Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

86
'! PROIE,CTARH,A SI MAII{AGEMENT{JL PRO GRAMH, LOR E D UCATIOI{ALE, ll I I I t I r t r t I I T T r I T T I T I T I asist. univ. dr. Monica TURTIIREAN

description

dppd

Transcript of Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Page 1: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

'!

PROIE,CTARH,A SI MAII{AGEMENT{JLPRO GRAMH, LOR E D UCATIOI{ALE,

llIIItIrtrtIITTrI

TTI

TI

TI

asist. univ. dr. Monica TURTIIREAN

Page 2: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

I. TNTRODUCERE IN ]\{ETODOLOGIA MANAGER.IALAI.l. Definitia managerlentului si a manageruluiI.2. Functiile managementuluiI 3.

_Managementu I partic ipati v-caracteristica a managemen tului modernI [. CARACTERISTI C I G ENE RALE SI SPECIFICE MANAG EM EI\{TU LIJI ED{JCATIONAI-iI. I . Management edLrcational; delimitari conceptualeI 1.2. FLr rrcti i Ie managementu lu i ed ucationalII.3. Managerul scolarTTI. MANAGEMB]\TUL DE PROIECTIll. I . Necesitatea programelor si proiectelorlll.2. Ce sLlnt progralne le'/III.3 Ce sunt proiectele ?

IIl.4 Ciclulde viata al proiectuluiII I.5 Rezu ltatul proiectuluiII I.6 Tipo logia proiectelorIIL7. Structura proiectelorIII.B Criterii esentiale in managementul proiectelorIII. 9. Structura proiectului educativIll. I 0. Proiect de dezvoltare institr-rtionalaIII.l I . ProiectLrl educativ. Criterii de evaluarelll.12. Proiecte curriculare si proiecte pedagogiceIV. SCHIMBARB SI INOVARE INMANiGEMENTUI, EDUCATIONALIV.l . Schirnbarile in sistemul educatiei formaleIV.2. Reactii la schirnbare si adoptarea inovatieiIV.3. Inovatia in invatamanr

33

44t2l212

t3l8IBl8202223232425

27?_9

35

35

44445052

Page 3: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

TIITTrIrrrIrtrItrtTTI

I

I" INTRODUCERE IN METODOLOGIA MA]\AGERIALA

tr.1. DprttqtrtA MANAGEMENTULUT sI A MANACERULUI

Termenul de rnanagement provine din latina de la rnanus (rlana) ce avea sensul de actiune dcfflanevrare. de conducere. Mai tarziu conceptLrl de lnanagentent a avlltcoresponclent si in celelalte lirnbi(managio in italiana, manege in fianceza etc.).Daca vechiul director exprima ideea unei maniere autoritare de coordonare a activitatilor, confoll unorcerinte prestabilite si impuse de cel in nurnele caruia se exercita actr,rl de conducere - fie el stat sar.rparticular - manager (cu toate derivatele sale) defineste Lrn stil cLr mult mai flexibil, in care arta de adirija, de a determina etc. presupune un grad superior de adaptabilitate in plan decizional la clinamicareal itati lo r.

Managerul este acel individ care stie sa-si utilizeze talentele si mijloacele puse la dispozitie, pentru oconducere cat mai buna a organizatiei ce i-a fost incredintata.Managemenilrl este profesia care consta in a conduce, intr-nn anumit context, un grup de exponenti,avand drept scop realizarea in comun a obiectivelor potrivite finalitatilor organizatiei careia ii apartin.Managementul este o meserie, adica o activitate, o practica ce presupLlne Lln ansamblu de tehnici, depriceperi si un sistem de relatii. Nu e nici un proces abstract, nici doar o teorie. Cu alte cuvinte. intr-oformulare inerent simplificata, activitatea manageriala inseamna a conduce un grup de indivizi.In comparatie cu alte meserii, aceasta are doua caracteristici specifice:se exercita cr"r si prin intermedir-rl altor persoane (colaboratori, colegi, superiori ierarhici etc.), fiincl omeserie de echipa;se invata in contact direct ct-t domeniul saLr. Obiectul formarilor profcsionale de tip rnanagerial este de alua contact cu practica specifica domeniului si de a dori sa deprir-rzi noi tehnici. Ele nu vor si nu potinlocui practica.Managetlentul este o ocupatie care sc cxcrcita intr-un anumit context lcadrut,adica:'l mediul economic, politic, social, de invatamarrt, de ordine publica, rnilitar etc., caracterizat prirr

restrictii si oportun itati;"i' mediul cultural - caracterizat prin n-rentalitati, traditii, autoritate de tr,rtela etc. sau altfel spr-rs, cultura

organ izationala.Plecand de la definitia managemenfului, este de la sine inteles ca acesta se adreseaza factorului umancare este fundamental (mobilizarea energiilor, ancorarea in munca de zi cu zi, comunicarea etc.). Esteasanumitul ,,management al resurselor umane", dar el nu se limiteaza doar la,,cadrul uman,,.In fapt, pentru credibilitate, managementul resurselor umane presupune ca managerii sa se preocupe deactiunea de organizare si dotare cu instrumente manageriale care sa le perrnitu o*r'pruu"ghere a 6r-rneifLnctionari a serviciilor suport. prestari lorde servicii, acesta este ,,managementul resr-rrseloi logistice,'.Aceste doLla categori i, managementltl resursekrr Lrmane si managemeutul resurselor logisiice, desrdistincte, surrt indisociabile, ltna fara alta nu poate exista (actiona). Managernentul irrseanrna o irnbinarca activitatii strategice si operationale.Managementul este o activitate practica, este afta si stiiuta. Arta de a lucra cu oamenii si stiinta de aaplica in practica anumite operatii, in mod logic, bazate pe principii, rnetode si tehnici stiintificdeterrninate.

Page 4: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

T.2. FtINcTTI LE MAN.\CBM ENTULUI

ManagementLrl indeplineste nmratoarele finctii: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea,

controlul/evaluarea.

Previziunea. Raspunde la intrebarile:,,Ce poate fi si ce trebuie sa fie realizat intr-o organizatie ?"Previziunea cuprinde, in ansamblu, totalitatea etapelor(fazelor), actiunilor si operatiunilor prin care se

stabilesc obiectivele esentiale si componentele acestora, ca si resursele (tttnane, tehnice, tehnologice,

logistice, inforrnatice etc.) necesare realizari i lor.Functia de previziune opereaza cu patru categorii de notiuni: diagnoza; prognoza; planificarealprogramarea.

Organizareu. Raspunde la intrebarea: ,,Cu ce, clr cine si cum se realizeazaobiective planificate?".Organizarea rellneste ansarnblr-rl actiunilor prin care se stabilesc procesele de munca necesare realizari i

obiectivelor previzionate, grLtpeaza sarcinile si atributele ce trebuie indeplinite, care apoi se

repartizeaza, spre executare, unor persoane si cornpartimente.

Coorclonuren. Aceeasi intrebare ca la organizare. Yizeaza, insa, perioade mai scufte de timp si

elemente de detaliu, de amanunt. Se mai numeste si ,,organizarea in dinamica" (in detaliu). Urmareste

arrlonizarea si sincronizarea deciziilor si actiuniior in caLiruiorganizaiici.Labaza coordonarii sta comunicarea interpersonala care reprezinta procesul de formulare, translalare si

receptionare a unui mesaj. Forma oficiala predilecta: sedinta sau reuniunea de lucru.

Antrenureu. Raspunde la intrebarea: ,,De ce lnuncesc oarnenii si cum pot fi ei stimulati sa lucreze mai

bine?". Are doua componente: decizia si motivarea.Antrenarea reuneste ansarnblul proceselor de munca prin care angajatii din cadrr"rl oricarei organizatiisunt atrasi si determinati sa participe si sa contribuie la realizarea obiectivelor planificate prin utilizareafactori lor rnotivation al i.

ControIul/evulwveu. Raspunde la intrebarile: ,.Carc suut rezr-rltatele activitatii? - Cr-rm s-ar"r indeplirritob iective le?".lnclude ansamblul de operatii prin care se rlasoara rezultatele obtinr-rte prin comparare cll planurileelaborate in faza de previziune. Scopul este de a adopta masuri corective in cazul unor abateriindividuale sau colective si masuri de dezvoltare, in continuare, a organizatiei.Controlul managerial este preventiv, profilactic, complex, continuu si constructiv.

i.3. MaxacEMEI\TU L PARTIC IPATIV.CARACTER! STICA,d MA NAC EM ENTULUI MODERN

tr.3.1. Considerente generale

Managementul unei organizatii poate fi exercitat intr-o optica individr"rala, cand functiile acesteia sunt

realizate individual, de conducatori situati la diferite nivelr-rri ierarhice, sau intr-o vizittne partrcipativa,

cand deciziile impo(ante sunt adoptate prin parliciparea saLr consultarea colaboratorilor. Sistemul

managementului participativ se inscrie intr-o tendinta generala de perfectionare a sistemuh-ri si

metodelor de rnanageme rrt al organizatiilor.Necesitatea de prolriov;lre a tnanagct.trcntulLri parlicipatii, estc llcnerata. in prirnr-rl rancl. de

cornplcxitatea lrereLl crescanda a fbnornenelor, de rapiditatea schirnbarilor care se prodltc pe toate

Page 5: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIrtrtrIIrIIItrITr

planurile sub impactul progresuh,ri stiintifico-tehnic de rnultiplicarea numarului de factori careinfluenteaza mecanismul managerial al organizatiilor. In aceste conditii, este dificil pentrlrconducatorul individual, oricat de capabil ar fi, sa optimizeze deciziile strategice dar si unele deciziitactice importante.Acesti factori, impun o munca participativa de analiza si fundamentare a deciziilor stiintifice, irrvederea rezolvarii cat mai efrciente a problernelor clr care se confrunta organizatiile.

Factori :

Evolutia firrnei spre managementul participativ are o determinare obiectiva in profundele transfbrrnarice s-au produs in factorii ce conditiot-tetrzacarcleristicile si rnodalitatile de marrif'estare a proceselor delnanagement.lntre acestea semnalarn ca factori care all impus adoptarea acestui siste m :

.i. Dezvoltarea proprietatii, a obiectului acesteia ;

* Cresterea dificultatii,complexitatii si diversitatii obiectivelor ce revin firr.nei si cornponentelor sale ;

':' Multiplicarea si diversificarea influentelor exercitate de mediu arnbiant, national si international cenecesita reactii rapide ,la toate nivelLrrile organizatiei ;

'l' Amplificarea alltonomiei decizionale,in special a societatiilor cornerciale prin descentralizareaproceselor ;

* Amplificarea importantei proceselor de management si cresterea eficientei ;

* Ritmul rapid de implementare a noilor tehnologii ,cu reflectare in scurtarea timpulr,ri de decizie ,

ceea ce atrage necesitatea irnplicarii unui numar sporit de salariati competenti ;

"i' Cresterea nivelului de instruire profesionala si in domeniul managementului a celor aflati laconducere dar si a executantilor ceea ce face posibila implicarea acestora in solutionareaproblernelor firrnei.

F'undamente :

Adoptarea unui sistem rnanagerial de tip participativ rrecesita existerrta r-rnor fr-rndarnente dc orclinobiectiv si subiectiv care sa asigure posibilitatea irnplementarii.* Fundamentul organizatoric :

La nivelul firmelor sunt create diverse organisme de conducere care sa implice in diverse gradeangajatii in luarea deciziilor care ii privesc direct.Esenta managementului participativ consta in elaborarea de tehnici pentru a inch-rde opinile angajatilorin deciziistrategice, tacrice si curente.In acest sens au fost create Adunarea Generala a Actionarilor, Adr-rnarea Generala a Asociatilor"Consilii de administratie, Echipe manageriele, etc.* Fundamentul decizionalO forma ideala de motivare a personaluh-ii este irnplicarea lLri in stabilirea obiectivelor companiei incare lucreaza. Trebuie mentionat ca doar o anumita parte din totalul actiunilor sunt disponibileangajatilor si acestea sunt in general disiribuite in functie de durata serviciului ciin firma. Acest faptpoate determina anumite probleme cu oamenii care sunt exclusi din schema, Atunci cand participareala conducerea firmei este insotita si de o buna comunicare, rrLrmai atunci, ea isi poate atinge obiectivelemotivationale.* Fundamentul,jLrridicReglerlentarea normativa a managel-nentulLr i participativ cste data de legi, de hotarari cle guvern. inspecial remarcandu-se legea 3111990 care reglernenteaza statutirl sociatatilor cornerciale si in care suntdefin ite atri br-rtii Ie organe lor de nranage merrt partic i pativ.

'i" Fundamentul motivationalOamenii tind sa fie rnai rnotivati daca sunt interesati de munca respectiva, daca se simt respectati, dacaagreeaza oamenii cu care lucreaza, au un anllrnit statut si posibilitatea unor promovari viitoare prin

.\l

l

l

l

l

I

l

ll

i

r

Page 6: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

trarning, lucruri pe care o finna le poate oferi destul detind sa se simta alienati, cu alte cuvinte moralul firmei vaLeadershipul, comunicarea si prestigiul unor firme suntrnotivatiei fortei de ffrunca.

usor. Daca acestefi scazut.

nu exista, oamenii

toate parte a moralului

Moda litutile p ructice de imp lementare

Modalitatile practice de implernentare a managementului participativ sunt :

* Inthttnatatirea po,rtuluiAcest lucru priveste adancirea varietatii de responsabilitati pe care le are job-ul respectiv. Poate fideasemenea definit ca o redesenare a postului. Dandu-i-se o mLrltitudine de atributii, angajatul le vaalege pe acelea care vor necesita rnai pr-rtina concentrare in acea parte a zilei in care nivelurile deconcentrare sunt scazute.Posturi le pot fi" rotate" pentrll a avea acelasi efect. Un angajat poate petrece atat de mult timp astfel safie mutat la o alta indatorire, mLlnca sau poate chiar intr-un alt departarnent. Deasemenea, nu trebr-rie sauitam sifaptLrl caaplicarea acestei metode poate naste resentimente, crezand ca li se cere sa lucreze maimult pentru acelasi salarir-r.1. Imbogutireu po,stuluiIlste un proces de crestere a graduluide reponsabilitate aangajatilore, asumatpentru propria lormunca,pentru recunoasterea oferita de aceste responsabilitati. Acesta poate fi, cle asemenea si o crestere aposibilitatilor de promovare a angajatilor prin adaugarea la nivelul lor de experienta. lmbogatireapostului poate da angajatilor mai mult control asupra modului in care isi organizeazamunca, asupracalitatii muncii si distribuirii atributiilor in cadrul unui grup. Pentru a Ji o reusita el trebuie sa Jie,s'tr,s'tinut cle un program de training a,stfel incat muncitorii .ta poatct atinge aptitudinile cle care aunevoie.* (lr;ntrolul cercurilor.4ltQ modalilate cle implicare e.s'te cunoscrtta sub denttmirea de < controlul cercurilor ,r. Acest mod destinrulare a anga-jatilor este intr-o relativa dezvoltare in industria britanica. Poate fi vazuta ca oclezvoltare speciala a participarii rnr-rncitorilor. GrLrpuri rrrici cle muncitori se inalnesc in mod. regulatpentru a discuta problernele pe care le intalnpina in munca lor. Ei incearca sa gaseasca solutii acestorprobleme. Manageri i ofera muncitorilor resursele necesare pentru a pune in practica solr-rtiile gasite.Aceste grlrpuri se constitt-tie pe ideea potrivit careia rnurrcitorii au experienta in munca pe care orealizeaza care este mai relevanta decat cunostintele teoretice ale managernentului.

i.3.1. Ce este managementul participativ?

Participarea este un cuvant folosit adesea inzilele noastre; ea are intelesr"rri diferite in contexte diferite.In cazul trainingr-rlui, participantii la training beneficiaza prin particip arealaactivitatea despre care suntinstruiti, ei "invata prin fapte". ln cazul muncii in comunitate, participarea inseamna ca intreagacolnunitate, inclusiv cei care de obicei nu se exprima, participa la luarea deciziilor care influenteazaviitorLrl comr"rnitatii. In cazuljocurilor (de exemplu poker), participarea inseamna ca oamenii au voie sajoace (sa se angajeze in jocul pe bani).Managementr"rl participativ inseamna ca personalul, nu numai managerii desemnati, au contributii siinfluenta asLlpra deciziilor care afecteazaorganizatia. Nu este acelasi lucru ca managementul comunalsall cooperativ, in cazul caruia fiecare menrbru al personah-rluiare aceeasi greutate in procesul de luareadeciziilor. O rnajoritate votataori un cousens nLl reprezintaarbitrLrl final pentnr o decizie discLrtata,In nlanagemerrtul parlicipativ. managerii (saLr rnanagerul) desemnati inca au (sau are) responsabilitateafinala pentrr-r luarea deciziilor si raspunderca pentrll ele, dar nternbrilor personalului care sunt afectati

Page 7: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

de acele decizii li se cere in mod activ sa furnizeze observatii, analize, sugestii si recomandari inprocesul executiv de luare a deciziilor.Aceste linii directoare pot fi folosite de-a gata cand infiintati o noua organizatie. pot fi alese constientpentru o organizatie care ftlnctioneaza continuu sau pot fi adaugate incet, bucata cu bucata, intr-oorganizatie care e mai monopolista in privinta luarii deciziilor si in care deciziile se iau cloar la varf.

tseneftciile participarii :

Daca aranjati lr"rcmri le asa cutn este descris rlai .jos. durnneavoastra si orgapizatia durlueavoastra vctiavea mai mr-rlte tipr-rri de beneficii.Organizatia dumneavoastra va functiona rnai bine daca angajatii ei sunt rnai loiali, daca se simt r-rtili sidoriti, daca simt ca sunt respectati si daca simt ca parerea Ior conteaza. Veti contribui la toate acesteadaca veti cauta pro-activ inpr-rt-ul lor in procesr-rl de luare a deciziilor. Deciziile tind sa fie rnai bLrnecand se bazeaza pe o paleta mai larga de cunostinte, inforrnatii si experiente. Indilbrent cat cleintelept/inteleapta si experimentatla ar fi un/o set7a, nLr are la fel de multa experienta ca totalitateaangajatilor lui/ei.lncrederea este un factor important a[ leadershipului. Abordarile participative de obicei inseamna caluarea deciziilor este mai transparenta. Aceasta, in schimb, creste increderea personalului, si astfelcreste capacitatea de conducator a managerului. Si transparenta in sine este un beneficiu adaugat alacestei abordari.Cand deciziile se iau printr-o consultare activa cu personalul exista mai putine suspicir:ni legate cledecizii ilegale si imorale luate in circumstante dubioase.,In cazul participarii comunitatii, rezr-rltatulfinal este acela camanagementul participativ acluce murte beneficii.Totusi. pentru obtinerea unui input participativ exista cateva costuri. Unr-rl este ca ciureaza o vreme panail obtii iar deciziile sunt astfel nrai lente decat atunciczurcl sunt luate uniliiteral. Carrcl personalul sustir.rco anumita decizie dar reglementarile, bugetLrl, comitetul de conclucere sau biroulcentral nu pernrit aceadecizie, angajatii vor fi dezarnagiti; unii ar putea chiar intreba de ce au mai parlicipat. Este nevoie camanagerul sa le arate ca, desi toti au dorit alegerea unei anumite cai, au lbst irnpiedicati sa u'neze aceacale din pricina unor circumstante care nu tin de management - si chiar nici de managernentulpafticipativ. Cand personalul este divizat foarte pLrtemic pe marginea unei problepre anllme, aceasta sevaarata cand apare cao decizie de management. Dezacordurile pot afecta munca. Managerul trebuie sainvesteasca timp si efort suplimentare pentru a se ajunge la o decizie - cu participarea personalLrlLri -care va reduce acea schisma.Desi sunt cateva greutati in adoptarea unei abordari participative, numeroasele beneficii cantaresc maigreu decat costurile.

Modalitati de canalizare a participarii

Daca alegeti r-rn plan si implernentati un program pentrlr cresterea participarii angajatilor la Iuareadeciziilor de management - si va incr-rrajatn sa faceti asta - puteti invlnta rnulte mo-d'ri in care sa vafaceti organ izatia mai partic ipativa.Pentru participarea la luarea deciziilor este nevoie de o buna cornurricare; cLl cat deschidetl mai multecanale, cu atat mai rnult va participa personalr,rl la conducerea organizatiei. Cautati modalitari cle adiscuta cLr anga-jatii cu fiecare ocazie care vi se ofbra. I.asati-i sa va arate real izarile si fir,rstrari le lor.Angajatii vor vedea rapid daca sunteti sincer sau uu. NLr laceti asta intr-o maniera sr-rperficiala sauStabiliti o sedinta de management participativ, o sedinta de rutina si obisrruita.Stabiliti sesiuni speciale care sa permita (si sa incurajeze) contributiile personalului. Irolositi fiseleposturilor ca program pentru cresterea participarii personalului si pregatiti sesiuni de bilant arrualpentru a obtine contributiile angajatilor in vederea realizarii planLrrilor de lucru anuale.

Page 8: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

O rnodalitate utila este pllnerea unui afis cr,r inscriptia "Muttugententul este muh preu importunlpentru u.t'i lasut ntrntni in senmu manugerilorO alta metoda de cautare pro-activa a participarii la luarea deciziilor este brainstorming-ul. Aceastametoda este diferita de celelalte metode prezentate aici prin faptul ca Llrmareste luarea deciziilorcomunitare, nu luarea deciziilor prin moderarea unui manager. Ea are propriul sau modul separat;Tineti-le un training de management pentru non-manageri; cel putin o introducere in cele patruintrebari fundamentale.Priviti modul in care arganizatta dumneavoastra functioneaza in prezent. Intrebati-va cum - in cerrrodalitati - participa angajatii la luarea deciziilor de management. Identificati modalitati prin carecredetica pot fi incura,iati sa participe mai mult, Structurati-va programul in asa fel incat sa corespundaconditiilor de care dispuneti, si alegetidoar ceea ce va functiona.

A da atentie:Cu totii vrem sa fim respectati sisa firn luati in serios. Anga,jatiidumneavoastra nn fac exceptie.Puteti aliena si descuraja rapid angajatii daca va purtati de parca ei nu exista, de parca nu conteaza(adica nu sunt importanti) sau de parca fac parte din decoratiunile incaperii.Dirnpotriva, daca ascultati angajatii, daca le cereti parerea. daca ii luati in serios si ii tratati cu respect,atunci ei se vor respecta mai mult pe sine, vor respecta rnai rnLrlt organizatia si pe dumneavoastra, Isivor llta llunca rnai in serios; vor face un efon mai mare; vor fi mai prodr-rctivi. Cu cat puteti face astarurai rnr-rlt, cu atat exercitati mai mLrlt leadership.In cel mai restrans sens, managementul participativ inseamna ca un manager da atentie angajatilorlui/ei. Asezati asta in contextul tuturor metodelor descrise in acest document.Dati atentie.

Sedintele de management:Alt document din acest modul abordeaza sedintele de management mai detaliat.. Ceea ce este impoftantaici este ca puteti sa faceti din sedintele de management o parte integranta a programuluidumneavoastra de a dezvolta managefilentul participativ in organizatia dumneavoastra.Astfel de sedinte ar trebui sa fie organizate in mod curent si cu regr-rlaritate. Daca lipsiti de la sedintesau le anulati prea des, veti diminua respectul si irnportanta pe care le acordati angajatilor. Atatdutnneavoaslra, eat si personalul poate planifica alte sarcini in afara perioadei pe care o alegeti pentrusedinta. Nu programati sedinta atunci cand este probabil ca cineva clin afara influentei durnneavoastrasa convoace o alta sedinta la care sunteti obligat sa parlicipati. Frecventa optima este o data la douasaptamani (sau la fiecare.iumatate de Iuna). Unii manageri fac sedinte saptamanal, altii lunar. Alegeticeea ce este cel mai adecvat. AsigLrrati-va ca fiecare sedinta are loc in aceeasi zi a saptamanii si laaceeasi ora.Faceti totLrl pentru ca aceste sedinte sa fie,sedinte de luare a deciziilor. Este usor sa pierdeti timpr,rl cufbrrnalitati, sa ascultati persoane carora le place sa se auda vorbind, sa pierdeti vremea ascultandinfonnatii pe care toata lumea le cunoaste sall ar trebui sa le cunoasca. Nu permiteti rapoarte verbaleatunci cand acele rapoarte ar fi trebuit sa fi ajuns in forma scrisa la toti cei implicati, inainte de sedinta.Tirnpul petrecut in sedinta ar trebui sa fie dedicat doar luarii de decizii.Ce este irnporlant aici este ca dumneavoastra vreti ca angajatii sa contribuie la procesul de luare adeciziilor de management. (Observati de asemenea ca sedintele pot deveni o povara in loc de avantajevaloroase daca nu sunt bine conduse). Nu toate sugestiile lor vor fi automat acceptate, daca suntcontrazise de conducere (comitetr,rl de conducere sall un comitet de organizare cu autoritatea de a stabilipolitici), de documentul constitr"rtiv sau de politica oficiala al organizatiei (daca exista un astfel declocr:ment), de legile tarii, de bugetLrl disporribil perltrlr organizatie, de telul, scopul, obiectivele,strategia organizatiei sau de alti pararnetri fonlLrlati. Unii anga.iati ar putea face astfel de sugestii carenu pot 1r realizate din pricina acestor linritari. MLrltLiuriti-i arrga-iatului pentru contribLrtia [ui/ei,

Page 9: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

TTIttTTTIIrTI

TlITIIIII

explicati-i de ce nu poate fi acceptata si asigurati-llo ca managementul poate aduce doar deciziiexecutive si nu poate contrazice linia politicii.Sedintele sunf ocazii de a transmite angajatilor, in diferite moduri, ca sullt valorosi, ca au idei Lrtile deoferit, si ca sunt respectati" Nu este suficient doar sa-i invitati sa se prezinte la sedinte. Ar putea sa sesimta ca si cunr ar avea lucruri mai bune de facut, mai ales daca sedintele nu sutrt productive si nu ausens pentru ei. E,ste necesar sa va asigLrrati ca prezenta lor la sedinta este productiva si este percepllta caatare.

Este in regula sa aveti sedinte diferite pentru categorii dilbrite de angajati; de exemplu Lrna pentrupersonalul de asistenta si alta pentru personalul profesional sau de productie. Cateodata este util camanagerul personalului de asistenta sa prezideze sedintele de management participativ ale personalulr,ride asistenta. In aceste cazuri, managerul general trebuie sa participe la sedinta, sa arate interes si sa seasigure ca personalul de asistenta stie ca este util si respectat.Daca cereti unei secretare sau altui angajat care face parte din personah-rl de asistenta sa ia nolite intirnpul sedintei, acea persoana va trebui probabil sa se concentreze asllpra rrotitelor si nu va participaintegral la procesul de luare a deciziilor. In astfel de cazuri asigurati-va ca petreceti tirnp cLr persoanarespectiva, in functie de teme, cerandu-i parerea.Luati in considerare oferirea de traininguri personalului - traininguri de management pentru non-manageri,

Sesiuni speciale:Prin organizarea de sesiuni speciale aveti o oportunitate in plus de a incura.ja contributii deschise sisincere din partea pe rsonalului.Cel mai irnportant lucru de tinut rninte este ca astfbl de scsiuni pot deveni cu r-rsurinta supcrficiale. deexemplu pot deverricadrul in care se schimba glume prietenesti dar lipsite de substanta, se repeta cliseeinvechite sau sloganuri lipsite de continut, se impresioneaza VIP-urile aflate in vizita. Ca parte aprogramului dumneavoastra, asigurati-va ca personalul furnizetza contribLrtii reale la luarea deciziilororgan izationale.Sesiunilespecialesepotorganizacudiferite ocazii, inclr-rsivvizitaunui VlPdinconclucere,dinguvernsau de la o importanta organizatie finantatoare. Poate fi pentru un exercitiu important de restructuraresau un eveniment national care solicita improspatarea tuturor organizatiilor din tara.Un exemplu de sesiune speciala este sesiunea SWOT, ca parte a transformarii unei organizatii dintr-oorganizatie de ajutor in caz de urgenta (caritate) intr-o organizatie de dezvoltare sustenabila(capacitare). SWOT inseamna "Puncte forte, Puncte slabe, Oportunitati si Amenintari" (in englezaStrengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) si poate fi utrlizata in nurneroase situatii, ca si in aceeadin modulul care urmareste transformarea unei organizatii sau a unrri program.O alta buna oportr"rnitate pentru organizarea unei sesiuni speciale este aparitia unei crizeorganizationale, indiferent daca are factori interni sau externi sau de ambele tipuri.Sosirea unui consultant extern, de exemph-r pentru trainingul de management sau pentru monitorizare sievaluare este de asemenea un eveniment care poate ofbri oportunitati de organizare a Lrnor sesiunispeciale in cadrulcarora puteti incuraja participarea personalului la luareacleciziilor de management.

Fisele posturilor:Modul in care lolositi fisele posturilor poate fi de aserneuea o oportunitate pcutru a coutribui lamanagernentu I participativ.Foarte adesea o fisa a postului este structurata initial atunci cand se infiinteaza o organizatie. Ea poatefi scrisa de o persoana care realizeaza planificarea sau de un consultant extern. Dupa utilizarea initiala,ea este indosariata (sau pierduta) si nu maieste vazula niciodata. tJtilizata in acest rnocl, fisa postului nr-r

contribuie cu nimic la managementul participativ si are o valoare minora.

Page 10: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Revizuirea cu regularitate a fisei postului de catre anga.iatii irnplicati si supraveghetorul lor,n-rodiflcarea continutului sau perrtru a reflecta conditiile schimbatoare si ca reactie la schimbareasarcinilor si responsabilitatilor. si apoi semnarea ei atat de catre angajati, cat si de catre supraveghetor,poate contribui in mr-rlte feluri la managementul participativ. Contributia la managementul participativnu o da fisa postului in sine, ci modulin care o folositi.

Bilanturile anuale:Organizarea unr-ri bilant anual cr,r toti agentii interesati de r-rn program de dezvoltare este o modalitateirnportanta si valoroasa de a obtine feedback privind activitatile recente si de a aduce contributii laviitorul plan de lucru anual. In mod similar, un bilant anual pentru personalul dintr-o singuraorganizatie poate fi (daca este reafizal cum trebuie) o modalitate utila de a recapitula anul trecut,succesele, esecurile, lectiile invatate si de a obtine sugestii care pot fi puse in urmatorul plan de lucruanual al organizatiei. Este un bun instrument de aplicare a managementului participativ.Cand organizatiun bilant anual, asigurati-va ca participatoata lumea si ca niciun participant nu poatefr distras de chestiuni care tin de munca zilnica sau de viata privata, sau de orice ce nu tine de bilant insine. De aceea este rnai birre sa aranjati desibsurarea sedintei in afara birourilor organizatiei. Cel maipotrivit este un centrll pentru conferinte (sau o scoala sall un alt loc de intalnire care poate fitransfbrmat temporar intr-un centnr pentrll confbrinte) care se afla in afara orasului si nu are telefoane.Cornpletati alegerea irnei astfel de locatii clr anuntarea tuturor anga.jatilor ca ar trebui sa isi suspendelucrul ol-'isnuit, sa nu isi faca alte programari in ziua respectiva, sa fie pregatiti sa acorde atentie suta [asuta bilantr"rlui.Ati putea gasi ca este interesant si util sa angajati r-rn facilitator extem cu experienta in evaluareaparticipativa (PRA, PAR) pentru a conduce bilantul in loculdumneavoastra.Structurati bilantul anual astfel incat toata lumea sa participe (la luarea deciziilor), sa se simta insiguranta si liberi sa-si exprime opiniile. Asigurati-va ca acel consultant de management sau facilitatormultumeste fiecarui participant pentru fiecare contributie, chiar si pentru sugestiile mai putin decatsirnpatizate. La fel ca organizarea bilantului anual, depinde de dumneavoastra sa va asigurati caangajatii sunt ascultati sica se simt ascultati. Sunt importanti;aratati-le ca stiti asta. (Un managerare osingura resursa; oamenii sai; ellea are succes salr esueaza in fi,rnctie de comportamentul lor), Asigurati-va ca sugestiile si recomandarile lor se reflecta in planul de lucru anual sau ca anga.iatii inteleg de ceunele dintre acestea nlr sLlnt fezabile.

Concluzie:Managementr-rl participativ poate imbunatati eficienta si capacitatea unei organizatii. Este unr-rl dintrecele saisprezece elernente ale capacitatii organizationale.. Contribr.rie la o buna conducere prinmanagement. Contribuie la o mai mare transparenta in luarea deciziilor organizationale.Dirrtre sloganLrrile care va conduc spre r-irimanagement de calitate, fraza'Nu munciti din greLr; obtinetirezultate" ilustreaza strategia managerilor priceputi. Daca cineva mlrnceste din greu, el/ea nu facelnanagernent.Singurul bun de pret al unui manager sunt oamenii. Daca oamenii sunt rnai de nadejde, mai loiali, maidispLrsi sa mLlnceasca la capacitate maxima si sa faca eforturi suplimentare, daca au incredere in lideriilor si se sirnt in siguranta, atunci rezultatele si eficienta - si prin acestea si capacitateaorganizatiei - vorfi rnai crescute. Cu cat puteti delega mai mult luarea deciziilor si responsabilitatile, cu atat veti aveanrai multa incredere si loialitate din partea angajatilor dumneavoastra. Cu cat va fi organizatia maieficace, cLl atat veti reusi dumneavoastra ca manager.Evaluati-va situatia in organizatie. Estimati care elemente ale managementului participativ descrise aicipot fi adaugate la ceea ce aveti sall ce elemente existente pot fi intensificate in iuteriorul organizatiei.G enerat i strateg i i pentru c rc sterea rnanagefflentu I r-r i p ar1 ic i pat i v.

l0

Page 11: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Folositi aceste linii directoare (nu le copiati orbeste) pentru a va crea propriul program de crestere amanagementului participativ, un program sensibil la conditiile pe care le aveti si incadrat in pararnetriicare va delimiteaza actiunea.

ll

Page 12: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

II. canacrcR.rsrrct G ENERALE sr spECrFrcE MANAG BMENTUI-ut EDUCATToNAL

II.l. MaNacEMENT EDUCATToNAL; DELIMtTARt coNCEpruALE

Fiinta r-rmana ca fiinta sociala e obligata sa traiasca in comunitati care all o structura, un anumit grad deorganizare, un sistem de institutii si, in mod inevitabil o ierarhie. Acest din urma aspect induce relatiide subordonare, uneori dintre cele mai complexe. scoala ca institutie sociala fundamentala, este unorganism social care repeta structura si modul de functionare al unei comunitati. Managementuleducational este un segment din teoria generala a managementului, dar are in plus si aspecteparticu lare care-l definesc si-l d iferentiaza in raport cu alte abordarii sectoriale ale acestuia.h't ziua de azi, managerul este mai mult decat un conducator. Responsabilitatile lui tin de arta si stiintade a organiza, de a pune in functiune, de a optirniza si de a interveni in activitatea unei institutii cr,r

irnpact social rnajor si cu un colectiv mai extins sau mai restrans.Managerlent iusemna a condr,rce, a gasi soluti i. Aceasta conceptie se poate aplica si procesuluiedr-rcational, unde directorul, sau altfel spus, managerul de scoala are dificila misiune de a identificacele rrrai efrciente metode de a conduce si pronrova irrraginea scolii.

II.2. FuNcrnLE MANAGEMENTULUT BDUCATToNAL

,,Orice activitate gandita, proiectata si executata de om se intemeiaza rational. Principiile logiciiformale coordoneaza si impun rigorile gandirii corecte asigurand coerenta discursr-rlui teoretic si aactir-rnii practice. Aceasta intemeiere rationala a teoriei sipracticii umane determina corespondenta intreItn set de principii si un domeniu de referinta teoretic sau practic. Principiile sunt cele ce stau labazaactivitatilor noastre de la cele mai sirnple la cercetarea stiintifica."Esenta mallagementului o reprezinta functiile sau atributele, dupa culn a rezu,ltat din definitie. Cel carea identificat si analizat procesele de management pentru prima data a fost Henry Fayol, in cadrul lordeflnind cinci firnctii principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul.

* Functitr de previziune consta in ansaurblul proceselor de rnunca prin intermediul carora sedetermina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si principalele mijloacenecesare real izarii lor.

* Functitt de coordonarr: consta in ansarrtblr-rlproceselorde rlr-rnca prin care se arrnonizeazadecizillesi actir-rrr i le personalr-r lu i organ izatie i si ale sLrbs istemelor sale.

'i' Functio de untrenure incorporeaza ansamblul proceselor de rnunca prin care se determinapersonalulorganizatiei sa contribuie la stabilirea sirealizarea obiectivelor pievizionate.Functia de evnluare-control poate fi definita ca ansarnbluI proceselor prin care performanteleorganizatiei, sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in veclereae I im in ari i d efi c iente lor con statate s i integrari i abateril or poz iti ve.Functia de organiTure desemneaza ansamblul proceselor de management prin intermediul carorase stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor precum sigrllparea acestora pe postr,rri, formatii de mLrnca, cornparlimente si atribuirea lor personaluluicotespllnzator anumitor criterii manageriale, econornice, tehnice si sociale, in vederea realizarii incat mai bune conditii a obiectivelor previzionate.

t2

Page 13: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

l

l

l

l

l

l

tIIIIIIII!II!TTTIttI

II"3. MaNacERUL SCoLAR

Datorita contextului social-cultural-politic. statutul si rolLrl rnanagerului scolar a deve.it unul tot maicomplex. Managerul de scoala trebuie sa beneficieze de o instruire potrivita, trebr.rie sa isi asume rolulde conducator deoarece de la el se asteapta decizii. organizare br,rna, optirnizare aprocesului instructiv-educativ.

