Problema ecologica în Republica Moldova

Realizat: Calancea Octavian,Clasa IX A

www.referat.ro

www.referat.ro

CUPRINS

INTRODUCERE

1. Situatia ecologica a apelor

2. Situatia ecologica a spatiilor terestre

3. Situatia ecologica a aerului

RECOMANDARI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Înca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul

natural creând un mediu „artificial" compus din multiple echipamente ce deservesc ce-

rintele curente ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial

o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, înzestrare şi înfatişare, astfei

încât sa poata raspunde exigentelor sociale. în prezent, devine din ce în ce mai complicat

de stabilit o delimitare stricta între mediul natural şi cel artificial., având în vedere ca prin

simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou, denumit în terminologia

internationala „mediu uman".

1. Situatia ecologica a apelor

Râul Bâc continua sa prezinte un pericol ecologic pentru chişinauieni, iar pe zi ce

trece el se transforma într-un depozit de deşeuri menajere. În prezent, deşi se întreprind

actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia în domeniu ramâne

a fi alarmanta, iar gunoiştile neautorizate nu reprezinta altceva decât adevarate focare ale

unor eventuale explozii ecologice.

Deseori, în apropierea râului Bâc se creeaza adevarate depozite de deşeuri din

sticle şi pungi de plastic, sticle de bere, anvelope şi legume stricate, lasate de agentii

economici care activeaza în apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei râului Bâc.

Potrivit locuitorilor din zona râului Bâc, deşi sunt revoltati de starea acestui râu, vina

pentru situatia creata o poarta oamenii şi agentii economici din preajma râului.

Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, râuri pe care se

organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol, şi am

putea sa ne laudam doar cu anvelopele şi conservele de pe fundul râurilor.

2. Situatia ecologica a spatiilor terestre

În contextul noilor conditii social-economice în domeniul situatiei ecologice a

Republicii Moldova, dupa 1990 s-au conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor

de gaze în atmosfera de la surse stationare, fapt determinat de micşorarea volumelor de

productie industriala, în primul rând la marile întreprinderi industriale, majorarea

eruptiilor de gaze în atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de

transport; extinderea zonelor de disconfort acustic ca urmare a creşterii intensitatii

circulatiei transportului şi parcarii neorganizate a automobilelor în curti, precum şi

efectuarii constructiilor în zonele rezidentiale; înrautatirea calitatii de curatare a apelor de

suprafata pe teritoriul tarii; restrângerea suprafetelor verzi, determinata de preluarea

terenurilor pentru constructii, degradarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului şi

solurilor.

Din considerentele expuse s-a modificat raportul diverselor surse de poluare:

obiectivele termo-energetice - 7%, alte ramuri ale industriei - 13% şi transportul - 80%.

Având în vedere toate acestea, se pune problema gasirii unor solutii de atenuare a

efectelor dezvoltarii spatiale asupra mediului natural.

Alaturi de criteriul cantitativ al urbanizarii, care presupune „înghitirea de mari

spatii", se plaseaza şi criteriile calitative, cum ar fi: igienizarea spatiului de habitat şi

creşterea nivelului de trai al populatiei. În ceea ce priveşte igienizarea habitatului urban,

se considera ca fiind acuta so-lutionarea unor aşa cerinte ale populatiei ca: cererea de

confort, cererea de seracii complexe de deservire, cererea de locuinte, o anumita igiena a

spatiului de habitat, un mediu ambiant propice desfaşurarii vietii social-economice etc.

Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind în permanenta pastrarea

echilibrului ecologic, se impun unele masuri complexe şi de competente diferite, menite

sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar şi sa combata poluarea mediului în care

traim (diminuarea factorului declanşator de dezechilibru, degradarea produsa sa nu

depaşeasca acel „prag optim" de functionalitate a ecosistemului respectiv, studierea

fenomenelor de degradare în perspectiva pentru fiecare component degradat, cunoaşterea

inter-relatiilor om-natura, realizarea de noi spatii verzi, sporirea numarului de statii de

incinerare a reziduurilor menajere şi a deşeurilor industriale etc.)

3. Situatia ecologica a aerului

Prezenta poluantilor organici persistenti în aer se datoreaza emisiilor de la

întreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al

plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si

sublimarii lor de pe învelisul solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de

incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. În cazurile dispersarii

intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un

miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. În Moldova s-

au Înregistrat mai multe cazuri, inclusiv în vara anului 2003, cînd unele persoane au avut

de suferit din cauza aflarii în zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a

pesticidelor în praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT în aerul

atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi în pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l,

concentratia maxim admisibila.

RECOMANDARI

În scopul ameliorarii starii mediului ambiant, în Republica Moldova sunt utile ur-

matoarele actiuni:

extinderea participarii cetatenilor la managementul mediului ambiant,

asigurarea educatiei şi conştientizarii ecologice a populatiei;

zonarea eco-teritoriala, determinarea zonelor eco-antropo-gene conform

gradului de poluare a ecosistemelor;

organizarea carcasei naturale unitare din punct de vedere ecologic al oraşului;

recultivarea terenurilor epuizate;

diminuarea deversarii deşeurilor nocive;

introducerea tehnologiilor moderne de filtrare a apei potabile, utilizarea

aprovizionarii derivate şi repetate cu apa;

elaborarea unor masuri de stimulare a aplicarii unor noi tehnologii în domeniul

conservarii energiei;

sustinerea şi stimularea mijloacelor de transport sigure şi inofensive pentru

mediul ambiant;

perfectionarea organizarii circulatiei rutiere, extinderea capacitatii de trafic a

magistralelor, reglementarea riguroasa a parcarilor auto, construirea şi

reconstruirea intersectiilor rutiere şi încrucişarilor de trafic;

monitorizarea mediului ambiant.

BIBLIOGRAFIE

1. ALPOPI, C. Elemente de urbanism. Bucureşti: Editura Universitara, 2008, 303 p.

2. GUTUTUI, V. Studiu privind terenurile din municipiul Chişinau. Chişinau, 2007, 16

p.

3. ***Planul de Amenajare a Teritoriului Municipiului Chişinau. Chişinau, 2006, 71 p.

4. ***Planul strategic de dezvoltare social-economica a Chişinaului pâna în anul 2020.

Chişinau, 2005, 108 p.

5. ***Mediul Ambiant, Revista stiintifica de informatie si cultura ecologica. Nr.1(37)

Februarie, 2008, p.47-48

6. ***Mediul Ambiant, Revista stiintifica de informatie si cultura ecologica. Nr.1(49)

Februarie, 2010, p.41-43

7. ГОРДЕЕВ, А. Транспортные проблемы центральной части Кишинёва.//МоИоуа

Urbana. №2. Chişinau, 2005, р. 15-17.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate