Metode de Evaluare Psihologica

21
METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN EVALUARE Obiectivele evaluării impun organizarea acesteia după o procedură psihodiagnostică deosebit de complexă, care include metoda psihometrică de evaluare a potenţialului intelectual, aptitudinal şi comportamental, anamneză şi analiza datelor biografice, metoda observaţiei, metoda interviului, analiza şi aprecierea calităţii produselor muncii. rticularităţile activităţii psihice sunt estimate prin intermediul probelor psihologice, reflectând procesele operaţional-intelectuale, motivaţia, capacitatea cognitivă, particularităţile individuale ce ţin de reactivitatea emoţională ele. Metoda psihometrică este reprezentată de utilizarea probelor psihologice aplicate colectiv în sistemul creion-hârtie sau în vaiantă soft, prelucrate in mod operativ cu ajutorul grilelor de corectare , evaluare ulterioară decelării rezultatelor. 1

description

Evaluare Psihologica

Transcript of Metode de Evaluare Psihologica

METODE I TEHNICI UTILIZATE

N EVALUAREObiectivele evalurii impun organizarea acesteia dup o procedur psihodiagnostic deosebit de complex, care include metoda psihometric de evaluare a potenialului intelectual, aptitudinal i comportamental, anamnez i analiza datelor biografice, metoda observaiei, metoda interviului, analiza i aprecierea calitii produselor muncii.

rticularitile activitii psihice sunt estimate prin intermediul probelor psihologice, reflectnd procesele operaional-intelectuale, motivaia, capacitatea cognitiv, particularitile individuale ce in de reactivitatea emoional ele.

Metoda psihometric este reprezentat de utilizarea probelor psihologice aplicate colectiv n sistemul creion-hrtie sau n vaiant soft, prelucrate in mod operativ cu ajutorul grilelor de corectare , evaluare ulterioar decelrii rezultatelor.METODE I TEHNICI UTILIZATE N EVALUAREA TRSTURILOR STRUCTURII DE PERSONALITATE

Evaluarea personalitii este un demers complex care implic un efort sistematic de nelegere i predicie a comportamentului uman, a caracteristicilor personalitii care asigur succesul profesional. Corelaia semnificativ dintre anumite caracteristici ale personalitii i reuita profesional a fost confirmat de numeroase cercetri.

Personalitatea poate fi descris ca o structur de trsturi, de moduri caracteristice de comportament,

cunoatere, reacie, simire i exprim:

mbinarea non-repetitiv a nsuirilor psihice care caracterizeaz mai pregnant i cu un grad mai mare de stabilitate omul concret i modalitile sale de conduit;

ea este elementul stabil al conduitei unei persoane, modul su obinuit de a fi, ceea ce o difereniaz de alte persoane;

un complex de factori de natur motivaional, afectiv, voliional, intelectual, caracterial etc, expresie a individului n modalitile lui exteriorizare, de aciune i, de aceea, cunoaterea resorturilor ei intime permite, predicii asupra unor comportamente n situaiile cotidiene i n cele speciale. Dimensiunile evaluate se refer la: activismul general, autocontrolul, ascendena, sociabilitatea, stabilitatea emoional, obiectivitatea, tolerana la frustrare, spiritul reflexiv, capacitatea de relaionare interpersonal, masculinitatea, prezena/absena acuzelor psihosomatice, agresivitatea, depresivitatea, excitabilitatea, calmul, inhibiia, tendina de dominare, extraversia.

CHESTIONARELE DE PERSONALITATE ALESE DE FIECARE DINTRE EVALUATORI N FUNCIE DE CLIENT I PROBLEMATICA ZUGRAVITA ESTE NEVOIE S INVESTIGHEZE PERSOANE NORMALE, SPRE A DECELA EVENTUALE ACCENTURI, DE INTENSITI DIFERITE, CE POT EXISTA N STRUCTURA DE PERSONALITATE.

Cunoaterea prin intermediul testelor psihologice se finalizeaz prin formularea unui psihodiagnostic. Utilizarea acestui psihodiagnostic trebuie s in seama de faptul c, n procesul de cunoatere, o serie de factori rmn nemsurai; este vorba de experiene temporare i fortuite care influeneaz comportamentul individului i care nu pot face obiectul unei analize exhaustive.

METODE I TEHNICI COMPLEMENTARE UTILIZATE N EXAMINAREA I SELECIA PSIHOLOGIC

1. ANAMNEZA

Anamneza reprezint o secven a examenului psihologic care surprinde aspecte ale originii i evoluiei unor particulariti individuale ce in de reactivitatea emoional, trsturile de caracter, dar i aspecte privind starea actual a subiectului.