,.Performantele scolare ale elevilor, precLul si perlorrnantele rnetoclologice si profbsiorrale ale clascalilorsunt influentate de activitatea globala a rnanage rului scolar.,,Se pot deosebi doua tipuri de manageri in cadn-rl organizatiei scolare: managerul ipstitutiei simanagerul clasei. Capacitatea de a conduce este data de triunghir-rl format din compjente, autoritate siresponsabilitatea manageriala. Diferenta de statut si rol intre un profesor si director este una extrem deimporlanta deoarece saltul de la o functie la alta presupune o oarecare pregatire. In general s-a constatcacei mai buniprofesori devincei mai bunidirectori,d,arpentruafiunbun directorenevoiedecevamai mult decat o buna activitate la clasa. A conduce o clasa de elevi poate fi o perfonnanta dar nu unasr"rficient de.mare pentru a conduce o institutie. E nevoie de o calificare speciala dobandita si prinpafticiparea la cursuri speciale de management,

Directorul de scoala nu este doar un manager adrninistrativ, ci el este coordonatorul intregii activitatidin r'rnitatea scolara, atat in sens administrativ, financiar-contabil, cat si in sensul instructiv-edr-rcativ. Else subordoneaza Inspectoratr-rlui scolar, Mirristerului, iar intr-o anurnita rrasura si autoritatilor locale.Pentru a stabili competentele unui manager scolar trebuie ise defineasca un status (pozitia unuimanager scolar in cadrul sistemului de invatarnant si a institutiei scolare) si un rol lielLrl cLrrn secompofia un manager scolar, precum si asteptari le pe care le au de la el cei care-i sunt subordonati saucei la care se subordoneaza).IJn director cle scoala are, in calitatea lui cle rnanag"r, ur" de indeplinit nraimulte roluri : de reprezentant al statuh-ri, de reprezeutant al comLrnitatii edr-rcative, presedinte alConsiliului profesoral si al ConsiliLrlui de Administratie din r,rnitatea cle invatamant, cle a stabili, inconformitate cu Planul Unic Managerial scopul siobiectivele didactice; in plan financiareste ordonatorde credite; decident, in contextul in care a conduce inseamna obligatoriu a lua decizii; de organizatorin spatiul scolar pe care il administreaza; mediator, fiind obligat sa negocieze in rezolvarea Lrnor situatiicare pot fi si conf'lictr-rale. Un alt rol al managerulLri scolar este cel de evaluator al activitatii pe care odeslasoara cadrele didactice si elevii. Principalele atributii ale managerului scolar (director cle scoala)sunt respectarea fu nctiilor managementului.cel mai irnportant lucru pentru un director este ca actul sau managerial sa fie incununat de slrcces.Pentru ca acest Iucru sa se realizeze este necesara indeplinirea unor motivatii, cLlm ar fi: propunereaunor obiective rationale; abordarea problernelor in ansarnblu I lor; iclentificarea resurselor si avariantelor de solutionare a unor prohlerne: luarea rationala a deciziilor, alegerea varian[elororganizatorice directe si economicoase; recluroasterea propriilor limite si greseli pr..u,, si identificareasolutionarii acestora" Desigur e necesara si o perman.nt".orunicare Ju toti partenerii educationaliprecum si e un stil managerial adecvat.Fiecare manager scolar are propria sa personalitate, se manifesta intr-un anume stil si e capabil cle Lrnanumit nivel de eficienta. Stilul de conducere trebuie sa fie in acord cu personalitatea rxanagerului, safie diferentiata in functie de situatia pe care o rezolva, precum si de posibilitatile subalternilor. Urrmanager poate fi mai autoritar, altul poate fi mai parlicipativ. Perfbrmantele pe care le pot realizamanagerii tin de nivelul lor de pregatire rnanageriala. de capacitatile lor de efori si de disponibilitateaintregii lor personalitati fata de problemele concrete din comunitatea care asteapta cle la el cleciziicorecte, sprijin in caz de nevoie, succes in activitate.

13

Page 14: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

II.3"1. Profesorul, managerul clasei de elevi

Profesorul conduce direct si autonom foarte multe activitati, fie la nivelul microgrupului de elevi, fie Ianivelul claselor. fre la nivelul scolii. El se afla intr-un continuu raport partenerial cu elevii dinperspectiva edr,rcationala. formativa. ProfbsorLrl trebuie sa-si asume un set de responsabilitati, avandatribr"rtii sporite la nivelLrl unei clase.Pentru dascalLr I din scoala de acum si pentru cel din scoala de rnaine, managernentul este si va fi oprovocare tot mai mare. Profesorul este irnplicat plenar in ceea ce se cheama a fi " managementulschimbarii".Rolurile pe care le imbratiseaza profesorul, in calitate de conducator, sunt multiple. Potrivit lui D.Hainant, rolurile pe care profesorul le poate activa si utiliza in diferite stadii si forme ale procesuluididactic ar fi urmatoarele: receptor si emitator al diferitelor mesaje, participant in activitatile specifice;realizator, proiectant, organizator, responsabil al unor actiuni, de decizie, in selectia obiectivelor,continutr"rrilor, strategiilor, resurselor; de sursa de informare, model de comportament, purtator devalori; de consiliere, ghidare; de aparare, protectie.

Roluri ale profesorului manager:

Profesorul conduce in mod dominator, iar in clasa se institirie un climat cle autoritate exclusiv inbaz.astatutului sau;Profesorurl se integreaza, coopereaza cJ clasa, motiveaza, sprijina, atunci cand elevii dovedescspontaneitate, in itiativa si afi rmare;Profesorul integrat accepta trairile, incurajeaza, pune intrebari, stimuleaza participarea, sprijina silbloseste ideile elevilor, ia decizii curente impreuna cu elevii, dar profesorul dominator se concentreazasi asupra propriilor idei, da indicatii, critica, asteapta ascultarea neconditionata;ln tirnpr-rl predarii - invatarii * evaluarii, profesorul ,, instruieste", conduce interactiunile in clasa,modul de intelegere si invatare prin indicatii, atentionari, demonstratii, asigurarea conditiilor, oferireapunctelor de sprijin aprobari si dezaprobari, stimulari" completari, reactualizari, exemplificari,exp licati i, comentarii, etc.Impreuna cu elevii, profesorul poate imbina tipurile de decizii (prezentate la activitatea decizionala)daca dovedeste flexibilitatea necesara fata de proiectLrl initial si a format la elevi deprinderile,capacitatile necesare intr-un act decizional:Profesorul are rolul cel mai interactiv in clasa: ereaza climat aclecvat, iniLiaza, orienteaza, solicita,antreneaza. exelnp Ii fica. critica:Profesorul structureaza, organizeaza forma si continutul activitatii in clasa, rnodul de desfasurare ainteractir,rnilor, dar poate sidelega responsabilitati elevilor in rezolvarea unor decizii, sarcini;ln interactit-tne, profesorul foloseste cel msi des operatia de solicitare a elevilor pentru a provocadialoguri, comunicarea, raspunsuri pe care le cornenteaza. stimuleaza, optimizeaza, d,ezvolta(in grup);Profesorul utilizeaza rnai ales evaluarea pozitiva, raspunsurile negative fiind corectate in sensstimr-r lativ, de cautare impreuna a solutiilor adecvate si cu antrenarea grupr-rlui;Profcsorul nu numai ca provoaca interactiunea, dar o si structureaza, o orienteaza, mentine tonusul,intareste comportamentele pozitive, asigura climatul de coniunicare, participare, cooperare;Discursul profesorului influenteaza interactiunea, prin operatiile logice pe care le contine si leprovoaca: definire, desemnare, clasificare, comparare, deductie, explicare, evaluare, afirmare de opinii,diriiarea intelegerii, gestionarea metodica a rnijloacelor specifice, evitarea rutinei in modul deconducere si manifestarea atitudinii, sugerare si sprijinire a flr-rentei si originalitatii ideilor;In modul de planificare, proiectare a activitatii, profesorul insista, nu pe probleme de continutinformational, ci pe proceduri de interactivitate, in realizarea obiectivelor propuse.

t4

Page 15: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ITI!FFFtTttI,

FIEHttE

D. Potolea gaseste urmatoarele roluri principale, dupa fi-rrrctiile asurnate si impliuite irr plarr didactic. deorganizare si conducere a clasei ca grup social. de consiliere si orientare scolara si profesionala, deindrumare a activitatii extrascolare, de perfbctionare profbsionala si cercetare pedagogica, de activitatcsociocu lturala.Formal, profesorului i se atribuie roluri, in raporr cu activitatea sa instructiv - educativa, cLl ipostazeleat-erente rezolvarii difbritelor obiective sau functii pe care le ocupa si de care raspunde: el este privit caprofesorde o anumita specialitate, ca diriginte - consilier, ca rnetodist, director, responsabil de catedrametodica, cerc pedagogic, membru al cor-rsilir-rlui profesoral sau de adrninistratie. responsabil al r-rnLri

cabinet de specialitate, lider al unui grup de lucru in scoala, sef - membru al unui proiect de cercetarecomplexa, delegat de catre conducere in rezolvarea unei sarcini, inspector scolar, anirnator cultural.membru in asociatii stiintifice, cercetator - practician. fonnator* rnetodist.Roluri generale in indeplinirea oricarei activitati:* de receptor al diferitelor mesaje;* emitator de mesaje variate;* participant in activitati specifice;* realizator, organizator, responsabil al unor actiuni;.1" proiectant de actiuni, strategii, progralnel planuri;.:. initiator de idei, ipoteze, metode, relatii;* agent de solutii- consilier, mediator de sitLratii, conflicte. cazuri;* diseminator, transmitator de idei. solutii, contirrr:turi. ir-npreuna cu actiunile de irrtelegere a lor;"i. utilizator, practician in aplicarea ideilor, modelator;* de decizie, in selectia obiectivelor, continuturilor, strategiilor, resurselor,'i. sursa de informare, model de compodament, puftator de valori;-1. de consiliere, ghidare;

"f. de aparare. protectie.

Sociologii dedr"rc rolurile profesorului din fi-rnctiile prirnite si asumate, confonn statutulr-ri profesiorralstabilit (de cadru didactic) si reglat din punct de vedere normativ: organizator al procesr-rlui cleinvatamant, educator, paftener al educatiei, rnembru al consiliului profesoral .

E. E. Ceissler sintetizeaza contradictiile dinte roli"rlsi indeplinirea lor de catre profbsor:Ca informator, transmite, pastrand distanta rece impusa de stiinta, dar ofera in acelasi timp elevilorvalori si este preocupat de formarea * dezvoltarea personalitatii elevilor;Ca partener al elevului, sfatuieste, apeleaza, indrum4 sanctioneaza, franeaza, in tirnp ce in calitate deexaminator, se straduieste sa fie cat mai obiectiv;Ca model, ofera si stabileste cerinte morale, dar ca aspect se axeaza pe predare si instruire morala.

In raporl cu toate aceste rolr:ri. profesorul.e factorul ccl rnai interactiv la nivelr-rl clasei, aflaudr"r-se incontact rremijlocit cu elevii. In tirnpul predarii lectiei el ulilizeaza o anurnita strategie, reusincl sirmentina clasa de elevi intr-o sitLratie interactiva, fiecare elev in parle si toti impreuna flind parteneri.intr-un proces condus delicat si discret de catre omul de la catedra. Niciodata un profesor nu intra la oraexclusiv pentru a transmite inforrnatii reci, ci totdeauna, chiar prin ceea ee transmite profesorul estepreocupat constant de dezvoltarea si formarea personalitatii elevilor. Atent fiind, profesorul intervine insituatii in care elevul il solicita, sfatuind, indrumand sau sanctionand. El trebr-rie sa se bucure mereu siconstant de atributul obiectivitatii, atent fiind ca in procesul evaluarii sa nu discrimineze si sa nu fiesubiectiv. Din punct de vedere moral el este un reper, iar ca profesor specialist, impr-rne prin ceea cestie.

li

Page 16: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

II.3.2. Profesorul manager ca profesionist

O profbsir-rne semnifica un sistem de trasaturi fiz.ice, intelectr-rale, morale, tehnologice, fonnate specialpentru rezolvarea sarcinii specifice, intr*un aspect al unui domeniu de activitate: genulde munca, formade activitate defrnita, sistemul de solicitari specifice, dreptr-rri si obligatii, statut si roluri, indicatii sicontraindicatii, norme de activitate, evaluare si perfectionare, relatii si atitudini specifice.Managementul intruneste conditiile unei profesiuni pentru ca necesita o pregatire, urmareste obtinereaunor rezultate prin eforturi comune, solicita participarea continua, un complex de cunostinte teoretice sipractice. de capacitati si competente.Profesia de manager are doua sensuri:n unul larg, de activitate prin care se castiga existenta, o ocupatie;* unr"rl restrans, pentru a defin i pregatirea personalului de specialitate.Pregatirea manageriala asigura un nivel inalt al profesionalizarii ca educator rational, creativ, inco nceperea, realizarea si optim izarea acti vitati i ed ucative.Conforrn sensului economio, E. Mihuleac desemneaza meseria ca pe un anurnit gen de activitate, unansamblu de actiuni si operatiuni indeplinite pentru a obtine un produs, in mod de sine statator. Este oactivitate specializata,bazata pe o pregatire care permite realizarea intregr,rlui lant de operatii specifice,Lln mestesug care necesita o anumita formare teoretica si mai ales practica, initiala si continua.Pentru a fi un manager eficient al educatiei prin predarea- invatarea disciplinei sale, profesorultrebr,riesa aiba o conceptie larga asupra edr-rcatiei si instrr,ririi, abordarii interdisciplinare, o intelegere clara afr-rnctiei nranageriale si a rolurilor derivate, a punerilor in aplicare pentru variatele situatiieducationale.Profbsorr-rl manager poate deveni astfel profesionist in educatie, conducerea ei fiind o atribr-rtieintrinseca. o cond itie fr-rndamentala.Astfbl se difererrtiaza de alte domenii unde profesiunea de lnanager este corrrplementara pentru unspec ialist.

,,Profesionalizarea manageriala inclusa" a educatorului se manifesta apoi si la un inalt nivel alconceptiei, al filozofiei muncii, al elaborarii problemelor Llmane, al activitatii, ca o problema deatitudine, pe langa formarea capacitatilor si competentelor pedagogice propriu * zise, de specialitate,

II.3.3. Niveluri ale conducerii invatamantului

lnvatamantul romanesc, din perspectiva conducerii lui. are o a anurnita structllra sau niveluri de etajare.Putetn vorbi, asadar de un sistem institr,rtional al conducerii invatamantr-rlui, intre elerrentele acestuiaexistand, potrivit lLri l.Jinga (2001).,legatLrri de subordonare si/sau de conlucrare in rapofi de atribLrtiilefirnctionale stabilite prin lege si prin alte acte normative." PrincipiLrl care sta la baza sistemuluiinstitutional al conducerii invatamantuluieste acela al irnbinarii conducerii unitare a invatamantului cuautonomia locala si institutionala. Vorbind despre rostul conducerii invatamantuliri. I.Jinga crede caacesta are drept scop realizarea lunctionarii corespunzatoare a intregului sistem, atat in ansamblul sau,cat si la nivelul fiecarui element,,adoptandu-l si racordandu-l necontenit la cerintele dezvoltariieconomice, stiintifice si culturale ale societatii, dezvaluind si inlatr-rrand la timp neajunsurile,obstacolele care apar in procesul reahzarii obiectivelor propuse."Sisternul de invatamant romanesc este condus pe trei niveluri distincte, dar nu separate intre ele.Acestea sunt:.1" managementul strategic, exercitat la nivel national;.i. managementul tactic, la nivel teritorial si al universitatilor;"t" rnanagementul operativ, specific institLrtiilor de invatarnant de la gradinita la facLrltati.lntre acestea exista atat legaturi de conducere cat si de subordonare, in raporl cu atributiile si cufi nalitati le fiecaruia.

l6

Page 17: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

tTIttIttrIitIIIIIIII!

Managementul strategic se real izeaza Ia rrivel national. gratie activitatii r,rnor instrtLrtii curn surrt:Parlamentul, Guvernul si Ministerul EdLrcatiei si Cercetarii. Legea care stabileste atribr-rtiilcMinisterului Educatiei si Cercetarii. este l-egea lnvatarnantului (L.84124 iLrlie 1995, cu rloclificarileulterioare).La nivel national se stabilesc orientarile, obiectivele si directiile intregLrlui invatamant, irr legaturadirecta cu finalitatea educatiei, dar si cu obiectivele strategice ale Guvemul-ri si cerintele de dezvoltareeconomico-sociala a tarii. Asa cum ii spune si numele, managementul strategic nu se schinrba dupaconjuncturi sau rnodificari sezoniere. El se defineste prin stabilitate, coerenta si reglemerrtari stricte.Managementurl strategic implementeazain invatamant politicile si strategiile de guvernare.Managementul tactic. Acesta se realizeaza la nivel teritorial, preclrm si al universitatilor. Institirtiilecare reglementeaza si asigura functionarea procesului didactic in plan teritorial sunt lnspectoratelescolare Judetene si al Municipiului Bucuresti. Atributiile acestora sunt stipr,rlate in LegeaInvatamantului, precum si in alte acte normative cum ar fi: Statutul Personalului Didactic-Regulamentul de Organizare si Functionare.

n

Page 18: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ltrI. MnN,qCEMENTTJL DE PROIEC'I.

TItr"I " NECESI.TATEA PIIOCRAMELOR SI PROIECTEI,OR

In r-r ltima perioada atat in Romania, in SUA si Uniunea Europeana se pune tot rnai mult accentul pe

finarrtari pe baza cle proiecte intrucat sunt considerate motorul economiei. In consecinta, daca proiectele

de invesfitii lipsesc, economiile stagneaza. Pe de alta par1e, proiectele de investitii sunt functie de

finantarile interne si internationale si de aceea trebuie sa fie constituite structuri de management de

proiect credibile.'Este cunoscut faptul ca la baza unor actiuni politice majore cum ar fi spre exemplu integrarea in

Uniunea Europeana si NATO, stau progrante si proiecre specifice. De asemenea, este cunoscut faptul

ca orice investitie ce are ca drept scop realizarea Lrnor obiective de constructii, achizitionarea sall

realizarea de tehnologii, dezvoltarea de activitati din sfera comertului, educatiei, sanatatii, ordinii

pirblice etc. au labazaproiecte cu finantare publica sau privata.

De aceea, se pune in mod firesc intrebarea: ce sunt programele si ce sunt proiectele, care sunt

asemanarile si deosebirile intre ele ?

III.2. Cs suNT PRoGRAMELE ?

Progranrele sunt proiecte complexe sau rnai precis portofolii de proiecte care all ca scop irrdeplinirea

unor obiective stabilite prin politici si strategii la nivel uracro salt microeconomic. de importanta

nationala sau internationala.Asa cum arata stanclardele de management de proiect si dictionarele de specialitate, programele pot fidefinite ca:

* serie cle sarcini speciJice inter corelate conduse in mod coordonat pentru realizarea unor obiective

pe b aza unor strate gii corespunzatoare;.i" tm portofoliu cle proiecte selectate si planificate in mod coordonat pentru indeplinirea unor

obiective si pe baza unor strategii;.i, tm proiect conrplex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de afaceri;

* organizatie ctt ntisiune lemporara cu scopul realizarii Llnor procese de complexitate medie si

rid icata.* parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare si stimulare a inovarii din planul de

cercetare dezvoltare pentru Dezvoltarea Durabila (Sustenabila) a Romaniei. Programul are prevazut

buget propriLr,

III.2.l Clasificarea programelor:

- Dupa nivelul la care se face rapoftarea

""* Progratne cle nit,el internctlional: Programr:l de aderare a Romaniei la Unirrnea Europeana, NATO,programele cle colaborare bilaterala, trilaterala, multilaterala, tehnico-stiintifice, comerciale,

culturale, programe spatiale internationale, programele educationale Socrates, Leonardo, Minerva

etc.

4, Progrante de nivel national'. Programul de Dezvoltare Durabila ai Romaniei, Programe de educatie

permanenta, Programe de conservare a Deltei Dunarii, Programe pentru Administratia Publica,

programe pt transportllri, agricultura, IMM-uri etc.

l8

Page 19: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

* Progrante de nivel regictnal si lctcul : Prograrne de dezvoltare regionala, progralne cle reconversieprofesionala a somerilor, programe de dezvoltare a zonelor rnono-industriale;

* Programe la nittel de organizatie sau programe interne ale institutiilor administrativc, societatic o me rc i a I e, o r ganizalii n o n - gu v e nl am e n ta I e.

- Dupa sursa finantarii programele pot fi:* Programe cufinantare externa (de la organi,smeJinanciare inlernationale crtnt ur fi.spre exetnytlu

FMI. Banca Mondiala, O.N.U.D.I, B.I.R.D, B.E.RD etc4. Programe cufinantare interna (de la buget, din banci etc.)

XI1,2,2 Abondarea sistemica a programelor

Programele pot fi considerate sisteme complexe prin care resursele financiare, umane si materialestabilite prin politici si consolidate prin strategii se materializeazaprin intermediul proiectelor in eflectebenefice. Asa cum se observa din fig 1, prin politici se stabileste cadrul general si obiectivele cum ar fide exernplu politica de integrare a statelor in Uniunea Europeana.

Fig.l Abordarea sistemica a programelor

Pebaza politicii se stabileste o strategie (sau mai rnr,rlte) prin care obiectivele stabilite sunt raportate laperioade de timp definite si resurse (fir-ranciare. urnaue, materiale ) alocate pentru indeplinirea lor.Continuand exemplul anterior, strategia de integrare a noi state in Uniunea'Er,rop.un" are termeneprecizate 2005 pentru admisia unui grup de state (Cehia, Ungaria, Polonia, statele Baltice, Cipru,Malta, Slovenia, Slovacia) si din Ianr-rarie200l pentrll Lrn al doilea grup de state (Romania si Br-rlgaria)pentru care au fost alocate fondr"rri financiare necesare in procesul de preaclerare si aderare.Pentru a facilita procesul de preaderare si aderare au fost intocrnite programe orientate pe obiective siteme prioritare. Aceste programe pot fi generale sau specifice. Spre exemplu programul general phareare componente diferite- pentru educatie Socrates, Erasmus, Leonardo, Minerva, pentru cercetareprogramul cadru (FP 5, FP 6, FP7), pentru agricultura programul Sapard, pentru infrastructuratransporturilor si mediu ISPA, pentru IMM-uri etc. Concluzionand, pentru realizarea obiectivelorpropuse fiecare program are in componenta 2 sau mai multe proiecte si cu aceasta avem o vizine deansamblu a ceea ce inseamna termenul program.

i9

POLtrTIf:I

sTR,qTf GII tl-*J.,.!

l ,5UR5E SI FINANT.q"RS {lJJ... },{gFORTtr&.t}

FRQSR,q.hrE {l':J,.. )

FROI[C rt{!,:,]...}

E5' H{'TE (rc oxo r*icr. aouialr,d* m*ndiru, t*hniq*,e{u,)

Page 20: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

III.3 CE SuNT PROIECTELE ?

proiectul reprezinta modalitatea prin care resursele ulrane, rlateriale, flnanciare sunt organizate intr-un

rnocl specif,Lc pentru realizarea r-rnei lucrari clintr-un domeniu de activitate, cu caracteristici date, cu

restrictii cle cost si tirnp, unnand un ciclu de viata stanclard pentru arealiza schirnbari benefice definite

prin obiective cantitative si calitative. Proiectele pot reprezenta de asemenea parti din programe sau

clirecti de analiza si investigare (cercetare) ale acestora'

O definitie generala arala ca proiectele reprezinta rnodalitatea de realizare a unor obiective propLlse

lurmancl o succesiune logica de activitati cu scopul principal de a materializa investitii corporale

(tangibile) salr necorporaie (intangibile) in conditii de risc si incertitudine. Alta definitie se refera la

i^prit .u irn proiect este o oiganizatie temporara cLr scop si obiective precise ce trebuiesc afrrealizate

pe o durata determinata.Altfel fiind spus, un proiect inseamna:

* rezolvarea unei prob/eme,'* proiectarea si realizarea obiectivelor,'* .forntarea, alocarea si consumul resurselor;* .formarea, alocarea si controlul bugetului,'* prograntarea duratelor,'.i' risc ,si incertitudine*s calitate, e.ficienta si e.fincilute,'4, impucl ntinint a,\Ltpra ntec{iului.

Cei cinci pasi ce trebuiesc parcursi intr-un proiect sunt:.:" ['lctnificaretr ctctivitttti]or care consta in: Infbrmare, docuurentare si analiza, obiectivele proiectulr-ri.

desciierea proiectr-rlr:i, progranlarea activitatilor si resurselor. modLrl de actirrne;

* Organizarect ctctit,itatiitr "pe

tiptu.i tJe strttcttu'i rnanageriale cllm sLlnt: ierarhice, inatriceale, retele,

mixte;.i, Implementarea proiectului insemnand coordonarea si urmatirea,'

N" Controlul activitatilor proiectului;* Eyaluarea proiecttrtui prin managementul prin rezultate (MBR), managementul prin obiective

(MBO) si managementul prin exceptii (MBE). In aceasta etapa se iau si masuricorective.

III.3.l. Sistemul proiect

O abordare sistemica a proiectelor poate duce la o intelegere facila a procesului, ciclului de viata si

etapelor proiectelor. Spre exemplu, in figura 2 este prezenlat sistemul proiect.

I,ROF UNIHL DE i

PR ai If {:'lF{iOTI,C TULFEfiPFI[i.71S(docrmanl* fiapr.rirr:filltrl)

11I-ZULTT\l'UL(?F OIllTSi:L)

P ltiJtfr C.[tlL Lll

ilix:{ rtrq-1t*trtit#,t f,a.v{ril}lt- { nrlui

lrosmrr'f,

Fig.2 Sistemul proiect

20

Page 21: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

-!

ItlIIIIIItIIITIIttL

t{I.3.2 Sukr- sisternul pnopunerii de proiect, contractarea si procesul licitatiilor pentru proiecte

Fiecare componenta a sistemului proiect se ctrnstiilie la randul sarr intr-ltn subsistem Astf-et'

propunerea de proiect are labaza probletra cle rezlrl\ai sau necesitatea' utra sau trlai mLrlte idei de

rezolvare si una sau mai mr-rlte so1-rtii propuse Pentru propllnerea de proiect facuta de autoritatea

glrvernamentala, administratia publica, inveititorii p.i'ati etc 'or exista unul sau rnai mr-rlti ofertanti

din partea firmelor de consultanta sau antreprenori iar pentru realtzarea lui unul sau mai multi

executanti' -r+^-^ ^ ^-^io^ralnr ecj ublica a acestora. 'l'ot procesul ofertarii

Pentru procesul de licitare a proiectelor este necesara avlzarea pr

are labazaprincipiul cornpetitiei al proiectului sau al calitatii lucrarilor proiectului, al disponibilitatii

resurselor financiare, cortu.ito, proiectului, aaal beneficiilor economice' ecologiee si sociale'

In practica curenta, in rnod uzual exista un ofertant si mai multi executanti (realizatori) de proiecte'

Lansarea cle oferte a" fr"i".r" reprezinta el insusi un proces de transmitere a solicitarilor privind

depunerea de solicitari pentru propunen de proiecte ce ilnplica termene bine definite de lansare a

ofertei si de raspunr-iu up"tut dat. Astfel, pentru un pro.iect lansat de un ofefiant printr-un program

care-i asigura flnantarea" pot exista u,-,,-,j 'ru, rnai multi solicita'ti' In cazr'rl in care conditiile

ofertantului sunt indefiinit""d" *ui multi solicitanti llecare lansare de oferta de proiecte se va f'ace prirr

interrnediul programelor pe baza principir-rlr-ri competitiei,-proiectul cel mai fezabil flnanciar sall care

indeplineste cel-mai bine conditiile impLrse cle oferlantiva fi admis la finantare'

Pentru anumite tipuri de proiecte culn ar fi cele cu finantare publica sar-r din fbndurile struut;rale ale

Unir"rnii Europene r. orgonir"-a etape cle preselectie unele culminar-rd cu licitatii pentru participare '

solicitarile pentru propunerile de proiecte'nr-r trebuie a fi confunciate cu propunerile de proiecte trimisc

diferenta constand in gradul de apiopiere fata de obiectivele proiectr-rlui (programului)'

Prvhh*r* *trutch"at *rttneeesi*atea

un+ **u. nr*irn$It* lil*i tuva:*utte drr.exsLr'"]t

r.*eoheruayrchle nrei

efkr{ant

prupurwre * d*

pr-niec t

nxectta.nticumpetiinri *i

prui.*chrl+i

f ig. : SuUsistemul propunerii de proiect

iX{.3.3. Sistemui proiectul pnopriu zis

Froiectul propriu-zis reprezinta un ansamblu de piese

metodologii de calcul si analize' avize' contracte etc si

la scara.

ll

scrise ce continpiese desenate ce

date, descrieri, calcltle, note'

contin schite, Planuri. desene

Page 22: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Unele proiecte contin si elemente virtuale cum ar fi baze cle clate, desene, schite, planuri toateinmagazinate pe suport magnetic sau de alta natura (bio-rnag'etic).Proiectr,rl este caracterizat de existenta a 3 elemente distincte: ciclul cle viutu, etupe,.fax,e.

Nota Bene.De notat faptul ca prin proiect in cazul prezenrat se intelege ideea materializata in partea,vcri'sct deci un docuntenl si nu rezultahl proiectului care poate fi o materializare frzica de iipLrl oconstructie, o tehnologie, un sistem infonnatic etc.Aceasta observatie este necesara pentru a face diferenta intre proiect ca document tehnico-economic si.juridic cu scopul si rezultatulproiectulLri care poate fi r-rn activ fizic sau virtr-ral.

[II.4 CIcIUL DE VIATA AL PRoIEcTULUI

Un exemplu ilustrativ al cicluluide viata alproiectuluieste prezentat in figura unnatoare (4):

ti

' i,t, ,.',,

I

irT,{PA I. icltffrdrre I

I

f,T{F$. : *plu.r*i.ffie a**

;r[.uil:rr'u r,

lrdH{t#9

Iiit lttl,tfe efL*fl*:i

ET,{.p.{- 3"

tmrq'ijcET"-1.F$ {

{ edlt::e.re, re-.!r lr.ql

sAf,E i razr-r:rt,:rsifa.le,r ] - flantf;':l,tiil:;}l{Jd{!;i i 1{isulst

;::l*tt,:t.r-dur i " r,,t.+brJ.u*

ri:r,:eFtr-l:r]i: i r:nrturi:.F . .t:rtrrier1.,.i:

: r- --r.::'r rtt).I],'lJ q t.tar'4:

!:,1,,1',,llllr'l/irr

_r,\-1-t

-*clug;,: de

lrlrr-lFrti!+!:lssJ,:ir*1ic ilap-:- achirrlu ::,:

fr ! fittil'rl .

FIt UE*ic::ur

. ev'*!t.trr't

urle:i:r;i- c.ieir-t:::

't

.U-r.*:;l'::i: i !! :il

F;4"2E, r{,trholf'ryrrilrr'i*.r

r.r':rltnL

- ,:lrrttollL:ar':i,lrt:1irfl;. i::J t.Xl t';lil

Fig. 4 Ciclul de viata, etapele si fazele proiectului

Asa cum se observa si din figura 4 ciclul de viata al prorectulr-ri poate fi impartit in 4 etape principale:definire, planificare, execurie s'i verificare, fiecare avancl mai murte faze.

22

Page 23: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIIIIIIIIItI

TIIIII

TII

III.5 RszuI-TATUL PRot ECTULUT

Rezultatul proiectr.rlui reprezinta naterializarea cu sllcces a ideii proiectLrlui dupa ce docurnentatiaproiectului aconstituitbazarealizarii fizice a acestuia. Ca si proiectul descriptiv si proiectul-produs areun ciclu de viata proprir-r numitsiciclr"rlde viata al produsului cu etapele:"ie lansarea in executie a proiectului ,.t studii de fezabilitate si aprobari."'. executia (constructia) propriu-zisa,

"i' punerea in functiune si probele de verificare,* utilizarea (exploatarea),{" amorlizarea,

"i' reabilitarea sau.1" abandonul.

TXI.6 TIpoI-oG IA P RoI ECTELoR

Dupa cum a fost mentionat anterior, unele proiecte fac parte din proiecte cornplexe denurnite siprograme. Alte proiecte sunt de sine statatoare avand o independenla a finantarii. Pentru a Ltsuraintelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenita.Proieetele pot fi clasificate astfel:* dupa gradtrl de complexitate:proieete complexe integrate sau independente, proiecte sirnple,dupa sursa de finantare proiecte cu finantare pr,rblica, proiecte cu finantare privala, proiecte cr,r

finantare mixta;"? dupa obiectul proiectului proiecte pentru constructii (constrr.rctii noi, reabilitari, modernizari etc:)

cu destinatie publica sau privata; proiecte de produs (larg consum, industrial etc.). proiecteinformatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.), proiecte de infrastructurainformatica si telecomunicatii, proiecte de dezvoltare industriala proiecte de dezvoltare a resurseiumane

4' dapa domeniul economic sau utilizatorul /incrl : proiecte pentru invatamant, pro iecte pentru sanatate,proiecte pentru industrie; proiecte pentru agricultura, proiecte pentru turisrn; proiecte pentruenergie, proiecte pentqu protectia rnediului, proiecte pentrll administratra publica

* dup"t duruta Jinuntorii;

tl

Page 24: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

F}TOTEflTil

Frui*c tr Fe iltru pruprie ta*e e

i:ntetr*ntrraldFilr.i.ecfir ttre rerxe:txle

dselrnl i*re

Frn*r**e S*fitr{r t*ri**n Si**rBtu$*'M

Frui*ete FF ftir"{r rn*dftr

Fr,rnir*H k *d ndxi**ati *S*$;!is{

flnri.*rt* dn i.n *gre*x inLlnlul*a furrip**n{

Ftrsbck F*.ntruin.fas,trrurtqn*

Frwi*cl* Srfttru :n.If **"ar*in{egr,nre 1{ATO gi ordinnn uhliee

Prs}i#nl* {e *c*}.{[*ffirrgn'$r€,1$.

Fleier*p imu&itriart

Fr:ni*.et* tr!€' iltru- thlh!* urt

Frniest* lnferm*dre

Hr'lie{'*f dt derr,'r}tat't rnitu ngn niul ed.trc ati"oi

Hr,nrf*ete &e deew*ttffitindraslr{at'i 6l r:o rnuuLali

Fig. 5 'f ipologia proiectelor

Ill.7. Srnuc"ruRA p RorEC'r'ELoR

Orice proiect contine 3 parti principale- din care 2 pe surport grafic (un rnodr-rl cu date scrise, un modulcu desene. schite, planLrri etc,) si un modul cu date sau desene pe supotl magnetic (baze de date sau

elemente scrise sau desenate pe cd-Lrri sau alte forme de stocare a datelor virtuale.De asemenea un proiect poate cuprinde date si analize de ordin juridic, economic, tehnic sau de impact

cu mediu. O forrna schernatica a structurii unr-ri proiect este prezentata in figura 6

a/L+

Page 25: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIItIITtIITTTItTt

rARYf, $(:&j$A(.dec eriere" e *1rr.rir,t.abrle, *nclile , glr"rclij ,:le

f*x,str:di1.5L$, u trrlt{rtl. q.

fftt'1

Iiffif,I.rA:I'n,J,tssnt. tr;1r.nr;ri

PAR'TE\.G'.TilrdL.dibtct dl d*ltr,rJesn'ii. 1:$r1riic1l$i F9 :n.}itr41

*r16erelir-)

p"$r{'[l.x chiir"et cJ

-,t

rLEA*ENTg-IlrEmtr_'[ -drgFturi 11e

p'iiiilrr*t.t[[:t$.tsl'r salrp*4iai*" retagiida :rrtl:r,:d *Lt

I crmneitr"ni nccmo*llr""ni'ralnar+,,c,:rLtrr-

i vsrlitrrd pr!]fi!,

| ..lrtrrri:lirr"

I rnxn.ig*n;q$r.

i'i!5El-!:rl-{,+ {J't':

Ijj

IfoIFA*T[II,AS$TR.AIIIIDtrTiLilI-ru,;*tr dr

PrrhlQ}e"re,,-'r,; lnhi lil.lx,,:t:u. ffi{ifs1t4

III.8 CnITnRII ESENTIALE IN MANAGEMEN.I.UL PRoIECTELoR

Conceptul de management al proiectelor defineste totalitatea aclivitatiilormonitorizare si control a elementelor unui proiect in scopul indepliniriifunctie de criteriile: domeniu, co,st, timp, calitate.(vezi frg. .i)

de planificare, organizare,obieclivelor proiectului in

*ropul si*lbiectit'r l* p misr:iuiui

Fig. .7. Managementul de proiect_ obiective si criterii

III.8.l Scopul proiectuluiR'eprezinta telul, finalitatea proiectului fie ca aceasta este un produs sau serviciuScopul proiectului se stabileste la initierea proiectului.

Fig. 6 Strr-rctura unui proiect

It{AN,q66;tJgpi1{GES'TItrNE} DI FROTFCT

I2_\

Page 26: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

III.8.2 Obiectivele proiectuluiUn proiect poate avea unul sau mai multe obiective .

Obiectivele proiectului pot fi de natura economica, tehnica, financiara, calitativa, de timp, de utilizareeflcienta si eficace a resursei umane, de impact cu mediu, de organizare etc.

Formularea obiectivelor se face infaza de initere, unnand ca pe parcllrsul proiectului si la finalizareaacestuia sa se verifice modul de indeplinire al lor. lndeplinirea lor este evidentiata de existenta

indicatorilor de at'talizacare pot fi analizati atat in cursul proiectului cat si la finalizarea proiectului.

