MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL DE INFORMATICĂ DIN CHIŞINĂU

“APROBAT” DIRECTOR ADJUNCT

PE INSTRUIREA PRACTICĂ

P R O G R A M A

PRACTICII DE PRODUCŢIE

LA SPECIALITATEA " INFORMATICA "

(durata studiilor – 4 ani)

DISCUTATĂ ŞI APROBATĂ

LA ŞEDINŢA CATEDREI

DE INFORMATICĂ

CHIŞINĂU 2012

I. DISPOZIŢII GENERALE

Practica de stat conform planului de studii se efectuează în organizaţii, întreprinderi sau firme ce utilizează în lucrul lor de prelucrare a informaţiei diferite sisteme informatice la calculatoarele electronice personale.

Durata practicii de stat este de 6 săptămâni.

Sarcinile practicii de stat la informatică sânt:

1. Aplicarea integră în practică a cunoştinţelor teoretice ale disciplinelor de specialitate.

2. Însuşirea deprinderilor practice de exploatare a sistemelor informatice.

3. Căpătarea deprinderilor de a elabora un sistem informatic începând cu studiul obiectului şi terminând cu implementarea lui în producţie.

4. Elaborarea individuală a unui modul pentru sistemul informatic.

5. Acumularea procedeelor şi mijloacelor de programare noi, ce reduc termenii de implementare a unui sistem informatic.

6. Oformarea documentară şi descrierea sistemului informatic.

În organizaţie se numeşte un conducător de practică, care coordonează cu lucrul practicantului. De asemenea conducerea metodică a practicii de stat este efectuată şi de către catedra disciplinelor de informatică, nemijlocit prin conducătorul de practică de la colegiu.

În timpul practicii studentul este dator:

1. La început să studieze programa practicii, să-şi determine problemele ce le va studia, reeşind din pregătirea individuală şi sarcinile înaintate în faţa lui.

2. La timp şi calitativ să execute toate directivele şi sfaturile conducătorului practicii.

3. Să prelucreze literatura necesară îndeplinirii cu succes a programei practicii.

4. Să utilizeze calculatorul conform programei de practică, să respecte regulile de protecţie a informaţiei, de protejare a soft-ului faţă de programe-virus.

5. Să respecte regimul de lucru al întreprinderii.

2

II. DESFĂŞURAREA PRACTICII E STAT

În prima zi de practică studentul va face cunoştinţă cu structura organizatorică a întreprinderii(firmei), funcţiile şi serviciile oferite de biroul de informatică(programare sau proiectare a sistemelor informatice). În următoarele 3-5 zile practicantul va studia sistemul de calcul: caracteristicele tehnice ale calculatoarelor electronice, posibilităţile sistemului de operare. În acest timp practicantul va însuşi mediul de operare, principalele programe aplicative cu care se lucrează în organizaţia dată. Dacă în calitate de sistem de operare pentru calculatoare, organizaţia nu foloseşte WINDOWS, atunci practicantul va însuşi principalele comenzi (sau programe) de iniţiere a lucrului cu S.O., de manipulare cu fişierele, cu dispozitivele calculatorului, de lansare a programelor aplicative în sistemul respectiv. Principala sarcină a practicantului este ca el până la sfârşitul practicii să realizeze în mod independent un program funcţionabil.

În mod general variantele de îndeplinire a programei de practică pot fi: 1. Elaborarea unui modul pentru un sistem informatic(SI) ce se implementează la momentul efectuării practicii (în cadrul unui birou de proiectare). 2. Elaborarea sau modificarea unui modul pentru un SI ce se exploatează deja; 3. Elaborarea unui SI simplu ce va automatiza un careva proces de la locul practicii la propunerea conducătorului de practică sau la iniţiativa studentului, sau conform tematicii primită din colegiu. 4. Elaborarea unui site WEB pentru instituţia respectivă.

