Curs12_Amprenta ecologica

of 26 /26
Amprenta ecologica Ecological Footprint” urs

Embed Size (px)

Transcript of Curs12_Amprenta ecologica

Page 1: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 1/26

Amprenta ecologica

“Ecological Footprint”

urs

Page 2: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 2/26

Ecological Footprint

Amprenta ecologică măsoar ă presiunea pe careomenirea o exercită asu ra biosferei în func ie de

suprafaţa productivă (teren şi luciu de apă) a planeteinecesar ă pentru furnizarea resurselor naturale pe care leconsumă  i entru neutralizarea de eurilor e care legenerează locuitorii planetei.

 Amprenta ecologică a unei ţări include suprafaţa deterenuri cultivate   ă uni   ăduri i ariile iscicole necesare pentru producţia de fibre, materie lemnoasă şialimente destinate consumului şi suprafeţele ocupateentru neutralizarea de eurilor enerate.

Biocapacitatea reprezintă suma totală a ariilor productive.Diferenţa dintre amprenta ecologică şi biocapacitate arată 

.

Page 3: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 3/26

Romania are cea mai scazuta

ampren a eco og ca n

,

biocapacitate a variat in timp: pana in 1970, biocapacitateaa fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si, - . ,

pana in prezent, arata ca biocapacitatea a fost mai mare

decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani.In Romania, amprenta ecologica este de 2,9 (faţă de 2,4 în2003), cea mai scazuta din Uniunea Europeana, dar tara

, ,România consumă, aşadar resursele ecologice a 1,4planete.

Page 4: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 4/26

Romania are cea mai scazuta

ampren a eco og ca n

'Romania dispune inca de un capital naturalexceptional, comparativ cu alte tari ale UE. Presiunilela care acesta este supus sunt insa enorme.

Dezvoltarea economica haotica, proiecte de- -care nu tin cont de impactul devastator asupra

, ,toate acestea conduc la o crestere rapida a presiuniiasupra ecosistemelor'.

Page 5: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 5/26

mpren a eco og ca a

Potrivit estimarilor WWF (World Wide Fund for Nature),cresterea economica a Uniunii Europene a dublat impactul.

Desi detine doar 7,7 % din populatia globala si 9,5 % din

biocapacitatea planetei, Uniunea Europeana esteresponsabila pentru 16 % din amprenta ecologica globala.In pofida progresului tehnologic, presiunea asupra mediului

,creandu-se astfel un deficit de resurse naturale atat pentrurestul lumii, cat si pentru generatiile viitoare.

Page 6: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 6/26

mpren a eco og ca a

Exceptând Finlanda, Letonia şi Suedia, ţările UE se confruntă cu un deficit de resurse naturale. Chiar dacă aceste ţări dispunde rezerve ecolo ice mai im ortante com arativ cu celelalte membre UE, aceasta nu înseamnă că le şi gestionează corect.

De exemplu, în Finlanda, presiunea asupra mediului a crescutcreştere din cadrul UE.

Germania, împreună cu Bulgaria şi Letonia, au reuşit să î şi

,timp, să î şi crească indicele dezvoltării umane. Cu toateacestea, amprenta ecologică a Germaniei este de 2.5 ori mai

mai mare decât media globală per persoan

ă.

Page 7: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 7/26

mpren a eco og ca a

Franţa se înscrie în tendinţele generale ale UE. Cu otehnologie îmbunătăţită, Franţa dispune de un volum maimare de resurse, dar şi consumul este în creştere, înspec a n omen u energe c.

 În Europa de Est, spre exemplu, amprenta ecologică a

Ungariei – ca şi a altor ţări care au avut o economiecen ra za – s-a re us ncep n cu anu , n spec adatorită schimbărilor economice apărute odată cu încheierea perioadei sovietice. În cazul Sloveniei, în anul

,globali; în 2003 însă, amprenta ecologică per cap de locuitors-a dublat, în timp ce nivelul de dezvoltare a crescut cu maiu in de 5%.

Page 8: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 8/26

mpren a eco og ca a

'Cu doar o generatie in urma, Europa era un creditorecologic, folosind mai putine resurse naturale decat.