Modul de indeplinire sau neandeplinire al obiectivelor proiectului depind de claritatea si coerenta

fcrnnirlarii lor. de gradr-rl de irnplicare si modul de organizare al echipei de management de proiect.

realizabilitatea practica. de conditiile de Iucru favorabile sau nefavorabile, de jLrsta apreciere a

temenelor, de continuitatea finantarii si respectarea conditiilor la finantare.

Criteriul domeniuIstoric, conceptul de management de proiect a aparut in anii 1960 odata cu dezvoltarea programelor

spatiale in S.U.A. Aparitia unor instrumente grafice de planificare cum sunt graficul GANTT sau

graficul PERT si aplicarea practica a lnanagementului prin obiective la conducerea proiectelor au avut

o importanta deosebita in largirea s{brei de aplicare a acestui concept in practica si transformarea sa

intr-o disciplina stiintifica manageriala de sine statatoare.

Pe langa aplicatiile din cercetarea spatiala alte domenii cum ar fi constructiile, industria, agricultura,transporturile, serviciile, comertul sau turismul au beneficiat si beneficiazade evolutiasi dezvoltarea in

continuare a acestei stiinte manageriale.Putem spune ca in zilele noastre fiecare domeniu de activitate economica cunoscut poate utilizacr-rnostiintele din rnanagementul de proiect, cu elementele de specificitate proprii.PrimLrl pas in elaborarea unui proiect este identificarea domeniuh-ri de aplicare(cercetare, educatie,

industrie, constructii etc.).T'rebrl ie sa facem mentiunea ca proiectul este unul de la zero (greenfield) caz in care se initiaza oinvestitie saLl este unul de dezvoltare (rnodernizare) caz in care se continua o investitieln consecinta, la initiereaunui proiecteste indicat sa se tinacont de relatiadintre domeniul de aplicare,particularitatiile acestuia si rnodul practic de abordare al managementului de proiect caracteristic,intrurcat formarea echipei proiectului, planificarea obiectivelor si activitatilor specifice,evaluarea si

controlul rezultatelor sunt puternic influentate de modul cum se stabilesc aceste corelatii chiar de lairrceputul pro iectu lu i.

Criteriul cnslLa initierea oricarui proiect se realizeaza o previziune a costurilor directe si indirecte implicate inproiect in rapoft cu beneficiile (profit, beneficii ecologice, sociale etc.) sperate a se realiza prinaplicarea proiectului. Evident, unul dintre obiectivele r-rnui proiect este ca acesta sa aiba costuri minimede realizare dar care sa se afle intr-un raport de optirn cu elementele calitative si cantitative ale

proiectului. Spre exemplu, daca obiectul proiectulLri este productia de masa (automobile, calculatoare

aparate electrocasnice etc.), se va aplica strategia calitate maxima la costuri minime. Daca obiectulproiectulLri va fi productia de lux sau sustinerea numelui de marca, se va aplica cea de-a doua strategie,

calitate maxima la costuri optirne. In Lrltima perioada, criterir-rl cost are in vedere si considerareacosturilor de impact cu mediu ambiant, impartite in costurile de proiectare ecologica (eco-design),

costurile du minimizarea poluarii in timpul productiei, distributiei si exploatarii br-rnr-rrilor, costurile cu

reciclarea etc. ln cadrul criterir,rluicost se iar-r in considerare si costurile de creditare.

De aceea, la initierea orican-ri proiect se constituie un buget previzionat de venituri si cheltuieli si se

face o anahza a fluxului de numerar previzionat (denumita si analiza cash-flow-lui). ln baza acestei

analize se ia decizia de a investi sau a ntl investi in proiect.

Costurile luate in considerare la initierea proiectului sunt costuri previzionate sau costuri estimate iar

costr:rile analizale la finalizarea proiectului sunt costuri realizate sau efectuate.

26

Page 27: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Criteriul cost este si un criteriu foarte importarrt la selectarea r-rnr-ri proiect sau variante de proiect dinmai multe posibile. Totusi este recomandabil ca acest criteriu sa fie analizat in corelatie cu celelaltecriterii: domeniu, timp, calitate.Criteriul timpTimpLrl este de asemenea un criteriu imporlant pentru managamentLrl de proiect. De aceea, la fbl ca si incazul costurilor, la initierea si elaborarea unui proiect se face o estimare a duratei totale <Je realizare aproiectului atat ca documentatie de planificare cat si ca obiect ce urmeaza a fi realizat prin aplicareaproiectului. Aceasta durata este impartita in perioade de realizare a activitatilor ce concura la realizareaproiectului. Etapizarea proiectului pe activitati si subactivitati, evaluarea si controlul acestora suntposibile a se face intr-o maniera organizaLa cu ajutorul instrumentelor grafice de programare de tipulgraficului cu bare GANTT. a graficului Pert si a histogramelor resurselor. Aceste instrumente grufi".sunt disponibile si in varianta informatizata cu ajutorul unor programe de calcr-rlator de tipul MicrosoftProject Management sau Primavera.Criterir-rl timp poate fi si el un criteriu important de luat in considerare la se lectarea pentrll frnantare aproiectelor. Ca si elementulcosturi, acest criteriu trebuie corelat cr-r celelalte criteri i.Criteriul calituteConcepn]l de calitate a proiectelor este ur-r coucept complex intrucat inglobeaza 3 elemente distinctecare au fost prezentate si in abordarea sistemica a proiectuh-ri si anume:l. Calitatea propunerii de proiect, a studiului de fezabilitate si a echipeicare il intoqneste;2. Calitatea proiectuluica plan si a echipei de proiectanti;3. Calitatea proiectului carezultat (produs, se rviciu etc) si a realizatorilor ei.ln unele situatii calitatea este evaluata si raportata la standarde de evaluare internationale (lSO 9000,ISO 19000 etc.) nationale (STAS) sau de firma, standarde tehnice, de organizare etc. Aceste standardepot oferi nivelele de referinta ce trebuie a fi atinse de componentele proiectului (organizatorice,executorii, produsului,procesului sau serviciului rezultat) pe intreg ciclul de viataal proiectului.Factorul calitate este un element definitoriu la selectarea variantei optime de proiect dar evident eltrebuie sa fie corelat si cu ceilalti factori: domeniu, cost, timp.In managementul de proiect aprecierea calitatii se face fie pe parcurs la nivelul activitatiilorintermediare fie la final. Factori de apreciere pot fi: incadrarea in termenele contractuale, incadrarea incosturi si chiar minimizarea acestora; rnodul de prezentare a proiectirlui si succesul acestuia lafinantare; fezabilitatea proiectului, viabilitatea proiectului; durabilitatea produsului rezultat. costurirninime de exploatare sau ir-rtretinere, satisfactia benefrciarului sau clientulr-ri.

{{I" 9. SrnucruRA pRorEC'ruLUt EDUCATTv

A. DENtj1VllRF}\ Pll.OIliCl-t iLtiI -T t-tL,tILa. Titlul (rnesaj - slogan);b" Tipul de educatie in care se incadreaza;c. Tipul de proiect (municipal, interjudetean, national, international).

B..APT,XCANTUI,

* coordonate de contact (telefon, fax, email, adresa);'"'" scurta prezentare a experientei in domeniul proiectului.

C. CONTEXT.

'1" o argumentare a proiectultti propus (pr-rncte tari. oportunitati - relationate cll lnomentul debutulLripro iectu lr-r i).

D. DESCR,II'REA P[{O IECI'[IL[J [ :

{. scop;

)l

Page 28: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

.1. obiective;t grup tinta ( direct, indirect, sectiuni pe grupe de varsta, gen etc);* durata (minim 6 lr-rni; intre 6 * l2 luni);{' continutul proiectr"rlLri (fisa de inscriere - parlicipare, regulament, criterii de evaluare, standarde,

indicatori *):.!. calendarul activitatilor (diagrama activitatilor);* metode sitehnicide lucru, forme de organizare;"l rezr-rltate ( de preferinta masurabile si producere de materiale, ca: postere, CD, brosuri, fliers,

pliante, fllrri etc);* resurse Lunane ( proprii , parteneriale, volurrtari);.! parteneri (interni: palate, cluburi, scoli d in .iudet/ alte judete, externi: organizatii non-

guvernamentale, guvernamentale - acorduri parteneriale cu specificarea responsabilitatilor flecaruipartener).

E. EVALUARE _ CALITATEI. Evaluare interna a proiectului ( coerenta scop - obiective - activitati - metode - evaluare -indicatori).II. Evaluare externa a proiectului ( indicatori).

F. STISTENA B ILI'TA'TEA P ROIBC'TTJLTTI

'l posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioara a proiectului prin autofinantare sou orpin atragereade noi parteneri.

G. IltrGEl'trt, pRotEC't'trl..ti I

'1" mentionarea surselor de finantare;* precizarea costurilor detaliate pe activitati - sursa de finantare,* nrentionarea bugetLrlui total.

FI.AN[XE* acordurile parteneriale,

'i' justificarea surselor de finantare proprii (scrisori de intentie, bilant contabil,* contracte de sponsorizare etc.).

Tipuri de educatie complementura in cure trebuie sa se incadrery proiectele educutive

1. Educatie pentru drepturile omului* Educatie pentru drepturile copilului.! EdLrcatie pentru sanatate

":. Prevenirea abandonulLri scolar.l Prevenirea traficului de persoane* Prevenirea exploatarii prin munca a copiilort"" Prevenirea violentei si abr-rzulr-ri asupra copiluh"ri* Promovarea egalitatiide sanse (non-discrirninare, grupuri dezavantajate etc)2. Educatie pentru dezvoltare personala* Dorneniultehnico - stiintific* Comunicare* Media3. Educatie prin sport4. Eduaafie inter si xnu!'ticulfuenala

1a

Page 29: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIIIIITIIIIIIII!

I

"i. Folclor,.l Arta populara* Cultura si civilizatie romaneasca si straina,i. Studii europene5" Educatie ecologica* Protectia mediului,i. Ecoturism* Orientare turistica* Agroturism6. Educatie penfru pace7. Educatie pentru dezvoltare comunitara* Dezvoltare comunitara

'1. Voluntariat8" Educatie pentru pace9" Educatie globala

Mentiunil. Proiectele internationale. Pentru a conferi dimensiune internationala proiectelor, trebuie indeplinitcriteriul pafticiparii a minimum 5 tari (exclr_rsiv Romania).2. Proiectele nationale. In cazulproiectelor nationale alcaror numarde participanti, la etapa nationala,depaseste bugetul solicitat, organizatorr"rl isi rezerva dreptr-rl de a selecta participantii iechipajele inurma unei etape de preselectie. (cel putin l5 judete)3. Proiectele interjudetene.In cazul proiectelor interjucletene, este obligatorie invitarea celputin a 5 judete.4. Proiectele municipale. In cazul proiectelor municipale, este obligatorie invitarea participantilor dincel putin 2 sectoare.

III. I 0. Pnor rcr DE DBZvor-TARE lNSTrrrl.t'roNA LA

Repere de elaborare

Context legislativ

Prezentul model de proiect de dezvoltare institutionala a fost conceput, avand labaza:'." Strategia Dezvoltarii Invatamantulr-ri Preuniversitar in perioada 2005-2008* Programul de Guvernare 2005-2008'l hnbunatatirea parteneriatulr-ri dintre scoala si comunitate, modulul IIl, proiectul pentru

lnvatamantu I Rural* Management educational pentru institutiile de invatamant* Buletine informative ale Proiectului de reforma a invatamantului preuniversitar -tosif'escu, S. (2000)

EI,EMENTELE DE BAZA AI,E UNUI PROIECT DE DEZVOLT'AR.E TNSTITUTIONALA SUNT:

I,RDZENTAREA UNITATII DB INVATAMANT:

{Jnitatea scolara:Adresa unitatii:Localizarea geografica scolii

fo

Page 30: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Trasat ur i c nructer is tice :

Populatia scolara:'i' Numar de elevi, specificati daca nurnarul acestora este in crestere sau in descrestere* Nurnar de clase* MediLrl de provenienta (rural, urban)

Fensonalul scolii:* Didactic* Titular* Suplinitor* Nedidactic.l Auxiliar

Calitatea personalului didactic:* Calificat* Necalificat.i" CLr performante in activitatea didactica.1. Absolventi de cursuri de formare/perfectionare* Continuarea studiilor

Indicatori de evaluare a performantei scolare-cantitativ si calitativ'l Rezultate scolare: pondere a elevilor cu re zultate slabe, br,rne si foarte bune;.:. Procent de promovabilitate la examenele nationale;":' Ponderea elevilor cu rezultate la concursLrri si olirrrpiade scolare;* Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de invatamant;* Cornportarnent social;* Disciplina;":. Absenteisrn;{. Rata abandonului scolar;* Problerne comportamentale;* Incaloari ale legii;* Activitati sociale si culturale;* Satisfacerea cerintelor parintilor;.l Numarul de cereri de transfer;.l Posturi ocupate sau nu;

'1. Rata rniscarii personalului didactic etc.

Resurse materiale ale unitatii scolare:.1. NLrmarul salilor de clasa;.l Nr-rrnarul laboratoarelor si cabinetelor;"1. Nr"rmarul cabinetelor de infonnatica;.i' Conectare la Internet;

";. Biblioteca scolara-numar de volurne de cafte,

":' Ate liere pentrll instruirea practica-grad de dotare;'3 Cabinet medical;-;. Spatii sar-ritare;.;- Starea cladirilor, numar corpuri

30

Page 31: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Ft!!I!IFrttrrITIItt

* Cladiri reabilitateNivel de dotare cu resurse educationale, etc.

C.alitatea managementului scolar: prioritate a strategiilor si politicilor de dezvoltare institutionala lanivelul sistemului si al unitatii de invatamant:{' Impactul activitatii lor asupra altor grupuri, comunitati Iocale,.i. ONG-uri, firme particulare etc.;* Lucrul in echipa la nivelulmanagementului;* colaborarea cu alti manageri din exteriorul unitatii scolare;'i" Dezvoltarea competentelor proGsionale si asumarea deciziilor din* obs. Prezentarea scolii nu va depasi trei pagini, aceasta trebuie

comunitatii in care aceasta functioneaza.

MISIUNEA ORGANIZATIEI SCOLARIi

,,Scoala asigura fiecarui elev conditiile pentru cea maisi cooperare cu actorii sociali, promovand toleranta si

ce in ce mai complexe.sa reprezinte imaginea scolii si a

buna, completa si r"ltila clezvoltare, in parteneriatinte legerea intre copiii de origirre socio-culturala

Misiunea reprezinta o succesiune de enunturi, afirmatii, exprimate in maxim 200 de cuvinte (maxim o

P$tu) Aceasta reprezinta ratiunea de a fi, urotivul pentru care exista organizatiascolara.Misiunea unitatii scolare este cunoscuta si asumata de catre toate grupurile de interes reprezentate inscoala:parinti, elevi' profesori, autoritati locale, agenti economici, uiti ,.pr.r"ntanti aicornunitatii.Misiunea scolii va fi afisata la vedere, trebuie cunoscuta si asumata de scoala si de cornurritate.Din misiune deriva alte elemente ale proiectului de dezvoltare institutionala: scopuri, optiLlni strategice.pasi concreti care trebuie parcursi pentru atingerea scopurilor,ln modul de formulare al rnisiunii trebuie avut grija ca elevii, parintii, alti mernbri ai comunitatii sainteleaga despre ce este vorba' Misiunea se va referi larezultatele educatiei pentru elevi si comunitate"Misiunea deriva din nevoile de educatie, identificate la niveh-rl societatii si al comunitatii vizandurmatoarele aspecte:Dezvoltarea individuala a elevului;Crearea unui clirnat de munca si invatare stimulativ;Garantarea pregatirii specializate la licer-r si scoala prolbsionala-unde este cazul-si a posibilitatilor deaprofundare a pregatirii prin scoala postliceala-unde este caznl;

Exemple de fonnulari specifice:

,,Scoala, ca si comunitate, cauta sa satisfaca nevoia flecarui elev de a se sinrti competent, legat de altiisi autonom",

si lingvistica difbrita"",,Misiunea scolii este de a fi deschisapersonala s i profesionala".

pentrll toti cetatenii, spre a le oferi sanse egale de dezvoltare

,,Scoala satisface nevoile fiecarui elev de a se simti competent in a detine si utiliza informatia, deschisspre schimbare si spre ainvatareasi respectarea valorilor unei societati dernocratice,,.

obs' Misiunea scolii nu face referire la; a,sigttrarea bazei materiale, calificarea cadrelor cliclactice,consolidari si reparatii. Acestea sunt numai miiloace pentrtt atingerea misiunii, nefacancl pctrte tlin ea.

ECFIIPA DE PROIECTProiecful de cNezvoltare instifutionala"3' - expresie a unei analize. Lrnei garrdiri si clccizii cole ctir,c

31

I

Page 32: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

.! - expresie a unui efort de echipa aflata intr-un permanent proces de inovare

Componenta echipei:* Managerul Lrnitatii scolare-conducatorul echipei* Membrii echipei-cr-r roh-rri specifice activitatii si in functie de inclinatii (pot fi cadre didactice,

personalitati ale comunitatii care sa poata sprijini realizarea si finalizarea proiectului, parinti).

SCO PI,IR IL EN'INT'EI-E S1'RATBG ICE

Acestea reprezinta domeniile pe care comunitatea locala le considera prioritareDeriva din rnisiLrne si reprezinta intentiile majore care vor fi realizate prin proiectul unitatii scolare siprin care va fi indeplinita misiunea asumata. Tintele/scopurile se fixeaza pe o perioada de 3-5 ani,perioada ce reprezinta orizontulde timp pentru urr astfel de proiect. Ele vor fi transformate in programesi activitati concrete. Aceste elemente, tintele, este nevoie sa fie clar fonnulate, realiste pentrLl a putea fiintelese de grupurile de interes (elevi, cadre didactice, parinti, comunitate) si sa poata raspundeintereselor si asteptarilor acestora.Asadar, un prim pas la acest capitol va fi enuntarea tintelor strategice.(Jrmatoarea etapa este expunerea motivelor si argumentelor pentru alegerea tintelor respective.Exemple de scopuri/tinte strategice:.1. ,,Reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei";.l ,,Formarea corpulr-ri profesoral pentru aplicarea metodelor active, de grup";* ,,lnsertia profesionala a absolventilor";.i" ,,Crearea unui climat d siguranta fizica si spiritLrala pentrll elevii scolii";.lo ,,Formarea continua a adultilor";*,,Dezvoltarea pafieneriatelor", etc.

i\lO1'lVr\REA SI';\BILIRIl ACESTOII TINTE STRATEGIC[] PI{IN Sll'LlA-tlr\ BXISTENTA, DESCI{ISA, LITII-IZANI)DIFERITI| ME-IODE DE Dlr\GNOZA SI DE ANA|.lZ,.\ DIi NEVOI

Daca ne facem o strategie asllpra valorilor pe care vrern sa le promovam si a ceea ce asteptam de lascoala, ceea ce dorim sa devina scoala sau ceea ce trebuie sa devina scoala, inainte de a trece laproiectarea schimbarii, trebr"rie sa stim exaet ceea ce este, adica sa facem diagnoza situatiei existente.Cele mai utilizate metode de diagnoza (dintre care dumneavoastra veti alege una singura) sunt:analiza informatiilor de tip cantitativ, se refera la unitatea scolara si la comunitate, ln cadrul acesteimetode ne sunt utile date referitoare la:.1. numarul elevilor din scoala,* varsta elevilor4, rata abandonului scolar.i. procentul elevilor care trec la niveluri de invatamant superior* nivelul de dotare.:" incadrare deficitara sau nu* rata miscarii de personalAceasla unaliza orienteaza elaborareu .strategiei, proiectelor .si a planurilor de dezvoltctre pe bazctproblentelot'itlentiJicute. nuurar rnic de elevi. rata mare a abandonulr-ri scolar, dotare materiala precara,incadrare defectuoasa cu personal d idactic.Analiza inlbrmatiilor de tip calitativ, completeaza pe cea anterioara, deservind aceleasi scopuri.CLrprinde date despre:* ambianta din scoala

32

Page 33: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

.i. relatii d intre categoriile de personal: directorprofesor-elev, etc.

p ro fesori, p rofeso r-sec retar, p rofesor-parint i,

* mediul social de provenienta al elevilor, nivelul de edr-rcatie a parintilor, ocupatiile parintilor,ambianta in familie, inleresul parintilor lata de educatie

* calitatea personalului didactic: experienta, calificare, grade diclactice, perfectionari"1" modul de comunicare, cum circula informatia la nivelul scolii* managementul scolii, calificarea directorilor, instrumente manageriale folosite, etcAceasta analiza orienteaza elaborarea strategiei, proiectelor si a planurilor cle dezvoltare pe bazaproblemelor identificate: atmosfera inadecvata, conflicte existente, neirnplicarea parintilor in educatie,venituri reduse ale parintilor, circulatia defectuoasa a informatiei, lipsa de pregatire a cadrelord idactice, management defectuos.Analiza complexa a cornunitatii, presupune;';' identificarea componentelor comunitare si evolutia lor in tirnp: densitatea populatiei: daca populatia

se afla in crestere sau in descrestere. problerne sociale: somaj. stare sociala, stare de sanatate.situatie economica: ocupatiile locuitori Ior, viata ecorrornica in plina dezvoltare sau in declirr

'l' relatia dintre scoala si comunitate: daca si in ce rnasura scoala deserveste nevoile comunitatii,resurse educationale pot fi identificate in comunitate, daca exista conflicte intre scoalacomunitate si care este motivatia

* irnplicarea scolii in strategia comunitara: identificarea nevoilorelaborarea pol itici lor educationale.

Aceasta analiza orienteaza elaborarea ,

problemelor identificate.' populatie inexistenta sau nu a conflictelor.Analiza PEST(E), analiza contextuluiadaugat si contextrl ecologic, presupllne:

politic, econornic, tehnologic in r,rltimul tirnp s-a

"l' politicul, se refera la politicile educationale existente la nivel national, regional si local, la modul incare politicile si programele de reforma pot influenta existenta si dezvoltarea unitatii scolare. Seanalizeaza modul in care politicile de dezvoltare la nivel national, regional sau local favorizeazaatingerea tintelor noastre strategice, saLl care sunt persoanele si institutiile cu influenta la nivelLrlcomunitatii si cum pot fi atrase in realizarea proiectr-r [ui nostru

'l' economicul, se refera la resursele existente la nivelul analizat: national, regioual sau local:dacaexista expansiune sau recesiune ecotitlurica, ce rarnuri econolnice sLrnt prioriiare si ce po1 acesteaoferi educatieisocialul, se refera la existenta si rnodul in care sirnt abordate, laproblemele sociale: nivelul somajului, al saraciei, al delicventei

national, regional sau

* tehnologicul, se refbra la nivelul tehnologic accesibileducatieisi formarii: existenta sau nlr a reteleitelefonice, televiziune prin cablu, acges Ia telefonia mobila, acces la intemet. cate larnilii aucalcu latoare personale.

* Ecologicul, se refbra la modul in care proiectele noastre pot afecta mecliul: modul in care activitateadin scoala afecteaza mediul prin gunoiul si deseurile produse in urma activitatii de microprocluctie.

Aceasta analiza orienteaza elaborarea strategiei, proiectelor si a planurilor de dezvoln)"e pe bazaproble,melor identificate: probleme politice : compatibilitate intre proiectul de dezvoltare institr-rtionalasi politica nationala de dezvoltare, probleme economic"' ,u.u"iu comunitatii, popr-rlatie anga.jatapredominant intr-o singura rarnura, probleme sociale: nivel ridicat al sornajului, protl.,-l.r" tehnologice:acces redus al populatiei la InternetAnaliza SWOT (puncte tari, slabe, oportLrnitati si amenintari), este cea mai utilizata analiza, metoda dediagnoza.

"i' Punctele tari si slabe se refera la rnediul intem asupra caruria putem

si

analiza resurselor,

strategiei, proiectelor si a planurilor de dezvoltare pe bazacrestere/descrestere, bogatie/saracie, resLlrse disponibile,

Page 34: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

* elevi: aceste puncte, tari si slabe se refera la mediul de provenienta, atitudini, comportamente,abilitati ale elevilor

* cadre didactice: punctele se refera la structura, nir.,el de calificare, aptitr,rdini, atitudini"l scoala, se refera la scoala in ansambh,r, adica: dotare, resurse umane, resllrse comunitare.'l' OportLrnitatile si arlenintarile se refera la mediul extern care favorizeaza sau deranjeazarealizarea

ob iective Ior propllse.* elevi: se refera la ceea ce scoala si comunitatea ofera acestor elevi, factori asupra carora elevii nu au

control si noi trebuie sa-i avem in vedere-distanta pana la scoala, nivel de educatie, resurseeconomice ale farniliei, ale scolii

'l' cadre didactice: se va avea in vedere daca acestea fac naveta sau nu, posibilitatile de pregatireexistente in.judet, participarea la proiecte internationale sau cr-r finantare externa

{' scoala. oportr"rnitatile si amenintarile se refbra la ceea ce comunitatea, sistemul educational sisocietatea of'era sau nu scolii: resurse materiale si urnane care pot fi obtinute. nivel de educatie,potential economic al farniliilor elevilor, nivel economic al comunitatii.

Aceasta analiza orienteaza elaborarea strategiei, proiectelor si a planurilor de dezvoltare pe bazaproblemelor identificate.'punctele tari, trebuie folosite; punctele slabe, trebuie inlaturate sau tratate;opo rtun itati le, trebu ie fo lo site ; amen intari le, trebuie evitate.

OPTITTNILE S'I'RATBGICE

* reprezinta urrnatoarea etapa in realizarea proiectului, fiind caile privilegiate de actiune, alese pebiza competentelor si resurselor disponibile si pornind de la istoria sitraditia scotii.

Optiunile stralegice, reprezinta utllizarea a ceea ce scoala are mai de pret.Se vor defini principalele categorii de resurse necesare: financiare, materiale, Llmane, de timp, deinforrnatie, de expertiza, de autoritate, de experienta.

'fEllvlliNlil.E DE ltliALlzAnn (inceput, etape, sfarsit), rolurile si responsabilitatile di[eritelor persoane sigrLrpuri. Stabilirea teflnenelor este urmatoarea etapa. La acest nivel trebLrie definite:.:. rnomentulin care incepe strategia* momentul finalizarii acesteia, acesta fiind considerat in momentul in care sunt atinse scopr-rrile* principalele etape in realizarea proiectr"rluide dezvoltare institutionala

ANALIZAREA AVANTAJELOR oPTItINfl pentru anumite tinte strate gice si cai de actiune fata de altele, esteultima etapa in elaborarea proiectului

In aceasta etapa trebuie argumentat de ce am ales tintele respective si nu altele. De ce este preferabilastrategia noastra si nu alta:* tintele stabilite sunt absolut necesare pentru existenta si dezvoltarea unitatii scolare* respecta politicile si strategiile de dezvoltare nationale, regionale si locale* este realizabila cu resnrsele existente si previzibile.i. loloseste mai eficient resursele disponibile* conduce la cresterea calitatii educatiei in scoala

':e largeste accesul la educatie al copilului.

Obs. Toate aceste etape trebr-rie realizate prin negociere cLl gruplrrile interesate si persoanele cheie dincomunitate implicate. Proiectul trebuie sa reflecte nevoile si interesele intregii comunitati. Strategia seva analiza in cadrul Consilir,rlLri de Administratie, in toate etapele ei, cLr reprezentanti ai cadrelordidactice, ai parintilor, ai elevilor, ai comunitatii si altor grupuri imporlaute, precum si cu persoaneclreie cl in cornutritate. C br-rna strategie se poate aplica n'.rmai dupa obtinerea acordulni courunitatii.

34

Page 35: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

rII!TIIttrIIrIIrIITIr

ll\'t PLEM ItNTA RE,A S'I'Rr\TBG trO I

Planurile operationale vor fi concepute pentrr fiecare activitate cuprinsa in programele de <Jezvoltaredin strategie. Aceste planuri vor avea Llrmatoarea structura:

Obs" Aceasta este structura dupa care dumneavoastra veti elabora ,,Proiectul de dezvoltareinstitutionala". Orice contributie personala este binevenita.

[II"1l" PRotscruL EDI-JCATtv. Cru"ngRn DE EVALTiARL,

I. CTTITERII EI-IM INATORIItr.tr " R.espectarea structurii proiectuNui;tr.2" R.espectarea terrnenului limita de depunere a proiectelortr'3. Etapele finale ale proiectele educative trebuie sa respecte calendarul vacantelor scolare.2. CRI'TERII DTT SELECTIT'2.1. Relevanta - 15 pcta. in domeniu ( specialitate - tip de educatie, context);b. impact;c^ adresabilitate.2.2. Optimir,nye - actualizare * 10 pcta. oontinut;b. metode;c. complemenlarizare obiective * continut * metode - evaluare.2.3. Originalitate - 25 pcf2.4. Cornplexitate * 20 pcta. abordare diversalb" tematica diversa.2.5" Procentul contributiei financiare a aplicantului - 30 pct

Mentiune:Proiectele care au mentiunea pentru "Calendarul activitatilor educative al MinisterLrlLri Educatiei,Cercetarii siTineretului" siobtin punctaj irltreg0-100 de puncte, laevaluareade la inspectoratulscolar,vor fi transmise la minister pentru evaluarea frnala.

IItr. i2. FRorncrB cuRRlcrJ LAR.E sr pR.or ECT'E pEDAGocrcFt

Proiectele curriculare scolare in cadrul noilor propuneri curriculare.

X. Fnoiectul cunniculan scolar {pcs)FCS este un ansamblu de decizii arliculate care pcrrnit concretizarea Proiectulr-ri Curricr-rlar l\,latrice(PCN4) si propunerile comunitatilor locale clr cornpetente educative in proiecte de actiune diclacticaadaptate unui context specific. Aceasta concretizare este realizata de catre eclripele cle cadre cl idactice"

t-\

Nr.crt.

Obiective Etape de lwcru Resurseedwcationale

Responsabilituti Termene derealizare

Indicatori denerformantc

Page 36: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

deoarece numai acestea poseda suficiente informatii pentru a putea interpreta PCM si instructiunile de

apl icare corespunzatoare, dezvoltandu-le intr-o forma adecvata situatiei proprii.PCS isi are maxima justificare in necesitatea de a garanta o actiune coerenta, coordonata si progresiva a

colectivnlui de cadre didactice care sa favorizeze dezvoltarea adecvata a elevilor, eliminandu-se astfel

divizir-rnea muncii in actul de predare-invatare.

PCS lace parte din planr-rl de activitate, pe care-l vom numi de aici inainte Proiect Educativ (PE), si

constituie ansamblul deciziilor care se iau in PE cu referire la ce, cum si cand se invata si evalueaza.

PE, cuprirrde mult mai multe aspecte decat cele strict curriculare. Functia sa de baza este aceea de a

stabili r-rn cadru global pentru institutia scolara care sa pennita actiunea coordonata si eficace a echipei

diclactice. Acest cadru trebuie sa fie legat de situatia concreta a r-rnitatii scolare. propunand si

planificand solutii problematicii specifice acesteia. l-rebuie sa lre definit in relatie cu aspectele

firndamentale ale educatiei si sa propuna marile obiective ale scolii respective, care sa orienteze si sa

inspire toate activitatile din scoala. ln acelasi tirnp trebr,rie sa expliciteze structlrra si fLrnctiile diferitelorelenrente ale unitatii scolare.Deoarece PE este fundamental pentru a da coe renta si personalitate proprie scolilor, elaborarea acestuia

trebuie considerata ca un proces progresiv si dinamic, care pennite consolidarea echipei didactice si

faciliteaza gestionarea scolii. Elaborarea unr,ri PE, cu caracter birocratic nu are sens, pentru ca nu este

irnparlasit in mod real de catre cadrele didactice si este lipsit de functionalitate.

Formarea si consolidarea unor echipe educative solicita definirea si impartasirea de catre toti a unei

serii de idei care, elaborate si redactate in mod adecvat, vor configura incet-incet PE.

Definindu-se in raport cu cele staoilite in PE si tinand cont de aceste idei, echipele de cadre didactice

iau decizii privitoare la distribr-rirea si secventializarea continuturilor de-a lungr-rl unui an sau a unui

ciclu, ca si privitoare la crjteriile de organizare si prelucrare a acestor continuturi, la aspectele

metodologice, la normele de organizare a spatiulr-ri si timpulr-ri,la materialele educative ce se vor utilizasi la criteriile de evaluare. Acest ansamblu de decizii este ceea ce denumim Proiect Curricular Scolar

(PCS).

Functia de baza a PCS este de a garanta progresul si coerenta in invatarea continuturilorcducative de-a lungul scolaritatii.Peutru aceasta este necesara definirea unor criterii fundamentale si colrlulle care sa orienteze

secventializarea continuturilor in acord cu trasaturile specifice si particulare ale elevilor. ln acelasi tirnp

este imporlant ca criteriile de grupare si prelucrare a continuturilor , de organizare a spatiului si

timpului, de alegere a materialelor de invatare si criteriile de evaluare sa aiba o anume coerenta inansamblul unitatii scolare care va favoriza la maxim procesul de invatare din partea elevilor.

PCS, prin luarea unei pozitii in raport cu o intreaga serie de elemente educative, permite articularea

unei munci sistematice de discutii si angajari, fundamentala pentru alcatuirea si consolidarea echipelorpedagogice in scoli. Pentru aceasta elaborarea PCS pentru diferite domenii si ani de studiu trebuie

considerata ca o sarcina cruciala.ln cel de-al treilea nivel de concreti zare a curriculumului, ultimul, se configureaza Proiectele

pedagogice, ca ansanrblu de unitati curriculare ordonate si impartite pe domeniile fiecarui an de stLrdiu.

Aceasta sarcina presupune doua etape fundamentale:.1. *planificarea sidistribuirea continutuh-ri de invatat de-a lungr"rl fiecarui an sau/si ciclu ;

"l' *planificarea in tirnp a activitatilor de invatare si evaluare corespunzatoare.tJnitatea curriculara se defineste ca o unitate de lucru relativa la un proces de predare - invatare,

afiiculata si cornpleta. In ea trebr-rie precizale prin urmare, continuturile, obiectivele, activitatile de

predare - iuvatare si activitati le de evaluare. Aceste elemente trebuie sa tina cont de nivelul clasei si sa

se desfasoare in functie de acesta.

Aceste nivele de reflectie si elaborare curriculara nu constituie o ltolltate absoluta. Cadrele didactice au

o mare experienta de planificare si proiectare a lectiilor. Noutatea consta in faptul ca profesori de

cliscipline diferite realizea:za planificari si proiecte de activitate didactica iu comnn in raport cu unele

36

Page 37: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIIIrIIrItrIITI

criterii si principii pedagogice asumate de catre toti. DifrcLrltatea consta, in principal, in lipsacompetentelor de colaborare, de cooperare si de lucru in echipa.Acesti pasi succesivi de concretizare curriculara reprezinta grade diferite de generalitate sicomplexitate,' dar, fara indoiala, in planificare si, mai presus de toate, in practica ele apar stransrelationate. Se intelege ca Proiectul Educativ, Proiectul Curricular Scolar ,Proiectele pedagogice siUnitatile curriculare sunt strans legate intre ele si se stimuleaza reciproc. In masura in care cadreledidactice dintr-o unitate scolara au analizat propriul context si propria realitate concreta, s-au definit injurul unor principii pedagogice si au organizat scoala intr-o forma functionala si participativa, vor aveao baza de referinta pentru optiuni mai concrete. Pe de alta parte se vor folosi si bucura de o experientade lucru care le va facilita desfasurarea altor actiuni in echipa.Aceste trei nivele de elaborare a curriculurnului in cadrul scolii sLrnt aproape totdeauna obiect dereflectie si analiza in paralel si mentin intre ele relatii stranse care nu constituie aproape niciodata unprocedeu de deducere a unuia din altul. Uneori se poate porni si invers, cadrele didactice. plecand de lao reflectie colectiva asllpra activitatilor de invatare pe care le realizeaza cr-r elevii, sinrt nevoia derevizuire a predarii si sfarsesc prin a genera in acest rnod proiecte curriculare mai mult sau rnai pLrtinrestranse care, in linal se structllreaza intr-ur-r proiect ecJucativ.