Informaiile oferite de cei examinai vor fi consemnate sistematic ntr-o Fi de examen psihologic" de ctre subiect, urmnd ca prin interviu psihologul s completeze, s detalieze sau s clarifice informaiile obinute.

Anamneza Anamneza reprezint o secven a evalurii clientului care surprinde aspecte ale originii i evoluiei unor particulariti individuale ce in de reactivitatea emoional, trsturile de caracter, dar i aspecte privind starea actual a subiectului. Metoda vizeaz strngerea informaiilor despre principalele evenimente trite de individ n existena sa, despre relaiile i semnificaia lor n vederea cunoaterii istoriei personale a subiectului. Informaiile oferite de cei evaluai vor fi consemnate sistematic ntr-o Fi de evaluare" de ctre subiect, urmnd ca prin interviu consilierul s completeze, s detalieze sau s clarifice informaiile obinute. Se concentreaz asupra succesiunii diferitelor evenimente din viaa individului, relaiilor dintre evenimentele cauz i evenimentele efect, dintre evenimentele scop i cele mijloc. Avantajele decurg din naturaleea i autenticitatea datelor furnizate de aceast metod. Dezavantajele sunt date de faptul c fiind o metod de reconstituire a vieii unui individ, pornind de la diverse surse, este posibil ca aceast reconstituire s fie incomplet sau chiar voit deformat. Fia anamnestic solicit informaii referitoare la:

I. Date de identificareNume i prenume; vrsta; studii (ultima form de nvmnt absolvit, eventual cursuri de calificare sau perfecionare); profesia, ocupaia. II. Anamnez familialTata: nume i prenume, vrsta n prezent. Starea sntii. Profesia, ocupaia. Relaia cu subiectul.Mama: se urmresc aceleai puncte.Frai/surori: se urmresc aceleai puncte.Atmosfera n familia de origine: calitatea relaiei ntre prini. ntre prini i copii; relaiile dintre frai. Modelul general al relaiilor n familie - alian, comunicare, excludere, tendina de a gsi vinovai ("api ispitori").Atmosfera n familia proprie: calitatea sntii membrilor familiei, situaia copiilor, dificulti, satisfacii n viaa de familie; colaborarea dintre soi n luarea deciziilor n familie. Starea social actual: aprecierea condiiilor de locuit i a nivelului de trai.

III. Date personale Probleme medicale anterioare: afeciuni, operaii, accidente.colarizare: coli urmate, rezultate. Preocupri colare i extracolare. Relaiile cu profesorii i colegii. Atitudinea fa de coal.Istoric ocupational: profesie, cursuri de calificare. Lista cronologic a slujbelor, cu motivaia schimbrii acestora. Funcii ndeplinite, n ordine cronologic, de la angajarea ca militar cu contract. Situaia financiar actual. Gradul de satisfacie n munc. Aspiraii profesionale i extraprofesionale.Relaii: prietenii, puine sau multe, superficiale sau strnse. Relaiile cu colegii de munc i cu superiorii.Folosirea timpului liber: gestionarea timpului, modaliti de petrecere a timpului liber, pasiuni.

Autoaprecierea propriei personaliti: recunoaterea calitilor i defectelor; acordarea de note pentru anumite atribute.2. OBSERVAIA Psihologul cerceteaz realitatea psihic i prin metoda observaiei, stabilind legturi adecvate i sinteze n funcie de semnificaia aspectelor sesizate (observate).

Observaia i metodele observaionale Consilierul cerceteaz realitatea psihic i prin metoda observaiei, stabilind legturi adecvate i sinteze n funcie de semnificaia aspectelor sesizate. n relaia consilierclient recunoatem valoarea deosebit a actului observabil, examinarea ulterioar fiind considerat ca o observaie sistematic, scurt i intens. Observaia atent i sistematic practicat n cursul consilierii ne ofer informaii importante despre personalitatea subiectului, despre modul n care obine o anume performan. Respingnd constatrile ntmpltoare, fugitive i observrile empirice, psihologia modern impune informaiei tiinifice ca metod:

sesizarea esenialului i aspectelor semnificative din fenomene (frecven, amploare);

surprinderea simptomelor precise ale proceselor;

identificarea situaiilor problem;

caracterizarea contextului psiho-profesional in care se produce un proces sau altul etc.

n relaia examintor-examinat recunoatem valoarea deosebit a actului observabil, examenul psihologic fiind considerat ca o observaie sistematic, scurt i intens.