 Astazi insa, consumul europenilor depaseste cu mult

capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Dacatoti oamenii de pe aceasta planeta ar avea acelasi stilde viata cu cel al europenilor, am avea nevoie de maimult de 2 6 lanete care sa asi ure necesarul deresurse si sa neutralizeze deseurile generate',(afirmatia directorului biroului european al WWF, Tony

.

Page 9: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 9/26

mpren a eco og ca a

In noul raport, 'Europa 2007 - Produsul Intern Brut si AmprentaEcologica', WWF realizeaza o analiza comparativa a,

incepand cu anul 1971 in trei domenii cheie:

cresterea economica, masurata in functie de Produsul InternBrut (PIB);

presiunea exercitata asupra resurselor naturale, masurata

si dezvoltarea umana, evaluata prin indicele dezvoltariiumane elaborat de Or anizatia Natiunilor Unite.

Page 10: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 10/26

mpren a eco og ca

„Ţările încep să conştientizeze din ce în ce maimult importanţa pe care capitalul natural o are încrearea unei economii competitive, în asigurarea

securităţii naţionale şi a justiţiei sociale. Ideea de.a sute de milioane de oameni va trebui delimitată 

resurselor naturale.” (Tony Long, Directorul BirouluiEuropean al WWF.)

Page 11: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 11/26

Page 12: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 12/26

mpren a eco og ca

„ n ca or econom c sun esen a . ar, r ocontabilizare sănătoasă a resurselor naturale, deficitulecolo ic va trece neobservat şi va fi i norat. Este ca şicum ne-am cheltui banii, f ăr ă să realizăm că lichidămcapitalul natural al acestei planete.” (Emeka Anyaoku -

  . Fondul Mondial pentru Natura, WWF, avertizeaza ca, in

cazul in care consumul mondial va evolua in ritmul actual,

n omen rea ar pu ea avea nevo e nu e una, c edoua planete pentru a-si putea acoperi nevoile de consumsi a su ravietui.

Page 13: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 13/26

 Amprenta ecologica a umanitatii, indicator care evalueazaconsumu e resurse na ura e, epases e cu capac a ea

planetei de a se regenera.Presiunea exercitata de omenire asupra planetei s-a dublat inultimii 45 de ani, atat din cauza cresterii demografice, cat si aconsumului individual, dar si cresterii nivelului de trai in tarile in

curs de dezvoltare, precum China si India (Global FootprintNetwork).Suprapopularea epuizeaza ecosistemul, iar deseurile seacumuleaza in aer in sol-subsol si in a a. In lus defrisarea lipsa apei potabile, reducerea biodiversitatii si schimbarileclimatice, provocate de emisiile de gaze cu efect de sera, "pun

natiunilor", - raport WWF.

Page 14: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 14/26

mpren a eco og ca

Potrivit raportului, "indicele planetei vii" , un instrument demasurare a evolutiei biodiversitatii mondiale, care ia in calcul1.686 de s ecii de vertebrate din toate zonele lumii a scazut cuaproape 30% in ultimii 35 de ani.

Pe langa Amprenta ecologica mondiala si indicele planetei vii,se ma prez n a o a re a masura e ca cu , mpren a ape ,care evalueaza presiunea exercitata asupra resurselor de apa,pornind de la premisa ca mai putin de un procent din resursele

de apa potabila sunt accesibile, restul fiind cantonate in ghetari,ape subterane de adancime sau sunt pur si simplu inaccesibile

.

Page 15: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 15/26

 apei

Ex: opt fabricarea unui tricou de bumbac se utilizează 2,9 litri apă;

50 de ţări se confruntă cu crize medii sau accentuate

de apă; Pentru cazul României, criza de apă este moderată,

apărând cu precădere în anumite perioade ale anului

ş  anum e reg un ; s-ar so c a m sur e econom s rea apei, respectiv o mai bună gospodărire a acesteia,,

limite ecologice;

Page 16: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 16/26

epas rea m e or eco og ce

  , -

la data de 23 septembrie, ceea ce inseamna ca, inmomentul de fata laneta are nevoie de un an si trei luni pentru a genera ceea ce lumea consuma in 12 luni

Data la care se e uizeaza resursele naturale denumita"Earth Overshoot Day", pica tot mai devreme cu fiecarean care trece, pentru ca cererea este in continua

crestere, dupa cum subliniaza reprezentantiiorganismului american de cercetare, Global Footprint

.