În cazul când studentul efectuează practica într-un birou de proiectare al sistemelor informatice, el va face cunoştinţă cu proiectul general şi proiectul de detaliu al sistemului informatic. La etapa proiectului general se va atrage o atenţie deosebită fazelor: de definire a obiectelor sistemului informatic, de studiere a documentelor de pe care se vor introduce datele, de formalizare a datelor de intrare, de proiectare a fluxului general al prelucrării datelor, de proiectare a bazei de date(BD). La etapa proiectului de detaliu studentul va participa la proiectarea structurii fişierelor BD, proiectarea relaţiilor dintre fişierele BD, proiectarea video-formelor pentru introducerea informaţiei şi a formelor de ieşire, corectarea şi căutarea în BD. Ca sarcină individuală practicantul va elabora şi implementa un modul concret al sistemului informatic(fie un set de forme pentru introducerea datelor în BD pentru un document concret, fie formarea unui document de ieşire, căutarea datelor din BD după careva criterii şi afişarea lor la ecran ş.a.). În cazul când studentul îndeplineşte practica într-un birou ce exploatează sisteme informatice el va analiza proiectul general şi de detaliu al unui sistem informatic ce se exploatează. La indicaţia conducătorului de practică pentru problema propusă automatizării va elabora un modul nou, ce va lărgi posibilităţile sistemului informatic, sau va modifica vre-un modul al sistemului dat pentru îmbunătăţirea performanţelor, sau înlăturarea greşelilor. Aceasta o va putea face în cazul când organizaţia deţine şi textele iniţiale ale modulelor sistemului informatic. În cazul îndeplinirii de către student a variantei a 3 a programei de practică, el cu concursul nemijlocit al conducătorului de practică va îndeplini fazele principale ale proiectelor general şi de detaliu, va implementa sistemul informatic şi va efectua exploatarea experimentală a sistemului. În cazul îndeplinirii de către student a variantei a 4-a, el va elabora un SI cu interfaţă WEB.

3

III. DAREA DE SEAMĂ A STUDENTULUI PE PRACTICĂ.

Darea de seamă(raportul) este întocmită pe parcursul practicii, pe măsură ce studentul îndeplineşte problema pusă în faţa lui. Coordonând cu conducătorul de practică de la întreprindere şi cu cel de la colegiu studentul va elabora un sistem informatic (aplicaţie de tip Windows sau WEB).

3.1. În cazul elaborării unui SI de tip Windows în darea de seamă în mod obligatoriu vor fi elucidate următoarele compartimente:

1. Studiul obiectului agentului economic şi al sistemului informaţional.

2. Esenţa organizaţional-economică a problemei.

3. Asigurarea informaţională. Analiza sistemului informaţional(SIF) existent. 3.1. Colectarea şi analiza cerinţelor SIF existent. Funcţiile SIF existent. 3.2. Descrierea procesului de funcţionare a SIF existent. 3.3. Diagrama de context a SIF existent.

4. Asigurarea tehnică. Caracteristica ei.

5. Proiectarea SI: 4.1. Diagrama de context a SI.4.2. Diagrama fluxurilor de date logice.4.3. Diagrama Entitate-Relaţie.4.4. Proiectarea BD.4.5. Proiectarea formelor de intrare-ieşire a datelor4.6. Caracteristica informaţiei de intrare.4.7. Codificarea şi clasificarea informaţiei. Dicţionare, clasificatoare, informaţia

normativă.4.8. Reprezentarea ei pe suporţi magnetici(SM). Formele de reprezentare a informaţiei

(tabelară, analitică, grafică).4.9. Componenţa, structura şi conţinutul informaţiei de ieşire(forme, documente,

comunicări)

6. Asigurarea matematică.

7. Asigurarea programată. 7.1. Sistemul de operare.7.2. Limbajul de programare sau SGBD.7.3. Schema de interacţiune(interconexiune) a modulelor şi a schimbului de informaţie cu baza de date a SI.7.4. Schema generală a modulelor elaborate

8. Asigurarea tehnologică.8.1. Caracteristica asigurării tehnologice.8.2. Procesul tehnologic şi caracteristica lui.

9. Rezumat.

3.2. În cazul elaborării unui SI de tip WEB în darea de seamă în mod obligatoriu vor fi elucidate următoarele compartimente:

1. Studiul obiectului agentului economic şi a sistemului informaţional.

4

2. Esenţa organizaţional-economică a problemei.

3. Asigurarea informaţională. Analiza sistemului informaţional(SIF) existent. 3.1. Colectarea şi analiza cerinţelor SIF existent. Funcţiile SIF existent. 3.2. Descrierea procesului de funcţionare a SIF existent. 3.3. Diagrama de context a SIF existent.

