntul său i le$a ordonat să se roageț ș

pentru un idol.

2mul în elept a spus "+ceastă situa ie se va potrivi fără îndoială de for ă ma/oră 7,istă multeț ț ț

e,emple de oameni în situa ii similare pretinznd că pentru a schimba convingerile fără a seț

impune pe sine obligatii morale.". Deci el a făcut ceea ce era necesar de la el $ arcul la un idol.

@eid atunci cnd rndul său a venit el a spus "Ca un om foarte sigur pe al cărui vene curgesngele Profet sfnt eu pot face lucruri pe care în sine curate de orice ac iune astfel înct nuț

e,istă nici un obstacol în calea faptului că am făcut acest lucru în conformitate cu acest om. " iȘ

a plecat la idolul.

Prostituată a spus ";ai nu am nici o educa ie nici de avanta/e speciale a a că voi fi capabil săț ș

citească chiar idolul arată ce ai face cu mine sau a făcut ..." +ceste cuvinte împră tiate dintr$oș

dată eclipsa lider ignorant. 7l a realizat ipocrizia salvie i @eid i a ordonat să taie capetele lor iș ș ș

prostituate au fost elibera i ...ț

5ehnica "percep ie 1PA interse,ual" $ -& de minute.ț

3nstruc iuni. 7,ercitiul este împăr it în două etape modelarea i feedbac?$ul dorit de cercetareț ț ș prin modelare rol.

Procedura prevede perceperea de inginerie de pace interioară i atitudinea de se, opus laș

momentul comunicării (dating).

Din grupul invitat doi membri de se,e diferite. 7i sunt invita i să /oace scena intalniri.ț

a început tnărul a propus să organizeze o situa ie virtual în care ar fi convenabil pentru oț

femeie. 7l instruie te fata ca ea ar trebui să se comporte în această situa ie. @cena următoare esteș ț

/ucat.

+tunci situa ia se schimbă. De/a ea creează o situa ie virtuală în care ea ar dori să îndeplinească $ț ț

o datare ini iativă a venit de ea. 7a instruie te tnărul cum trebuie să se comporte.ț ș



0n a doua etapă oferă aceia i participan i de conducere pentru a reda scene acelea i peș ț ș

"organisme" comutator. 5ipul va /uca fată i fata $ tip.ș

+cesta are loc în formă de prelegeri i dezbateri pe tema iubirii. 'acilitatorul e,plică modul înș

care să evalueze nivelul rela iilor dintre oameni. Clasele sunt de inute pe tehnica "3ubire".ț ț

5ehnica "3ubire".

5ehnica de tratament este o prelegere privind rela iile se,uale (cu percep ia psihologică a pozi ieiț ț ț

fiecăruia dintre parteneri). Cunoa terea faza principală a rela iei se,uale oferă calm la ei.ș ț

3nstruc iuni. +dolescentii interesat nu numai psihologia generală psihologia i a rela iilorț ș ț

se,uale. Declara ia eading online a faptelor descrie observa iile de adul i se,ual comportamentț ț ț

orientat pentru adolescenti. De obicei acestea sunt la fiecare zburli de altă natură care toatălumea tie toată lumea i poate dar în realitate nu este a a.ș ș ș

+dolescentii de obicei nu în eleg că satisfac ia deplină a se,ului ei vor primi doar mai trziu înț ț

via ă i acum $ un fel de "interes din sport" cauzată de o furtună hormonală ...ț ș

7i bine să$i spun tinerilor $ nu edificatoare i "gen" e,punerea faptelor $ despre pericolele deș

boli cu transmitere se,uala comple,itatea i costul ridicat al tratamentului. Crede$mă uneoriș

este suficient pentru a apela costul de medicamente pentru starea de spirit în sala de clasă s$auschimbat dramatic. 7ste recomandabil să se dea adresa i clinici 35@ de telefon în cazul în careș

bolile anonime de diagnostic.

5rimite i adolescenti pentru a asculta o prelegere pe băie ii i fetele nu au. 8ai bine dacă publiculț ț ș

de colegii de clasă.