Page 17: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 17/26

 emisiile de CO2

Conform ultimelor estimari (miercuri, 10 December2008 / The Guardian) si in contextul Conferintei dela Poznan, Polonia (avand ca tema principala

reducerea gazelor cu efect de sera), China a

poluator al lumii, cu emisii de 6 miliarde de tone de,

 Administratia de Informatii privind Energia (EIA).

Page 18: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 18/26

 emisiile de CO2

Emisiile Chinei au crescut cu 11% din 2005, in timp-  ,

ajungand la 5.70 miliarde de tone de CO2.

,continuare mai reduse decat cele SUA sau din altetari dezvoltate. In 2006, acestea erau de 4.6 tone

pentru un cetatean din China si 20 pentru uncetatean din SUA.

Page 19: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 19/26

China - cel mai mare oluator allumii la ora actuala

  ,poluatori este impresionanta. Astfel, din 1850,

.de carbon pentru fiecare locuitor, in timp ce

cifrele chineze se ridica la doar 68 de tone e cap de locuitor.In ciuda ultimelor cifre res onsabilitatea cea mai mare privind poluarea atmosferica este incontinuare a statelor occidentale.

Page 20: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 20/26

Page 21: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 21/26

-al lumii la ora actuala

Cele doua surse care au publicat cifrele sunt agentiaguvernamentala americana EIA si Agentia EnergeticaInternationala IEA care au colectat informatiile e arcursul a 18 luni.

Cifrele se refera exclusiv la emisiile generate de arderea, .Interguvernamentale de Schimbari Climatice (IPCC), acesteacauzeaza 57% din emisiile globale totale de gaze cu efect de

. Cifrele actuale confirma previziunile facute anul trecut de

 Agentia de Mediu Olandeza, care anuntase China ca fiind celma mare po ua or a um .

Page 22: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 22/26

 amprenta ecologica? Exista mai multe site-uri unde oricine isi poate face un

test pentru a vedea care ii este amprenta ecologica:. .

http://ecofoot.org/

La sfarsitul testului aflati cate lanete ar fi necesare entru a va sustine consumul (de alimentele, energie, asociate culocuinta, etc ) si pentru a va asimila deseurile produse.

Testul calculeaza suprafata de pamant cultivat, pasune,padure si ocean necesare consumurilor amintite mai sus.

Page 23: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 23/26

 amprenta ecologica?

Cât este posibil a se păstra resursele la consumulactual al populaţiei şi prin generarea aceloraşi cantităţide deşeuri?

O mare parte a fluxurilor de resurse consumate,respect v e eşeur pro use pot est mate n termenechivalenţi de teren productiv necesar a menţine

. Suprafeţele diferite pot fi exprimate într-o unitate

productivitatea sa specifică.

Page 24: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 24/26

 amprenta ecologica?

Pornind de la aceste suprafeţe considerate exclusivpentru producerea de biomasă, fiecare hectar careare aceeaşi productivitate va fi însumat pentru a

determina totalul - acest total reprezintă cererea.

Suprafaţa ce corespunde cererii umane, poate fi

,ecologice, evaluându-se, astfel, suprafaţa productivă a lanetei din unct de vedere biolo ic .

Page 25: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 25/26

 amprenta ecologica?,

bioproductivităţii pe care un individul sau o naţiune o-

 Amprenta ecologică a fiecăruia este suma terenurilor

roductive sau a zonelor umede inclusiv mări ioceane) ce furnizează tot ceea ce foloseşti într-un anşi ce absoarbe deşeurile produse, utilizând cele mai

r ăspândite tehnologii existente la un moment dat;Durabilitatea apare în acest context, atunci când

uman a ea va consuma n mo consecven ma nce

decât natura are posibilitate a de a se autoregenera.

Page 26: Curs12_Amprenta ecologica

7/24/2019 Curs12_Amprenta ecologica

http://slidepdf.com/reader/full/curs12amprenta-ecologica 26/26

e co og ca oo pr n“ ” 

Necesitatea evidentierii resurselor; Cum se determina amprenta ecologica; Echilibrul biocapacitate / consum la nivel planetar; Biocapacitatea planetei; Cerere (consum) = amprenta ecologica; Depasirea limitelor ecologice; Calcularea amprentei ecologice, Tari bo ate vs. tari sarace   Amprenta ecologica a natiunilor; “Pâlnia”;

  .