PROCESUL DE NURSING (2)

"lndividul este o entitate bio-psiho-socială formând un tot indivizibil. El are necesităţi fundamentale cu manifestări specifice pe care şi le satisface singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie în satisfacerea necesităţilor sale"

(Virginia Henderson)

INTRODUCERE • Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica nursingului, activitatea fiind orientată spre îngrijiri individualizate de rezolvare a problemelor pacientului. • Această activitate presupune luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii intervenţiilor efectuate şi controlul acţiunilor.• Termenul de proces de nursing a fost utilizat pentru prima dată de Hall, în 1955. • Hall defineşte 3 etape ale procesului:

- observarea, - acordarea ajutorului, - validarea.

DEFINIŢIE – CARACTERISTICI • Procesul de nursing este un proces organizat şi planificat, o metodă raţională de planificare şi promovare a intervenţiilor individualizate în scopul obţinerii unei mai bune stări de sănătate pentru individ, familie, comunitate.• Este centrat pe pacient, reprezintă o metodă ştiinţifică de rezolvare a problemelor actuale şi potenţiale ale acestuia în funcţie de nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale şi spirituale.• Deoarece pacientul este o entitate bine definită, aflat în situaţii variate, iar acţiunile asistentei sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, în fiecare etapă putând obţine noi date despre pacient.• Toate etapele procesului de nursing sunt în inter-relaţie ceea ce-l face să fie un sistem ciclic. • Asistenta medicală are responsabilitatea fiecărei etape.• Procesul de nursing este transformat într-o acţiune prin utilizarea planului de nursing.• Acesta este un document scris care sumarizează etapele procesului de nursing şi cu ajutorul căruia se transmit fiecărei asistente date referitoare despre pacient şi intervenţiile efectuate.• Indiferent de terminologia utilizată pentru planul de nursing acesta trebuie să cuprindă: diagnostic de nursing, obiective, intervenţii şi evaluare.

DEFINIŢIE – CARACTERISTICI • Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informaţiilor pentru toate persoanele implicate în îngrijirea pacientului, o documentaţie referitoare la intervenţiile planificate pentru pacient.

1

AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

• Pentru asistentă:- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;-   evidenţiază legalitatea acţiunilor;-   creşte profesionalismul;-   creşte responsabilitatea;-   dă satisfacţia muncii.

• Pentru pacient:- beneficiază de îngrijiri calitative în funcţie de nevoi;-  are asigurată continuitatea îngrijirilor – planul fiind accesibil echipei de

sănătate care are nevoie de un reper de informaţii pentru fiecare problemă;-  determină pacientul să participe la îngrijiri şi să se preocupe de obţinerea

unei mai bune stări de sănătate.

Activităţi desfăşurate de asistentă în cadrul procesului de nursing

• colectarea informaţiilor;• verificarea datelor;• stabilirea profilului pacientului;• interpretarea datelor;• elaborarea diagnosticului de nursing;• stabilirea priorităţilor;• stabilirea obiectivelor;• selectarea strategiilor de nursing;• întocmirea planului de nursing;• liniştirea pacientului şi acordarea suportului psihic;• efectuarea intervenţiilor autonome şi delegate;• aprecierea răspunsului pacientului la intervenţiile efectuate;• compararea răspunsului cu criteriile de evaluare;• reanalizarea şi modificarea planului de nursing.

Culegerea datelor începe odată cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sănătate şi se continuă pe toată perioada acordării îngrijirilor de sănătate.Scopul obţinerii de date este stabilirea unui profil de sănătate al pacientului care va constitui baza planului de nursing individualizat. Informaţiile culese trebuie să fie complete, concise, neinterpretabile. Ele vor fi consemnate succint, în termeni ştiinţifici.