2" Elemente de baza ale pnoiectului curricular scolanIn scoala asa cllm o cunoastem, deciziile pe care le iau cadrele didactice se refera la organizareaorarului, distribuirea unor materiale si repartizarea claselor. Caracterul deschis si flexibil al acesteipropuneride organizare acurriculumului in cascada creazanoi directii de activitate in echipa acadrelordidactice.Elaborarea unuiProiect Curricular Scolar implica realizarea urmatoarelor sarciniprincipale:* Definirea obiectivelor generale ale.fiecarui an de stutliuObiectivele generale ale unui ciclu de invatamant, definite in Proiectr-rl Curricular Matrice urmeaza a ficontextualizat pentru fiecare an de studiLr.* Selectionarea ansamblulwi continwturiktr cfire vor .fi tles.fusurute in Froiectul Cuwiculur Sco7arsi disctrtarea criteriilor posibile de prelucrare (globalizare, interdisciplinaritate, disciplinaritate,integrare). Aceasta selectie se va face plecarrd de la rnodulele prezentate in Proiectr-rl Curricularl\4atrice.4' Impartirea continuturilor pe uni tle stutliu. lntr-ur.r sistem de invatamant mai centralizat aceaslasecventializare a continuturilor poate fi lacuta adrninistrativ, cle catre rninister; intr-un sistemdescentralizat este necesara analiza atenta a modulelor, url lloment indispensabil, pentrll a puteaelabora pro grarnari le concrete.Nu trebuie confundate secventializarea cu temporalizarea, care se concretizeaza ulterior, prima avandun caracter mai general si poate da loc la ternporalizari difbrite in firnctie cle circumstantele concrete.4" stabilirea criteriilor tle evsluare Ia.finulut.fiecurui un de stucliu.Colectivulde cadre didactice trebuie sa stabileasca indicatorii care urmeaza a fi fblositi pentru a evaliradaca un elev a realizat un proces de invatare si instruire adecvat sau,in caz de nereusiia, daca trebuieschimbata activitatea educativa. De asemenea trebuie sa se cada de acord asupra tuturor criteriilor pebaza carora se decide daca un elev promoveaza sau nu.4' Defiwirea premiselor metorlologice generule. Proiectul Curricular Matrice cuprinde o serie deorientari didactice generale pentru fiecare ciclu ca si unele principii de actiune edubativa considerateadecvate pentru organizarea invatarii si instruirii. Aceste informatii pot servi cadrelor didactice capunct de plecare pentru reflectia asLlpra metodelor de r:rrnat. Este important sa se discr-rte in colectivdiferitele fonne de lucrlt ce se vor Lrtiliza in clasa. si sa se ceute ilnprcuua, respectand totcleaunaoptiunile irrdividuale, acele regr"rli didactice consideratc optirtre in atingerea obiectivelor generale. prinaceasta nu putem spune ca se cere o otrrogenizare rrretodologica pentrlr toata scgala. ci ca e

lr

I

Page 38: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

indispensabil ca intreaga echipa sa cunoasca si, in masura posibillului, sa impartaseasca regulilemetodologice ale colegilor.* Definirea criteriilor de organizare sputio-tempornlu.Organizarea spatiului si timpului trebuie sa depaseasca conceptia ca aceasta inseamna doar repartitiasalilor si materialelor; aceasta organizare, trebuie facuta dupa criterii pedagogice gandindu-se profundla asigurarea celor mai bune conditii pentru procesul de invatare si instruire. Organizarea timpuluitrebuie sa tinda catre crearea celor mai bune conditii posibile pentru desfasurarea activitatilor de

invatare si instrr,rire si nevoilor elevilor.Spatir"rl sitirnpLrl sunt doi factori a caror organizare are o mare influenta in crearea obisnuintelor la elevisi in dezvoltarea Llnor atitLrdini pozitive fata de scoala. Astfbl, modul de utilizare a laboratorului sau

bibliotecii,(rnai nou CDI) alcatuirea orarului, gestionarea spatiilor comune sunt instrumente importantein favorizarea sentimentului de identificare cu scoala, in dezvoltarea unor atitudini pozitive fata deprocesul de invatare si instruire si in formarea autonomiei.* Stilbilireu principalelor muteriale diductice ce vor.fi utilizateExistenta unor reguli si conceptii colnune fata de materialele didactice si fbta de r-rtilizarea lor constituieLu1 factor de baza in asigurarea coerentei actiunii didactice dintr-o unitate curriculara.Pentru aceasta trebuie identificate diferitele tipuri de rnateriale didactice care se vor utiliza: carti pentrudocumentare, carti pentru lectura, manuale, module de invatare, harti, mijloace audio-video, programeinfonnatice, instrumente de laborator, materiale pentru educatia frzica, jocuri didactice, unelte de

atelier, etc.

"i. Decizii in legatura cu domeniile optionale.In Proiectul Cr:rricular Matrice sunt definite rolurile acestor domenii si se sugereaza o serie de activitaticare paradecvate in asigurarea unui echilibrr-r intre trunchiul comun al domeniilorde studiu pentru totielevii si acele alte activitati educative intre care elevii ar putea alege. Cei care ar trebui sa decida suntprofesorii (de girnnaziu sau liceu). deoarece ei cunosc posibilitatile materiale si umane ale scolii.

3. Linii directoare pentru o politica curricularaAdoptarea unui curriculurn deschis care se realizeaza irr cascada, Ia rr-rai rnulte nivele, presupune unansambh,r de masuri de politica educationala vizand dezvoltarea curriculara, masuri indispensabilepentru schirnbarea pe care o presLlpllne implementarea unui curriculum deschis, flexibil sidescentralizat. Masurile ce le prezentam in continuare sunt necesare in lipsa traditiei in planificareacurriculara de acest nou tip. Este foalte important ca schimbarea care se planifica sa se produca in modgradual, altfel se produc distorsiuni si o incarcare suplimentara cu sarcini a cadrelor didactice, ceea ceprovoaca incertitudine si anxietate. Trecerea responsabilitatii in elaborarea Proiectelor CurriculareScolare si a Proiectelor pedagogice in sarcina profesorilor trebuie insotita de asigurarea unor suporturistrict necesare.Masr-rrile care trebuie luate cat de curand se refera la urmatoarele sase domenii:* Fonnarea cadrelor didactice;{' Elaborarea de materiale curriculare;* Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a scolii;* Reorganizarea scolilor;'i. Cercetarea in domeniul edr"rcatiei;* Evaluarea.

a. !'ormarea corpului pnofesoralProfllLrl de profesor pe care-l presllpLlne un curriculunr deschis se deflneste, in rnod fundamental, prinfr-rrrctia pe care o are in proiectarea curriculara. Nu rnai este doar un simplu aplicant a deciziilor luate de

altii. A se interoga, irnpreuna cu colegii, asllpra a ce,cum si cand se invata si evalueaza, devineresponsabilitatea fiecarLri prof-esor. Din aceasta perspectiva profesorul trebuie sa- fie pregatit pentru a

38

Page 39: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

\tIIIIIIItIrtTLIItII!

aprecia si a alege dintre diversitatea altematirelor pedagogice pe acelea pe care le considera maiadecvate realitatii din scoala sa/din clasa sa.

Formarea cadrelor didactice, atatcea initiala cat si cea perrnanenta, trebuie sa raspunda acestui profil deprofesor. Cei care se pregatesc pentru a deveni cadre didactice, prin diferite fonne de invatamant (liceepedagogice, colegii pedagogice, universitati), si. in general, tot personalul care intra in sisternuleducativ vor trebui sa treaca printr-un proces de formare care sa-i pregateasca pentru luarea acestordecizii privitoare la proiectarea curriculara.In propunerea noastra cadrul didactic nu rnai este vazut doar ca un transmitator de informatii sicunostinte prevazute in programa analitica.El devine un ganditor si un agent care trebuie sa ia deciziiiar in activitatea cu elevii devine un model si un rnediator.Ca model,cadrul didactic demonstreaza inmod frecventprocesele de gandire si explorare, iarca mediatorel este "interfata" intre cel care invata sirnediul de invatare, ajutand elevii sa organizeze si sa interpreteze informatiile(Vezi capitolul referitor lai n vatare)

"

De asemenea, activitatile de formare pennanenta vor irebui sa reflecte influentele ce deriva dinadoptarea unui curricu lurn deschis.O priura idee presupune conceperea formarii pennanente a cadrelor didactice ca un proces de reflectieasupra practicii.Daca profesorul devine responsabil cll concretizarea Proiectului Curricular Matrice. aceasta

responsabilitate irnplica luarea unor decizii plecand de la un act de retlectie asllpra a eeea ce ii oferaexperienta si pregatirea proprie. In situatia actuala cand toate hotararile sunt luate la nive le superioarein sisternul in care elaborarea programelor se face excesiv de centralizat necesitatea reflectiei esteextrem de redusa. Nu mai trebuie sa se insiste cu incapatanare ca per{bctionarea sa se faca numai princursuri in care se transmit continuturi specifice, ci sa se ofere timp, spatiu si conditii care sa permitacorpului profesoral sa-si poata evalua experienta si practica zllntca si sa deduca din ea schimbarilenecesare in programele proprii.O a doua idee se refera la centrarea activitatii de formare permanenta a cadrelor didactice pedezvoltarea deprinderilor de a lucra in echipa, pe dezvoltarea echipelor de cadre didactice.Echipele de cadre didactice care predau la un an de studiLr trebuie sa concretizeze Proiectul ClrrricularMatrice intrrun Proiect Curricular Scolar care sa raspunda coriditiilor speclfice ale unei scoli anume. Pede altaparte,Proiectele pedagogice au nevoie de o coordonare ir-rtre toti profesorii din scoala respectivasau,cel putin,intre toti profesorii care predau la acelasi an de studiu. Din aceasta perspecliva pLrternconsidera ca unitatea care ofera toate conditiile pentru lorrnarea echipelor didactrce este scoala insasi.

In sfarsit, o a treia idee principala presupune ca atat fbrrlarea initiala cat si cea permanenta a cadrelordidactice sa ia in considerare schimbarile curriculare propuse in PCM sisa se centreze in jr-rrulacestora.Noile planuri de invatamant,noile conceptii integratoare, inter-, pluri- sar-r mLrltidisciplinare, conceptiamodulara. noile moduri de abordare a cllnoasterii, conceptia metodologica necesara realizari i unuriinvatamant obligatoriu pana la varsta de saisprezece ani, introducerea informaticii, sunt doar catevaexemple de domenii in care e nevoie stringenta de interventie in /si prin lormarea permanenta.

b" Materiale curriculareA doua masura de dezvoltare a invatamantului prin curriculnm se refera la necesitatea de a pune ladispozitia cadrelor didactice materialele eurriculare care sa-i ajute sa faca trecerea de la ProiectLrlCurricular Matrice la Proiectele Curriculare Scolare si la Proiectele pedagogice care inclLrd unitatilecurriculare. In functie de deciziile luate in PCS. profesori itrebLrie sa aleaga acele rnateriale care servesccel mai bine pentru atingerea obiectivelor propLlse. Desigr-rr ca, oricat de nurneroase si variate vor flaceste materiale, exista totusi situatii in care cadrelc drdactice tlebuie sa elaboreze ele irrsclc uraterialcdidactice care sa raspunda cel mai bine necesitatilor concrete din frecare scoala.

_r9

Page 40: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Odata stabilite criteriile fundamentale de selectie si secventializare a continuturilor, ca si marile directiimetodologice, echipele de profesori organizate pe anide studiu pot alege materialele care se adapteazacel mai bine obiectivelor. Pentru ca acest proces sa fie eficient este necesar ca fiecare profesor sacunoasca si sa aiba acces la o larga gama de materiale.Responsabilitatea de a pune la dispozitia scolilor mijloacele fixe (copiatoare, audio-video, manuale,etc) siexemple de materiale curriculare diverse, care, fie pot fi aplicate direct la clasa, fie pot fi luate capllncte de referinta pentru o elaborare ulterioara a altor materiale mai adecvate realitatii revineM in isten"l h,ri lnvatamantul u i.Obtinerea acestor materiale s-ar putea realiza pornind de la doua surse principale. In prirnul rand, e

vorba de o identificare, selectie si strangere a materialelor care sunt deja disponibile in acest rnomeut sicare sllnt inca elaborate de catre cadrele didactice.Ministerul va trebui sa selectioneze si sa difirzeze catre scoli exemple si date referitoare la toatemateriale le e labo rate.

Principalele canale prin care acest proces poate fi dus la indeplinire pot fi constituite de catre CaseleCorpulr-ri Didactic. CCD-urile pot elabora materiale care pot fi difuzate Rumai scolilor din judetul decare apaftin. Fara indoiala, pot fi elaborate materiale care, multiplicate, sa ajunga la toate scolile de unanumit nivel din tara.ln al doilea rand, Ministerul va trebi sa sustina productia unor materiale elaborate special pentru ailustra noul mod de concepere a curriculumului si sa pledeze in favoarea optiunilor exprimate in PCM.In cadruI unuicuricnlum deschis siflexibil, elaborareade materiale curriolllare, colectarea sidifuzarealor constituie una din cheile succesului in implementarea reforinei. Aceste materiale curriculare potavea o natura si o amplitudine foarle diversa:* ide i/propuneri vizand predarea-invatarecr unei materii sau domeniu;':' ideirelative la modalitatea de planiJicore a invatarii cle-a lungul unui ciclu de invatamant;* propuneri de concretizare a cu'riculumtiui pentt'tt elevii cu nece.yitati educative ,speciale;* cle,ycrierea .yi evaluarea experientelor de inrntqre cttrriculara, etc.Ar putea exista echipe tehnice,grupate in jurirl unor edituri didactice,cum exista in multe tari, avandsarcina de a elabora materiale care sa expuna clar rliodr-rl de concretizare a elementelor PCM"Aceasta prodr:cere si difirzare de rnateriale curriculare trebuie lacuta in colaborare cu editr-rrile de stat sipafticulare si cu alte intreprinderi producatoare de mijloace didactice,in scopul ca ceea ce se oferacadrelor didactice sa fie coerent in ansarnblul sau cu liniile directoare alCurricuh-rmului Matrice.In sistemu I actual manualele si celelalte materiale curriculare, fie prin proiectarea lor excesivcentralizata, fie prin utilizarea inadecvata a lor de catre cadrele didactice, au inlocuit profesorulpreluandu-i rolul sau activ de concretizare curriculara.Este nevoie de materiale curriculare pentru lucrLrl in sala de clasa, dar acestea trebuie sa slujeascaobiectivelor profesorului si nu invers. Materialele curriculare ar putea deveni un, sau s-ar puteatransforma pentru un nllmar foarte mare ds cadre didactice intr-un sistem de referinta curriculara pentruintreaga activitate didactica. Deoarece CM este formulat in termeni generali, acesta se situeaza destulde departe de nevoile si problernele carora cadrul didactic trebuie sa le faca fata zilnic, prin urmare,este logic ca materialele curriculare sa constitr-rie un punct de referinta principal pentru activitatea sa.Protnovarea confectionarii r-rnei game largi de materiale curriculare inspirate de/din CurriculumulMatrice si punerea lor la dispozitia profesorilor ca si r-rtilizarea Curriculumului Matrice pentru analizamaterialelor elaborate pornind de la el, constituie strategii prin care se faciliteaza procesul deconcretizare a curricu lumului.Pe de alta parte, materialele curriculare nu se reduc doar la cartile destinate profesorului si elevilor.Trebirie infiintate centre de documentare si informare in jurul carora sa se organizeze o mare parte dinactivitatile cle predare-invatare si care sa fie in inima proiectelor pedagogice,trebuie sa fie puse ladispozitie carti si documente consultative, materiale de autocorectare, arhive, etc.,care constituie

40

Page 41: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

rIIIIIIItIrTTtT1IrlT

resurse de o enorma utilitate. Diversitatea elevilor cere o diversitate de materiale daca dorim sarespectam principiul individualizarii in procesul de invatamant.lndiferent de sursa si de procesul de elaborare a materialelor curriculare, acestea trebuie sa fie ladispozitia corpului profesoral. Ele vor fi trimise de catre Ministerul Invatamantului, Caselor Corpr-rluiDidactic, pentru a fi difuzate prin intermediul activitatilor de fonnare permanenta despre care am scrisanterior.

c" Servicii de sprijinire a scoliiFentru a pune in practica diferitele nivele de concretizare curriculara, cadrele didactice au nevoie de unansamblu de servicii care sa le ajute in aceste demersuri. Fumizarea acestor servicii constituie atreiadirectie in care trebuie actionat pentru implementarea refomei. Din punct de vedere curricularseruiciile mai irnportante pe care scoala le primeste, sllnt, pe linie de invatamant, cele ofcrite deCentrele de Asistenta Psihopedagogica, de expertii in fonnare permanenta de la Casele CorpuluiDidactic si de Comisiile de OSP din fiecare scoala.De asernenea pot apare diverse agerrtii privatecaresa ofere consultanta si expertiza in domeniu. Fiecare dintre aceste institutii sar-r servicii urrneaza sa-siadjudece o functie diferita, dar complementara cu ale celorlalte.Asistenta Psihopedagogica (psihologul scolar, echipe multi-profesionale, laboratoare OSp ) esteasigurata de cadre special pregatite pentru a oferi consultatii in momentul elaborarii Proiectulr-riCurricular Scolar. Pe de alta parte, Asistenta Psihopedagogica trebgie sa-si asume o functie de baza intratarea diferitelor necesitati educative speciale, oferind consr-rltatii echipelor de cadre didactice irrprocesul dc proiectare a adaptarilor curriculare. Asistenta Psihopedagogica joaca, de asemenea, un rolin planificarea resurselor educative pentru fiecare nivel/ciclu scolar. ln acesisens, este foarte impoftantca Asistenta Psihopedagogica sa se implice atunci cand elevii se transfera de la o scoala la alta, si safaciliteze schimburi de experienta intre scoli.Aceste functii se realizeaza in coordonare cu CasaCorpului Didactic care areltrebuie sa aiba o relatie stransa cu activitatea care se desfasoara in scolii.Responsabilii cu formarea perrnanenta din Casele Corpului Didactic trebuie sa-si centreze activitatea,spre deosebire de consilierii psihopedagogi, pe diferite domenii curriculare, ajutand prof'esorii pe ciclurisi ani de str"rdiu sa elaboreze proiectele pedagogice corespunzatoare. Munca lor se articuleaza, inprincipal, in directia r,rnui consilier care faciliteaza accesul la materiale, organizeaza reuniuni, cautaexperti, daca acestia sunt necesari, inlbnneaza asllpra cursurilor care se ofera, etc.In fine, Comisiile de orientare side sprijin psilropedagogic din scoala trebuie sa coordoneze problemelesi necesitatile cadrelor didactice cu aceste servicii de sprijin, sa realizeze o activitate de orientare aelevilor, ceea ce are o mare importanta si, in general, sa asigure ca echipele de cadre didactice salucreze impreuna in toate fazele de proiectare curriculara.

In aceasta conceptie de reformare a invatamantului printr-un curriculum in cascacla, serviciile desprijinire a scolilor trebuie dirijate spre cregterea competentei cadrelor didactice si nr-r spre inlocuireasau suplinirea acestora. Exista riscul ca, data fiind lipsa de pregatire initiala a cadrelor didactice inanumite teme si/sau domenii, sa se doteze scoala cu o serie de resurse care sa realizeze functiile pe carenu le realizeazacadrele didactice. Este necesar ca,prin aceste servicii de spnjinire a scolii eforturile sase concentreze asupra crearii unor conditii care sa permita ca procesulde formare permanenta sa clucala cresterea competentei profesionale a cadrelor didactice, astfel incat acestea sa-si poata asurnarespons ab i I itati le in refonna.

d" Cercetanea pedagogicaRelatia intre cercetare si inovare este reciproca :ele se potenteaza una pe alta. Din cercetare deriva inmod ftecvent modele ale fenomenr-rlui educativ care se traduc rapid in practici inovatoare. La randr-rllor, aceste practici contrinuie la modifrcarea perspectivelor din care cercetatorii analizeaza, explica siinteleg procesele si siructurile pedagogice.

I41

Page 42: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Pe de alta pafte, granita care le desparte nu este totdeauna trasata, dupa cum demonstreaza importanta

crescanda a modelelor de cercetare in actiune si a metodelor de investigare calitativa care, fara a nega

valoarea cercetarii fundamentale care foloseste metode de analua clasica, inmanuncheaza intr-unsingur concept activitatea inovatoare ce se realizeaza in clasa cu atitudinea investigatoare care apare ca

indispensabila in orice proces de inovare.Aceasta activitate de cercetare, ceruta si pana acum cadrelor didactice, dar al carei obiectiv principaleraleste prezentarea unor lucrari pentru examenele de grade didactice, se vede acum fortata, dinperspectiva unui curriculum deschis si flexibil, sa se intoarca si sa favorizeze o reflectie asLlpra practiciica rnrjloc de luare a deciziilor curriculare.Aceasta reflectie si revizuire continua a procesului de

predare-invatare aduce in prim plan necesitatea ca profesorii sa devina cercetatori in clasele lor,Osugestie ar fi aceea a inlocuirii actr-rlelor lucrari metodico-stiintifice pentru obtinerea gradului didacticintai.care au devenit o forrnalitate,intrucat cadrele didactice nLl stapanesc pe deplin limbajele utilizatein diverse lucrari pedagogice si le preiaLr golite de sensuri le si semnificatiile lor originare,cu ceea ce aln

putea numijr-rrnale pedagogice--reflectii cotidiene asupra intamplarilor si evenimentelor de la scoala si

din clasa.Un asemenea jurnal ar permite cadrului didactic insusi sa identifice si sa reflecteze asupra

propriei practici pedagogice--prirnul pas in schimbare si reforma.Prin urmare, cercetarea pedagogica trebuie sa indeplineasca functii variate. Probabil ca functia sa

prioritara va consta in contributia ei la dezvoltarea conceptelor, ideilor-cheie si schemelor care vorimbunatati de fiecare data perceptia asupra fenomenelor educative, permitand astfel un aport indirect,dar foarte importanf. la desfasurarea unui invatamant de o calitate superioara.lntr-o forma mai drrecta, cercetarea permite dezvoltarea unor modele ale activitatii educative, a unorrnateriale didactice si a unor unitati didactico-cr"rrriculare, care sa fie un sLlport pentru o reinnoire

ef'ectiva si concreta a invatamantului. Cercetarea permite de asemenea, sa se evalueze efecteleproceselor de reorganizare, restructurare si inovare dirr sistemul de invatamant, sa se aprecieze

programele si scolile, sa se mearga dincolo de sirnple impresii in cunoasterea structurilor si

interactiunilor in care se incadreaza si se desfasoara laptele educative, facilitand astf,el luareadeciziilor.Pornind de la considerentul ca cercetarea este Lrn rnijloc si o solutie de inovare, este necesar ca

activitatea de cercetare a cadrelor didactice sa fie stimulata pennanent. In acest sens trebuie promovate:formarea de echipe de cercetatori dintre profesori de diferite nivele, o o relatie mai stransa intre Casele

CorpLrlr-ri Didactic si Universitati sau Institr"rtii de invatamant superior, si identificarea de cai si

modalitati de sprrjinire a profesorilor care, interesati si pregatiti pentru cercetare pedagogica, au nevoiede resurse rnai centrate pe domenir,rl lor de activitate didactica.In scopul optirnizarii pregatirii profesorului este de dorit sa se organizeze activitati de formare a

cadrelor didactice dedicate, in special, cunoasterii domeniilor de cercetare pedagogica.De asemenea

sunt necesare cai si mijloace de dirijare si difizare a rezultatelor si ideilor cercetarilor pedagogice inscopul stimularii si cresterii influentei acestora in lumea educatiei. Formele traditionale de difuzare,prin carti, reviste, articole, trebuie cornpletate cu alte mecanisme de difuzare'. dezbateri, seminarii,

cursuri de formare, documente distribuite tuturor profesorilor, publicatii care sintetizeazarezultatele si

perspectivele diferitelor domenii de investigare pedagogica relationate strans de activitatea didactica

zilnica si,nu in ultimul rand,retelele informatice in ascensiune.

Pentru toate acestea, Ministerul Invatamantului, odata cu adoptarea unui proiect de reforma a

sistemului educativ, de reorganizare si de inovare a proceselor din interiorul acestuia, trebuie sa-si

asLlme obligatia de a garanta resursele necesare pentrlr stirnularea cercetarii pedagogice.

e. Evaluarea unitatii curriculareEvaluarea nr: se circumscrie numai unuiintregul proces educativ.Numai in acest cadru de evaluare continuanu se refera numai [a elev, ci de asernenea,

singur aspect ci

capata sens testelesi inainie de toate,

42

se extinde longitudinal si transversal

de evaluare concreta. In plus acest cadrut

la sisternul scolar insusi in ansamblul sau

Page 43: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

FTITII

FTI

FTTtrTrIt1rlrlTI

si la pluralitatea agentilor care intervin in intreaga activitate educativa. Sistemul scolar, ca intreg are, deasemenea' unele obiective generale si are nevoie. pentru functionare, de o evaluare a itingeriifinalitatilor sale, care sa permita in mod continuu corectarea posibilelor disftrnctionalitati si devieri dela scopurile pe care societatea ile-a stabilit. Evaluarea sistemului educativ e de competentaadministratiilor educative (minister, inspectorate scolare, consilii de administratie); evaluareaproceselor educative este, in prima instanta. o sarcina a profesorilor si a elevilor ca agenti ai acestorprocese.

Intr-un sistem cu o organizare descentralizata si un curriculum deschis in care institutiile scolare inseleintervin decisiv in concretizarea Proiectelor Curriculare, este nevoie de o paradigma a evaluarii care sarespecte competentele unitatilor scolare si ale administratiilor autonome( inspectorate), dar care, inacelasi timp, sa fie eficace pentru a regla flrnctionarea sistemului ca intreg.In plus, aceasta reglare trebuie sa se realizeze fara a se rnultiplica examenele externe, care ar puteadenatura caracterul deschis si novator al modelului curricular in cascada, care se bazeaza. irr primLrlrand pe autonomia activa a agentilor edr-rcatiei.Reforma invatamantului prin curriculum nLl se poate realiza decat daca adrninistratia educativa areincredere in autonomia scolilor si cadrelor didactice, in caz contrar pot aparea sovaieli si pasi gresiti.Evaluarile cu functii esentiale de selectie, de prescriere si de control tind sa conditioneze ritmLrl sinatura proceselor educative la care se refbra. De aceea, a propune si a actiona prin evaluari de aceastanatura este Lln act cu implicatii profund negative daca nu se ajunge in final la obiectivele reale aleactivitatii educative ale ciclului evaluat.

f. Evaluarea elevilorEvaluarea gradului de realizare a obiectivelor fiecarui ciclu de catre e levi, pe langa functia sapredominant formativa, este legata de decizia asupra promovarii de la un anlciclu la altul si deproblema orientarii, Echipele de cadre didactice stabilesc in Proiectele Curiculare Scolare criterii depromovare, tinand cont de principiul ca repetentia este o solutie extrelna, ulterioara tuturor celorlaltesolutii, si se poate uttliza numai atunci cand exista garantia rationala ca poate contribui larezolvareaefectiva a dificultatilor. Repetentia poate fi, in mod exceptional, admisa in invatamantul obligatoriu,dar se pare ca nu e convenabil a se produce de mai mult de doua ori in acest interval.La sfarsitul ciclului prirnar, toti elevii vor obtine un certificat de stuclii elementare care da clreptul de aaccede la invatamantul gimnazial. Acest certificat trebuie insotit de o fisa de apreciere precisa sicompleta a nivelului pana la care elevul a realizat obiectivele invatamantului priurar, ca si de o fisapsiho-pedagogica de orientare care sa faciliteze tranzitia la invatamantul gimnazial, si sa-i a.jr-rte peprofesorii acestui nivel. Aceasta apreciere cu functie de orientare, nu se poate lirr-rita la un ansamblu denote, medii sau calificative ci trebuie sa cuprinda o descriere individualizata aachizitiilor fiecarui elevsi a necesitatilor educative ale lui. Dat fiind caracterulobligatoriu al invatamantului primar nu e nevoiede o diploma de absolvire,.fiind suficientyn certificat.ur" iu garantezetrecerea la un nivel superior.La sfarsitul invatamantului gimnazial, elevii care au atins obLctivele prevazute pentru acest ciclu, vorobtine o diploma care le va permite accesul la liceu sau la invatamantui profesronal.Ministerul Invatamantului, prin legea Invatamantului va defini mecaniimele specifice prin care eleviiajunsi la varsta de 16 ani si care nu pot primi diploma care atesta atingerea obiectivelor invatamantuluiobligatorir-r, o vorprirni in acelasi mod cum o primesc si adultii( forme serale, fara frecventa,etc).

43

Page 44: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

[V. SCHIMBARE SI INOVARE IN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL

TV.1" SCUInABARII-E IN SIS.I.EMUI. EDTJCATIEI F.ORMAI-E

1. Componentele procesului de schimbareSchimbirea este un proce,\ de modificare cantitativa si calitativa, cu caracter planificat sau neplanificat,

a unui fenomen social. Acest proces se poate produce sub forma unui salt rapid, ori poate lua forma

unei evolutii gradr-rale. Sisternul educativ al unei societati se afla permanent in fata unor solicitari de

schimbare venite din partea mediului exterior. dar si din interiorLrl sau. Pentru a puteasupravietui, orice

sistem deschis, cum este, de exemplu, institutia scolara, trebuie sa fie flexibil si adaptabil. Orice proces

de schirnbare poate fi descris prin relbrire la mai multe aspecte, cunoscute sub numeledecomponentelep r o c e s'ul u i de .s' c h imb ar e :

l. Identitalea schimbarii se refera la fenomenul social specific supus schirnbarii;* Nivelul schimbarii precizeaza locatia dintr-un sistem social unde se produce schimbarea;

* Durata schimbarii - cat timp rezista o anumita forma de schimbare, dupa ce a fost acceptata;

* Directia schimbarii indica sensul evolutiv sau involutiv al transformarilor introduse, progresul sau

declinr,rl sistemului, ca Lirmare a schimbarilor avute in vedere;.l Magnituclinea ,schimbarii precizeaza caracterul revolutionar sau superficial, rnarginal al

sch irnbarilor introdr,rse;* Ruta ^schimharii descrie ritmr-rl rapid sau incet al schimbarilor petrecute in interiorul unui sistem

social.Schimbarile in educatie pot avea un caracter planificat sau neplanificat. Cele planificate se refera la

efbrtr-rrile deliberate, constiente si cu caracter colaborativ ale unor agenti de schimbare, de a perfectiona

anumite aspecte ale activitatii desfasr-rrate in interiorul sistemului.

Cele neplanificate, de cele mai multe ori sunt rezultatul Llnor consecinte neanticipate ale schimbarilorp lan ificate.Schirnbarile pot fi percepute ca un proces pozitiv si productiv care imbunatateste viata oamenilor, sau

ca o amenintare a nevoii de stabilitate resimtita de fiinta umana, caci tulbura moduri de existenta si de

actiune de-ja stabilite. Incapacitatea de adaptare si de ajustare a conduitei la schimbarile rapide petrecute

in planul social-cultural pot fi traite de multi oameni ca un "soc al viitorului" (A. Toffler).

2. Autonornia relativa a schirnbarilor in educatielnca de la inceputr-rl secolului al XX-lea, Emile Durkheim, analizand relatia dintre sistemele de educatie

si dezvoltarea sociala, evidentia ca aceastb relatie nu are un caracter liniar, in sensul ca invatamantul nu

este un simplu faspuns la cererea si comanda sociala, ci la randul sau, actioneazaca un instrument de

actiune sociala. Durkheim considera ca scoala este o institutie mai conservatoare si mai traditionalachiar decat biserica, intrucat principala ei functie este "conservarea culturii tnostenite". Din acest

motiv, institutiile scolare manifesta o tendinta spre autoreproducere a unor practici interne sau ale unor

tendinte propriicorpr"rlui de cadre didactice. Raportul dintre sistemul de invatamant si sistemul social a

fost aprofundat de catre sociologulP. BOURDIEU in lucrarea sa "sisteme de invatamant si sisteme de ganclire" (1967). Sisternele de

invatamant au tendinta de a interpreta si remodela cerintele externe in termenii specifici ai "masinii

scolii". Noile idei pedagogice sunt, cle obicei. acceptate doar in rnasrlra irr care exprima necesitatile

proprii resimtite de sisternLrl scolar intr-o anurnita epoca, si. astf'el, "orice reforma ce nu tine seama de

aceste particLrlaritati ale sisternuh,ride invatamanteste sofiita esecLtlui" (PAUN E., op.cit. pg" 97).

44

Page 45: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIIIrIIIIIIIrlTI

Relatia sistemelor de invatamant cu societatea poare ti erplicata si interpretata rnai degraba ca fiindexpresia unei cauzal.itnti cir"culare: dezvolrarea sociala genereaza, pril noile sale cerinte. schirnbari irreducatie, iar calitalea educatiei conditioneaza. la randul er. progresul societatii. Sistemul de invatamantsi indeosebi ideile si doctrinele pedagogice auo relatit,ct outonomie, in sensul ca, desi se afla in stransalegatura cu dezvoltareacelorlalte institutii sociale '' au si o viata proprie, o evolutie relativ autonoma, incursul careia isi pastreaza multe dintre trasaturile vechilor lor structuri. Cateodata ele se aparaimpotriva influentelor exterioare bazandu-se pe trecutul lor" (M. HOLBAWCS, apud paun E., 1980,ps. 96).In concluzie, schimbarea in educatie depinde atat de presiunile externe de ordin social-economie sipolitic, cat si de coerenta structurilor sale interne, de logica sa relativ autonorna, care, chiar daca nu sepoate opune cerintelorexterne, genereaza o anumita inerlie a evolutiei si conduce uneori la schirnbareapartiala a semnificatiei acestor cerinte.Detenninismul social se rasfrange, deci, indirect asllpra lirnctionarii sisternuluicle invatamant (PaLrn E.,op. cit." pg. 98).

3" Niveluri eie analiza a schirntrarilor in educatieSchimbarile petrecute in interiorLrl Lrnuisistern educativ pot fi analizate la mai multe niveluri:* l{ivelttl individual se refera Ia schirnbarile orientate spre per.toanele care indeplipesc un anurnit rol

in sistem: prolbsori, manageri, elevi etc. De exemplu, se poate unnari schimbarea atitLrdinriprofesorilor fata de un nou program educativ;

4' Nivelul institutional se refera la schiinbarile care vizeaza intregr:l sistem si care de obicei sunt inlegatura cr,r schimbarile din alte sectoare sociale; de exemplu, schimbarile politice pot conduce laschimbarea intregii politici educationaie;

4" Nivelulculturalsereferalaschirnbareaatitudinilorsiavalorilorsocietale; seproduccelmai lent,sipot viza, de exemplu, schimbarea atitudinii membrilor societatiifata cle educatia speciala de care ar-r

nevoie copiii cu diferite fonne de handicap, ori cu privire la nevoile de a avea o familie. resimtitede copiii abandonati etc.

In orice sistem educativ se produc schirnbari la toate aceste niveluri si, adeseori, o schirnbare ma-jorapetrecuta la unul dintre niveluri induce schirnbari la toate celelalte nive luri.

4. Sunsele schirnbarii in educatieSursele majore ale oricarei schimbari in edr-rcatie sunt presir-rnile exercitate din exterir.tr, de catre mecl ir-r,asupra unui sistem de educatie, dar si ce le venite din interior sub forma unor tensiuni interne.

Sursele externe ale schirnbari i pot fi cle rnai n-rr:lte cate gorii:* Marimect si cctmpozitia populaliei scolare. De exemplu, in perioadele de crestere a natalitatii. cand

se produc cresteri ale populatiei scolare. este nevoie de schirnbari legate cle cresterea numarului deprofesori, a numarului institutiilor de invatamant etc.

1" Factorul urnan" Indivizii aflati in pozitiide conclucere, oameni politici influenti, prin personalitatealor, pot initia schimbari in interiorr-rI sistemului, la anumite niveluri ale acestuia; chiar si la nivelulclaselor scolare, anumiti profesori initiaza adeseori, din initiativa personala, schimbari de naturaorganizatorica sau ale climatului in clasele scolare pe care le conduc;

{" Tehnologiile. Multe dintre inventiile legate de materialele sitehnicile care potde invatamant, ii determina pe profesori sa le introduca in activitatea lgr, cu

fi lblosite in procesulscopul de a-si inlesni

munca si de a sporieficienta predarii;4' Mediul natu"cLl. De exemplr"r, o serie de factori legatr de corrditiile

epidemii etc. Pot genera schimbari ale slructurii anLr lui scoiar. durataetc.

II

i

I

l

l

clirnaterice, dezastre naturale.vacarrtelor. durata zilei scolare

IJ5

Page 46: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

':- Tendintele majore dintr-o societate, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, pot genera schimbari insistemul educativ al societatii, prin regandirea, de exemplu, a retelei scolare, constructia de noiscoli, miscari de personal didactic etc.

* Atitudinea populatiei ,fata de educatie si fata de necesitatea schimbarilor in acest sector poateconstitui o alta sursa a modificarilor aduse sistemului educativ al unei societati.

Sursele interne ale schimbarii in edr"rcatie pot fi de mai rnulte tipr"rri:

* Inclivizi ^ri ,suhgrupuri din interiorul orgunizctriel. Scopurile unor subgrupr-rri sau ale unor indivizidin interiorLrl unei organizatii pot fi congrLrente cu cele ale sisternului sau pot fi in contradictie cuele. Conflictele se prodr-rc atunci cand intelegerea scopurilor organizatiei este diferita. de la unsubgrup la altul sau de la un individ la altr-rl. lndivizii sau subgrupurile care detin influenta mai maresau ocupa pozitii de conducere pot ir-ritiaschimbari, in acord cu modul lorde intelegerea scopurilororgan izatie i.

* Indivizi .sau grupuri "nonconJbrntisle" din interiorul. organizatiei. Profesorii "nonconformisti" potpropune metode altemative sau noi structuri, care forteaza sistemul sa se schimbe dupa ideile lor,pot crea tensiuni interne generatoare de schimbari; elevii cu probleme comportamentale pot creatensiuni interne, care pot conduce la schimbari de natura sa restabileasca ordinea. Schimbarileinduse de asemenea categorii de oameni" pot fi puse sub semnul a ceea ce spunea G. B. Shaw, careavea placerea exprimarilor paradoxale: "[ndividul rezonabil se adapteaza lumii, individulnerezonabil adapteaza lumea la persoana sa, de aceeal intregr-rl progres depinde de individulnerezonabil" (apud E. PAUN, 1999,pg.43).

* Conflicte intre ideologii, scopuri, structuri si re,surse. Tensiuni interne pot sa apara si ca urmare aunor contradictii intre o ideologie dominanta si scopurile sistemului sau conditiile in care sistemultrebuie sa functioneze si resursele disponibile. Schimbarile pot unnari inlaturarea acestorcontrad icti i.