4. Asigurarea tehnică. Caracteristica ei.

5. Proiectarea SI: 4.1. Diagrama de context a SI.4.2. Diagrama fluxurilor de date logice.4.3. Diagrama Entitate-Relaţie.4.4. Proiectarea BD.4.5. Proiectarea formelor de intrare-ieşire a datelor4.6. Caracteristica informaţiei de intrare.4.7. Codificarea şi clasificarea informaţiei. Dicţionare, clasificatoare, informaţia

normativă.4.8. Reprezentarea ei pe suporţi magnetici(SM). Formele de reprezentare a informaţiei

(tabelară, analitică, grafică).4.9. Componenţa, structura şi conţinutul informaţiei de ieşire(forme, documente,

comunicări)

6. Realizarea SI de tip WEB în baza problemei propuse.a) Obiectivele şi cerinţele site-ului Webb) Soluţia software a aplicaţiei

Sistemul de operareLimbajele de marcare utilizate (HTML, XHTML, XML, etc.) şi stilurile CSS utilizate.

Limbaje de programare(PHP, ASP.NET, Flash(Action Script), Java, etc.)Server WEB(Apache, IIS)În cazul utilizării BD, Sever de baze de date (My SQL, MSSQL Server, MS Access, Oracle)

c) Arhitectura aplicaţiei1) Clasificarea în module şi interacţiunea dintre ele2) Varianta de prototip:

Structura logică (schema bloc)Structura fizică (directorii, tipuri de fişiere, amplasarea lor)Pagina de start (schema bloc), amplasarea elementelor în paginăNavigare (butoane, text). Modul de organizare a navigării.Şabloane pentru conţinutul textualForme de înregistrare-colectare a datelorStructura BD (dacă există)Descriere scripturi proprii sau scripturi gata(doar utilizare şi implementare)Conţinutul textual, imagini, stiluri CSS.

d) Administrarea aplicaţieie) Ghid de utilizare

7. Rezumat.

Darea de seamă este scrisă la calculator prin intermediul unui editor de texte şi apoi imprimată pe hârtie.

Darea de seamă se editează cu tipul caracterelor “Times New Roman” cu dimensiunea 14.

5

Dimensiunea dintre rânduri 1,5 puncte. Formatul textului pe pagină: câmpul din stânga – 30 mm, de sus – 20 mm, de jos – 20 mm, din dreapta – 10 mm. Toate schemele se numerotează în partea de jos a paginii spre exemplu (Fig. 3 “ Structura organizatorică a agentului economic”).

Paginile se numerotează în partea de jos din dreapta.

Darea de seamă va cuprinde: - foaia de titlu(vezi anexa 1); - cuprinsul ; - descrierea punctelor din cuprins.

Darea de seamă cuprinde toate compartimentele programului şi se oformează intr-o mapă aparte, apoi conducătorul practicii din partea întreprinderii controlează rezultatele, verifică coinciderea lor cu realitatea şi aprobă nota respectivă în sistemul de 10 puncte, (de exemplu nota 9 (nouă) ). Conducătorul de practică de la întreprindere scrie o referinţă (caracterizare) a studentului despre capacităţile profesionale şi o adevereşte cu semnătura lui şi ştampila rotundă a întreprinderii. Cu 2-3 zile până la sfârşitul practicii elevii prezintă conducătorului de practică din colegiu darea de seamă, după care susţin proba pe practică conform orarului afişat. Rezultatele probei se oformează într-un borderou de examinare, notele indicându-se şi în catalogul grupei.

6

Anexa 1. Modelul foii de titlu

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVACOLEGIUL DE INFORMATICĂ DIN CHIŞINĂU

DAREA DE SEAMĂ

PE PRACTICA DE PRODUCŢIE LA SPECIALITATEA INFORMATICA

A STUDENTULUI gr. ______

___________________________________________________( numele de familie şi prenumele )

TEMA: ____________________________________________

baza de practică ____________________________________________________( unitatea economică sau instituţia, localitatea)

Conducătorul practiciide la unitatea economică

__________________________( prenumele, numele de familie)

Conducătorul practicii de la colegiu

________________________( prenumele, numele de familie)

Chişinău 2012

7