Surse de date • pacient – este considerat sursa principală;• familie şi persoane importante în viaţa pacientului – în special în cazul copiilor şi a pacienţilor inconştienţi;

2

• membrii echipei de sănătate: medici, asistente medicale, asistente sociale, fizioterapeuţi; • documentaţia medicală: foaie de observaţie, carnet de sănătate;• literatura de specialitate: pentru obţinerea informaţiilor despre diagnosticul medical.

Metode de culegere a datelor• Interviul

• ObservareaReguli în formularea şi punerea întrebărilor• formulare clară, în termeni accesibili pacientului;• întrebarea să nu cuprindă în text răspunsul;• să se pună numai întrebări absolut necesare;• să nu se pună mai multe întrebări odată;• întrebările să fie puse într-o ordine logică;• să se acorde pacientului timp suficient pentru a răspunde la fiecare întrebare.

• Validarea datelor – este procesul de confirmare şi verificare a veridicităţii informaţiilor obţinute. • Organizarea datelor – constă în gruparea datelor în aşa fel încât să faciliteze identificarea problemelor actuale şi potenţiale. • Organizarea datelor poate fi făcută în funcţie de priceperea, preferinţele fiecăruia sau după un model, respectiv modelul V.Henderson, A.Maslow, Gordon.

PIRAMIDA LUI MASLOW

MODELUL ROPER, LOGAN ŞI TIERNEY

3

Procesul de diagnostic este un proces de analiză şi sinteză care necesită din partea asistentei abilităţi cognitive, obiectivitate, putere de decizie şi neimplicarea valorilor şi credinţelor sale.

Componentele diagnosticului de nursing • PROBLEMA (P) – exprimă un comportament, o reacţie, o atitudine, o dificultate a pacientului vis-a-vis de satisfacerea nevoilor de sănătate din punct de vedere bio-fiziologic, psihologic, socio-cultural şi spiritual. • Termenii utilizaţi pentru enunţul problemei sunt: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate. Exemple: - alterarea integrităţii tegumentelor,- alterarea imaginii corporale,- incapacitate de a se deplasa,- dificultate în menţinerea igienei personale, - refuz de a se alimenta-hidrata, - diminuarea mobilităţii fizice.• ETIOLOGIA (E) – cuprinde factorii cauzali, acei factori care constituie obstacole în satisfacerea nevoilor de sănătate.• Ei pot fi:

· de ordin fizic – factori intrinseci şi factori extrinseci;· de ordin psihologic – sentimente, emoţii, tulburări cognitive;

4

· de ordin sociologic – interacţiunea cu familia, colegii de muncă, prietenii, modificări ale rolului social;

· de ordin cultural şi spiritual – probleme de adaptare la o cultură;·   legaţi de necunoaşterea modului de promovare a unei bune stări de sănătate.

Tipuri de diagnostic de nursing (1) • Diagnostic actual – cuprinde două elemente: problema actuală sau reacţiile pacientului la o problemă şi factorii etiologici. • Legătura dintre cele două elemente se realizează prin intermediul expresiei “ legat de “ sau “datorită”. • Esenţial este ca între cele două elemente să existe o conexiune.• Exemple de diagnostic actual :

-  disconfort legat de durere;- perturbarea imaginii corporale legată de pierderea unui membru;- anxietate legată de iminenţa unei intervenţii chirurgicale.

• Diagnostic potenţial – poate fi enunţat pe baza istoricului stării de sănătate a pacientului, cunoaşterea complicaţiilor bolii, experienţa asistentei. • Astfel un pacient care fumează 40 ţigări pe zi poate avea un diagnostic potenţial postoperator: „potenţial de alterare a respiraţiei legat de fumatul excesiv“

• Diagnostic posibil - poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al pacientului sau legat de factori necunoscuţi.

Erori în formularea diagnosticului de nursing• utilizarea terminologiei medicale în defavoarea celei specifice nursingului;• utilizarea unui singur semn sau simptom ca răspuns al pacientului la o problemă de sănătate;• plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului pacientului;• implicarea valorilor şi credinţelor proprii.

Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje • este un enunţ clar şi concis al problemelor pacientului;• este specific unui pacient;• se bazează pe datele obţinute în prima etapă a procesului de nursing;• se schimbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la problemele de sănătate;• ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate;• orientează asistenta spre intervenţiile specifice problemelor pacientului;• promovează planificarea intervenţiilor indepen-dente;• facilitează comunicarea asistentei cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate.

Este a treia etapă a procesului de nursing, în care se aleg strategiile sau intervenţiile de prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sănătate care au fost identificate.Cei care participă la planificarea strategiilor sunt: asistenta, pacientul, familia şi alţi membri ai echipei de sănătate.

5

Componentele obiectivului• subiectul – cine este persoana care va realiza obiectivul (pacientul)• verbul de acţiune – exprimă acţiunea ce trebuie realizată. Este de preferat să nu se utilizeze verbe nemăsurabile cum ar fi: să aprecieze, să ştie, să simtă, să accepte.• condiţii de realizare – se referă la modul de implicare a pacientului în realizarea acţiunii (singur, cu ajutor, cu mijloace auxiliare , de două ori pe zi, zilnic)• timpul – când va realiza pacientul acţiunea (ore, zile, săptămâni, luni).

Caracteristicile obiectivului• specificitate – să fie centrat pe un singur subiect (pacient, familie);• performanţă – acţiunile, atitudinile şi comporta-mentele ce urmează a fi realizate de subiect;• implicare – gradul de angajare în realizarea acţiunii;• realism – să ţină cont de capacităţile fizice, intelectuale şi afective ale pacientului, de condiţiile de mediu şi de suportul pe care i-l poate oferi;• observabil – enunţul trebuie să cuprindă limite măsurabile exprimate în termeni referitori la distanţă (10 paşi), timp (2 zile, de două ori pe zi), volum (2000 ml de lichid).

Exemplu de stabilire a intervenţiilor în funcţie de diagnosticul de nursing şi obiectiv • Diagnostic nursing:

Potenţial de deficit de volum de lichid legat de ingestie insuficientă de lichide• Obiectiv:

Pacientul va consuma zilnic câte 2000 ml lichid• Intervenţii: Încurajarea pacientului să bea 2000 ml lichid astfel:

ora 8 16 (1000 ml);18 23 (700 ml);23 8 (300 ml).

Se va oferi pacientului ceai, sucuri, apă, lapte, după preferinţe; Se va face bilanţul hidric; Se va aprecia aspectul tegumentelor şi mucoaselor.

Este cea de a patra etapă a procesului de nursing, etapă în care planul de nursing este pus în acţiune.Activităţile desfăşurate de asistentă în această etapă sunt:- continuarea culegerii de informaţii despre starea de sănătate a pacientului;-  efectuarea intervenţiei;- notarea intervenţiei în planul de nursing;-  menţinerea la zi a planului de nursing.

Efectuarea intervenţiei • Intervenţia independentă este o acţiune iniţiată de asistentă ca urmare a cunoştinţelor şi priceperilor sale. Aceasta este latura autonomă a activităţii asistentei.

De exemplu: planificarea şi promovarea măsurilor de menţinere a igienei personale a unui pacient.• Intervenţia dependentă este o activitate efectuată la indicaţia mediului.

De exemplu: administrarea medicamentelor

6

• Intervenţia interdependentă este acea activitate stabilită în colaborare cu alţi membri ai echipei de sănătate.

Este cea de a cincea etapă a procesului de îngrijire în care se face o apreciere asupra rezultatelor obţinute în starea de sănătate a pacientului în funcţie de obiectivele propuse. Se face periodic, cu regularitate, la intervalele stabilite în obiectiv.

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească cele patru condiţii ale practicii:

Să răspundă schimbărilor permanente ale practicii; Să dezvolte schimbări eficiente în practică; Să adapteze şi să dezvolte practica; Să ofere îngrijire de cea mai bună calitate cu resursele pe care

le au la dispoziţie.

7