5. Strategii ale schimbarii

ln lirrrctie de modul de se intelege sa se actioneze pentrll a produce o schimbare preconizata ininteriorr"rl unui sistem educativ, pot fi distinse mai multe tipuride strategii:1' Strategii bazate pe manipularea unor variabile organizationale. Ele pot fi strategii persuasive,

atunci cand se incearca schimbarea mai intai a unor pareri preconcepute, prin modul in care estestructurat si prezentat rnesajul schimbarii, sau pot folosi calea impunerii autoritare a schimbarilorpreconizate;

* Sn"ategii bazate pe schimbarea indivizilor pornesc de la ideea ca introducerea schimbarii depindede schirnbarea atitudinilor si a compoftamentelor persoanelor care urmeaza sa realizeze si saulilizeze inovatia. Strategia modificarii comportamentale, de exemplu, se bazeaza pe ideearecompensarii comportamentelor si a atitudinilor individuale care corespund schimbarilor dorite sisanctionarea celor care nu sllnt de dorit;

"1" Strategii bazate pe schimbarea culturii organizationale urmaresc remodelarea ideilor dominantedin interiorLrl institr-rtieicu privire la scopurile acesteia, traditiile ei, miturile acesteia, atuncicand seconsidera ca cele existente impiedica producerea schimbarilor;

*" Strategii bazate pe inovatia tehnologica constau in introducerea schirnbarilor prin intermediuladoptarii Lrnor inovatii tehnologice care solicita. de exernplu, membrilor organizatiei saindeplirreasca roluri, ori care solicita o mai buna coordonare a eforturilor si irnbunatirea cornunicariiintre membril

46

Page 47: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

4" Strategii baznte pe creorea urtui ntediuJinanciara a unor schinrbari venite dinguvernamentale sau nationale.

6" Pnoceduni de schirnbare

.stintttiLttit' prin actiuni concenate de sustinere morqla .st

paftea a direrse asociatii ale profesorilor, agentii locale,

Frocedura se refbra in general la un mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui proces. ostrategie de schimbare poate fi pusa in aplicare prin rnai multe proceduri. Procedurile de schimbare. deexernplu' a programelor scolare sau a manualelor, pot sa se schimbe de la o perioada laalta, i1 firnctiede experienta acumulata, de conditiile concrete de desfbsurare a procesului de invatamant, intr-oanumita perioada. irrtr-o anurnita tara etc.In cele ce urmeaza ne vom opri asupra procedurilor actuaie. utilizate in tara noastra, pentru schirrbareaprogramelor scolare, a manualelor si pentru controlul calitatii.

Cazul l: Schintbarea progrnmelor scoktre

In cadrul MECT flrnctioneaza trei comisii de coordonare a grupurilor de lucru, care se ocupa deelaborarea programelor scolare pentru noul curriculurn:"1. Comisia pentru invatamantul primar;"i. Comisia pentru disciplinele stiintifice;* Comisia pentru liceele cu profil umanist sau artistic.Grupuride lucru, compuse din trei pana la cinci sau rnai multi experti, elaboreazaproiecte de programescolare pentru diferite discipline si cicluri de invatamant, fiind consiliate si a.jutate de cornisiilementionate. Atunci cand noile programe scolare sunt elaborate, comisiile le propun spre aprobareConsiliului Nalional pentru Curriculum (CI{C), constituit din cercetatori in jomenir-rl stiinteloreducatiei, cadre universitare. reprezentanti ai MECT, profesori de prestigiu. CNC aproba 6oileprograme scolare si hotaraste asupra transrniterii acestora catre ljnitatea de Coordonare a proiectului deReforma a invatarr-rantului Preurriversitar si asLrpra initierr i procesului de eci itare a rnanualeloralternative. In final, planurile de invatamant, prograrnele analitice si rnanualele scolare pentrLrinvatamantulpreuniversitar sunt aprobate de MinisirLrl Edr-rcatiei, Cercetariisi al Tineretului.

Cazul 2; Schimbarea mantnlelor scolare

MECT aproba planurile cadru de invatamant si programele scolare care vor sta la baza noilor rnanualescolare' Prin Unitatea de Coorclonare a f'roiecluhti cle Refbrma a Invutctntuntului - un orgapismrninisterial care adrninistreaza fondurile din cadrul Lrnui irnpiurnut al Bancii Mondiale - organizeazalicitatii pentru manualele alternative si selecteaza profbsorii care vor face parte din grr-rpul deevaluatori. In urma evaluarilor, sunt retinr:te manualele alternative considerate cete mai potrivite pentrua fi propr'rse scolilor' Ministerul acopera costurile necesare tiparirii manualelor pentru invatamantulobligatoriu' La niveh"rl fiecarui judet se organtzeaza prezentari ale manualelor alternative alese decomisiile de evaluatori, iar profesorii isi pot alege u..l ,rlunrul care este considerat cel mai potrivitpentru elevii din scoala in care predau.

Cazul 3: Contralul calitatii

MECl-' prin ,'!,en"lcirrl Nutbnul cle Et,ult.tut'e si Etitnirtut'e, stabileste moclalitatile de evaluare aprogresului elevilor si defineste fonna si continr:tLrl exarnerrelor flrrale. El are obligatia, prin lege" sastabileasca standardele de c'valuare a elevilor. ilcccnr aLr fbst introduse stanciarciJcuricuiare pentrllinvatamaniul prirnar, giinnaziai si liceal.

-1?

Page 48: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Calitatea predarii in scoli este urmarita si prin inspectii scolare.Ministerr-rldetennina modalitatea derealizare a inspectiilor scolare si un instrument de evaluare unitar,definit la scara nationala si care ia forma unui formular de evaluare.Numeroase alte proceduri in care este implicat MECT infrastructura scolara, personalul,administrarea si controlul financiar s.a.

- au fbst atent analizate intr-un studiLr realizat in 1997-1998 in cadrul Proiectulr-ri Institutului BanciiMondiale referitor la rolul guvernelor in ceea ce priveste oferta de sisteme educationale:'"Analizapoliticilor nationale in domeniuleducatiei: Romania" OECD, 2000" (www. edu.rolanalise.htm).

7 , Fnzele schimbarilor in invatarnant

Schimbarile in invutamunt cuprirul in generultrei.faqe:{. pregatirea proiectelor de schimbare;"i" legife ra rea;* aplicanea.

Schimbarea in invatamant este un proces dinamic de negociere politica, sociala si intre persoaneinteresate de acest proces. Conceperea schimbarilor este influentata de mai multe categorii de factori:sociali, politici, individuali. Unii cercetatori clasifica fortele care participa la modelarea progresiva aschrrnharilor curriculare in forte interne si externe. Fortele interne sunt reprezentate de toti aceiparticipanti care sunt legal responsabili de conceperea si implementarea schimbarilor curriculare si acaror participare este reglementata formal. Fortele externe(informale) actioneaza din afara structuriloradministrativ-birocratice ale invatamantului si influenteaza schimbarile prin presiuni politice, saudiverse forme de persuasiune (de exemplr-r, mass-media, paftide politice, fundatii, organizatii non-guvernamentale, asociatii ale parintilor, f'actori locali etc),Schimbarea in invatamant este, asadar, Lll-) proces colaborativ care implica rnLrlti 6ctori sociali. Uniicercetatori descriu modificarea, de exemplu, a unui curriculum rnai degraba ca un "accident al istoriei"decat ca Lln proces de natura tehnico-rationala, de la inceput si pana la sfarsit.ReferindLr-se la persoana care coordoneaza proiectarea unui curriculum, CAy, G. (1988) scria:"Itnaginea unui tehrrician care de la un pLrpitru de comanda dirijeaza intreaga operatie de modificare aunui curricltlum ar trebui sa fie inlocuita cu una mai aproape de realitate: poate cea a unui alpinist careutilizeaza toate accesoriile care ii sunt puse la dispozitie de stiinta moderna si face uz de intreaga sapricepere, de intregr-rl sau curaj personal, laolalta cu o cercetare atenta a terenului, pentru a escaladavarful unr:i munte" (pg.1112).

Faza pregatirii unui proiect dc schirnbare in invatarnant cunoaste trei etape majore:

.i" initierea schimbarii;

.l implementarea schimbarii;"i. evaluarea.

I. ET'APA DB INITIERE A SCHIh'{BAR.ILOI]. preslrplrne, la randulei, mai multe sub-etape:.:. proiectarea schirnbarii;:'" difuzarea (diserninarea) schirnbarii;.l planificarea introducerii schinibarilor:

t[. ETAPA !]E IIV{PLEMEI{TARE cupnnde treisr-rb-stadii (VLASCEANU, L.,2002):

4B

Page 49: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Elaborarea de ^standarde de inrpleruen!(0.e, concreiizate in directive,factorii responsab i li cu ap licarea sch imbari lor (aeenti i gu vemamentale.in distribuirea de informatie;

1" Distribuirea re.surselor: stabilirea procedurilor de distribr-rire apersonalului necesar pentru agentiile guvernamentale insarcinates.a.;

fondirrilor necesare, angajareacu implementarea schirnbari lor

al preocuparit de a asigura o ordine logica, cronologica abazata pe consensul principalilor actori si o coerentctrelbrmei cLr celelalte relorme ale tranzitiei.

norme, reglernentari pentruinspectorate scolare etc.) si

'7 Supervizarea implententarii prin activitati precum: monitorizarea, auditul, evaluarea.ln implementarea unei schimbari sunt, de obicei. implicate nurneroase institutii: farnilia sicomunitatea,organizatiile voluntare, institutii de informare si consiliere si- desigur- statul, prin reglementari caretransfonna cerintele legale in nonne adrnin istrative cerute de implernentarea sch imbarilo r vizate.

III. ETAP.A EVALUAIIII presupune ca actiuni specifice:'"" elaborarea planului de evaluare, care sa expririe cu claritate scopurile evaluarii. variah;ilele care vor

fi masurate, criteriile de apreciere, metodele de evaluare care vor fr iolosite;{. selectionarea sau realizarea instrumentelor de evaluare;':, incercarea, pe un esantion restrans, a instrumentelor de evaluare;"i, punerea in practica a planului de evaluare;.i" fonnularea concluzii lor.* luarea unor decizii cu caracter corectiv.

8. Reforma invafamanfului ca rnodaritate eie schimbare in educatie

Societatea romaneasca contemporana se afla in perioada de tranzitie catre o societate democratica.Tranzitia este o experienta istorica ce domina evolutia majoritatii tarilor Iumii.Reforma este un mod de tranzitie pe termen lung. cari angajeua ansamblul societatii si comportaschimbarea globala a structurii institutiilor.si.a cadrului de oiganizare, confonrl unor noi Jinulitati si ar"rntri nou model de societale. Aceasta modalitate de tranzitiJcorlpofia asadar relonne concertate intoate sectoctrele.Reformu invatamantului esLe considerata una dintre cele rnai importante parghii cJe schimbare sociala,intrucat schimbarile preconizate in toale sectoarele econonrice nu se pot realiz.a fbra resurse Llrraneadecvate, iar invatamantul este acel sector al vietii sociale care trebuie sa lormeze resursele urnane lanivelul cerut de societatea viitoare. Reforma invatarnantulur presupune un ansarnblu de inovatii sischimbari functionale, atat in slructura rie anscmbltt a s'i.rtenrului cle invataman.t, cat si in interiorul sau"respectiv. Ia nivelr-l I proce,s'elor, al mijloacelor .;i al curriculumtrlui. prin toate aceste inovatii sischimbari trebuie sa se treaca la o erJucatie clemocratica. 'lranzitia la un invatamant dernocraticurmeaz a sa se faca in acord cu mai multe principli (BIRZEA, C., 1993):4' Principiul functionalitatii prrr',onnitur care presupune asigurarea continuitatii in functionarea

sistemului de invatamant, evitarea sacrificarii calitatil pregatirii generatiei actuale de elevi. Sistemr-rlde invatamant trebuie sa continue sa functione ze, faraa fi"pertLrrbat* Principiul autoreglarii, care solicita ca schimbarile sa fie introduse, nu prin impuneri autoritare, ciprin participare sociala, negociere colectiva, angajare constienta, corectare din mers a deciziilorinitiale"

4" Principiul ccterentei deciziiior, adicaactiLrnilor, o coerenta octionala,in te r.ye c I o r i a I cr, b azata p e armon izare a

l9

Page 50: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IV.2. Rpacru LA scrIrMBARE sI ADopTAREA rNovATrEr

Odata cu intrarea in secolul XXI, profesorii se gasesc in sitr-ratia de a fi conliuntati cu un numar marede schimbari ale mediuluieducational: resurse reduse, aglornerare de activitati, noile cerinte siasteptariale pietei fofiei de munca fata de agentii edr-rcationali, etc. Daca mai punem la socoteala si adoptareaunei noi tehnologii educationale, impreuna cLl toate implicatiile complexe ce decurg din acest proces,este lesne de inteles cutl.l se sirnt si cum ar putea reactiona cei irnplicati in procesul instrr:ctiv-educatival noilor generatii. In acest sens, rezistenta la schimbare isi face simtita prezenta si reprezinta oprovocare pentrlt oricine care se afla in sisternul de invatarnant.Majoritatea profesorilor folosesc in activitatea lor modele de instruire care au fost construite treptat, pebaza propriei experiente didactice. Aparitia noilor cerinte si adoptarea noilor metode si strategiididactice, explorarea si experimentarea unor noi strategii bazate pe rezolvarea cle probleme reprezinta osarcina dificila.Renuntarea la stilul academic clasic si adaptarea la Lln stil de mllnca in echipa (echipamultidisciplinara), reprezinta o alta bariera greu de trecut de catre profesori.Schimbarile in stilr-rl de instn-rire nu se realizeaza peste noapte. Este nevoie cle mult calm siconstientizare. Societatea merge inainte, ea nu poate ramane pe loc. Invatamantul viitorLrlui trebuie sase axeze pe schimbare continua. Sistemele actuale de invatamant nu mai pot scoate elite de pe bancileinstitutiilor de invatamant. Pretentiile sunt cu totul altele in prezent. Asta nu inseamna ca vechiul sistemnu a fost viabil, eficient. Acest lucru nu poaie fi contestat. Prezentul si viitoiui otra o alta perspectivabazata pe inforrnatizare, pe implementarea de noi tehnologii care sa ajute pe ce; aflati pe bancileinstitutiilor de invatamant si nu numai.Nr-r trebr-rie r-ritat faptr-rl ca schimbarea si dezvoltarea nu apare insa decat daca profesorul accepta rnuncasuplimentara, este capabil sa faca fata criticii, invidiei colegilor, dar si entuziasmul str-rdentilor care suntfascinati de noile tehnologii. Este stir-rt faptr-rl ca tehnologia in sine, oricat cle perforrnanta este aceastanu este sr,rficienta pentru a garanta obtinerea r-rnei calitati crescute aactuluieducativ.Irnplementarea noilor tehnologii educationale pot sa aduca transformari radicale in cadrul institutiei deinvatamatrt, atat la nivel cultural, organizational, politic sar-r profesional, producand adesea reactii derespinge re si rezistenta la schimbare.Odata implernentate, noile tehnologii educationale ofera:'l factorilor irrstitutionali/administrativi :coordonare sighidare, resLlrse puse la dispozitie, motivare si

recLlnoastere a meritelor personalului, etc.;':" profesorilor oportunitati si solutii pentrll imbunatatirea calitatii procesului de instruire, sprijin din

partea colegi lor, recunoastere academica;* elevilor si str,rdentilor acces la noua tehnologie, implicare personala si motivatie, posibilitatea de

dezvoltare de noi deprinderi pentru viata reala.Gradr-rl de probabilitate ca un profesor sa adopte o nolla tehnologie cle educatie si o schimbare instrategia didactica creste daca sunt intrunite urmatoarele conditii:* relativ avantaj fata de modelele existente (securitate, eficienta);"i' compatibilitate cu dinarnica contextuala existenta;.:. nivel scazut de complexitate in utilizare;* fiabilitate in utilizarea continua pe un interval mare de timp:.1. testabilitate in practicile didactice deja existente;"l' concentrarea pe introducerea inovatiei didactice si nu a tehnologiei ca atare.

50

Page 51: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

tILLI!tII!IrrIIrrItI

r\/.2.l.Implicarea factorului uman in procesur de invatare continua

Factorul uman are o importanta cruciala in realizarea unei inovatii, intrucat oamenii sunt cei caretranspofta infomatia in context' Raspandirea inovatiei dubleaza practic activitatea creativa irnplicata ipcrearea inovatiei. Un student invata numai de la profesorul cu care are o afinitate intelectuala siemotionala, iar conceptul de "ucenicie" (apprenticeship) a devenit extrem de modem si in lumeatehnologiilor informationale; rczultatele ei. indiferent

^de tiipul activitatii umane, ii demonstreaza

importanta- o importanta care transcende schimbarile in teoriaeducatiei (Kingston, 1997).Persoanele care au vocatia noului sunt capabile sa transfere spre cei cu "ui lu"r"ura impreuna maimult decat informatie intr-o forma explicita (text, desen etc.). Ceea ce se transfera de la prof.ro.la elevsau student rarnane de-o importanta deosebita, intrucat se produce o osmoza, ce nu poate fi exprirnataprin lorme explicite. '

Prin urmare, trebuie sa acordam importanta care se cuvinte factorului Llffran ca tbrrnator al noiigeneratii' Poate si de aceea, de cele mai rnulte ori profbsor-ul rnanifesta rezistenta la sclrirlbare.Rezistenta la schirnbare apare tocmai datorita lipsei de apropiere intre student si profbsor. De aici, sepoate trage usor concluzia ca nici o tehnologie performanta nu poate suplinii profesorul in relatiad irecta cu studenrul.

rv.2"2. Dezvoltarea culturii antreprenoriare in invatamant

Cele mai multe studii au fost corlcentrate asupra caracteristicilor individuale ale persoanelor i6plicatein ac.tivitatile antreprenoriale. Aceste studii au scos in evidenta urmatoarele caracteristic i d.e baza:nevoia de dezvoitare, asumarea riscurilor, inclinatia spre asumarea responsabilitatilor, ambitia de acastiga reputatie, dorinta de a exploata oportunitatile, increderea in sine.Introducerea elemenhrlui antreprenorial in spatiul de invatamant nu reprezinta o noutate. De exemplu,conceptul de cultura antreprenoriala in spatiul universitar a fost definiide o serie de specialisti printrecare se numara si Burton R. Clark. Acesta sugereaza faptul ca procesul incepe

"u o id." intrupata instructuri si procese care genereazaun set de convingeri ale institutiei, transformate intr-o noua cultura."o idee institulionala care isi croiesle drttnt intr'-o unittersitate lrebuie sa.fie cuno.s,cutcr cle nuntero.s.i.ctctori si sctJie corelata ctt alte idei. Pe n'n,\uro ce icleile corelare sunl exprinrala in nr,tmerscr,s' .ylruc:luri

si prr-scese si in cc'tn'vecinlq se mentitt, le putem con,sicleru ct,tnvingerile in.sliluliei, gure pLrn in valrcu.etrasaturile distincte"'.,.'Ceea ceJusese Ia inceput o iclee.simplcr,yau naiva clevine o yterspecrit)(t as,upr(lluntii care se autoimpune, oferinrl o iclentitate uni/icatoare. "'lBurton R'clark evidentiaza faptul ca identificarea unificatoare reprezinta in fapt personalitatea, culturaantreprenoriala a institutiei. Ex. Institutul pentru Educatie Antreprenoriala din banada pr-rne in evidentaelementele eonstituente ale culturii antreprenoriale: mentalitate; indivizilor (credinte, valori, interese),viziunea antreprenoriala (incredere, libertate si flexibilitate), unitatile individuale lcent.e individuale deprofit, alocarea resurselor, concentrarea asupra clientilor).

Concluzii:

Noile Tehnologii ale Informatiei si Comunicarii (TIC) prezinta un potential semnificativ pe'trustimularea inovatiei si schirnbarii sisternelor actuale de educatie. In acest sens, este important capersoanele aflate in pozitii de decizie sa inteleaga ca integrarea TIC in educatie depinde nu doar de unsingur factor, ci de o multitudine de elemente interconectate cum ar fi: dimensiunea organizatiei,politica educationala orientata catre TIC, resursele necesare, finantare exterioara si sustinere financiarapentru formare, competentele s i d ispon ibil iiatca co rp u Iu i prolesoral.Strategiile TIC pentru scoli, universitati trebuie sa aiba in vedere unnatoarele:""" dezvoltarea profesionala a profbsorilor si instnrct.ri Ior:

5l

Page 52: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

.:" inrplementarea unor strategii clare privind cresterea gradr"rlui de profesionalizare a furnizorilor de

TIC pentru educatie;.l' formarea si dezvoltarea profesionala a profesorilor - element esential pentru utilizarea cu succes a

noilor TIC in educatie.In vederea adoptarii noilor modele si tehnologii pentru educatie si instruire, este necesar ca oriceinstitutie de invatamant sa-si reorienteze pozitia pe piata educatiei, strategia abordata.

Pentru a se schimba, institutiile de invatamant trebuie in primul rand sa-si revizuiasca culturadezvoltata in interior, sa-si asume o cultura antreprenoriala, un spirit intreprinzator. care sa le permitasa faca fata competitiei crescande de pe piata edr-rcatiei.

[V.3. InovalrA rN TNvATAMAN't

IV.3.1. Definitii ale inovatiei in invatamant

Ca in multe alte domenii sau sectoare in care se manifesta inovatia, si la nivelul sistemului de

invatamant acceptiunile sub care circula aceasta sunt numeroase. Definitia considerata punctul de

referinta pentru toti cei care analizeazatema inovatiei in invatamant este cea a lui Huberman, publicatairr 19i3 -,,o inovatie este o ameliorar: masurabila, deliberata, durabila si putin probabil sa se producafrecvent" (Hubennan, 1973:7, apud ltapport annuel..., 2005). Acelasi Huberman diferentiaza intreinovatii care introduc schimbari tehnice (TlC), inovatii de natura conceptuala (noi cursuri, noiprograme educationale, metode de invatamant) si inovatii care introduc sch irnbari in relatiileinterpersonale (Iluberrnan,1973, apud B6chard,2001). Pentru alti autori, inovatia in invatamant este o

activitate deliberata, care urmareste introducerea unei noutati intr-un context dat si este pedagogicapentrlr ca isi propune ameliorarea substantiala a pregatirii elevilor/ studentilor printr-o situatie de

interactiune si interactivitate (Bechard si Pelletier, apud Bdchard, 2001).Mult mai recent, ConsiliulCercetarii Sociale si a Activitatii asupra InovatieiTehnologice si Sociale dinCanada propune, in scopr-rl stabilirii r"rnei definitir rnai eficiente a inovatiei in invatamant, luarea incalcul a trei dimensiuni', dimen.yiunea ctn"t'icularu - inovatia la nivel de programe scolare, dimensiuneapedngogica - inovatia la niveh-rl procesuh-ri de invatamant si dimensiunea organizcrtionalu - inovatia la

nivel de strlrctllra, roh"rri si lirnctii indeplinite de persoanele implicate in invatamant (idem 2005).Pornind de la aceste dimensiuni, inovatia in invatamant este definita ca un,,proces deliberat de

transformare a practicilor prin introducerea unei noutati curriculare, pedagogice sau organizationale,care face obiectul unei diseminari si care vizeaza ameliorarea durabila a reusitei educative a elevilor si

str-rdentilor (idem, 2005),Analiza acestor definitii ne permite ldentificarea principalelor caracteristici ale inovaliei ininvatamant:f. inovatia propune o anteliorare care poate Ji masurata (cresterea nivelulLri de educatie al populatiei,

a ratei de parlicipare scolara, a rezultatelor, performantelor educationale obtinute de elevi la diferiteexarrlene, teste nationale sau/si internationale etc.):

* in ova tia tre bu iesa J ie dur abila (descentraltzarea invatarnantu lui);*," inovatia lrebuie sa .fie o actiune deliberota, care ,\'a contribuie la reusilascolara a unui numar cat

ntai mare de inclivizi (prelungirea duratei obligatorii de scolarizare, care reuseste sa mentina insistem si popLrlatia scolara expusa riscului abarrdonr-rlui scolar, programe educationale de incluziunein sisternul de invatamant a persoanelor cu dizabilitati, a celor defavorizati din punct de vedere

socioeconomic si lbrnilial, a adultilor etc.).

52

Page 53: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ItItIIItIIttItItT

T

TI

[V"3.2. Factori declansatori/ inhibatori ai inor,atiei in invatarnant

trn linii generale se considera ca inovatia apare ca urlnare a unei crize (asa clnn alr arnintit deja, crizafinanciara care a afectat si sisternul de invatamant a creat conditiile pentru aparitie inovatiei in acestsistem), insa pentru a evolua, a se dezvolta, a ajunge la rezultate durabile inovatia este conditionata deexistenta si actiunea unorfaclori, de preferat favorabili inovatiei.In L'enseignement superieur et les innovations pedagogiques: une rdcension des dcrits, Jean-PierreBdchard (Bdchard,2001) analizeazatenra inovatiei la nivelul invatamantului superior. Autorul propuneo schema elaborata si complexa a factorilor care influenteaza inovatia, subliniind ca acestia pot fi inegala masura atat favorabili declansarii si evolutiei inovatiei cat si inhibatori pentru procesul deinovatie. Totul depinde de contextul in care actioneaza acestia, de capacitatea de gestionare si irnplicarea institutiei. cadrelor didactice etc"

F*cttrri dttlnr5nt*ri. l:* ct*ri iillribnt*ri ni ill|r irtiii.i irr irrr it:l rrrflnt I lJd,chllrtl. ltitt I I

]" Frrtrrri r*rr* ne6irirr*r:t ln nirrlul nrrriirriuit" sthirttt:arg in gttrttrtri - itrirli!*re it i-ritil!inutr-iijirtt r-rn jr r:Littliri j l:rtr-rr i**ift-1te if liiltl :rt flr*r,-Lrt Lie

trlrtsli:rrnr u re relurrr) a girfl 5 i prd* gL"rgi c & ei'rlrrgcrltl :

' actorii sr"'hitrrb$n j - *rg$l1ir$!ii 6:t"i:l'*siunrtlr-"" ;tr'i uti:. 1:Lrlrilcr. c:'"1ir-" cu-. L:ilrL. Lrlinirt iii's chint f"ri*rrr r onIl rrii tt ii r.ii i n u. [r&ntfn ru] Lri :. str*trgi:b crhi.lrblrji - su':ucgli IegJsilrir.';. cl* ri:L;g:rrlr'r., rL:i;rtrurrtr.c. lunrprr"iq,u.2. Fsctori e*rL\ {rtiriroaii* ln nll.elgl i*stiiu(ioi:

ill*f$te itr'.'[l[rrtintLi]ui sLLperi*r 5i rtecesir.aten irhirTrh,[rij prL:.grlrnr]L"rl'Jr ini:[1[:linr;. t*rrrrr-tlai*a strnrtgiii*r - mtrrlir-n prur,cr':i .5i sl[hii-:iunii :rrsrirLrliiir:r' tlc ]rrr,t"Lrilrnritu ifi c*eI ce

6:rir*5tr'iclentifir:ules s*]r-rtiil*r. t>taziilLu', prst*!tr tlr *tlrrg*i'tr a L*:irrrrivrri*r Frr fllrri];i it-aLrFrOFUr;" iellplerrrulrrnt'L:il - lr'nrlsFltnere.;i Frarrit[ :r r*iLr1iilLlr.. \tr.r]te{;rii:f idrnrifi!'rii[r.l i;'net*rii crrr* rrfittr,szf, lr nilel {le rlepffrtrrlt*trtr'tiiLtl*rr,rl Ll* rtttnl[ * t];ittrL rl.r: r,.:.llilL:rtrr-' irtftc,.;lr.irrl* ,li.iltiu, !i1lr LIL'!'it-'cLrlat $rrurL":

" rt:irr1 ;*lrriirt dt t{e;r&nart'tr:r'Lr - 1r'liri d.e-.i*purlilrttrnt [)urirIL':rljtji- irt;:ra ]rl iL,,illt:Dr'..1r'ir. !:i]frltrjritrLltrrr f)(rBlf at" L"il ..r ujrrtrlirtr jitriilerc:tri:

.1" Furt*ri c*rt ur{iu*o;rz:1 la rrilc! de r'lruir {prrrf*lri si r.ltrii ntrdrl}ti):" irtitLrdiitr- fu""r::r'abriI srlr:;rrhIrt: t'.it{ fL.riitettIX. ;l lcitillit-:tr,:" ]il rr:r'c,:Lrl tLrilr:tr,, ulr-r: rl:dlrtrL.. tttrrlivllr:e si snt;ili'rt:tje ]n lltr-ii't.r,-i. iit'-r rlr:zjrtterti:. fu :tLtt"$ rrgofi:zirf :Lrrta]il ic ctlar[.

Schema, desi construitapentru aexplica irrovatiade lanivelul invatamantului superior, poate fi extinsala nivelul intregului sistem. Astfel, pentru a putea fi modificat la nivelul invatamantului superior"continutul invatamantulr-ri trebuie modificat la nivelul intregului sistem, printre caracteristicile salenumarandu-se si continuitatea si succesiunea logica a cunostintelor transmise" Procesul cledescentralizare a invatamantului Ia toate nivelurile sale permite implicarea in activitatea educationala sia altor autoritati decat cele scolare, creand conditiile stabilirii unor parteneriate favorabile educatiei sireusitei elevilor/ studenti lor. Criza {tnanciara afecteaza nu nllmai toate niveh-rrile invatamantului, citoate sistemele de invatamant din lume, tapt percepLrt ca atare de catre intreaga societate: autoritaticentrale si locale, parinti, personal didactic, elevietc. lnovatiile necesita si suporlfinanciar, insa nerealizarea lor se datoreaza. cel rnai adesea, mai pLltin restrictiilor financiare si rnainlult climatului educational, atunci cand acesta se caracterizeaza prin Iipsa cooperarii, colaborarii dirrtrecadrele didactice" dintre acestea si elevi sau f-auriliile lor etc. Se presupune ca in orice institr-rtie dein.raiamant exista Inacar Ltn cadrli didactic inoi'eitor'. insa in lipsa unei culturi organizationale, a unei

:a

Page 54: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

cultlrri a scolii, care sa asigure slrport pentru ca ideile sale sadevina inovatii, acestea nu vor fi transpusein fapte.

IV.3.3. Locuri in care se pnoduce inovatia in invatamant

Inovatia actioneaza in invatamant Ia nivelul tr,rturor componentelor sale: strLlctura si organizare,continutul invatamantului, mediul educational. E,voh"rtia inovatiei, rezultatele la care se ajunge depind side caracteristicile socioeconomice ale societatiiside particularitatile sistemuluide invatamant.1' lnovctlia Ia nivel c/e sh'uctura ^si organizcu"e a invatamantului.Analiza procesului de inovare in invatamarlt este direct legata de structr-rra si organizarea acestuia:i n vatamant cen tral izat sau in vatamant d escentr alizat.Descentralizarea invatamantuh-ri inseaurna, in linii generale, transferul total sau partial al unorresponsabilitati (finantare, recrutare, salarizare personal. curriculum etc.) de la niveI central la nivellocal, sau chiar la nivel de institutie de invatamant.Primul efect asupra invatarnantulr"ri, din perspectiva temei pe care o analizarn aici, este acela ca, pentrua fi posibil un astfel de transfer, a fost necesara modificarea legislatiei invatamantului, ceea ce in opiniaunora reprezinta, in sine, un mod de inovare (Conger, 1984, idem 2003).De asemenea, se apreciaza ca procesul de inovare are mai multe sanse de reusita intr-un sistemdescentralizat decat intr-unul centralizat si datorita faptului ca descentralizarca permite, prin transferulde responsabilitati, implicarea directa a unei diversitati Ce actori in prccesul eCucaticnal (ONG,asociatii ale parintilor, reprezentanti ai medirilui economic etc.), schirnbarea modului de lucru,participarea directa in procesul decizional etc. Pentru a fi posibila inovatia solicita un numar mare sidivers de actori, pentru ca procesul de inovare presupllne achizitionarea de noi cunostinte, noi punctede vedere, perspective diferite asLlpra aceluiasi aspect, negociere, conciliere etc. In procesul de inovareactorii ,,vor fi prezenti, dupacaz, in definirea problemei sau situatiei de ameliorat, in elaborarea noilorcunostinte sau noilor elemente, in identificarea de strategii proprii favorizarii schimbarii dorite"(Borlchard et al, 1997:3 idem 2003). In momerrtul in care indivizii traiesc experiente diferite fata decele cunoscLrte de-ja. cand aceste experiente sLrnt pozitive, spiritul de initiativa, creativitatea, gustulpentru reusita se dezvolta si favorizeaza inovatia, indiferent de domenir-rl de activitate. Organizareainvatatnantulr-ri la distanta, a invatarnantului privat la toate nivelurile, desfasurarea unor programeedr-rcationale specilice (adresate popLrlatiei defavorizate din pLlnct de vedere socioeconomic,rninoritatilor, persoanelor cu dizabilitati etc.) au fost posibile odata cu descentralizarea sistemelor deinvatamant.* Inovatia la nivel de continut al invatamantului.Inovatiile la nivelul continr,rtului invatamantului urmeaza celor de la nivel de structura si organizare asistenrului, pentru ca, fie si daca ne referim doar la prelungirea duratei obligatorii de scolarizare,constatam ca aceasta presupune o noua ordonare, succesiune a cunostintelor, priceperilor, deprinderilorce trebuie transmise si formate la elevi. Inovatia la nivelul continutului invatamantului este insanecesara si din alte motive: pe de o parte, totalitatea cunostintelor, informatiilor acumulate la nivelulsocietatii este imposibil de cuprins si transmis prin continutul invatamantului, oricat de mult s-arprelLrngi perioada de scolarizare, iarpe de alta pafte, cunostintele, informatiile au devenit nu doar foartenlrmeroase, ci chiar, in unele cazvri, perisabile, astfel ca intre momentul debutuh-ri scolarizarii sifinalizarea acesteia ceea ce si-a insusit individul poate sa nu mai corespunda exigentelor societatii sieconomiei.SLrstirratorii inovarii continutului ir-lvatamantlllui ar-r propr-rs o selectie a cunostintelor, inforrnatiilor ceLlrnleaza a fi transrnise elevilor, dar rnai cll sealna formarea la acestia a unor deprinderi, priceperi,abilitati de a invata contirrrrLr. pe tot parcursul vietii. pentru a evita rnai ales excludereade pe piata fbrteide rrrunca.

54

Page 55: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

lltITFTIItrTTTrttttTT!I

lnovatia in invatarnant poate actiona si ca modde azi: dezvoltarea stiintei si tehnologiei areavantaje corrsiderabile. insa si riscuri rna.jore,comunicare arri fi ciale.

Descentralizarea sistemului de invatatnant a pennis introducerea disciplinelor optionale, a curricumuluiladecizia scolii, demers prin care oferta educationala este adaptata nu numai nevoilor individului, ci srcomunitatii' Preocuparile privind inovarea conrinutului invatamantului s-au manifbstat inca din a'ii'70, odata cu dezvoltarea accelerata a stiintei si tehnologiei si introducerea TIC in invatarnant.Cinematograful educativ, presa scolara, invatamantul programat, invatamantul asistat de un ordinatorsunt doar cateva dintre aspectele pe care inovatorii sistemului c1e invatarnant le-au h,rat in consideratiein schimbarea continutului invatamantului. Astazi, influenta internetului asupra continutul-riinvatamantului reprezintapreocupareamajoraaoamenilorscoliisi nu numai. Tinerii petrec din ce in cemai mult timp in fata calculatorului si a televizorului decat in scoala, iar acest lucru trebuie Lrtilizat irrfavoarea educarii populatiei: organizarea unor cursuri/ ore prin intermecliul televiziunii, intemetului,utilizarea acestuia ca metoda didactica.

de rezolvare a unor probleme la care sunt expusi tineriiatat pentru individ cat si pentru societate in ansamblupreoLrn iz.olarea indivizilor, dezvoltarea unor relatii de

introducerea TIC in procesul de invatare poate atenua pa(ial aceste problenre.Un alt element supus inovarii il reprezinta tipLrl de competente ce urmeaza a fi fonnate la irrdivizi irrtr-osocietate in care frontierele in fata circulatiei persoanelor, lucratori lor nu mai exista, lntr-o societatebazata pe cunoastere, sistemele de invatamant au obligatia de a-si proteja cetatenii, of-brirrdu-lepregatirea scolara si profbsionala de care au nevoie.In acest sens, oCDE a lansat un subprogram (Miclea et al, 2005: 53) - DeSeCo (DeJinition anclSelection of Competences) ptin care defineste competentele necesare a fi forrnate la indivizi prirrprocesul de invatamant care sa-l sprijine in a face faia exigentelor societatii cunoasterii: manifestareaautonomiei, afitmarea/. apararea drepturilor, intereselor, responsabilitatilor, Iimitetor si nevoilorpersonale, dezvoltarea si managementul unor proiecte personale, abilitatea de a actiona intr-un contextmai larg, folosirea interactiva a instrumentelor intelectuale, folosirea limbii, a sirnbolurilor si a textuluiin rnod interactiv. folosirea interactiva a cunostintelor si infbnnatiilor, functionarea in grupr-rrieterogene din punct de vedere social, relationarea adecvata cu ceilalti, cooperarea, gestionarea sirezolvarea conflictelor. ln aceeasi directie actioneaza si UE care, prin organismele sale, urmarestetranspunerea in practica a strategiei de la Lisabona. Cornisia Europeana a lansat un docurnent privinclprofilul deformctre europeanl structurat pe opt dornenii de competenta (idem,2005:54): comunicare inlirnba rnaterna, colrlullicare in limbi inoderne, cornpetente matematice, in stiinte si tehnologii,competente digitale' competente metacognitive (a invata sa inveti), con-rpetenie interpersonale,interculturale. sociale si civice, competente antreprenoriale, serrsibilitui"u si exprimarea cultr-rrala. oalta institutie preocupata de problematica inovarii continutului invatamantului este UNESCO. in cadrurlcaruia functioneaza Biroul International pentru Educatie (BIE). Acestadin urma a proplrs reproiectareasi innoirea continuturilor invatamantului, din perspectiva a patru ,,piloni,,(idern,2005: I 04): a invotasa stii, a invata safaci, a invata safii, a invata sa traiesti impreuna.Pentru ca inovatiile la nivelde continut si cele cle la nivel de structura si organizare a invatamantuluisapoata fi transpuse in practica si sa conduca la reztltate clurabile este nevoie de sustinere din parleacadrelor didactice' Un aspect adesea subliniat in lucrarile pe tema inovatiei in invatamant este acela camai mult decat structura si organizarea invatamantului sau continutul acestuia, ceea ce trebuie inovatsunt mental itatile cadrelor didactice.4" Inovatii la nivelul mediului educationalMediul educational este fonnat cu precaclere din pe rsonalul didactic si din elevi/ sudenti si este definitprin relatiile care se stabilesc intre cadrele didactice. intre acestea sr elevi/ stuclenti si lamiliile lor etc"Pentru a ajunge la rezultate durabile, orice inovatie are nevoie de un mediu educatiorral favorabil, acl icade relatii de cooperare, colaborare, incredere si ajr-rtor reoiproc irrtre cei care fbrrneaza rnediuledilcaiional' Intr-un rnaterial in care abordeaza tema inovatiei la nivelr-rl invata-i:ii Iirnbilor moderne.