Observaia atent i sistematic practicat n cursul examenului psihologic ne ofer informaii importante despre personalitatea subiectului, despre modul n care obine o anume performan.

Pe calea observaiei directe sistematice se pot evidenia, n mprejurrile determinate de efectuarea examenului psihologic, aspecte ale personalitii i se pot descrie tipurile de comportament (tablouri comportamentale) emotiv sau meditativ, volitiv-impulsiv, instabil-nervos etc.

Tipurile de comportament din care reies informaiile cu ajutorul crora se poate realiza interpretarea calitativ sunt: comportamentul general n cadrul examenului, considerat ca situaie psihologic: atitudinea fa de examinator, de alte persoane prezente, de evenimentele ce survin n timpul efecturii examenului, atitudinea fa de coninutul probei i performanelor obinute. comportamentul operator al subiectului, n nsi execuia sarcinilor propuse de examinator: nelegerea sarcinii, etapele aprute n rezolvarea problemelor, folosirea experienei achiziionate anterior n abordarea unor sarcini analoge, motivrile logice ale soluiilor gsite etc.a) Observaia comportamentului n timpul aplicrii probelor:

- vizeaz atitudini n momentul nceperii examenului (cooperare, entuziasm, pasivitate, opoziie, dispoziie negativ etc); - atitudini n cursul examenului;

- activiti i micri necontrolate;

- metoda spontan de lucru;

- reacia la insuccese, dificulti. Interpretarea acestor atitudini furnizeaz clemente de nelegere a personalitii, dar se impune o anumit pruden n interpretarea indicilor comportamentali nregistrai prin observaie, deoareceprobele efectuate sunt, prin construcie, destinate evalurii altor dimensiuni ale personalitii. Observaia poate sugera ipoteze care s conduc la o anumit strategie de evaluare a unor aspecte ale personalitii prin probele specifice aplicate.

Psihologul examinator va consemna n fia individual toate aspectele (concluziile) importante rezultate din acest demers.

b) Observaia comportamentului n timpul interviului psihologicVizeaz informaiile verbale furnizate de subiect n urma ntrebrilor care i s-au pus, precum i alte informaii furnizate spontan de acesta; informaii nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului i care evideniaz aiitudini, motivaii, stri afective (dispoziie, tensiune, fric etc.).Consemnrile privind comportamentul general manifestat n timpul interviului psihologic poate nregistra:-reacii pozitive: deschis, cooperant, sincer etc;-reacii negative: necooperant, nesincer, tensionat, nelinitit, agitaie nervoas, instabilitate, tremuratul minilor, facies tensionat, paloare facial, respiraie sacadat etc.Psihologul examinator va evalua comportamentul observat n timpul interviului, va evidenia un ansamblu de informaii, apoi va sintetiza formulnd n fia psihologic aspectele importante, valorificnd experiena profesional astfel nct s nu se nregistreze erori de evaluare. ntre psiholog i subiectul examinat se vor stabili raporturi adecvate de ncredere reciproc, o atmosfer de intercomunicare ct mai sincer i fireasc.Din comportamentul subiectului n situaia de examen se pot desprinde elemente caracteristice care l pot defini pe acesta din punct de vedere structural i funcional, se pot evidenia aspecte ale personalitii acestuia n mprejurrile determinate de efectuarea examenului psihologic. 3. INTERVIUL PSIHOLOGIC