'acilitatorul prezintă un e,emplu de etape logice niveluri de dragoste a tinerilor pentru aidentifica gravitatea rela iei lor.ț

$ 9ivelul de mediul e,tern. 8arca i doar pentru el însu i obiectul (lui ei) observa ii dar nuț ș ț

reac ionează la ea. Pute i selecta doar din mul ime.ț ț ț

$ 9ivelul de comportament. 5u nu sunt doar cineva care iese în eviden ă printre altele ci lui (ei)ț

apari ia răspunde într$un fel (zmbet salut timid etc).ț

$ 9ivelul de capacitate. +i o cauza comuna vă a/ută obiect de aten ie în unele dintre problemeleț

sale afaceri etc$ 9ivelul de valori i credin e. 0ncepi să plac aceleasi lucruri ve i găsi credin e asemănătoare iș ț ț ț ș

puncte de vedere privind viata. +i un sentiment puternic că aceasta este persoana care te intelege

si cu care poti vorbi despre orice.$ 9ivelul de identitate. +fectiune născut unul pentru celălalt. ;ă trateze ca obiect o parteinseparabilă a sensului vie ii. 9u te gnde ti la viitorul tău legndu$l cu obiectul aten ieiț ș ț

dumneavoastră.

8oderatorul solicită grupului pentru a determina la ce nivel al rela iilor este prietenia lor unul cuț

celălalt* Dacă e,istă dispu i să spun despre nivelul de relatie cu acea persoana pe care le înș

opinia lor iubesc lăsa i$l să sus in.ț ț

Arupul a propus sec iuni de trei. 1olurile sunt după cum urmează două "psihologi" i unț ș

"client". Pe întregul e,erci iu este dat 6& de minute. Fucat rolul unui client aminte te o situa ieț ș ț

ceea ce îl face o impresie negativa. De e,emplu "Cnd văd pantofii necură ate am doar pentruțomul apare dezgust incontrolabil ..."



7fectuarea rolul de psihologi folosind intrebari de conducere în încercarea de a separa reac iaț

emo ională la imaginea necuratata pantofi pentru a descoperi "eticheta" "stnd" între imagine iț ș

reac ia ulterioară.ț

0ntrebările sunt "@i de unde ai luat acest om este dezgustător chiar dacă necură ate Ce fel deț

pantofi înseamnă pentru tine necură ate pantofi mereu a i avut o reac ie la ei**" Ca urmare aț ț ț

studiului a eviden iat o "scurtătură" care este asociat la om cu un pantof murdar. De e,empluț"Doar vulgar în gndurile i faptele oamenilor se permite să murdăria de pe pantofi" 9u trebuieș

sa viseze mai departe în cazul în care a făcut această credin ă 3mportant $ este iar în uneleț

situa ii poate dăuna.ț

După clarificarea valorilor "label" "psihologi" du$te la întlnire lăsnd lui "client" un pic deodihnă.

"Psihologii" selecta i cu aten ie i o nouă "@hortcut". 7l ar trebui să aibă mai multă for ă deț ț ș ț

adaptare în toate cazurile.

0n cele din urmă ei ochiul "client" i îi cer să reproducă imaginea de pantofi murdare pe om. 9ușda un "client" pentru a recupera i anume arată reac ia obi nuită ei "plug in" noi "etichetă" ".ș ț ș

pantofi murdare pe un om vorbind despre anga/amentul său ci pentru că $ lipsa de aten ie laț

detalii"

Dacă integrarea este efectuat corect i reac ia umană de a schimba forma de pantofi murdare.ș ț

0nainte de a $ dezgustat acum $ scuze. +cest lucru este răspunsul mai adecvat.

+poi noi trei a discuta rezultatele. Dupa aceasta comutator rolurile i repeta i e,erci iul attș ț ț

timp ct nu este a fost în rolul psihologului i client. a sfr itul e,erci iului grup stă într$un cercș ș ț

i împărtă i e,perien ele lor.ș ș ț

& minute $ o pauză.După pauză facilitatorul solicită grupului de /oc "magazin". @e /oacă "@hop" $ 6& de minute.@electa i "vnzător" cu un grup de suport media i li se atribuie un "cumpărător". Dacăț ș

"cumpărător" nu vrea să cumpere elementul propus "vnzător" cu un grup de suport formatgăse te "cumpărător" "etichetă" care a împiedicat$l pentru a obtine elementul propus.ș

";anzatorul" inventează o nouă benefic pentru el "eticheta" încearcă să$l seducă în"cumpărător" ...