Page 56: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Michel Boiron (1999: p.2) afinna ca,,inovatia se construieste pe o aparenta contradictie: ea pune indiscutie, deranjeaza, aduce schimbari, dar, in acelasitimp, se inscrie in respectul si vointa institutiei incare se produce". Altfel spus, inovatia este cea care aduce noutate, iar continuitatea este reprezentata de

mediul, cultura organizationala. Studiile asupra inovatiei in invatamant pun accent deosebit pe rolulpersonalului didactic in procesul de inovatie, pe caracteristicile, comportamentele pe care trebuie sa le

aiba acesta.

(- &r{eteristi{:i nlt tsdru lili r!idu*tit inrlrrttrlr

\l *l,lrtar K*d*uri{ } !}l}li. rrp{rd, lj*ir*n J

Fnlthihr'it i llJl^)3.

*trllrd l3wilurd,I$(l I l

l tltttrt rtit. l:rt glislt 5i

Silr er ( I llil-il. rrptd2{}{t t I

,j*lrrrstillr { I !}i}6r. eputll{}[] r ]

l)r.ue irt discrlL;t:

,plt,lrr gf gi:l ti$!lr( rL) r'riIr[''L'arilt dltlurt:re

li:lltfr1tf pc cir,, i

L- irLlrr' 'l;rltL;L:lr tirt r"rttrll$te iLl irtc*plrt ,ic

i nr'i+ r'&.

nu * iil*t c3rrd dcsi..re r;'L:lLri

1,:,r i:r p:i'BltSt.n ii rc.lntir tltir ettntroln rlsaiiLri in ser']*!-rl

n* ttr*=l el*rest'.

.{tl Lr rrl t 11 fi:'[1,rti'-L"rl t ilrtlr\Llfm eir..'jir:!r- Llitl

rrc*ptt:rr a1 rrl 11*irj rr rcl iltej!'!ui ilL'\:iu parrcnrl tle

Llisir::{"

CrrLl,re didirrttrtC,ti *xpu'i;*n1[-

Li iitlt.il ir iliLlnrric* carr:iiil*li{}rrar[ silLrlt]11

pr ulag i:g: r:S e x1 stf rltfr.

,{.r:ce nt pe ;n.\'[tirrraels'" iirr,r.'su drl rilr.,r'.

lyi d*r*5tc 5i rrclir:nrazllrr seirsr:l schinrt,lrii

inrirg:n:i rsr;prrt eir,'!iot'Fr;r1r.f cli:*g:: irii^

[.];;rt1i i ln re hnL:,i rrgr a

Lr'nlLltL:ulttl(ji \:infiirmrriiei"

Bucurir de a pr'*dtr sr

pem *pii rr t adr*l*r di rltrcrj ae

e& rneLliul dr: lnr-:ru urei rr li u er: gX. asripr.a rni"'.1iLl i.ri

1*r ue * urerln.St .;t'rrplrr'r1 ti"ecti', tri

t-.r'rsi!n&i in p.rlrcerui Ji:rt i llrtie.

f'srlrr dr dasr,rene rIhriI iirsll:

iirr: r-rrriirtr:lt I ri innr, rvl:

Desi este vorba despre perspective de abordare diferite, observam ca principalele caracteristici ale unuicadrLr didactic inovator, identificate de catre toti aLrtorii citati, sLlnt cooperarea, colaborarea, incredereain ceilalti, dorinta si vointa de a inova. Aceasta dovedeste ca inovatia in invatamant tine prea putin, sau

deloc de vechimea in activitate a cadrelor didactice sall de disciplina predata, de nivelul de invatamantla care predau etc. lnsa, desi se vorbeste lbar1e rnr-rlt despre medir-rl educational si despre cum poateacesta influenta inovarea, specialistii recllnosc faptLrl ca se cllnosc prea putine despre acesta. Ceea ce s-a reusit, pana in momentul de fata, este identiflcarea LrnortipLrri de relatii care se stabilesc intre cadreledidactice si modul in care acesta pot conduce sau nu la formarea unei culturi scolare. Astfel, studiindrelatiile de munca intre cadrele didactice pe continuumulnautonomie in munca - interdependenta, Little(1989, apud Perron si Lessard, 1993) a identificat patru tipuri de relatii:

[t ti{-1'[ .\s[:l'R\ t\(]\"\Tt t I

n r"e,ltuii d* r:*i*giuiirnt,e distsrrre {*'+rk riEs *fcr.riir-girlit,,,1

" iuscsFl:flilf rle a dr:r.:elr:l gtL|se de cr,}nfii.m irrtre, t,lrr'it Ll:Jl. t:ii-'r rtLr irl, frtilsL';irrt* clL,ral::lc 1*rf]tu r.'Ltiitc: Sc('idlL'

rt rir:',, riL:r li rrir-rr:r'.1 ltredriLriul eclr.lcnrriL:'na]

" irttplrt8silr:n t'le inltu":rrirtii 5ic. [Lrturr:a d r: idl:: I stL:'ft':r rr: ]l,rilB ufi il\filrliilr! iLlr lilL:ll\ I

* 'd rit:r-iLrr:',1 si a-i: r:ltrr ^iLrp,.,n l$iiliuli-l it\5t\t lln i:r' I

" lin t:fu u rtu snrti rri I cr r. rrr Ln u al shri'i ir g t

4 rr$Fc.rlsi,Llliiirarc cL..rl,urnl nsupra acri'"'irtlirLi ; il lLr:: r. : c r'

6 ;|1r1ir:l!t,;' rl.l*i:tir IL tirtr.ri;t rlultnlaltltiri 1:ir:1i'sir.rnu)r6 iLlf l'rr't, '-i:it 1.'iirttit ri]r.iil: [:]$'tt-rll irtililti,, * i* ;r; * ailelslt :p--.- Lr ^ ;: arli tlL:r',l i da':t:i t lrt rttitt r:r"i r' i['J',l iLtt:c i FrLrlrsi,,lrrnrfr* ,tf:.'i:; r;. i,.l..riirr:r.iliL' LIL' !rLrr* ar,.'l.L'irr'rl;l,i

[..- ,')'

56

Page 57: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

-lIrIItrIrIIrllrIIrT!rI

Potrivit schemei lui l.ittle, prirnele trei tipuri de relatri nu sunt in masura sa conduca la fornrarea uneiculturi scolare reale, a unei culturi organizationale care sa ibvorizeze aparitia inovatiei in invatamant.Dezvoltarea unei culturi scolare care sa fie si o cultura a inovatiei apare ca o solutie optima pentruscoala, in general si personalul didactic, in special, pentru a face fata exigentelor tot rnai rnari din parteasocietatii si economiei, schimbarilor accelerate in domeniul stiintei si tehnologiei.Tipurile diferite de relatii care se stabilesc intre cadrele didactice conduc la culturi scolare,organizationale diverse. Hargeaves (1990, idern 1993) identifica patru mari tipuri de culturi scolare:individualism fragmentat, balcanizare, ,,colegialitate constransa" si colaborarea ca mod de lucrucotidian. Doar cel din unna tip de cultura scolara este considerat de catre autor ca fiind favorabilinovatiei in invatamant.Formarea unei culturi scolare lavorabile inovatiei are la baza si rnotivatia profesionala a cadrelordidactice. Motivatia si satisfactia in munca a cadrelor didactice reprezinta una dintre temele de interespentru cercetatori, pentru ca s-a constatat ca reusita educationala a elevilor/ studentilor depinde, intr-ofoarte mare masura, de tipul de motivatie al cadrelor didactice, de gradul cle satisfactie profesionala.Numeroase cercetari au demonstrat ca atunci cand cadrele didactice prezinta un nivel inalt de motivatieprofesionala de natura intrinseca (adica sunt motivati rnai degraba de realizarile, rezultatele activitatiididactice. decatde beneficiiexterioare muncii lor, precurn salariul, prestigiul social) investesc mai multin activitatea lor, dau dovada de mai rnulta creativitate si efrcienta in rezolvarea problemelor (Deci,R.yan, 1987, Boggiano, Flink, Shields, Seelbach si Barrett, 1993 apLrd Galand siGillet,2004).

IV"3.4" Inovatia in invatarnantml nomanesc

Raportandu-ne la situatia internationala, se poate afirma ca inovatia la nivelul sistemului de invatamantdin Romania este extrem de limitata ca intensitate, arie de acoperire, rezultate obtinute etc. Unul dintreprincipalele obstacole in calea declansarii, dezvoltarii inovatiei il constituie regimul politic totalitar,care a controlat inclusiv sistemul de invatamant. In timp ce sistemele de invatamant dirr lumeaoccidentala gaseau in inovatie raspunsul, solutia la problemele cu care se confruntar-r si aplicar: acesteinovatii (descentralizarea, parteneriatele, alte ar-rtoritati decat cele educationale. dezvoltareainvatamantului privat la toate nivelurile etc.), sisternul rornanesc de invatamant devenea tot mai izolat.puternic controlat politic, ct-t un grad rnare de centralism etc. Ori, asa cLrrn afinna J. Hassenlorder,,.nLrcentralismul constituie un obstacol in calea inovarii, ci spiritulautoritarcare-l insoteste"(idern, lgl6).lntr-un sistem de invatamant controlat politic, lipsit de resLlrse financiare, comunicarea intre cadreledidactice era limitat, cooperarea impusa de la nivel central, farlilia sau alte organisme externe scoliierau excluse din procesul de invatamant, astfel ca mediul edr-rcational nLl era unul fhvorabil inovatiei.Cadre didactice inovatoare au existat si in perioada cornunista, insa activitatea lor era limitata la rrivelirlclasei de elevi sau a unui grup restrans de copii. Continr:tul invatamantului promova egalitarismul,omogenizarea intelectr"rala si culturala, iar structura si organizarea sistemului raspr-rndeau obiectivelorunei economii centralizate.Anumite masuri luate la nivelul sistemului de invatamant din Romania, in perioada comunista, au avut,initial, caracter inovator - prelungirea duratei obligatorii de scolarizare pana la 12 ani, stabilirea r-rneiiegaturi stranse intre scoala si productie.Aceste masuri si-ar-r pierdut insa din caracterul inovator, pe de o pafte pentru ca au fost irnpuse siconditionate politic, iar pe de alta pafte pentru ca nll au avut ca principal obiectiv unul de natllraeducationala - cresterea sau ameliorarea performantelor scolare, a competentele, deprinderile,abilitatile, creativitatii indivizilor -, ci uuul de natura politica - sistemul cle invatamant trebuia sacontribuie la fbrrnarea.,omului nou" devotat si surpLrs sistemului. Alte cauze ale deflcitLrlui de inovarein invatamantul nostru erau lipsa resurselor llnanciare si accesul lirnitat la clezvoltar.ea stiiptei sitehnologiei (putine institutii de invatamant beneficiaLr de dotarea cr-r echipamerrte tehnice perfbnna'te

)i

Page 58: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

care sa ajute desfasllrarea procesului educational - computere, laboratoare fonice, televiziune scolaraetc.).Incepand cu anii '90, sistemul de invatamant din Romania devine unul dintre sistemele in care s-auoperat cele mai rnulte schimbari, la nivelul tuturor componentelor sale. Cuvantul de ordine la nivelulsistemului de invatamant este refoma.Inovatia Llrmareste identificarea de soh,rtii, oportrinitati, strategii, prin care ideah-rlseducational sa fieatins. Reftrrtna invatatnantului romanesc vizeaza asigurarea urrui tratament egal in fata edr,rcatiei tuturorindivizilor, indiferent de particularitatile psihofizice, intelectuale, sociofamiliale, economice, etnice,religioase sau de alta natura. Tratarea egala a indivizilor poate genera, uneori, inegalitati in fataeducatiei - indivizii apartinand minoritatilor nationale se pot confrunta cr,r dificr-rltati in intelegereacontinr-rtulLri manualelor, cei care prezinta dilerite forrne de handicap au nevoie de suport tehnic sauintelectual, indivizii care au parasit prernatur sistemul pot decide la un moment dat sa revina in sistempentrll sa-si continr"ta scolarizarea etc. La aceste probleme inovatia poate identifica solutii la nivel deconti nut, or ganizare. fi nantare etc.De asemenea, diferenta dintre reforma si inovatie in invatamant este data si de faptul ca, in timp ceprima este impusa de la nivel central - de sus in jos * si are de la inceput un grad mare de generalitate,cea de-a doua, inovarea, poate pleca de la nivelul unei institutii de invatamant, de la nivelul unuicolectiv didactic, cercetatori, grup de parleneri in problematica educatiei - de jos in sus - si abia dupace-si dovedeste eficienta este preluata la un nivel mai larg.lno,,'atia reprezinta un proces de invatare, de achizitionare de noi cunostinte, de noi mocluri de a lucra,fapt pe care personalul iidactic, elevii si parintii acestora, alte autoritati in experimenteaza deja.Descentralizarea sistemului romanesc de invatamant, chiar daca intr-o forma lirnitata, favorizeaza acestproces de invatare - cadrele didactice invata, in primLrl rand, sa colaboreze, sa coopereze intre ele, cuar,rtoritatile locale, cr,r farnilia in scopul cresterii sanselor de reusita scolara a elevilor/ studentilor lor. LaniveI de strttctura si organizare au aparut rnodificari esentiale: invatamantul privat la toate nivelurilesale. profiluri, specializari noi, specifice economiei de piata (educatia antreprenoriala, managementul),invatamant in limbile minoritatilor nationale, invatarea pe tot parcursul vietii etc. Un alt aspectimportant ilconstituie legislatia invatamantului, care a fost adaptata sicornpletata in acord cu realitatilesi exigentele societatii cunoasterii.Procesul de reforma este unul dificil, de lr-rnga durata si numeroase studii sicercetari au sLrbliniat faptulca la nivelul societatii noastre se manifesta de"ja o anume oboseala, un,,stres al reformei". Aceleasistudii evidentiaza faptr,rl ca relatiile dintre cadrele didactice, dintre acestea si elevi s-au imbunatatit,cotnunicarea si cooperarea fiind cele care i-au ajr,rtat sa faca fata procesului de reforrna.

nV.3.5. Stimularea inovatiei in invatamantul nomanesc

Inovatia in invatamant poate si trebuie"sa fie sustinuta si stimulata, atat prin masuri care sa actionezedin interiorul sistemului, cat si din afara lui. In al doilea caz, ftnantarea corespunzatoare ainvatamantului este una dintre masurile cele mai importante, pentru ca inovatia solicita un suportfinanciar. In interiorr"rl sistemului se poate actiona prin continuarea procesului de descentralizare, printransferul autoritatii depline catre institr-rtiile scolare, astfel incat personalul didactic, elevi, studenti,familiile acestora sa poata fi irnplrcati in mod real in procesr-rl de invatamant. Sistemul cle invatamantrolnanesc trebLrie sa se concentreze intr-o rnai rnare tnasLlra asllpra dezvoltarii unor programeeducationale specilice pentru diferite categorii de populatie, de la persoane cu dizabilitati, la rninoritatietnice, indivizi superior dotati, pana la posibilitatea inclLrderii in sistemr-rlde invatamant a tuturorcelorcare doresc sa-sl perfectioneze, sa-si completeze pregatirea scolara.

Un alt mod de stimulare a inovatiei consta in recorlpensarea rnuncii in echipa. [n prezent, la nivelulsistcrnului de invatamant din Ronrania personaiul didactic, dar si eleviii studentii sunt evaluaii,

58

Page 59: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIrIItItTtIT

tT

TI

recompensati in furrctie de activitatea individuala \lunca in echipa, implicarea in diverse programe,proiecte educationale nlt este recompensata in r,'reun i-el si. deci, nu este atragatoare pentrlr indivizi. lnaceste conditii nici motivatia profesionala si nici satistactia in rrunca nn sunt mari, fapt care irnpieclicaformarea unei culturi scolare favorabile inovatiei.Invatamantul romanesc se caracterizeaza prin forrne rncipiente ale inovatiei, dar care, printr-ointerventie sustinuta atat din interiorul sistemului cat si din afara acestuia, are sanse sa devina oconstanta a sisiernulu i.

tsM{,TOGR.AF'IE

1. Antonesei, L." Paidei A.. Fundarnentele culturale ale educatiei, Ed. Polirorn. Iasi, 19962. Barliba, C., Infonnatie sicompetenta, Ed. Stiintifica si E,nciclopedica. Bucuresti, l9B63. Bdchard, J. P.. L'enseignementsuperier-rret les innovations pedagogiques: une recension des dcrits,

,,Revlte des sciences de l'dducation", Vol. XXVII, nr,2.2001, www.persee.coln.4. Berger, G., Omul modern si edLrcatia sa, E,.D.P, Bucuresti, 1973,p.45" Boiron, M.. L'innovation en questiorr (s), www.leplaisirdapprenclre.comldocs/

innovation_en questions.pdf.6. Clark, R., 8., Crearea universitatilor antreprenoriale: directii de transformare organizalionala,

Ed"Paideia, Bucuresti, 2000, p.2007 . Cloutier, J., Qu'est-ce que l'innovation sociale?, www.crises.uqam.calcahiers/ETO3 l4.pdf.8" Duderstadt, J., J", The future of the university in an era of change, (i mar,-;h lggT),

http://milproj.ummu.umich.edu/pub lications/change/dowrr roadrchange.pdf9. Galand, B., Gillet, M. P., Le rdle du comportament de la direction dans l'enseignement

professionnel des enseignants, ,,cahier de recherche du GIREF", www.persee.corx.10. Hassenforde r, J., Inovatia in invatamant, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogic a, 19j6.11' Miclea, M., Vlasceanu, L, Potolefl,. D., Petrescu. P. (coord.), Nevoi si prioritati de schimbare

educationala in R.omania - fundament al dezvoltarii si modernizarli invatamantului preuniversitar.2006, www.edu.ro/index.php/generic docsl 8246.

t2" Minder, N,4., Didactica lunctionala. obiective, strategii. evaluare. Ed. cartier. Bucuresti. 2003. p.29-69"294,327 - 332

l3^ Perron. M., Lessard, c., La professionalisation de Ienseignernentenseignants: tor-rt a-t-il dtd dit?, ,,Revue des sciences tje l'education'"-www.persee.com.

14" Raport annuel sur l'etat et les besoins de I'dducation,20042005. Le dialogr,re entre Ia recherche etla prattique en dducation: une cl6e poLlr la rdussite, ***..r".gouv.qc.calfichiers/documents/pub I ication s/CEB E/5 0-0 I 82-0 I .pd f.

15. Rdgimbald, A., [nnovation sociale: ddfinitons et caract6ristiques, in Innovations sociales enQutaouais. Rapport de recherche, www.uqo.calobserryer/Organ isationCommunautaire/DevSocial/Innovation.pd L

16. The lnstitute for Enterprise Education Canada, Six constituents of an entrepreneurial culture,{2002) " www.entrep lexity.calcfelconstitu ents.hhn

1 7" www.elearningeuropa. infoI 8. http //www. learn ing-b Iog.org19. htp//www.scritube.com/profesor-scoala/SCHIN4BAREA-IN-EDUCATIE3275l .php

ic

et de la lorrnation des

Vol. XIX, rrr. l. 1993.

Page 60: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ANEXA 1

I. Managementul participativ in universitate

Implicarea studentilor in problemele care ii privesc in mod direct dar si in cele mai generale care sa leofere modele de solutionare aplicabile si in alte arii de activitate este o politica adoptata la nivelellropean si mondial in cadrul sistemulLri universitar.Aceasta se bazeaza pe responsabilizarea tinerilor dar si pe utilizarea creativitatii [or, a capacitatilornative si a cunostintelor dobandite pentru a optirniza sisternr-rl de conducere al universitatilor, aceastarnodalitate avand atat scop economic(nu mai este necesara angajarea unor specialisti) cat sifonnativ(da posibilttatea str-rdentilor sa se farniliarizez-e cu structurile de conduc"r.,cu problemele carepot aparea).LI Metodoktgirt de ulegere o reprezentontilor stutlentilorUltirna rnetodologie de alegeri aprobata de senat contine unnaloarele cl irective ;

a) responsabili de grLrpa (sefi de grupa)* se aleg de catre studentii din grupa sall se desemneaza primuladmis la examenul de admitereb) responsabili de sectie / responsabili de an - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctuI a)c) reprezentanti in consiliul facultatii * se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctele a) si b)d) reprezentanti in senatul universitatii - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul c)e) reprezentantul in biroul senatului - se alege-de catre membrii senatului dintre repiezentantii de lapunctul d)f) reprezentantulin ConsiliulAcadernic siConsiliulNational al Studentilor- se alege de catre sidintrereprezentantii de la pr-rnctul d)g) reprezentanti in cornisiile facultatilor* se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul c)h) reprezentanti in comisiile universitatii (comisii: cLr problerne didactice, cu problemesocialstudentesti, cu probleme internationale) - se aleg de catre si dintre reprezentantii de la punctul d)l)2 reprezetrtanti in ConsiliuI pentru C)ptimizarea Sisternului Informatic al UNITBV * un reprezentantales de catre si dintre studentii senatori si un reprezentant ales de catre studentii senatori si presedintiide camine dintre studentii caministiReprezentantii str-rderrtilor trebuie priviti ca o modalitate de a reahza legatura intre marea majoritate astudenti lor si cad re le d id actice/conducerea un ivers itati i.Aceste persoane trebuie sa aiba atat autoritate profesionala dar si calitati umane deosebite, cum ar ficapacitatea de a comunica cu oamenii,de a capta atentia, de a lace propuneri acceptabile pentru toatepaftile implicate, de a negocia, de a argumenta,deoarece rolul lor este unul public.Din acest motiv ar fi Lrtil ca acesti reprezentanti sa fie alesi conform metodologiei prezentate, cuamendamentul ca introducerea unui test psihologic, de compentente ar asigura propulsarea acelora careau intr-adevar capacitatile necesare pentru a fi leaderi, valorificand astfel-notirn.u de coeficientemotional. Aceste modalitati de alegere pot fi aplicate de membrii deja existenti , sporind astfel gradullor de implicare cat si formarea uneiculturi organizationale.Pentru a asigura un flux aI informatiilor corespunzator este necesar ca reprezentatii studentilor sarealizeze si sa gestioneze sisteme de informare destinate rna.joritatii (adrese comllne de e-mail, forumuride discLrtii).ln acest sens este utila deserrnarea reprezentantilor responsabili cu up-datarea paginiilacultatii, a fbrurnr-rlui de discutii si chiar creearea unei cornunitati on-line a studentiloi prin care aclstiasa isi poate exprima opiniile care sa fie aduse apoi in discLrtie de reprezentanti in forr-rrisuperioare.Irlplicarea studentilor in conducerea universitatii este necesara clirr motive organizatorice, si ar finecesar Ltn sistem de recompensare a acestora pentru activitatile prestate, fie sr-lb fonna baneasca insaaceasta este mai greu de realizat datorita insuficientei fondr-rrilor fle sub forma consemnarii acestoractivitati pe suplimentul Ia diploma sau Lln sistern similar punctelor de creclit.

60

Page 61: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

tIIItItIII

1.2 Leguturn dintre universitate-nsocintii sturlentestiExistenta asociatiilor studentesti atesta dorirrta acestora de implicare irrsociale chiar a celor care fac parte din ea, pentru a le solutiona din interiorpot fi privite ca un semn al existentei unui sistem democratic. care ofbraexprimare, in modalitati variate .

problernele acestei categorii. Totodata aceste organisrnedreptul la libera asociere si

Universitatea Transilvania Brasov are legaturi cu numeroase asociatii studentesti si de tineret alaturi decare deruleaza in parleneriat programe de formare a tinerilor , de pregatire a acestora in vedereaocuparii posturilor de viitori leaderi.Printre acestea, un rol important il detine AISEC, organizatie studenteasca ce are ca scop pregatireatinerilor in domeniulconducerii, a dezvoltarii capacitaiilor de leader, prin prograrne de training care sastimuleze lucrul in echipa, capacitatea de a rezolva constructiv probleme inedite.Copetentele dobandite de acestia pot fi utilizate cu succes in procesul de management universitar,atat ingestionarea resureloralocate studentilor cat si in activitatea de evaluare si dezvoltare a sistemului.GrLrpr-rrile studentesti pot realiza proiecte in clorneniile de activitate pe care sunt specializate pentru caresa ceara finantare de la organisme internationale/particulari pentru a le duce la indeplilir-e, aceasta fr indo alta forma in care sa se realizeze implicareaO alta asociatie studenteasca care are legaturi directe cu conducerea Universitatii este AsociatiaStudentilor Universitatii Transilvania dar si asociatii intemtionale precLlm BEST, care oferaoportunitati de formare profesionala si sociala a studentilor.

tr"3 Evnlunrea activitatii de catre stutlenti

Studentul este beneficiarul activitatii educationale desfasr,rrate in cadrul universitatii , ca atare, datoritavarstei si capacitatilor intelectuale ale acestuia se considera ca este in masura o.

" f r"o""e o evaluare aserviciului de care beneficiaza.

Elementele care pot fi evaluate cle studenti includ calitatea si gradul de adecvare al cursurilor,capacitatea profesorilor de a transmite informatiile intr-un mod captivant. oferind destule puncteteoretice si exemple dar si stimuland studiul indiviclual.o modalitate de a realiza aceasta evaluare este prin chestionarea cl irecta, eventual defalcata pe rnateri ide studiu dar si ca ansamblu,realizataperiodic pe esantioane sernnificative ca nurnar si diversitate.c alta modalitate este postarea pe iite-ul facrlltatii a unei l'orme a chestionarului care sa poata ficompletata de studenti i'cluza'd o sectiune de recomandari .

Acest feed-back este un instrument r-rtil in prograrnarca urlleriora a activitatilor didactice,tendintaactuala fiind aceea de a oferi studentilor posibilita-tea de a-si alege cursurile/profesorii , in cadrLrl unr_ricurriculum flexibil, care sa dea fiecaruia posibilitatea de a specializa in domeniul care il intereseaza.Aceasta poate fi privita ca o modalitate de rna.nagement parlicipativ, implicarea studentior in alegereacadrelor didactice fiind un pas important care ridica insa probleme de natura logistica si morala.

1.4 stwdiu practic privincl gractur de impricure ur studentilor

(Facultatea de matematica-informatica, Facu ltatea de stiinte economice)a. Scopul cercetariiAcest studiu practic a fost realizat pentru a evidentia gradul cle implicare si interes al studentilor dindoua medii diferite,subordonate aceleiasi conduceri. existenta a cloua medii de studiu asiguranddiversitate dar si omoge.itate, dand totodata posibilitatea compararii.s"a dorit evedentirea deficierrtelor existente la nivelLrl irnplicaiii studentilor in corrducerea Universitatii,printr'un studiu direct, asupra studentilor obisnurti dar si a reprezentantilor aceslom, de la sefi de grupala cei din Senat.b" Desfasurarea stud ir,r lu i

I

6l

Page 62: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Chestionarul cuprinde doua variante, adapatate categoriilor de persoane supuse studiului :studentiobisnuiti, respectiv sefi de grupa/responsabili in Consiliile profesorale/organizaiii studentesti.Acestea sunt reproduse in continuare :

C HESTIONAR (pentru studenti)l.Ati auzit de irnplicarea str,rdentilor in conducerea facultatii ?2.Y.ati ales un reprezentant direct (sef de grr"rpa) ?3.Pe ce criterii l-ati ales ?

4. Sr-rnteti multr,rmit de alegerea facuta ?cum ar plltea fi imbLrnatatita ?5.Ati avea sllgestii pentru conducerea facultatii ? Le-ati transmis reprezentatntLrlgi ?6.Cunoasteti numele reprezentantului str-rdentilor pentru facLrltatea dvs si o modalitate de contactare aacestuia ?

C H EST IONA R (pen trr-r re preze ntan ti i acesto ra)I .Ati fost implicat in alegrea unui reprezentant de ordin superior ?2.Ce criterii ati folosit ?

3.Ce sugestii aveti pentru organismele de conducere ? sunteti multumit de nivelulde implicare actual alstLrdentilor ?

4.Curn ar trebui recompensati reprezentantii studentilor ?

5.Cunoasteti numele reprezentantului dvs ierarhic superior ?Acestea au fost formulate respectand principiile psihologice ale acestui tip de formular :o intrebare decontrol,inchisa, inhebari care sa sondeze opinia generala asupra subiectului, intrebari specifice,deschise si o intrebare-cheie care sa valideze corectitr,rdinea datelor.Au fost st-tpt-tsi acestui studir-r 70 de studenti din ambele facultati, prin chestiopare directa si l0reprezentanti ai stLrdentilor in organisme de conducere/asociati studentesti.Testul a lbst aplicat de autorea acestui studiu, de aceea nurnarul studentilor chestionati este redus sipoate fi considerat nereprezentativ.Totusi, apeland la principiul sondajului,se poate infirma aceasta presupunere, prezentul studiu dorindsesizarea unor probleme evidente , dar neavand insa pretentia de a fi exhaustiv.S-a incercat chestionarea str,rdentilor apartinand rnediilor cat mai diferite.S-a evitat chestionarea grupurilor de rnai multe persoane pentru a se exclude posibilitatea infllentariirec iproce.c. Raspunsuri si interpretari, comentariiRaspunsurile obtinr:te sunt sintetizate in continuare :

1 Studenti obisnuitil.lDin 70 de studenti chestionati au raspuns afirmativ la prima intrebare 40 de studenti ,7J de lafacr"rltatea de matematica si 23 de la facultatea de stiinte economice.Procentul este satisfacator insatrebuie imbunatatit"l.2Din 70 de studenti la aceasta intrebare alr raspuns afirrnativ 35 , toti din cadrul facultatii de stiinteeconomice, la facultatea de matematica informatica sefr,rl de grupa fiind clesemnat studentul care aobtinr-rt cea mai mare medie la examenul de admitere1.3 Criteriile nominalizate de studenti au fost aprecierea de care se bucura persoana in grup, inteligenta,capacitatea de comunicare, echidistanta si carisma,alatr-rri de disponibiliatea afaisata p.nt* astiet deactivitati.Se remarca o Lrsoara superficialitate de tratare a acestui aspect, alegerile fiind viciate deexistenta grr-rpuri lor de infl uenta.1 '4Dintre studentii chestionati 65 se declara multumiti de alegerea facuta, considerand ca au ales opersoana potri vita pentru acest post. Ca sr-rgestii au lost mentionate creearea de oportunitati deapropiere sicunoastere intre colegi, fiind necesar r-rn impuuls din parlea unui |eader.l.5Aceata intrebare a relevat un punct vulrrerabil in sistemul de managernent participativ,sesizarea sisLrblinierea problerrelor fiind r-rn pas esential pentrlr autoreglare. Feed-back.ulobtinut cie la str-rdentieste

62

Page 63: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ItIItrrtIIrrIIItT

T

II

I

I

Ii

io modalitate-cheie pentrll imbr"rnatatirea performanrei. iar sesizarea de catre acestia a persoanelorresponsabile este o fonna concreta de rnanifestarea lxanagerrentului participativ.tr.6Din T0destudenti chestionati laaceastaintrebareurrurp,,nrcorecdoar ll ,l0delamatematica,'/de la stiinte economice, acest numar fiind alarrnant si comparabil cu cel al raspunsurilor afirmative dela intrebarea precedenta, concluziile fiind similare.2. Reprezentanti ai studentilor2"1 Din 10 studenti chestionati au raspuns afirn-rativ toti, Acest fapt denota o implicare irnporatanta dinpartea reprezentantilor, insa acest lucru nu se datoreaza in totalitate dorintei lor, cat constrangerilorexteriore,a sa cum vor arata raspunsurile la intrebarile umatoare.2.2Ctiteriile nominalizate corespund cu cele nominalizate de studentii obisnuiti, insistandu-se totusimai mult asupra capacitatii de comunicare, dar si combativitatii celor alesi,alaturi de diplomatie si rraiales credibilitate si moralitate. La acest nivel, discutiile cu profesorii se poata fata in fata, caliatatilementionate fiind strict necesare pentru a asigura o conversatie politicoasa dar ferrna, cu rezultatesatisfacatoare pentru ambele pafii implicate.2.3 Sugestiile pentru orgarrismele de conducere vtzeaza irnplicarea studentilor practic ,nu numai pehartie,sa acorde sprr,jin si oportr,rnitati studentilor. la mornentul actual toti reprezenta'tii chestionaticonsiderand insuficienta implicarea studentilor clar si sprilirrul primit din partea Universitatii.2.4Modalitatile de recompensare tnentionate au fost banesti (2 reprezen-tanti ) onorifice (4),materiale(excursii, carti)(2),in timp ce 2 reprezentanti nu considera necesara nici Lrn fel de recompensa,simpla prezenta in aceste organisme fiind vazutaca o recompensa.Aceste raspunsuri arata viziuni diferite asupra acestui aspect, toate fiipd justificate re lativ, deoarecereprezentantii studentilor dedica timp acestor aspecte ar trebr-ri sa existe modaliati de recompensare.Abordarea altruista este prezenta insa nu este eficienta, in Romania neexistand inca o cultura avoluntariatului, pana la creeare acesteia, singura cale eficienta cle atragere a studentilor fiind oferirea derecompense, cel putin onorifice.2'5 Toti cei l0 reprezentanti chestionati au raspuns corect la aceasta intrebare, validand corectitudinearaspunsurilor si denotand implicare.d..Concluzi i,propuneri

Studiul intreprins atesta laptul ca str,rdentii romani nu sunt familiarizati cu sistemulmanagementulLri participativ, acest aspect realizandu.se deocamclata doar la nivel lormal, pentru aajunge la nivelul tarilor din Uniunea E,uropeana fiind necesara instruirea acestora atat lateoretic, catrnai ales itnplementarea unor programe de lonnare a celor care acced in aceste fhrrctii, dar si a rnari imajoritati, care ignora problerna intr.un mod ingrijorator.In acesl sens. propllnem cateva masuri pentru o mai buna dezvoltare a sistemului de irnplicare astudentilor la participarea in universitate incepand cu procedura de alegere areprezentanti lor"Mornentan aceasta se bazeaza pe criterii formale, exterioare problernei, existand oneconcordanta intre rnodul de alegere si rolul detinLrt.Criteriul profesional este important insa nu este suficient, alegerea unui reprezentant pe baza mediei deintrare este o metodologie defectuoasa , aceasta nota reflecatand un nivel de cunostinte teoretice intr.undomeniu de studiu la un anumit moment, fara nici o conexiune cu problemele universitare in care va fisolicitat respectivul str-rdent"Ca atare, acest criteriu ar trebui utilizat numai secundar, eventual pentrudepartajarea cand idati lor.Criteriul alegerii prin vot de eatre membrii grLrpei este mai apropiat cle cerintele unui astfbl de post,motiv pentru care este ulilizat si in alegerea reprezentantilor de ordin sr"rperior.Totusi,in cazul sefilor de grupa acest vot se desfasoara in anul I, atunci cand mcmbrii grLrpr-rlLrirespectiv nll se cunosc deci nu pot fbce o alegere in cunostintade cauza, criteriile folosite fiincl 6in nouexterioare problemei.

6i

Page 64: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Aceasta deficienta se corecteaza in cazul reprezentatilor in cadrul consiliului profesoral, deoareceacestia se cunosc mai bine,au avut tirnpul si oportunitatile necesare pentru a se afirma in grupul lor dereferinta.Alegerea acestor reprezentanti ar trebui fundamentata pe criterii de capacitate profesionala dar ar trebuilLrate in considerare si rezultatele studiului care au evidentiat preferinta pentru o persoana deschisa,comunicativa, dispusa sa se irnplice pentru a solutiona problemele majoritatii.Pentru a avea un sistem de management participativ eficient este necesara implicarea tuturor (sau aunei majoritati semnificative) de aceea trebuie popularizata ideea utilizarii tuturor resusrselor umaneclisponibile, mai ales pentru realizarea unor proiecte la nivelr-rl universitatii care neceseta Lln nllmarmare de participanti (proiecte ce vizeaza alinierea la standarde europene, proiecte urnanitare,etc).Deaceea, sefii de grllpa ar trebui sa aduca la cunostinta studentilor oportunitatile de participare si samotiveze irnplicarea in acestea, eventual prin exemplul personal.Voluntariatul este un concept aflat in relatie cu ideea de management participativ, fiind aproapesingura cale de realizare a acestuia, la nivelul facLrltatii.ln statele vest ellropene cat si in Statele Unite, acest aspect al vietii universitare este evaluat pozitiv ,

reprezntand un criteriu de admitere dar si un atu in recomandarile pentru gasirea unui loc de munca.ln Romania acest aspect se regaseste la nivelul organizatiilor studentesti si al ONG-urilor insa preaputin in activitatea propriu-zisa a studentilor, cei care nu sunt afiliati la astfel de organisme neavandsansa de a avea contact cu acest aspect.Recomanda,rn demararea proiectelor de voluntariat in diverse domenii de interes pentru studenti dar sipentrlr societate(competitii academice si sportive,asistenta sociala, aiutorarea celor defav orizati,campanii de stangere de fonduri etc.), pentru inceput cr-r ajutorul asociatiilor str"rdentesti si a alatororganisme(Consiliu local, fundatii)pentrLr familiarizarea studentilor cu acest stil de h-rcru.Recompensele vor fi de ordin onorific, insistandu-se pe multumirea pe care ti-o aduce participarea [aastefel de activitati si cunostintele dobandite.Sisternul de management participativ la nivelul universitatii are ca scop principal formarea capacitatilorde conducere,acomodarea viitorilor leaderi cu probemele ce se pot naste, stimularea capacitatii derezolvare a acestora in modlrri creative.Reprezentantii stLrdentilor sunt pusi in situatii multiple care le dezvolta capacitatile de comunicare,negociere, aflrmare, mediere aconflictelor, toate acestea reprezentand premisele unei pregatiri adecvatepentru a ocupa posturi de conducere in diverse organizalii dr"rpa incheierea stlldiilor. Desemnarea intr-ut-t post de conducere a unei persoane care a participat activ in conducerea universitatii este o alegereinspirata, existand garantia unui bun management al situatiilor de criza , al riscurilor ,deci al unuioptim.