Condiiile n care se desfoar interviul (loc, durat, manier de nregistrare a rspunsurilor) rolurile i ateptrile persoanelor angajate n schimbul conversaional, constituie cadrul pe care consilierul are datoria de a-l respecta i de a impune s fie respectat. Aspectul cel mai important ntr-un interviu semistructurat const n faptul c prin acesta se obin mai multe informaii despre motivaiile, aspiraiile, obiectivele, atitudinile si valorile unei persoane. Interviul semistructurat nu este si cel mai facil, ns ofer cea mai mare flexibilitate si posibilitate de a obine ct mai multe informaii de la interlocutor. Principiile dup care are loc sunt: flexibilitate, deschidere, respect fata de intervievat, obiectivitate in evaluare, neutralitate n atitudini, adaptabilitate n raport cu intervievatul, finee psihologic, empatie. Pentru ca interviul s decurg ct mai natural nu sunt necesare doar cunotine, ci i experiena de natur interpersonal i profesional din partea celui care conduce interviul. Interviul semistructurat are rolul de a ghida discuia, oferind un suport de teme si subiecte de abordat pe parcursul acesteia. n interviul structurat, consilierul pregtete sau primete o list de ntrebri standard care vor fi utilizate n timpul interviului. Interviul structurat se desfoar dup un plan al subiectelor care vor fi abordate. Ordinea acestora este stabilit n prealabil. Pentru fiecare subiect sunt formulate ntrebri principale. n funcie de rspunsurile primite, interviul este completat cu ntrebri specifice fiecrui client. Exist i forma interviului nestructurat care implic puine pregtiri prealabile. Interviul nestructurat este mai spontan si greu de focusat pe obiectiv. Practica ns, demonstreaz faptul c interviurile structurate sunt mai valide dect interviurile nestructurate. Interviurile pot evalua foarte bine capabilitile interpersonale ale persoanei . De aceea, interviurile sunt cele mai populare tehnici utilizate n activitatea consilierului. Astfel apare denumirea de interviu standardizat, n care se pun serii de ntrebri iar rspunsurile sunt nregistrate ntr-o forma standardizat, i apoi variantele mai puin formale, n care se las consilierului libertatea de a modifica ordinea ntrebrilor, de a le explica nelesul, de a aduga unele ntrebri suplimentare sau chiar de a schimba formularea. Avantajele interviului standardizat: a) face informaia comparabil, b) este mai fidel, c) minimizeaz erorile de formulare a ntrebrilor. n opoziie, interviul nestandardizat: a) permite standardizarea interesului ntrebrilor, b)este mai valid, c) este mai flexibil.Interviul, definit ca situaie social de schimb conversaional ntre dou persoane n scopul culegerii de informaii ntr-un cadru specificat, capt valene deosebite atunci cnd se desfoar dup reguli i obiective psihologice.

Condiiile n care se desfoar interviul (loc, durat, maniera de nregistrare a rspunsurilor), roiurile i ateptrile persoanelor angajate n schimbul conversaional, constituie cadrul pe care psihologul are datoria de a-l respecta i de a impune s fie respectat.

Participanii la interviu cunosc n mod explicit obiectivul discuiei purtate, care, n acest caz, este reprezentat de culegerea de ct mai multe informaii despre subiect, completarea sau/i clarificarea informaiilor obinute prin alte metode. Integrnd i depind acest aspect, interviul psihologic vizeaz nelegerea funcionrii psihologice a subiectului intervievat.

Interviul este un instrument care permite accesul la subiectivitatea subiectului i nelegerea acestuia n specificitatea sa.

n aceast etap, a seleciei, prin interviu se urmrete clarificarea sau/i completarea informaiilor din fia anamnestic, confirmarea sau infirmarea rezultatelor obinute la chestionarele dc personalitate, culegerea a ct mai multe informaii cu privire la activitatea specific, la motivaia subiectului pentru desfurarea acelei activiti etc. Este indicat pstrarea unei anumite flexibiliti n realizarea interviului, astfel nct subiecii s nu se simt constrni.n final, psihologul trebuie s fac aprecieri cu privire la posibilitile adaptative i la gradul de inserie social a celor investigai.

Psihologul are libertatea de a consemna orice informaie, pe care o consider necesar n evaluare, precum i de a face orice recomandare util.

Observaie:

> PSIHOLOGUL ESTE OBLIGAT S RESPECTE INTIMITATEA SUBIECTULUI. INFORMAIILE SE VOR CONSEMNA N RUBRICILE SPECIALE, NTR-O MANIER CARE S NU ADUC PREJUDICII INDIVIDULUI.4. CONVORBIREA Convorbirea este o discuie premeditat, angajat ntre cercettor/psiholog i subiectul investigat, presupunnd relaia direct, de tipul fa n fa, dar i sinceritatea deplin a subiectului. Exist mai multe tipuri de convorbire, n funcie de situaie alegndu-se dintre: Convorbirea standardizat, dirijat, structurat, care se bazeaz pe formularea acelorai ntrebri, n aceeai form i aceeai ordine pentru toi subiecii; Convorbirea semistandardizat, semistructurat, n care ntrebrile, pot fi reformulate, se poate schimba succesiunea acestora, se pot pune ntrebri suplimentare; Convorbirea liber, spontan nu presupune folosirea unor ntrebri prestabilite, acestea fiind formulate n funcie de situaia particular n care se desfoar; Convorbirea psihanalitic, propus de S. Freud se bazeaz pe metoda asociaiei libere de idei i este folosit pentru analiza i interpretarea diferitelor probleme ale pacientului; Convorbirea nondirectiv, propus de C. Rogers, creeaz condiiile psihologice care s faciliteze relatrile spontane ale subiectului fr ca acesta s fie permanent ntrebat. 5. CHESTIONARUL Chestionarul este probabil cea mai folosit metod n evaluarea unui individ, de nivel cantitativ i instrumentul preferat al psihologilor,sociologilor . Spre deosebire de testele de personalitate, chestionarul vizeaz cu precdere nivelul contiinei. Datele culese prin chestionar au o dubl caracteristic: sunt att subiective, ct i obiective. Prin urmare, msurarea poate fi privit printr-o dubl perspectiv: fie individual, fie colectiv. Fiecare chestionar reprezint un subiect, iar compilarea, crearea ansamblului de chestionare, corespunde unei colectiviti. Chestionarul este construit esenial n funcie de modelul de analiz a rezultatelor care permite s se rspund problematicii iniiale. Probe sau Instrumente de evaluare Acestea sunt elaborate fie de specialitii psihologi, sociologi, pedagogi (testele nestandardizate), consilieri, fie de organisme specializate n domeniu (teste standardizate). Testele ndeplinesc mai multe funcii: - cunoaterea nivelului de pregtire a subiecilor testai; - evaluarea eficientei predrii; - diagnosticarea dificultilor de nvare; - selecionarea, pentru a trece pe o treapta superioara de poziie. Componentele evalurii avute n vedere: - grupul inta de subieci cruia se adreseaz: - natura deciziilor ce urmeaz a fi luate pe baza datelor obinute; 6. TESTELE