După /ocul grupul discută cazurile de via a reală în cazul în care acestea s$au văzut utilizarea deț

"@chimbarea peste etichete."

Zecea clasă. Douăsprezece luni aidar +li a călătorit în est a vizitat >uhara i @amar?and i Caer$arifin iș ș ș

5a ?ent. Cnd sa întors în instan ă +mir 8ahmood o dată sa uitat la el i a spus $ @e poate veniș ț ș

prin anul viitor.

0n acel an aidar +li a făcut un pelerina/ la 8ecca. 7l a călătorit în 3ndia i Persia sa întlnit cuș

căr i rare a vizitat Dervish de mare înct timp. Cnd sa întors a declarat +mir 8ahmood $ț

+cum selecta i profesorilor i dacă el vă va duce înapoi într$un an.ț ș

Cnd i în acest an a fost tatăl fiului ei pregăti i să ia în instan a de /udecată i a găsit$o în eratș ț ț șla picioarele profesorilor. 2ricare ar fi tatăl meu a spus că fiul său nu au ascultat i nu sa mi cat.ș ș

$ +m petrecut att de mult timp i bani i acest tnăr nu a reu it încercare impuse pe el de 7mirș ș ș



8ahmoud $ a plns 3s?ander Ehan.

0ntre timp ziua în care tnărul a trebuit să apară la tribunal a trecut. +poi 8ahmud a spusînso itorii săi $ Pregateste$te pentru a vizita erat. 7,istă cineva care vreau să văd.ț

Cnd cavalcadă mers la 7mirul erat la muzica de trompetisti profesor +li aidar a luat mnalui. 7l l$au dus la locul sfnt i acolo au a teptat. Curnd 8ahmud i +Baz lui instan ă pantofiș ș ș ț

eliminarea a apărut într$un loc sfnt.$ +ici 8ahmoud $ a spus profesorul +li $ omul care a avut nimic cnd te$am vizitat dar acum ele cel care te cercetezi. 3a$o la consilieri acum el o merită ...

eading pregăte te o notă cu numele participan ilor răsucirea lor. +poi el se oferă să ia unaș ț

pentru fiecare notă. Pentru cine i cum nota a/uns a tinut un secret. Prezentatorul dă sarcinaș

pentru a scrie un mesa/ memorial pentru el al cărui nume este pe nota. 2dată ce mesa/ele suntscrise acestea se adaugă pnă la un anumit loc. 8esa/ele nu sunt semnate. +stfel destinatarii nuvor ti autorii lor. 8ic secret la sfr itul anului lec ii mai profundă i mai lungă amintesc atelierulș ș ț ș

său i a găsit con inutul mesa/elor pe adresa dvs. de ...ș ț

Prevenirea consumului de droguri ar trebui să vizeze în primul rnd păstrarea i men inereaș țatitudinile sănătoase personale. +cesta utilizează metode de corec ie e,perien a pozitivă a altorț ț

persoane inclusiv practicile spirituale i religioase metode de orientare men inerea stimei deș ț

sine i auto$suficien ă la un nivel ridicat.ș ț

Creierul uman pentru a face fa ă cu o cre tere la apro,imativ & de ani la sfr itul maturăriiț ș ș

lobilor frontali sale. 'unc ia principală a acestora $ controlul asupra propriilor lor activită iț ț

personale. 5oate adolescenti personale convingerile $ fle,ibil i în func ie de influen ă dinș ț ț

e,terior. Prin urmare ar trebui să lucreze cu speciali ti să fie în eleasă ca un program pe termenș ț

lung de ac iune care va oferi sus inere i dezvoltare a lumii lor interioare înainte de a merge laț ț ș

varsta adulta.

Programul Psihocorectional de Pofilaxie a Dependentilor de Droguri

Documents

Transcript of Programul Psihocorectional de Pofilaxie a Dependentilor de Droguri