64

Page 65: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

-!tIIIIIIIIIIII

ANEXA 2

hftp://proiecte'prnu'ro/wekr/rnentorat/menfonat?p-p-id:101_IF{srAI.{cE_xpKy&p*p_lifecycle:0&p_p_state:no rrnal&p*p_mode:view&p_p_";a;d:"olu*n_2&p-p*col-pos:1&p*p-coi-coune2a-ld{lwsraNin-xpKy_strurs_

action:,h2F,tagged_conre n t o% 2 Fview co nte nt&- 1 0 l-INsrAN Cn-xexv-'. Ji r-.-nJ,li;il ;;r * # lto r at /,2F & t 0 t,rNSTANCE_XPXy_"s, *fi d:t 39*

- ^-

Proiecful ,,Dezvoltarea profesionald a cadrelor didactice prin activitdti de mentorat,,

.ir\1 .

flrrycllra res profiesicnal$ * car..lrt: krrdirJacrice pnn acrivir*pi de rnenrorarFroiecfutr ,,f)ezvoltarea prol'esionala a caclrelor d.idactice prin activitati de rnentorat,, este selectatin cadrul Programului operational sectorial Dezvoltarea n.Jurr.ro, umane 2007-t013 (pos DRU) sifinantat din lrondul Social European,Proiectul se va derula pe o perioa,la de 3 ani (200g - 20ll), fiincl irnplerrentat ?n parteneriat cLrEduca{ia2000+ Consulting 9i Milleniurn Design Group.Proiectul iqi propune sa deiliqoare activitrlil",r]"nto.ut Ia nivelul gcolii, cortribuind astfel in moddirect la imbunrtitirea calific'drii cadrelor'didactice gi-u'?o.*u,orilor (mentorilor) qi acorclandti-leacestora un sprijin semnificativ in carierd.obiectivutr general al proiectului este de a asigura accesul la un invifdmant de calitate pentru elevii dinlocalit5tile defavorizate prin intermediul cleiroltarii profesio"nol" continue a cadrelor didactice dininvdl6mdntu I obligatoriu iclasele I_IX).

Fnoiecfui unmiregte:sa opti'rizeze calificarea cadrelor didactice din,rnediul rural gi dirr nrediul urban detiivorizat gi sa Ieabiliteze in construirea unei oferte ecluca!ionale n.,,od"rn*-gi djversificate, cent;;tat pe nevoile de

ffi::ljil:J';j[ijl"', cat ei pe nevoile specilice

"o,',unitatii rocate. ;",; ;;;;rpundd sranclarderor.

Sa structureze un set de competenfe profesionale cadrelor didactice care sd permita fbrmarea Ia elevi aunorcapacitdtide inva@re de-a lungul intregii vieti. precur;;;. integrare socialh anronioasd, inclusivsporirea Sanselor de a urma parcursuri de invagaie ulterioarf care sa le faciliteze g6sirea unui loc detlun9[ ?ntr-o piata a muncii modernd. flexibila 9i inclusiva;sd ofere celor 29'000 de cadre didactice fi.u.r.t, 2.720 ;:;Ecoli incluse in proiect resurse de predare qide invrtare in vederea imbun[t5tirii etozului qi culturii in.tiiullonute a gcolii (promovarea unor varoricompoftamentale qi reducerea violentei in qcoald, J"r";1,; ade"vaid u ,n!i-or"ne curriculare ladecizia gcolii qi intdrirea legiturii gcoal5-comunitut", upri.ur.u in practica imediata a principiiloreducafiei incluzive), in vedeiea iliversifichrii cunogtinlerJ. iip*"ticilor cu privire ra managementulorelor de curs' Ia implernentarea strategiilor .au"ut,,onurJ i-''o,1".n", u uno,. metocle eficiente qiindividualizate de predire ';i de evaluare co'ntinua u .rnogtini"lor gi deprinderilor elevilor; gisd stimuleze 9i sd sprijine caclrele didactice in constiLrirru unri ofefte educationale care si ia i'considerare elevii cu caracteristicile lor individr-rale 1,n.ai,,r social de provenientd.. context,l etno-cultural, ritrnr,rl indiviclual de dezvoltar-e gicie invatare etc.)

Cui se adreseazh S.lnonectu!?

I

6_5

Page 66: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Proiecrr-rl igi propune sd creeze o ofertd de dezvoltare profesionali a cadrelor didactice din rnediul ruralqi din oragele defavorizate, avAnd in vedere un grup lintd de aprox.29.000 de cadre didactice, dintrecare cca. 20.000 de cadre didactice din mediul rural qi cca. 9.000 de cadre didactice din orageledefavorizate.PIR nu a acoperit toate cadrele didactice din mediul rural, acestea fiind cuprinse in programul denrentorat in proportie de aprox. 70o/o. Cadrele didactice din mediul rural care nu au fbst cr-rprinse incadrul Proiectr.rlui pentru invaldmAntul Rural (2003 - 2009) vor beneficia de mentorat in cadrulprogramului de fag.Proiectul se concentreaz6, asupra acestui grllp tintA deoarece accesul acestor cadre didactice laprograme de formare continudeste limitat;testdrile nationale gi intemationale din ultimii aniau ardtatodiscrepantd corrsiderabili intre rrivelul de achizitii al elevilor din gcolile oraqelor mari qi cel al elevilordin gcolile rurale gidin oraqele mici;gcolile din aceste zone au resurse didactice limitate iar colaborareadintre gcoald gi comunitate este redusa; rezultatele interventiei de mentorat din PIR a demonstrateficienfa acestui tip de prograrn.Proiectul va fi desfbgurat in gcolile din mediul rural gi din mediul urban defavorizatsi, prin aceasta, vacontribui la asigurarea egalitdlii de qanse qi a accesului [a un invitdmAnt de calitate pentru elevii dinrnedii sociale defavorizate.

I)e ce formare confinui prin activititi de mentorat?Maniera de construire gi de livrare a ofertei de formare adresatd cadrelor didactice coristituie elementimportant de plus calitativ adus de acest proiect, fiecare cadru didactic fiind consiliat qi sprijinit sd-qiidentifice un set de tinte de dezvoltare in functie de care s[ selecteze, impreund cu mentorii, u."1.module de fbrmare care pot contribLri cel mai eficient la atingerea obiectiveior stabilite. programul defonnare, dincolo de oferta generald, dovedegte un important grad de flexibilitate gi cle adaplabilitatela condifiile particulare din fiecare gcoali.Mentoratul prezintd o serie de avantaje care sporesc eficienta formdrii:- activiHtile din program se desfhgoari in cadml gcolii, evitdnd afectarea procesului educativ gi aprogramului zilnic de activitate a cadrelor didactice gi a elevilor, ca qi dislocarea cadrelor didactice dinlocalitdtile de reqedintd.- toate cadrele didactice dintr-o gcoald sunt cuprinse in acelapi program de formare beneficiind,implicit, de un program care factliteazd consolidarea echipei gcolii. in cadrr-rl secvenlelor de fomareasistatd la distan{5 cadrele didactice fiind prevdzute atAt sarcini de munc5 individuald cAt qi sarcini demuncd in echipl qi vor uttliza un set de instrumente software gdndit gi dezvoltat sd ajute la realizareaprogramului de dezvoltare profesionald.- programul este structurat pe 5 etape,de intervenfie la nivelul fiec6rei unit[1i qcolare: prezentareaofertei de formare; analiza de nevoi la nivelul grupului de cadre didactice; siabilirea {intelor dedezvoltare profesional6 pentru fiecare cadru didactic; sesiunile de formare directd qi cele de formareasistatd la distant[; evaluarea qi certificarea participantilorMentorul de dezvoltare prof,esional[... rnai mult decat un forrnatorCei 50 de mentori care desliqoard activitatea de mentorat din proiect sunt cadre didactice cebeneficiazd de experientd adt la catedrd cAt gi in calitate de mentor qi/sau formator, cu reale aptitudinipentru lucrLrl in echipd. precullr gi excelente capacitati de comunicare,de analiz"a gi irrovatie"Intreaga echipa de mentori a benefrciat de un prograrn sustinut de dezvoltare profesionalir (ca formatoriqi ca mentori de dezvoltare prcfesionala continuA) gi are. de asernenea, prevdzuta in program oactivitate periodich de acfualizare a infbrmaliilor ;i de schirrb de bune practici.

Ce maodule aie f'onmare p!"o1tr{me pnognamaul c{e mleratonat

66

Page 67: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIttrIItItIItIttT

II

Programul de mentorat utilizeazdun curriculum specitic. ce cupr.inde 8 rnodule pePrograrnul are la bazd modulele elaborate in anul 100-1 in cadrul plR, careimbogdlite cu subiecte gi aplicalii practice de actualirate si acreditate.Cele 8 module actualizate pot fi grupate in doua nrari caregorii - rrrodule generalefi ecare cate go rie cupri nzAnd u rmdtoare le titluri .

fti{odule gerneraNe:

Predarea-tnvdlarea interactivd centratd pe elev ;

Evaluarea continud la clasii,.C u noas te rea e I evu lu i,'Folo.yirea TIC tn procesul de predare-invdlare

Module specifice:Recuperarea rdmiinerii tn urmd la limbct romr)ni!;Recuperarea rdntdn.erii in urntd la ntaleruulicij ,

Valori comportamenlale Si reducerea violenlei in Sc,oct/u,.Managemen t ins titr,rlional/de pro iec t

tematicidiferiteaLr tbst revizuite qi

qi module specifice -

Modulele sunt astiel structurate ?ncAt cadrele didactice, stabilindu-gi propriile tinte de dezvoltareprofesional5 sub indrunrarea meni.:rrilor, iEi vor putea selecta modulele pe care doresc si le urnreze peparcursul unui semestru. Fiecare cadnt didactic va putea opta pentru o cornbinafie de 4 nrodule din cele8 disponibile in program.De asemenea, fiecare cadru didactic interesat va putea parcurge modulele cle mentorat ?ntr-un fbrmatmodern, on-line, utilizdnd platforma de elearning a proiectului disponibila pe porlalul proiectului laadresa:

mentorat.pmu.ro

Rezutrtatele anticipate ale proiectuluiUn program integrat de dezvoltare profbsion ald btuat pe un curriculunr modern, flexibil gi aplicalnevoilor cadrelor didactice din mediul rural gi din medir-rl urban devaforizat. acreditat cje cNI,-p-MECIUn curriculum de formare continud acreditat CNFP, ce cuprinde un set de 8 moclule de fornrare cp tememoderne 5i de actualitate 5i o echipd de 50 tle mentori cu experientd ?n teren, care va pute a fi preluatdde structurile din sistem pentru areplica acesttip de program de dezvoltare profbsionalb;Un mecanism modern qi eficientde formare on-line a cadrelorcl idactice din toatd tara;29'000 de cadre didactice participante in programulde mentorat, dintre care cel putin'g1oAcertificate;De asemenea, la finalul proiectului:

importanfa autoanalizei qinevoi deformare qi s[-qi

la nivelulfiecdreigcoli implicate in proiectvor exista echipe de cadre clidactice cu abilitali irnbunitdtitede a studia individual qi in grup, de a aprofunda cuno.Stin{ele care viz-eaz6,clezvoltarea competen{elormetodologice in domenii stabilite prin planul de dezvoltare profesionald.

cadrele didactice participante in proiect vor fi capabile sa conqtientizezeautocunoa$terii in formarea pro[esionali continu[, sd-gi evalueze proriilestabileascd propriile finte de dezvoltare prolesionald

67

Page 68: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

ANEXA 3

http ://pro iecte. p mu.rolweb/guest/peti

Proiectul de Educatie Timpurie Incluziva (P.E.T f )

Pr"oieclul cle Ecluculie Tintpurie Incluzivit, finan{at de Banca Mondial6 (6,1 mil. euro) gi GuvernulRornAniei (1,7 mil. euro) este parte componentd a Programului de Incluziune Sociald care se deruleazdin perioada 200'/ -2011 .

Programul vizeazS;Cregterea accesului la educalia timpr"rrie (pentn-r copiii cu vArste cuprinse intre 3 qi 6 ani) qi crearea deoportunitAfi educa{ionale pentru copiii cu vArste cuprinse intre 0 gi 3 ani, inclusiv pentru copiiiapa(inAnd categoriilor sociale defavorizate, de exemplu copiii rorni;Imbr-rnatdtirea calitdtii educa[iei timpurii prin imbunatafirea curriculurn-ului, a instruirii cadrelordidactice gi lbrmularea de standarde sociale, cognitive qi emolionale de dezvoltare;Asigurarea accesului egal pentru copiii apartinAnd unor grupuri dezavantajate qi vulnerabile (deexemplu, copiii cu nevoi speciale, copiii provenind din familii dezavantajate din punct de vedereeconomic) la o educalie timpurie de calitate;Imbundti{irea eficientei siste mului educa{ional prin introducerea de opoftuniteli educa{ionalealternative, comunitare pentru copiii care trSiesc in zone rurale izolate.Obiectivele Proiectului de Educatie Tintpurie IncluzivdCa obiective generale, proiectul igi propune:Asigurarea echititii in educatie, astfel incAt copiii care apar{in unor grupuri dezavantajate, vulnerabilesa aibd acces egal la o educalie timpurie de calitate;Imbunataqirea eficientei sistemului de educatie prin promovarea de solutii comunitare.Practi c, o b i e c t itt e le .spe c iJic e ale p ro iectu lui u rnr dre sc :

Includerea populaliei rome in strate gia qi prograrnele MEdC;Crearea gi imbunatatirea condi!iilor educationale in vederea respectdrii standardelor minime defunctionare in gcolile cele mai sdrace din cele mai dezavantajate comunitdti identificate, astfel inc6t sdcreasch nivelul de acces la educa{ia inigiala, tirnpurie gi de baza:imbundtdtirea calitdtii atit a realizdrilor (or-rtput-uri), cAt gi a mediului educafional (input-uried Lrcation ale);Creqterea gradului de congtientizare qi creqterea capacitilii factorilor de decizie cu privire lamanagen-lent" planificare qi evaluare a programului.

C omnonentele P r o i e c tu lu iSub-componenta I : Re ab il it ar e a S i de zv p I tare a infr as truc tur iiReabilitarea a 50 de unit5{i de educatie timpurie, existente deja in sistem qi identificate pe bazaindicatorilor stabil iti de MEdC;Constructia a 20 de unitdtide edr"rcatie timpurie in conrunitdtile dezavantajate identificate;Dotarea cu nrobilier a unitatilor reabilitate Ei nou construite.Sulr-componenta 2: Dezvoltarea re.sur',selor unlene si ct cnrricultrmulttilintpurie incluzhtriIrormarea resurselor umane

specy'ic pentru educayia

Fortrarea personalului de educalie qi ingrijire care lucreaza cu copiii de pAnd Ia 617 ani in unitatile deeduca{ie timpurie selectateFonnarea managerilor din unitdtile de educa{ie tirnpurie selectate;Elaborarea curriculumului specific gi a rnodulelor de fbrmare pentru asigurarea pregdtirii profbsionale apersonalulrti didactic qi de ingriiire, precunr qi fbnnarea rrianagerilor gi a pdrinfitor.

68

Page 69: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIIIIIItII

I

- -t

Formarea resurselor umane in educa{ie timpurie incluzivaDezvoltare de curriculum specific gi asigurarea materialelor de predare inv6tarecrearea capacitdtilor pentru accesarea fonduri lor europene pentru promotorii de servicii in educatieiimpurieAccesarea fondurilor europeneFormarea promotorilor de servicii de educatiedidactic, lnspectoratelor $colare, gridinilelor gifondurilor europeneSuh-componenta 3: Promovarea de serviciiintervenyie timpurieCrearea a 10,, grddinite in familie" unde se vor aplica solutiiizolate qi cu populatie maioritar romd.

alternative pentru educatie. in comunitdti

Crearea a 8 centre de resurse pentrll pdrinti pentru infbnnarea lor cu privire la eclucatia tinrpurie qicolaborarea cu cadrele didacticeElaborarea cadrului legal pentrr-r promovarea qi infrintarea ser-viciilor integrate. alternative gi de sprijinpentru educatia qi interventia timpurie a copiilor de la nagtere la 617 ani;Activit5li de consiliere qi educare a pdrintilor cupringi in prograrnul "Grddinita in fbrnilie', qi pdrinli dineomun iilti dezav antajate

"

Sub-conrponenta 4: Monitrtrizare Si ettaluare, ctclivitdtrcapacitate la nivelul MEdCActivitdfi de monitorizare gi de evaluareActiviteti de in fo rrn are, comun i care, edu careCrearea unui sistem de management integrat al proiectr-rh-ri

de inJbrntare, conntnicare Si crearea cle

Indicatoni de inrnact:Imbundtd{irea nivelului de pregdtire pentru gcoald ca urmare a debutului timpuriu in sistemul deeducatie;Creqterea cu 5 puncte procentuale a ratei de participare a copiilor la educafia tirnpurie dinzon e I e/co m un i tdti le dezav antajate p arti c ip ante la pro iect;Creqterea cu 10% a psrsonaluluipregdtit in educatie incluzivd ?n cadrul eclucatiei timpurii;Sc[derea cu 20o/o a numdrului pdrintilor care percep practici discriminatorii in randul caclrelor diclacticeqi a personalului de ingriiire. palinti care fbc parte din grupuri vulnerabile beneliciare ale serviciil.r deeducatie tirnpurie;

?n unitdti de educatie tirnpurie dinsociali. cn o populatie rnajoritar

60% din interventii (construc{ii. reabirithri, extinderi) vor avea loccomunitati Ie dezavanrajate identifi cate irr pro grarnul c1e incluziunerrom[ (peste 50%);

standardelor in vigoare;20 de grddinile noivor fi construite in comunitdqi;5"000 de copii provenili din categorii clezavantajate, in specialinfrastructr-rrd qi servicii educationale imbundtE{ite (efbctivuleste de 70 de copii):

tirnpurie (personal al universitdtilor, Casei corpuluiorganizaliilor nonguvernamentale) in vederca accesdri i

integrote ;i de solulii alternative penftu educayie Ei

din comunitltile roma. vor avea acces larlediu pentru fiecare unitate preScolarl

Cregterea cu 10o/o a alocaliilor financiare privind serviciile comunitare privind educatia timpurie70% dintre pbrintiicopiilor beneficiari ai educafieitimpurii sunt satisfbculi de calitatea serviciilorImbun[titirea capacitltii de a scrie proiecte pentru cel putin 60Yo dintre promotorii asistati prin aceslproiect in procesul de accesare a fondurilor europene pentru educalie timpirie.Indicatori de rezuh:50 de grddini{e din comunitdfile dezavanta.iate identificate vor fi reabilitate gi dotate conform

69

Page 70: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

3.900 de persoane (cadre didactice, personal de ingrijire qi medical) din unitalile de educalie timpurieselectate vor parcurge module de formare pe teme privind abordarea holisticd a copilului in perioadacopilSriei mici, educalie incluziv6, comunicare, metode active de invilare, adaptare curriculard etc,100 de manageri ai unitdlilor de educafie timpurie selectate vor parcurge un curs de formare pe

probleme legate de educa[ia incluzivd, nediscriminare, adaptarea programului gcolii la cerinple qi

nevoile comunitdlii gi individului, comunicare eficientd intr-un mediu multicultural etc;1.500 de parinfi ai copiilor din unitdqile selectate vor parlicipa la cursuri de formare privind rolul qi

importanfa farniliei in educalia gi dezvoltarea timpurie a copilului, metode de stimulare qi incurajare a

dezvoltdrii copilului, metode de sprijin in cadrul irrterventiei tirnpurii etc,;50 de pdrinti din comunitetile dezavantajate iderrtificate vor participa la activitdli de formare in vedereairnplicarii acestora in interven!ii tip .,Cradinita in f'amilie":B Centre de resurse pentru pdrinti vor fi organizate, dotate corespunzdtor gi vor funcfiona in cadrul unorunitali de invdfdmAnt pregcolar din 8 zone dezavantajate, cu populalie majoritard romd.

10

Page 71: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

tITiItIIttIIlIT

I;

IT

;

I

ANEXA 4

http ://www. s ved u. rolc r-r r s I tc I c 12 .html

PROIECT DE UNITATE CURRICULARA: ORASUL N,IEUI,,Ih4ITE ALE DEFINIRII OBIECTIVELOR IN TERMENI COMPORTAMENTALIIn perioada 1975-1985 s-a impus, putin cate putin, ideea necesitatii de a depasi p"aagogiu bazaLa peobiective strict comportamentaliste. Nu se punea problerna negarii totale a u"hi"itillo, decisive pe careaceasta pedagogie le-a adus in domeniul reflectiei si actiunii eJucative si nici problema reantoarcerii laempirismulpedagogic.Era vorba de o constientizare a limitelor si a consecintelor derivabile din modelul comportamentalist.O prima limita si un prim repros a constat in aceea ca o formulare compofiamentala a obiectivelor leface pe asestea sa aiba o durata scufta.Ele vizeaza secvente scurte(parti de lectie), cu irrsusirea de catre elevi a unor cunostinte date, inmajoritatea cazurilor, cunostinte de tip acadernic.Intr-adevar' insistenta asupra secventelor, a l'ragmentari i. avansarea pas cll pas, rneticuloasa, evaluareaflecarei etape, au introdus o rigoare parra atunci necunoscuta in planificarea si proiectarea activitatiididactice si au sporit uneori intr-o maniera spectaculoasa eficacitatea invatarnantul-ri. Utilizareataxonomiilor, reflectia asupra unor unitati de fbrrlare mai ample decat lectia, recursul la notiunea deobiectiv general au constitltit pentru o perioada, elemente de corectie provizorie, dar ideea de termen

:?Tl.lil: " fi intrinsec legata de tehnica de operationahzare si de formulare comporramenrala aoDrectlve lor"Numerosi autori insista pe revalorizarea notiunii de scop,deci de obiectiv pe tennen lung.De exemplu, V' si G. de Landsheree, analizancl limitele conceptiei behavioriste (comportamentaliste)demonstreaza ca generarea unor obiective foarte limitate ca acelea propuse de R.F.Mager, duce lipsa deo analiza mult mai complexa a scopuriior si finalitatiror edr-rcatiei.Ashan propune o tehnica de operation alizare a obiectivelor peclagogice in care accentul nu mai este puspe rezultatele imediate ci pe scopuri de temen lung. (in.c.Birzea, 1979,p.165). cezar Birzea, un altspecialist in obiective educationale nu splrne altc;va diferit, deoarece el distinge in teh'icile deoperationalizare doua criterii dominante: componenta activitatii pedagogice imediaTe se rapofteaza la"performante" specifice unui anumit continut si unei secvente de in,r=utlr" date, cornponenta scop serefera la directiile principale cle formare.pe termen lung. cezar Birzea prefbra componenta scopdeoarece "aceasta aborclare integreaza rezr-rltatele invatari ilntr-un proces pe termen lung de insusire sidezvoltare a capacitatilor psihice"" (l 979,p.60)Aceste referinte succinte derronstreaza bine analiza fbcr-rta de diferiti autori. Tehrrica formulari icomporlamentale. chiar daca are meritr,rl operationalizari i si precizari i obiectivelor, risca sa cluca la omecanicizare a actiunii pedagogice pe tenlen scu11, impiedecand cadrele clidactice sa reflecteze laansamblul problematicii educatiei.o a doua limita constatata se refera la faptr-rl ca o formulare comportamentala a obiectivelor nLrdefineste clar obiectul invatarii.N'F' Talisina (in Birzea, 1979 p.l l4-115) scria inca din l968 : "Definirea obiectivelor care descriunumai produsul final, rezultatul exterior pe care trebuie sa-[ execute elevul, nu arata transfbrmarile cucare opereaza activitatea psihica implicata".v' si G' de Landsheree (1979,p'217) fac urmatoarea observatie :"comportamentele finale nu vor fi, incele mai multe cazuri, considerate in sine, ci vor fi acceptate ca iingurete serlne care probeaza"rezultatele abstracte" intarite pentru a facilita cornunicarea; aceste rezultate, ,,constructe

abstracte,,sunt procese complexe non-observab ile, deci non-comportarnentale.Formularea compofiamentala tinde sa reduca actiunea pedagogica la aplicarea Llnor secverrte scurtebiiie adaptate la lbnnarea Llnor comportautente parricLr lare.

7I

Page 72: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Aceasta formulare "atomizeaza" formarea in multiple formari partiale juxtapuse, considerand invatareaca fiind lineara, comporlamentale formate alipindu-se unul altuia, iar transferul de cunostinte sicapacitati este ignorat. ln acest felprocesul de invatamant capata o functie de dezintegrare a persoaneisi personalitatii (D. Hameline).Formularea comportamentala a obiectivelor privilegiaza fara indoialasimple, in defavoarea celor socio-afective sau cornplexe.Afticularea obiectivelor comportamentale cu finalitatile si scopurile se

de Landsheree se indoiesc de faptr"rl ca ar exista o asemenea legatura).Aceasta formulare mLrltiplica obiectivele particulare pana la pierderea oricarei impoftante sauinsemnatate, le face prea nlrrneroase (cate 5-6 la fiecare lectie, 20-25 obiective comportamentale zilnic)putin comunicabile ( a le comrlnica elevilor nu insearnna ca le-au retinut sau inteles, si prin uffnare,putin utilizabile de catre elevi. Exista riscul de a produce efecte de delasare, indiferenta, Iipsa demotivatie SI lormalism.

DEFINIREA UNITATII CU RRICULAREIn rnod nortnal, planificarea anuala ar fi trebuit sa cuprinda un ansamblu de unitati cuniculare ordonateastfel incat sa cuprinda obiectivele si continuturile tuturor disciplinelor din invatamantul primar. Oasemenea planificare presupune doua etape fundamentale: distribuirea continuturilor invatarii de-ah-rngr,rl intregului an si planificarea in timp a activitatilor de invatare si evaluare corespunzatoare, Dacain rnod obisnuit,prima etapa se realizeaza de catre fiecare invatator prin distribuirea pe ore si leetii acontinuturilor disciplinelor conform programelor scolare,planificarea acti",'itatilor de invatare se facesub forma proiectelorde lectie inaintea fiecarei lectiisipentru fiecare disciplina in parte.In acestfel invatatorul nu are,incade la inceputulanului.o viziune globalaaobiectivelor, aresurselorsia posibilitatilor de integrare a cunostintelor de la diferite discipline;totul se petrece secvential, de la o zila alta, singura sansa a invatatorului de a asigura unitatea procesului de invatamant pe care-lconduce,fiind urmarirea continutului fiecarei discipline in parte.Prin urmare, procesulde predare-invatare sebazeaza pe presLrpozitiaca insusirea continuturilor fiecareidiscipline din planul de invatamant duce, in rnod automat, la realizarea obiectivelor invatamantuluiprimar, ceea ce este indoielnic. Asa cum am aratat in prima parte a acestei lucrari, largirea sfereiobiectivelor, trecerea de la obiective formale, disciplinare,la obiective de actiune, globale, integratoare,presuplrne realizarea de activitati de invatare prin actiune, globale si integratoare.Intrucat planificarea anuala si trimestriala urmareste doar continuturile fiecarei discipline in parle,estede la sine inteles ca integrarea lor in activitati de invatare complexe prin care se urmareste realizarea deobiective complexe, este aproape imposibil in timpul anului scolar, daca aceste activitatide invatare nusr"rnt gandite si planificate inca de la inceputul anului.De asemenea, in mod obisnuit,evaluarea se face tot secvential, lectie de lectie, precum si prin lectii derecapitulare; de obicei se apreciaza si noteaza gradul de insr-rsire a continuturilor, observabil inreproducerea acestora de catre elev. Ocaziile de aplicare si utilizare a acestor cunostinte in viatacotidiana a elevilor sunt extrem de rare. Am putea spune ca scoala nll se preocllpa de ceea ce fac eleviicu cunostintele invatate, rolul ei este sa-i determine pe acestia sa le insuseasca, in speranta (presupusa)ca vor avea candva ocazia sa le foloseasca.ln acceptia noua, activitatile de evalnare trebuie prevazllte si planificate inca de la inceputul anuluiimpreuna cu cele de invatare cu care intra in complementaritate, evaluarea insasi fiind un moment alinvatari i. Deoarece obiectivele propuse sr-rnt difbrite de cele anterioare, iar evaluarea se face in functiede obiective, procesul de planificare anuala devine parghia care coordoneaza intreaga activitateedr-rcationala. Este un proces complex in care continuturile sr-rnt gandite in rapoft cu obiectivele, curesursele de timp, spatiu si material disponiobile, cu particr-rlaritatile psihologice ale elevilor sicolectivLrlui, cu rnediulfizic si social (corrunitatea) in care se situeazascoala.Aceste relatii in interiorul

aspectele cognitive si motrice

produce la intamplare (V. si G.

Page 73: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IttItIttItI

procesului de invatamant se pot planifica prin ganclirea Llnor activitati de invatare grupate in unitaticu rric u lare,{Jnitatea curriculara este inteleasa ca o unitate de lucru asupra unei teme, unitate care se refbra la unproces de predare - invatare arliculat si cornplet. Intr-o unitate curriculara trebuie precizate obiectivele,continuturile, activitatile de predare - invatare si activitatile de e'aluare.Dezvoltarea si derularea acestor elemente trebr,rie sa tina cont de nivelele diferite ale elevilor, si sa sefac a adaptari le necesare.ln conditiile concrete ale sistemului nostru de invatamant, o asernenea planificare din care se excludelectia ca unitate spatio - temporala si este inlocuita cu activitati de predare - invatare grupate in unitaticurriculare care se desfasoara pe parcursul uneia sau mai multor saptamani. este dificil de realizat sipresupune

asumarea unor responsabilitati deosebite.Totusi, ideea de a pune in practica o asemeneaasupra elevilor, precum si nevoia de a lace opozitiv, ne-au detenninat sa incercam.

r"rnitate curriculara si a urmari functionar itatea ei, efectLrrpropllnere de schtrnbare care poate fi sall nLr apreciata

40 de ani incoace.O propunere ece exista. O propunere implica

intrebarr de tipuI ce, cum,cand,de:de ce nu ? De ce nu si altfel? Si

E timpul sa iesirn din forrnarisrn si regLrri impamantenite de vreototdeauna mai rnult decat o demonstiatie sall o crescriere a ceeaasumarea unui risc, dar si a unei responsabiritati. Ea nr_r raspunde race' o propurrere tinde sa dea Lrn raspuns la o interogatie a schimbariioare' nu schimbarea este caracteristica societatii coniemporane ?DESCRIER.EA UNITATI I CURRICULAREReflectand asupra temelor care sa permita abordarea continuturilor din programa asa cufir fuseseraplanificate la inceputul anului am hotarat alegerea temei "orasul Baia de Ara"ma,,.prin aceasta alegere

ffi;*:lil"at un context care sa fie apropiatiopiilor, sa aiba desture ,",r,nin"ulii ,i, in u""turi timp sa

Initial ne propusesem tetna "Parcul" centrata pe problemele de poluare a medir-rlui incon.jurator, dar,intrucat contir-lutul Iectiilor planificate la "cunoasterea mediului inconjurator,,se refbra la materialelede constructii, am optat pentru terna "Orasul,,.

Caracteristicile acestei unitati ne permit:* o rnotivare a elevilor pentru ca,in activitatea fiecarui copil, orasur Baia de Arama este rrere, prezentca spatiu de.ioaca, de plimbare, de intalnire cu prietenLi, de efectuat anumite nrunci la cerereaparint ilor,etc* o facilitare a procesului cle cunoastere pornind de la perceptiile directe side la reprezentarile copiilor,cu alte cuvinte, de la experienta personala a fiecarr-ri copil.

t'---'* favorizarea unei construiri piogresive a cunostinteior, notiLrnilor, deprinderilor si atitr-rdinilor careexplica principalele fbrromene a'n m.dirt inconjr,rrator (fizic si sociar).* o activitate globalizata care include cliferitele discipline de la clasa a IV-a cu accent special pe aspecteale educatiei in relatie cu mediul ambiental.* modul cum a fbst conceputa permite abordarea unitatii curriculare in timp cle o saptamana, cuposibilitatea prelungirii fara a introduce o disfunctie in planificarea oficiala.Tema generala a unitatii este studierea orasului ca aspect al realitatii inconjuratoare care permite{brmarea si dezvoltarea unor procedee cre investigare a mediLrlui.In ansamblLrl activitatilor care se vor desfasura se pot stabilicateva grupuri destinate:A) un prim grr-rp este constituit din activitati.le reieritour" iu fr.r"ntarea globala a temei, prin care, pelanga faptLrl ca se realizeaza tnotivarea elevilor. se stabilesc i}pr.rnu cu acestia aspectelc care se vorstudia' rnodul de lucru, ceea ce este necesar. cllm se va inrparti tirnpLrl, acl ica r.'.taboreazaplanLr Igeneral de munca: pregatirea vizitei si motivarea pentrlr a initia si a aborcla noi aspecte.

13

Page 74: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

B) Un alt grup important de activitati il formeaza cele prevazute pentn-r vizita in oras, activitatile inafara salii de clasa, de culegere a datelor si informatiilor,C) In grupul al treilea se includ activitatile care se realizeaza in clasa dupa vizita, in care se organizeazadatele culese, se analizeaza, se consulta manualele care ajuta la aprofundarea unor aspecte mai putincomplete, precllm si cele de sinteza si recapitulare.CARACTERISTICILE SCOLII SI ALE ELEVILORScoala primara din Baia de Ararna dispr-rne de doua cladiri aselnanatoare situate la marginea orasuluilarrga biserica si piata agroalimentara.Dotarile sunt reduse ca si fondurile oferite scolii.Spatiul curlii este relativ rnic, daca nu luam in considerare curtea din spate care este neamenajata sineingradita astfel incat nu se stie unde se termina.Invatatorii se inteleg in cancelarie, se ajuta reciproc, dar nu intervin unii in activitatile altora. FiecareIucreaza cu propria clasa de elevi iar colaborarile sunt sporadice.Relatiile cLr parintii sunt fiecvente, dar putin frr-rctuoase datorita mentalitatii acestora si conditiilorsocio-economice dificile carora trebuie sa le faca fata. Din aceasta cauza activitatile propuse cauta sa

implice si alte persoane din comunitate (personal de la CEC, preotul orasului, constructori,etc).In clasa a IV-a B sunt 17 elevi (11 baieti si 6 fete) provenind din medii socio-culturale foarteasemanatoare, cu doua exceptii;Birau George Adrian si Danciu Adrian Vasile, ai caror parinti suntintelectuali, restul parintilor fiind muncitori, casnici sau someri.Sociomatricea si sociograma clasei realizata cu ajutorul unor eleve de la Scoala Noramala "StefanOdobleja" din Drobeta Turnu Severin, ne releva o sitr-ratie relationala interesanta: liderul informal alclasei, elevul Juganaru Laurentiu Sandu este evitat de grupr"rl Birau - Tudorescu - Stoian - Becheanu,care se izoleaza de restul clasei prin alegeri reciproce, desi, chiar in cadrul grurpului se observa orespingere (Tudorescu il respinge pe Becheanu).De asemenea,intre elevii Bonculescu relatia esteinteresanta: in tirnp ce Delia si Anisoara se prefera reciproc,ambele il resping pe Bonculescu lrinel,care. la randul lui le respinge pe cele doua verisoare.Cauza trebuie calltata in relatiile lordirr larnilie, inaf-ara sco I ii.Se observa, de asenrenea,foarte clar neintegrarea in colectivul clasei, fie chiar intr-un grup izolat, aelevei nou venite Ciobanu Angela.Activitatile ce se vor desfasura vor tine cont de aceste relatii cautand sa reduca tensiunile si sa propunacolaborare si cooperarea intre elevi care altfel isi sunt indiferenti.

