Drogurile

Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”

Jenică Drăgan, Aproape totul depsre droguri, Ed. Militară, 1994, pg. 39;

Definiţie

Clasificare

Definiţie In urma cu 6000 de ani, sumerienii foloseau pentru

calmarea durerii extractul de mac, care continea opiu. Grecii beau lethe, bautura pe baza de mandrogora, planta care contine scopolamina, substanta care induce stari de uitare de sine si ameteala.

De la greci a ramas cuvantul narkotikos (care induce ameteala), folosit atat pentru extractul de mac cat si pentru bautura lethe.In limbajul contemporan cuvintele drog si narcotic sunt sinonime.Intre aliment,medicament si otrava, diferenta consta doar in concentratie.Alcaloizii sunt un exemplu: pot fi esente alimentare, medicamente(administrate sub forma de tincturi, extracte si substante pure) sau pot fi droguri.

Clasificarea generală a drogurilor

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC, se consideră în general cea mai adecvată fiind cea utilizată în practică de organismele ONU, preluată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel:≈ substanţe stimulente sau psihoanaleptice;≈ substanţe depresoare sau psiholeptice;≈ substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

1.Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:

– stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi creează o senzaţie de bine.

– stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2 Depresoarele sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

3 Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. De fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: canabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

• B. O altă clasificare a drogurilor este realizată în funcţie de originea produsului:

droguri naturale; droguri de semisinteză; droguri de sinteză (sintetice).

Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene.

Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.

C. În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestea se împart în două categorii:

substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina,barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale.

substanţe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină).

D. Un alt criteriu important de clasificare, îl constituie dependenţa generată (clasificare de ordin medical). În funcţie de aceasta, drogurile se împart în trei categorii:

droguri ce creează dependenţă fizică; droguri ce creează dependenţă psihică; droguri ce creeată dependenţă mixtă – din această

ultimă categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

E. Una dintre principalele clasificări este aceea statuată în dreptul internaţional conform căreia în funcţie de plasarea pe unul dintre cele două tablouri ale Convenţiei unice privind stupefiantele din anul 1961 şi respectiv patru tablouri din Convenţia privind substanţele psihotrope din anul 1971, drogurile se împart în stupefiante şi substanţe psihotrope.

O ABORDARE PSIHO-SOCIALA

Dacă definiţia dependenţei de droguri este încă sub semnul întrebării (dependenţă fizică vs dependenţă psihică, adicţie, sistem motivaţional bulversat, alegere conştientă vs mecanism învăţat ce operează mânat de un impuls inconştient, boală), totuşi clinicienii au căzut de acord că cel puţin trei dintre următoarele simptome trebuie să persiste timp de şase luni pentru stabilirea diagnosticului: dorinţă continuă, pierderea controlului, preocupare frecventă, continuare în ciuda consecinţelor negative, renunţare la activităţile sociale şi iritabilitate.

DEPENDENTA

În multe cazuri persoana dependentă îşi exprimă dorinţa sinceră de a nu mai lua drogul, însă de fiecare dată eşuează în menţinerea abstinenţei. Dependenţa este progresivă. Drogurile au efecte diferite. Tehnologia modernă permite astăzi descoperirea acţiunii fiecărui tip de drog asupra neuronilor şi receptorilor cerebrali şi mai ales asupra secreţiei de dopamină, care funcţionează ca o întărire pozitivă (cocaina). Modificările la nivelul acestui neurotransmiţător pot duce la atrofierea celulelor cerebrale sau la anormalităţi în circulaţia sângelui.

În funcţie de modul de administrare, drogurile au o acţiune rapidă, de la o oră (ingestie) până la câteva minute sau secunde (injectare intravenoasă). Comportamentul este greu de stăpânit. Începe întâi cu o ţigară, apoi încă una, continuăm cu o doză mică inhalată, apoi injectată, şi în final o supradoză, iar apoi moartea. Unele droguri produc adaptări fiziologice, astfel încât corpul nu funcţionează într-un mod obişnuit în absenţa lor.

UN DROG CA ORICARE ALTUL

Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui: cand ii furnizam altele diferite de cele naturale, il scurt-circuitam.

"Dependenta de substante psihoactive este o boala neurologica in toata puterea cuvantului, care afecteaza sistemul motivational al creierului". Drogurile reusesc sa se substituie anumitor substante chimice produse in mod natural de organismul uman, asa-numitele substante endogene, indispensabile pentru reglarea mecanismelor de supravietuire precum alimentatia sau reproducerea; intr-un creier sanatos, perceptia obiectului dorintei activeaza o secventa specifica, reglata tocmai de aceste substante endogene.

Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, fac acest proces sa se blocheze: placerea derivata din consumul lor este mult mai intensa fata de cea produsa de in mod normal de organism, astfel incat aceasta din urma este perceputa drept neglijabila. Nici ceilalti stimuli fiziologici precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati, singura necesitate devenind drogul. Iar creierul invata rapid sa aprecieze - si sa prefere -, acest soi de "scurtaturi" pe traseul obtinerii placerii.

Cum actioneaza de fapt drogurile? Pe langa faptul ca dau dependenta, care sunt exact consecintele lor asupra organismului uman? Si e adevarat ca distrug iremediabil neuronii? Iata cum functioneaza si unde te poate duce cautarea placerii artificiale.

"Toate substantele psihoactive actioneaza la nivel cerebral servindu-se de complicatul mecanism al placerii, care regleaza anumite activitati.

Cand comportamentul care provoaca placere este repetat, nivelurile de satisfactie se diminueaza: dupa patru portii, chiar si mancarea favorita devine indigesta; ceea ce nu se intampla insa si cu substantele psihotrope, pentru care dorinta (o stiu bine alcoolicii si fumatorii) nu se diminueaza niciodata. Si sfarseste prin a deveni obsesie si dependenta.

ADIO FOAME!

Abuzul, si in unele cazuri, chiar si o singura utilizare, produce dependenta si toleranta; pentru a obtine acelasi nivel al placerii resimtite anterior trebuie marita doza. Imediat dupa administrarea dozei, consumatorul se simte plin de energie, atent, vigilent. Senzatiile vizuale, auditive si tactile sunt amplificate, foamea, somnul si oboseala dispar. In functie de modalitatile administrarii, efectele dureaza pana la 30 minute: daca este fumata produce efecte mai intense, dar de o durata mai scurta fata de cele generate de inhalare. Cand consumul de cocaina este combinat cu cel de alcool, substanta se transforma, devenind si mai neurotoxica.

TOATE DROGURILE DIN LUME

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sunt substante psihoactive toate cele care, atunci cand sunt consumate, sunt capabile sa modifice echilibrul psiho-fizic al unui individ. Aceste substante actioneaza in creier asupra mecanismelor care in mod normal regleaza comportamentul, gandirea si motivatia. "Sunt cinci substante naturale din care provin toate celelalte:

alcoolul; cocaina; morfina/heroina; cannabisul; si nicotina.

Prin urmare, toate celelalte droguri, numite si droguri de sinteza (sau de autor), se limiteaza la imitarea efectelor si caracteristicilor acestora. Asa sunt de exemplu benzodiazepinele, utilizate in anumite medicamente antidepresive: imita actiunea alcoolului asupra creierului fara a produce si efectele pe care abuzul de alcool le exercita asupra ficatului.

Realizatori

‹ Ugran Ciprian‹ Laura Tiron

‹ Ungureanu Isabela‹ Carare Alexandra

‹ Ailenei Marian