Testele ,ca instrument de evaluare, se clasific din perspectiva mai multor criterii: a) Din punct de vedere a ceea ce se evalueaz, se face distincie ntre teste: *psihologice, care ofer informaii asupra nivelului de dezvoltare a unor procese si nsuiri psihice angajate n activitatea de nvare si care indica modul de tratare adecvata a elevilor, deci "ce pot nva"; *de randament (docimologice), care verifica gradul de realizare a obiectivelor vizate n activitatea desfurata, deci "ce a nvat"; au caracter diagnostic si pun n eviden lacunele i greelile dintr-un domeniu nvat. b) Din punct de vedere al metodologiei elaborrii lor se disting: *teste standardizate, proiectate pentru a fi administrate, cotate si interpretate n condiii identice (standard); rezultatele lor se compara cu anumite standarde sau cu anumite norme de interpretare rezultate din aplicarea testului pe un eantion reprezentativ. *teste elaborate de profesor, ale cror rezultate nu permit comparaii cu alte grupuri.

DECIZIA FINAL

reprezint o chintesen nu numai a prelucrrilor statistico-matematice, transpuse n algoritmi i soluii prestabilite (analiza cantitativ), dar mai ales a interpretrilor de finee realizate de specialistul psiholog, care nglobeaz ntr-un tot unitar, informaiile oferite de testele psihologice, observaie, interviu etc. (analiza calitativ).

Decizia psihologic final nglobeaz deciziile pariale obinute la fiecare criteriu n parte. Sistemul decizional este unic, indiferent de scopul pentru care se realizeaz examinarea.PROBLEME ETICE GENERALE N ACTIVITATEA DE EVALUAREn acest context subliniem o parte din cele mai importante tipuri de probleme:

Respectarea intimitii persoanei evaluate psihologic

Aceast secven se refer la interesul persoanei examinate de a-i controla graniele dintre sine i ceilali, care pot fi patologice, fizice, economice etc. De exemplu (n cultura poporului romn) exprimarea liber a emoiilor este uneori descurajat, iar manifestarea sentimentelor agresive este tabu, marcnd astfel o discrepan ntre eul public'" i adevratul eu" (eul privat").

Respectarea demnitii persoanei evaluate psihologic

Psihologul are acces la universul intim al subiectului n virtutea statutului su i trebuie s rspund ncrederii care se investete n el prin respectarea demnitii persoanei pe care o evalueaz i prin asigurarea confidenialitii informaiilor care i sunt transmise, fie n cadrul interviului psihologic, fie prin unii itemi ai chestionarelor care solicit informaii personale.

* Respectarea confidenialitii persoanei evaluate psihologic

n cazul unui aviz de respins" psihologul examinator are reponsabilitatea de a comunica, att coordonatorului activitii sale sau direct conductorului instituiei/organizaiei, ct i subiectului examinat, acele informaii care s fie bine nelese i corect interpretate. Problemele ridicate de confidenialitate se refer att la datele rezultate din evaluarea personalitii, ct i la orice informaie personal transmis de ctre subiect psihologului examinator. Este important ca evaluarea psihologic s fie real (valid), predicia ct mai exact., iar consilierea, n cazul avizului respins", un sprijin real pentru subiect.PAGE 14