ORGANIZARE SI RESURSE()rganizarea spatiului si timpului este flexibila intr-o forma care sa permita mobilitatea materialului inrapoft cu fiecare tip de activitate care se desfasoara, gruparea si regruparea elevilor pentru diverseactivitati ( in grupe mici,mif locii sau individual),orar flexibil cu activitati de durata mai lunga sau maiscuna in frrnctie de natura activitatii.[,ucrul in sala de clasa se realizeaza cu intreg colectivul de elevi,pe grlrpe sau individual in functie deactivitatile programate si de obiectivele care se uffnaresc afi realizate.Clasa dispune de o harta a jLrdetului realizata in anul anterior care poate fi utilizata pentru situareaorasului Baia de Arama in cadrr,rl mai larg aljudetului si apoi al tarii.Pentru prelucrarea acestei unitati curriculare am avut nevoie de urmatoarele materiale:* planuri ale orasului Baia de Arama* harli din carton cLr jLrdetele tarii* fotografii cu diverse edificii ale orasului Baia de Arama* diverse fbrmulare de la CECx celu Ioid, lemn,piatra,hartie,chibrituri,lut* instrumente de pcrcutie't caselolon si e asete

a^t+

Page 75: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

IIIItIIIItIltI

CONTII.IUTURIIn continuare sunt expuse continuturile concrcte care se prelucreaza in aceasta r-rnitate curriculara.S-acautat, pe cat posibil sa se pastreze aceleasi continuturi prevazute in planificarea trirnestriala.Nu toate continuturi le sunt abordate cu acelasi grad de aprofirndare. Unele se utilizeazapentru primadata, altele se utilizeaza pentru aprofundare si consolidare.Principala dificultate intampinata in descrierea acestor continuturi consta in aceea ca in programascolara pentru clasele I - IV continuturile sunt date numai sub fonna unor notiuni si cunostinte, lipsindprocedurile, priceperile, deprinderile si atitudinile, care. confonn pedagogiei. fac parle din continutr-rlinvatamantului.De aceea am resimtit nevoia de a completa continuturilesi atitudinile de prelucrat si urmarit i'tirnpul activitatilor

In domenir-rl Lirnbii si LiteraturiiTexte: * Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, de Mihai Erninescu+ Privighetoarea. de loan AI.Bratescu-Voinesti* Completarea foilor de depunere si restituire tip CEC* Ti mpu ri le ve rb r: I u i : trecut,prezent,v i itor(Aceste titluri integreaza continuturi grupate in citire, lectura,Intrucat aceste titlr,rri nu ne dau decat o vaga idee asllpra a'continuturilor dLrpa criteriLrl clasificarii acestora in:I . Fapte, concepte, principii2. Proceduri3. Atitudini, valori sinonnePrin urmare, continuturile din domeniur Limbii si Literatr_rrii pot fi:

l. * Texte literare (poezie,proza-povestire)* Texte neliterare - foile de depunere si restituire CEC* Fronuntie, intonatie, ritm* Analiza si reflectie asupra limbii romane2" * Intelegerea textelor scrise plecand de la propriLrl bagaj de experiente. sentimente si cunostinterelevante.* Producerea de texte scrise (cornpu'eri si compretare de formr-r rare)* Stapanirea structurilor limbii, analizand consecintele schirnbarilor acestor structuri(tirnpurile verbale)asupra sensu lu i mesajelor

sentimentelorparticiparea la comentarea in colectiv a lecturilor.

* Planificarea si realizarea de observati i de lererr* cbservarea sisternatica a coirstrllcriikrr ci i'.r,suI Bara clc Ararna

din programa cu unele noi vizand deprinclerile

compunere sr gramatica).ceea ce se doreste, incercam o detaliere a

I 3 x Sensibilitate,deschidere si flexibilitate fata de exprimarile celorlaltiI

x lnteres si respect fata de normele cle interactiune verbala( conversatii, mese rotuncje, grupuri deluc ru.e{c )* Valorizarea textelor scrise ca sursa de irnbogatire a* Interes pe ntru exprimarea opiniilor proprii si pentruin d omen iu I Cunoastera rned iu I u i inconjr,rrator:* N4ateriale de constructii* Fapte,concepte,princ ip i i* 'Iipuri de constructii in orasul Baia de Arama* Frincipalele materiale de constructii utilizate* Rezistenta materialelor de constructii in tirnp2" Proceduri

t5

Page 76: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

* Recoltarea si clasificarea principalelor rnateriale de constructie* Observarea activitatilor umane relative la constructii* Localizarea si orientarea pe plan+ Citirea si interpretarea hartilor3. Atitudini. valori si nornle* Griia si respect fata de constructiii' Valorizarea muncii in constructii pentru importanta sociala a eix Valorizarea constructiilor arhitecturale vechi.In dorneniul Matematicii+ Metode de rezolvare a problemelor: rletoda comparatiei, a falsei ipoteze, a mersului invers

I .Fapte.concepte,p ri nc ip i i* Metode de rezolvare a problernelor aritmetice{' Operatii aritmetice : adutnarea, scaderea, inmultirea, impartirea2.Proceduri* Automatizarea algoritmilor de calcul prin inmr"rltire si impartire* Utilizarea de strategii personale de calcul mintal* Rezolvarea in grupe de lucru a problemelor aritmetice* ldentificarea de probleme in viata cotidiana in care intervin operatiile aritmeticex Citirea,interpretarea si construirea de planuri si machete* Recoltarea si inregistrarea. de date asupra cladirilor (constructiilor) utilizand tehnici elementare de

rna\urare s i raportare.3.Atitud in i, valori, nonle* Rigoare si exactitate in realizarea calculelor* Interes pentru infbrmatiile si mesajele de natttra nr,rtnerica* Curiozitate pentru identificareade forme geometrice in constructiisi materiale de constructii* Sensibilitate si placere in elaborarea si prezentarea ingrijita a planurilor si machetelor.ln domeniul Edr"rcatiei Artistice* Compozitii aplicative in nuante de culori si organizarea spatiulLri plastic* Realizarea de motive decorative* Cornbinatii ritmice in patru timpi(Educatia artistica imbina continuturile edr,rcatiei plastice, cornpozitiilor aplicative si muzicii)I .Concepte si fapte* Tehnici si materiale de compozitie plastica* Etapele procesului de elaborare a unei machete, planificare, realtzare si valorizare* Variatii si culori* Dimensiuni si proporrii* Masura si timpul2. Procedurix Observarea si analiza de peisaje urbane* Selectarea de materiale si tehnici pentru realizarea unei machete a orasului* Manipularea de rnateriale diverse (hartie, lemn. piatra, acuarele,etc) pentru a le cunoaste calitatileexpresive, in relatie cu obiectul de lucru* Clolaborarea cu ceilalti in realizarea de compozitii aplicative* [nterpretarea miscarii adecvate ritrnului (patrLr timpi).3.AtitLrdini, valori si nonle* Satisfactie pentru realizarea unui proces de creatie artistica intr-un mod din ce in ce ntai autonomx Dorinta de explorare a posibilitatilor de productie artistica prin tehnici variate si cu materiale diverse* Dispozitia pentru a-si coordona propriile actiuni cu ale celorlalti iri scopuri expresive si estetice.

Irr domeniul Istoriei si EdLrcatiei moral- civice

16

Page 77: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

\q

* Marea Unire. Romania Mare* Nu traim pe o insula pustie.

OBIECTIVE CURRICULARETinand cont de capacitatile propuse in obiectivele generale din prirna pafie a lucrarii, respectand, irracelasi timp si obiectivele generale propuse de prograrna scolara" luand in considerare continuturileconcrete alese pentru aceasta unitate curiculara, ne propunem sa lucram urmatoarele obiectivedidactice:1. A intelege mesaje orale si scrise, care exprima sentirnente, trairi, a le relationa cu propriile idei siexperiente, a le interpreta si valorifica in mod critic.2" A utiliza limbajul oral pentru a schimba idei, experiente si sentimente in discutii, dezbateri, meserotunde, limitandu-si tirnpul de expunere al fiecaruia, emitand intrebari asupra temei, raspunzand laintrebariconcrete care i se pun sirespectand ideile siopiniile diferite de ale safe.3. A utiliza diferite resurse expresive pentru a interpreta si a transmite inforrnatii si stari afective irrtimpul studierii orasului prin descrieri de ct-rnstrr,rctii si locr,rri. prin naratiuni in care se r,rtilizeazatimpurile verbale, prin relatari de povestiri si intamplari, recitari, resurse sonore si decoratiuniplastice.4. A utiliza startegii personale si/sau cotnune pentru realizarea de calcule aritrnetice si rezolvarea deproblerne"5" A irtiliza tehnici elementare de recoltare a datelor pentrlr a obtine informatii despre materialele deconstructie utilizate si a le reprezenta intr-o lorma grafica, numerica sau prin modelare.6. A studia cateva din materialele de constructii urilizate in orasul Baia de Arama, stabilindcaracteristicile fiecaruia si a identifica transfonnari produse in rnaterialele de constructie de-a IungLrltimpului"7. A proiecta si a adresa intrebari privind rolul banilor si a institutiilor bancare, in dezvoltarea orasului,si a imagina noi constructii si locurile unde ar putea fi amplasate .

8" A observa si a identifica relatii interumane in prezent si in trecut, in activitati curente sau istorice.9. A descoperi lumea sonora a orasului si imprejurimilor, identificand sursele sunetelor si a exprima i1diferite forme de expresie (oral,scris,gestual, plastic, muzical) trairile personale fata de aceasta.10. A reprezenta elementele realitatii cr-r ajr-rtorLrl cunostintelor plastice si aplicative achizitionate"ll. A utiliza si explora materiale diverse cu scopul de a le clrnoaste proprietatile si posibilitatile deutilizare.ACTIVITATIO unitate curricltlara organizata inJuml unei asenrclrea terne poate propune activitati care se potdesfasura de-a lungul a rnai multor saptarnani.Constrangerile la care ne-a supus programa oficiala si rnanualele, ca si fornreleinvatamantului pe lectii ne-au cleterminat sa reclucem activitatile unitatii curriculare laln acest fel, activitatile propuse au fost grlrpate in jurul a patru mari axe:A) Activitati grupate in jurul planului orasului Baia de Ararna si in jurul hartilorB) Activitati in jurLrl materialelor de constructieC) Activitati in jurul textelor scriseD) Activitati manuale si motriceOrdineadedesfasurare aactivitatilor se fixeaza intr-un cadru general, urmand afi aranjate in fi-rr-rctie clesituatiile concrete ivite in urma deliberarii elevilorActivitatile nu pot fi considerate separat, ele decr-rrg unele din altele, se completeaza,secombina, astfelincat descrierea de mai jos este mai degraba d idactica.Grupa A)1 . Discr-rtie asupra orasului Baia de Arama,2" Elaborarea planulr,ri orasului Baia de Arama

de organizare a

o saptamana.

7l

Page 78: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

- Se va lucra in echipe de cate patru elevi apoi se vor compara realizarile, se vor comple{a si se va alegecel mai corect plan, care, apoi, va fi comparat si completat cu cel de la prirnarie.3. Situarea orasului Baia de Arama pe harta judetr-rlui si pe harta tarii.4. Discutii aslrpra hartii RomanieiMari- Lectia de istorie: Marea Unire.5. Jocuri de compunere (intregire) a hartii Rornaniei (pentrr-r usurinta, jLidetete provinciilor istoriceromanesti sunt colorate diferit: Transilvania - rosll, Principatele Romane - galben, Basarabia siBucovina - albastru).6. JocLrl matematic "Cine ajunge primul".- JocLrl presllpllne rezolvarea a patru problenre utilizarrd cele patru tipuri de metode studiate: metodacornparatiei. rnetoda figurativa, metoda mersului invers si rnetoda falsei ipoteze.Echipele avanseaza spre centrul orasului pe rnasura rezolvarii problemelor gasite pe traseu (vezianexa).Invatatorul supravegheaza activitatea, corectitudunea rezolvarilor, de indrumari si sfaturi, puneintrebari si raspunde la intrebarile elevilor.7 . P re gatirea v izitei in oras.Se raspunde la intrebarile :

- Ce vom vizita?- Ce vom urmari ?

- Cu e ine ne vom intalni ?

- Ce intrebrari vom adresa ?

- Curn vorn inregistra datele ?

- De unde sa incepem ?

Raspunsuri le alternative se noteaza, unnand ca alegerea celor considerate mai bune sa se faca prindiscutii si punere de acord.- se elaboreaza fise de recoltare a datelor:- echipa nr.1 va nota materialele folosite la constructii (exterioare si interioare)- echipa nr.2 va recolta probe din diferite materiale de constructii- echipa nr.3 va elabora chestionarul pentrLr CE,C.B. Discutarea regulilor de circulatie care trebuie respectate in timpul deplasarii in oras.GrupaB)l. Recoltarea de mostre de rnateriale de constructii utilizate in oras.2. Identificarea si clasificarea materialelor colectionate :

- etichetare- origine,descrierea locului3. Observarea materialelor colectionate :

- proprietati- aplicatii posibile- transformari suferite de-a lungul timpr,rlLri4. Inregistrarea observatiilor in caiete5. Rezolvarea de jocuri - concurs - maternatice distractive (Plantam arbori in oras, Case si blocuri)pentru consolidarea operatiilor aritmetice (vezi anexa).6. Observarea si analiza interioarelor si exteriorulLri diferitelor tipLrri de constructii din oras.

GrLrpaC)l. Lectura "Privighetoarea" de Ioan Al.Bratescu Voinesti.2. Audierea inregistrarii cantecului privighetorilor (lnregistrarile au fost facute dimineata devreme incurtea bisericii).Improvizari de motive muzicale si ritmice.

10t6

Page 79: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

3. Analiza aspectelor lecturii:- personaje- actiune* vocabular- ortografie4. Comentarii sijudecati personale asLrpra textr,rlr"ri citit.5. Sisternatizarea opiniilor sitranscrierea in caiete.6. Lectura si memorizarea poeziei " Ce-ti doresc eu tie,dulce Rornanie" de Mihai E,minescu.Aceasta activitate se va face in legatura cu activitatile 4 si 5 din grupa A),7. Recitarea poeziei si aprecieri asupra:- accentului- intonatiei- pauzelor-ritmului,etc8. Productia de compuneri:- Vom vizita orasul nostru- uLilizarea timpului verbal, viitorLrl (ziua I)- vizitam orasul si notam observatiile - fblosirea tiurpLrlLri verbal,prezentul- ce-am vizilat in oras ?- folosirea tinrpLrlui verbal, trecutul.9. Analiza compunerilor.ldentificarea tirnpurilor verbale in raport cll lnomentul unor actir-rni reale.10. combinarea compunerilor si realizarea unei compuneri colective model:" Nu traim pe o insula pustie"i 1. Inter.,,iu la CEC pebaza chestionarului : Circuitul banilor.12. Completarea de formulare de depunere si restitr-rire a banilor la CEC.I 3. Dramatizare.Jocul "De-a CEC-u1 ".Elevii joaca roluri de casier,depunatori,investitori,etc.si imagineaza diferite scopuri si solr-rtii pentruutilizarea eficienta a banilor.Grupa D)1. Planificarea procesului de elaborare a macl-retei orasului Baia de Arama ca produs artistic- ce materiale vorn folosi- ce dimensiuni va avea macheta- ce culori vom folosi- d istribuirea sarcinilor2" Colectarea si preluicrarea (decuparea, lipirea, colorarea,etc.) materialelor (lemn,celuloid,piatra,hafi ie" cafton, lame,cutite,n isip,acuarele,etc.)3 - Man ipu I area materi ale lor pentru cllnoasterea proprietati lo r acestora,4. Analiza culorilor pentrlr a le Lrtiliza in rnod adecvat.5" Concursuri in curtea scolii:- sarituri la coarda * fbtele- aruncari cu mingea - baietii5. Expunerea machetei in holul scolii si prezentarea ei celorlalti elevi din scoala.EVALUAREA UNITAT II CURzuCULARECa instrument educativ evaluarea se impune cu necesitate pentnr a analiza daca activitatea educativa sepotriveste realitatii elevilor, daca s-au urmarit obiectrvele propuse si ce adaptari trebLrie facute inprogramarile ulterioare de unitati curriculare.Nu trebuie luata in considerare numai evaluarea elevilor, ci a intregului proces de predare- invatare. pede o parte se va evalua procesul de invatare a elevului, si nivelul cl,e realizare a obiectivelor propuse, iarpe de altaparte se vorevaluatoate elementele care intervin in procesul de predare - invatare (activitateainvatatorului, adecvarea resurselor,distribuirea timpului, irnpartirea continutr:rilor,etc.) cu alte cuvinte,functionalitatea un itati i cu rriculare.EVAJ-UAR.EA ELE,VILOR

19

Page 80: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

Evaluarea propusa in aceasta unitate didactica este o evaluare formativa,a.jutorul elevului insusi. Ea face parte din procesul de predare - invatare,efectuate servesc la imbunatatirea acestui proces, la depasirea dificultatilorvalorificarea

integrala si realizata cusi de aceea observatiile

intarnpinate de elev si larealizate.castigurilor

Pentru aceasta se plarrifica diverse activitati de evaluare care se vor utiliza intr-o fonna combinata:a) Observarea directaPermite evaluarea gradului de participare a fiecarui elev la sarcinile de lucru, a obisnuintelor de lucru, a

corectitudinii si preciziei exprimarii orale, a atitudinii in dezbateri si discutii, a acceptarii normelor si

regLrlilor stabilite in grup. a r"rtilizarii notir-rnilor invatate.etc.Acest tip de evaluare se poate fuce global sau compartimental pebaza unor planuri de observare.b) ProdLrctiile elevilorPermit evaluarea unor aspecte, cum ar fi: corectitudinea exprirnarii scrise, intelegerea textelor,utilizarea normelor ortografice, ordinea si curatenia in desfasurarea unor activitati, organizarea sistructurarea activitatilor. Este recomandabil a se obisnui elevii cu autoevaluarea pe baza acestorproductii, i nd icand Lr-li -se clar criterii le de evaluare.c) Chiar activitatile de predare - invatareIn mod concret in aceasta unitate curriculara, dialogurile cu elevii vor permite detectarea cunostintelorpe care le poseda, a deprinderilor de lucru, a intereselor si motivatiilor. Trebuie acordata o atentiespeciala descoperirii diferentelor personale de la care se poate porni.Activitatile in comun, pemit prin intermediul modr-rlui de utilizare a cunostintelor sa se determinegradLrlde achizitie a acestora.Participarea elevr,rlui impreuna cu invatatorul la elaborarea unor planuri de lucru si la evaluare, il ajutasa constientizeze in mod progresiv achizitiile lbcute si modtrl cum le-a realizat, iar invatatorului ii daposibilitatea sa prevada in ce masura elevul isi va insr"rsi noile notiuni, proceduri si atitudini.Activitatile de sinteza si de rezumare ne infonneaza asupra capacitatii de organizare a ideilor si destructllrare a i n formati i I or.Dezbaterile. Iucrul in echipa si vizitele in oras sunt cele mai indicate momente in care se evalueazaatitudinile care se manifesta cu dificultate irr alte tipuri de activitati (coerenta in gandire siargumentatie, respectul fata de ideile altora,etc).Proiectarea si realizarea machetei orasului permit evaluarea capacitatilor creative si de organizare ca sia deprinderilor si priceperilor manuale.Jocurile matematice ne dau posibilitatea sa surprindem capacitatea de a fiiliza strategii personaleprecum si vigoarea si precizia calculului.

EVAL UAREA F UNCTIONARII LJN ITAT I I C URRIC ULAREUn prirn aspect al acestei evaluari consta in a vedea daca activitatile au fost adecvate pentru realizareaobiectivelor propuse si daca all raspuns intereselor elevilor si diferentelor individLrale.ln acelasi tirnp se evalueaza materialele utilizate si realizate, distribuirea temporala a activitatilor,continr-rturile selectionate si secventializarea lor, metodele utilizate, activitatea invatatorului,etc.Pebaza tuturor informatiilor obtinute prin evaluare se vor lLradecizii asupra necesitatii (sau a lipsei denecesitate) introducerii de schirnbari in unitatile curriculare viitoare.

ANEXA PROIECTULUI

MIITODA FIGURAT]VAIrr clasa a V-a de [a Scoala Baia de Arama daca fiecare elev se ase'aza intr-o banca raman 14 elevi inpicioare. Daca se aseazacateZ elevi intr-o banca rarnan 3 banci libere. Cate banci si cati elevi sunt inclasa a V-a ?Din analiza prirnei parli a enuntului desprindem ca multimea elevilor si multimea bancilorpot fi organizateastfel: fiecarui eiev iicorespunde o banca, sitLratie in care 14 eleviralnan in picioare

80

Page 81: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

:]rl:'*t aceasta situatie convenind sa reprezentam banca printr-un dreptunghi si elevul printr-un

b) distribuim cate unul dintre cei l4 elevi ramasi in piciaore in cate o banca.Se observa ca acestia vorocupa 14 banci, deci se vorcompreta cu ei r4 banci cu cate 2 erevi.c) pentru ca trebuie sa ramana trei banci libere inseamna ca din bancile cu un copil s-au ridicat inca 3elevi care au completat ca si ceilalti colegi ai lor trei banci cu 2 elevi.Recapituland' avem 14 banci cu cate 2ilevicompletate din cei l4 elevi ce erau in picioare si inca 3banci cu 2 elevi completate prin ridicare din 3 banci care trebuiau sa ramana libere.Deci in clasa sunt:14+3+3:20bancisi20 + ru:34 elevi.

METODA COMPARATIEI17 sacicu faina si 26 saci cu cartofi cantaresc 2764 kg.35 saci cu cartofi si l7 saci cu faina cantaresc3250 kg.Cat cantareste un sac cu caftofi si cat un sac cu faina2Asezam datele problemei in felul urmator:l7 saci cu faina ........26 saci cu cartofs........2764 kgl7 saci cu faina ........35 saci cu car1ofi........3250 k;comparand marimile observam ca nurnarul sacilor cu cartofi a crescut cu 9 : 35 - 26, iar numarulkilogramelor cu 486

= 3250 - 2764Deci , 9 saci cu carfofi cantaresc 4g6 kgGreutatea unui sac cu cartofi: 4g6 :9: S+ t gGreutatea a26 saei cu cartofi: 26 x54 : t+O+ kgGreutatea a 17 saci cu faina :2764 _ 1404 : t36b kgGreutatea unui sac cu faina : 1360 : 17 : g0 kg

METODA MERSULUI INVERSPentru a repara o casa s-a folosit ciment, nisip de doua ori mai,mult decat cimen t, cu 20 kg mai putinpietris decat nisip si var cu 30 kg mai putin detat pietris,adica iso tg.Ce cantitati de ciment, nisip sipietris i_au folosit?Incercam sa reprezentam printr-un desen cantitatile de materiale de constructie folosite:cimentn isippietrisvarDaca cantitatea de var este mai mica cu 30 kg decat cea de pietris, putem afla canlitatea de pietris:l50kg+30kg: l80kg !cantitatea de nisip este cu 20 kg mai mare decat cantitatea de pietris :l80kg+20kg:200kgcantitatea de ciment rezulta din informatia din enuntul problemei ca fiind de dor"ra ori mai mica decatcea de nisip^ adica:200 kg :2: 100 kg

N4ETODA FALSEI IPOTEZEIn orasul Baia de Arama sunt in total 172 apartamente.unele apartamente au cate 2 camere,jar altele aucate 3 camere.In total sunt un numar de 3g0 camere.Cate apartamente sunt cu 2 camere si cate cu 3 camere?Presupunem ca ioate cere 172 apafiamente au cate 2 carnere, creci"in totar:

8t

Page 82: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

172x2:344 camereDatele problemei ne splrn ca in total sunt 380 camere, deci apare o diferenta de :

380 - 344 = 36 camereDe unde apare aceasta diferenta ? (De la diferenta dintre un apartament cu 3 camerecamere)3 -2= I cameralmpartind cele 2 diferente, obtinem cate apartamerrte sunt cu 3 carnere36 : I : 36 apartamente cu cate 3 camerell2 - 36: 136 apartamente cu cate 2 camere

unul cu 2

Q'

Page 83: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

-Fl

,ANEXA 5

SCF{{]VTE..T}{EA 8N E$TJCA]'{ESchimbareo in educutie reprezinta o necesitate obiectiva. detenninata de transfonrrari le care au loc insocietate, la nivel cultural, politic, economic, comunitar, reflectate in 727f53h plan pedagogic.Evolutiile inregistrate la nivel conceptual (vezi istoria gdndirii pedagogice) si institutional (vezi istoriascolii si a invatamdntului) explica transformarile inregistrate de-a lungul timpuh-ri in nrodul deproiectare, realizare si dezvoltare a educatiei si instruirii. Din aceasta perspectiva, pot fi sesizate douacategorii de schimbari in dorneniul edueatiei: a) schirnbarea curenta; b) schirnbarea de tip re fonna.

Schimbarea curenta in domeniul educatiei / invatamAntului

Schirnbarea curentu tn domeniul educutiei /tnvutamiintului are loc, de regula, in interiorul aceh-riasisistem de invatamAnt fiind angajata la nivel de politica scolara, in vederea perfectionarii acestr-ria inlirnitele unei paradigrnei pedagogice recunoscuta la scara comunitatii profesionale in plan national siinternational.Acest tip de schimbare vizeaza ?mbunatatirea practicilor de proiectare, realizare si dezvoltare ainstruirii: Avern in vedere, pe de o parte, perfectionarea planLrh-ri de invatamdnt, a prograrnelor scolare /universitare. a manualelor scolare / cursurilor universitare si a metodicilor corespunzatoare acestora; pede alta parte, avem in vedere perfectionarea metodelor de preclare-invutare-et,olLtare, dependenta desistemulde formare initiala si continua ii.adrelor didactice. detenninat la nivel national. dar si teritorialsi Iocal.

Schimbarea de tip reforma in domeniul educatiei* reforma educatiei / tnvatamfrnlului -Reforma educutiei / tnvstamdntului reprezinta "o modificare ampla a sistemului de invatamAnt inorientare, structura si continul" (Dictionar de pedagogie,1979, pag.388). Aceasta clefinitie evidentiazadimensiunea esentiala a reformei reflectata la nivelul unui concept pedagogic funclamental, stabil dinpunct de vedere epistemic in raporl cu nllmeroasele variatii si interpretari particulare clezvoltate lanivelul practici i educatiei / invatarn6ntu [Lri.

Intelegerea reformei presupune eliminarea tendintei de reducere a acesteia la schirnbarile pedagogicecurente, operabile, de regula, la nivelr-rl programelor si a manualelor scolare, nretodelor de inslrLrire.dezvoltarii resurselor (bugetare, materiale I vezi constructiile scolare etc.), perfbctionari i caclrelordidactice. Reforma educatiei / invatamAntului constituie astfel, dincolo de circumstantele sale locale,teritoriale, nationale sau internationale, "o inovulie strtrctut'ala si .sistemi.ca realizata in caclrul.sistemului de invalamdnl" (vezi Vlasceanu, Lazar, 1979,pag.39, subl.ns.).Cauzele re-formei educatiei / invatamdntultti angajeaza doua categorii de factori : a) factori caremarcheaza evolutia istorica a societatii si a scolii; b1 facton care marcheaza cleclansarea si intretinereaf,enomenului de "criza mondiala a educatiei" (vezi coombs, philip, H, l96g).Evohttia i,storica ct,vocietatii,si a scolii determina aparitia ciclica a Llnor contracl ictrievidente la nivelLrlstructurii sisternulr,ri de invatarndnt intrat in regres sau in discordanta cu anurnite tendilte si exigenteinnoitoare angajate deja de la nivel global, in plan cr,rltural, politic, econornic."Criza mondiala a educatiei" reprezinta cauza fundamentala a reformelor scolare contemporane"rnultiplicate practic, dupa 1950-1960, in toate tarile lumii. Acest fenomen complex defineste starea dedezechilibru a sisternelor modeme de invatamAnt, evidenta la nivelul structurii de baza a acestuia princontradictiile existente intre (veziCoombs, Philip,I{., 1968, pag.240-243):afluxul candidatilor la s'/uclii s'i penuria resur.selor pedagogice de calitate,.crtsturile reale ridicate / pe elev, student etc., angalote la "inLrare" .\i rezultatele con,\talo.te lo ,,ie,\h,e,,,

a,flate sub nivelul chehuieIilrtr

83

Page 84: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

rigiditatea ,stntcturilor interne si dinamica exh'em cle mobila si de flexibila a cerintelor externe,vulubile la nit,elul sistemttlui social global;conservalorisrnul cac{relor didactice si cerintele cle perfbclionare continua a activitatii la nivelul.vi.vtemului ,s'i al procesului de invatantdnt.Tipurile cle re.fbrme proiectate si realizate Ia nivelul sistemelor modeme de invatamdnt pot fi delimitateirr firnctie de rrodul de abordare a celor doua categorii de factori prezentati anterior.u) Re.formele intreprin.se in prima.junratale a secolului XX, denurnite adesea "reforme nationale", suntcaracterizate prin unnatoarele tendinte: adaptarea, uneori int6,niata, la transformarile ample, declansatela nivel social; desfasurarea spontana, fara o planificare metodica a schimbarilor pedagogice dorite sau

rlecesare; modifica-rea partiala a structurii sistemr:lui, actiondnd, "pe rAnd la nivelul invatamdntuluiprirnar, secundar, profbsional etc.", cu reluarea ciclului dupa l-2 generatii; orientarea prioritara spre"prelungirea invatam6ntului elementar cu 1-2 ani" (Birzea, Cezar, 1976, pag.14, 15).

b) ReJbrntele realizate in a doua jumatate a secoluluiXX, apreciate adeseaca "reforme globale", suntcaracterizate prin urmatoarele rnutatii esentiale: orientarea spre transformari globale, cu efectefirnctionale la toate nivelurile sistemului, centrate "nu numai pe elevii straluciti ci si pe cei slabi sau

minoritari" (Willie, Charles, 1988, pag.5); dobdndirea unui caracter universal, confirmat prin faptul ca"in aceasta perioada toate tarile lumii au inregistrat cel putin o reforma scolara"; proiectarea strategica,pe termen lung, care "merge de la cinci la doua-zeci de ani", de la elaborarea conceptLrlui p6na laaplicarea sa integrala (vezi Vexliard, Alexandre, 1967, pag.Z); institr,rtionalizarea schimbarii prinactivitatea unor "servicii specializate" in reorganizarea sistemului de invatamdntRe,formele educatiei, real izate tn a clouct juriiatate a.vecolului XX, determinate de amploareatransformarilor inregistrate la nivel social global, in dif-erite contexte geo-politice si pedagogice,acopera doua elape distincte:elapa I950-l 975, carctcterizata prin contraclictia exi.stenta intre "dezvoltarea cantitativa a ntijloacelor".si abortlarea in.suficienta a aspectelor cul itative ale .ychintbarii educationale (Les rdforntes del'|ducation; experiences eI perspectives, I980, pag.I04, I05).elapu 1975-1990, caracterizala prin "ttansformari mai addnci" care vizeaza "insa,si .structurileechtcatiei", ca urmare a imposibilitatii mentinerii unor ,yolutii cantitative, proprii fazelor de crestereeconomica (Thontas, Jean, 1977, pag. 94,95).Reformele scolare proiectale si realizale in anii 1980-1990, desfasurate in conditii de "erizageneralizata", inclusiv in tarile dezvoltate, urmaresc trecerea de la "expansiunea cantitativa" spre"solutiile calitative". Sunt conturate astfel urmatoarele linii generale de politica a educatiei:orientarea constanta spre schimbari macroslructurale care yizeaza perfectionarea continua araporturilor dintre sistentul social global - sistemul de educatie - procesul de invatamdnt,'respecturea "limitelor de crestere", respectiv afaptului ca, tn ntod obiectiv, "bugetele pentru educatienu vor putea creste in viitor ca in trecut",'prelungirea ptina la vdr,sta de I6 ani a,"sco/ii de baza", sttstinuta pedagogic, p:sihologic si social de"trunchiul colnun de cultura generala",'dit,ersi/icarea invatamdntului postobligatoriu, dupa varsta de I6 ani, in vederea cre^sterii sanselor deacces tn inttcttuntdntul ,';uperior si a po.sibilitatilor reale tle in'tegrare socioprofe.sionala a absolventilor(vezi LescttLr"ne, ./acque,s, 198B, pcrg.86-B7, 981.

Ile,fbrnrcle reulizol.e in lcrrile dezvoltate confirrna esenta schirnbarilor intreprinse care au vizat"tnodificarea intentionata si profunda a sistemului de invatamAnt conform unei politici educativedeterminata pe termen lung", cu o problematica centrata asLlpra: finalitatilor, structurilor,rxanagetllentului pedagogic, curriculumului, formarii cadrelor didactice (vezi Dix annees de reformesau niveau de l'enseignemenl obligatoire dans l'(Jnion europeenne, I9B4-1994, 1997, pag.7-B).Reformele tn tarile aflate tn tranzitie confirma tipologia reformelor cu adaptari dependente demomentul declansarii procesului sau de gradul de avansare sau de intArziere a acestuia. Asemeneasrtuatii pa,rliculare expliea- si tendir-rta- ideologizarii subieetului, prezenia uneori sLrb formule aflate ?n

84

Page 85: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

III

I

I

contradictie cu insasi definitia conceptului (reJbrnta - re.\rrlrctlil'crre, "inovare structurala si sisternica,,.vezi Vlasceanu, I-azar, 1979): "reforma de corectie", "relonna de infuzie". ,'refonra de rlocle nrizare',(vezi Birzea , cezar, in Revi.sta de Cercerar"i socictle, nr.l11997

^ pag. I 48- I 54).Proiectarea refbrmei educatiei / inva.tantdnttrlui angajeaza respectarea urrnatoarelo r principiintetoc{ologice cu valoare epistemologica si etica valabila [e tot parcursul procesului de conceptualizaresi de operationalizare a inovcttiilor sh.uclurule .si .yi,stemici:a) Principiul aborclurii globale a.schintltorii.si,vletnttlui c{e invarctnrdnt vizeaza corelatia luuctionalanecesara intre'. nctile finalitctli - noua.\trLrclltra de orgcnizcuc (niveluri, trepte. ciclr-rri: managementLr Iresurselor) - noul cr,trricu/um (obiective generale cari orienteaza proiectarea planului de inv"atamAnt;obiective specifice care orienteaza proiectarea conlinutului - metodologiei - evaluarli pe niveluri,trepte, ani de invatamdnt; discipline de invatamdnt; dimensiuni, forme alelnstrLririi).b) Principiul restructurarii inovatoare a sistemttlui de tnvatamdnt evidentiaza directia principala deevolutie a schimbarii pedagogice reformatoare -"reprodr-rctia largita care cauta echilitrrLrl unor noirelatii structurale interne - intre dileritele tipuri ii niveluri de scolarizare - si al unei practicieducationale adecvate" (Vlasceanu, Lazar, 1979, pag.34).c) Principiul proieclctrii pro.spective a schintbarii la niveltrl si.yteruttlui tle invatcu,dnt care evidentiazafundamentele psihologice (vezi logica viitorologica)..tociologice (vezi dialectica raporlurilor dintre"centralizare" si "descentralizare), sr ./ilo.to/ic'i ale refbrme,i lvezi rezolvarea contraclictiei clintretendinta elaborarii relativ rapide a conceptului refbrmei si teni.lirita prelungirii etapelor de implernentarea re flormei;.d) Principiul ctcceplarii paracligntei cle schimbare u.s'istentulni cle invatantunt la niyelttl intregiicomunitati stiinti/ice orienteaza activitatea de cercetare - necesara pentru rezolvarea dezechilibrrlorfunctionale constatate la nivel structural - la niveh-rl nnui rnr.,clel ixemplar care inclucle: stabilireapremiselor - defrnitivarea conceptelor de bctzct si operationule - elabora)ect proiectttltti refc.trnrei carevizeaza noile Jinalitari - noua "ctrLtcturu - nortr. cttrricnr.ttrr..Planificarea calitativct a reJbrntei presupune asulnarea unor decizii in cadrul urr.ratoarelo r cle,ter,s.urisociale:demersul normativ" care angajeaza decizia macrostructurala, stabilita la cej mai inalt nivel al deciziei;demersul strategic' care angajeaza decizta stiintifica, ,tubititu la nivelul comunitatii stiintificepedagogice prin elaborarea conceptului reJbrmei (premise - concepte - proiect - programe);demersul operational' care angaj eaza deciziiLe punctr,rale (corectie, infuzie, perfectionare), aplicabileimediat sau pe termen lung, si deciziile cle ajustare structurala a conceptului reformei rezultate dindezbaterea acestuia Ia nivelul cornunitatii edr-rcative nationale, teritoriale, locale;demer'sul admtni.sfi"ollv- care at"rgajeaza traducerea conceptului refbnnei - ajustat structural in urrna

!Y2::"""^:,in.iti.ate^la scara sociala - la nivel jLrridic prin elaborarea Legii Refbrntei Eclttccttiei /hvalamanrttlui st a Regulam.entelor necesare pentrLl apricarea acesteia.

Modelul de proiectare a reJbrmei edttcatiei/invatuntannrhti, propu,\ cte wESCO angaJeazaparcLlrgereaurmatoarelor 12 etape:l. constituirea Comitetuluicle Initiativa a Refbrrnei;2" lansarea comenzilor de cercetare;3" elaborarea proiectului de refonna pebaza4. transformarea Comitetului de Initiativa

unui do cu m e n t fi lo,s o/ic o -p e dago gic cu va I oare nati on al a:in Consiliul National pentru Reforrna, responsabil deelaborarea pro iectLr lui refonne i;

publicarea proiectulLri relbrmei ;

I

5"

6.

o"

9

dezbaterea proiectului' la nivelul comunitatii cu respectarea criteriilor epistemologice aflate labazaacestuia;constituirea scoli/or-pilo/. unde umeaza sa fie aplicate si evaluate noi[e programe scolare;lansarea activitatii de elaborare a noului plan de invatamAnt, a noilor programe si manuale scolare;fo rm a re a fonna-to r.i I oi- in s p r ritu I r.efbnne i :

Q<i)-,

Page 86: Proiectarea Si Managementul Prog Educationale

10. informarea si formarea continua a personalului didactic;I I . introducerea transformarilor de continut, tehnologie didactica, evaluare fonnativa, management

pedagogic;12. evaluarea periodica a rezultatelor cu ajutorul agentilor reformei (vezi Vaideanu, George, 1996,

pag.70-76).

85