PROBE DE LIMBA ŞI LITERATURA ŢIGANILOR DIN ROMÂNIA

Publicate de dr. Barbu Constantinescu

INTRODUCERE

Publicând deocamdată aceste probe de limba şi literatura Ţiganilor dinRomânia, am avut în vedere interesul lor lingvistic şi chiar antropologic.

Ţiganii, emigrând din India în timpuri necunoscute, se află locuind prin ţărileromâne încă din secolul al XIV – lea. De aici au trecut ei în celelalte părţi aleEuropei1.

Limba ţigănească are mare asemănare cu dialectele indice moderne. Într-însaînsă se găsesc şi multe elemente împrumutate de la acele popoare cu care ţiganii aufost în contact.

Cântecele şi basmele pe care le public aici sunt foarte populare printre ţigani.Cele dintâi cântece, I – XIV sunt publicate şi în „Columna lui Traian”2. Numirile deursăresc, lăieşesc, tismănăresc le-am pus după cum mi s-au spus de către aceia de lacare le-am cules. Unde nu este o atare însemnare se înţelege, că cântecul sau basmuleste în dialectul comun, deşi în unele cântece se văd deodată mai multe dialectereprezentate.

În transcrierea cântecelor şi basmelor am luat de bază dialectul român. Litera hpusă după t, p, k, reprezintă o aspiraţiune uşoară ce se aude des în limba ţigănească. Încâteva cuvinte se aude chiar după palatalul ć 3. Ca literele c şi g urmate de vocalele a,o şi u să se poată pronunţa palatal, am pus după dânsele câte un ĭ scurtat.

Atât cântecele cât şi basmele le-am însoţit de o traducţiune literară, cât sepoate de fidelă. Pentru înţelegerea mai bună a cântecelor am adăugat şi câteva miciglose. Basmele fiind mai uşoare, am crezut că traducţiunea pusă pe lângă dânsele estede ajuns pentru înţelegerea lor.

Greutăţile ce le-am întâmpinat în cercetările mele asupra Ţiganilor au fost,însă, foarte mari. Mă simt, dar, dator a exprima via mea recunoştinţă tuturor care m-au ajutat în aceste cercetări.

IGHILI ROMANI(ricinearísko)

1 Vezi eruditele lucrări ale lui Franz Miklosich. Uber die Mundarten und Wanderung der ZigeunerEuropa’s Fasc. I – VIII în Viena 1872 – 1877

A. F. Pott. Die Zigeren in Europa und Asien. 2 vol. Halle 1845 in 8.Ascoli. Zieunerisches. Halle. 1845.Paul Bataillard. Sur les origins des Bohémiens ou Tsigaines. Paris 1875. Şi mai multe scrieri asupra

ţiganilor în genere şi asupra lucrărilor ce au apărut asupra lor.Asupra Ţiganilor din România vezi: Mich. de Kogălnitschan. Esquise sur l’histoire les moeurs et la

largue des Gigains etc. Berlin 1837 in-8IV, 46.J.A. Vaillant. Grammaire dialogue et vocabulaire de la langue des Bohémiens ou Cihains. Paris 1868

in-8 152.2 Columna lui Traian red. B. P. Haşdeu. Anul VIII No. 10 şi 11 pag. 605 – 620, 1877 Bucureşti.3 precum în ćhaó (copil), ćháu (pui), phućháu (întreb), ćhoráu (vărs), e ćhor (barba), ućharáu

(înveselesc) şi în derivatele lor.

Patrin zéleno kurmi, It koi cĭai e barí,Parcă sí-lis lulughí.Lulughí bareùkiri,Anderé lulughí kerdileás,Anderé lulughí hureáiles,And’ avér them ghelineás,Ek thagaréste areslineás;O thagár lan dikhlineás,Pangĭ şelá pholeá dineás,Lása kái meséli halineás,Audau mui lákă phendineás:- A ceái şukaréne!Tu sar kerdiléan ayakha şukarorî,Sar ek şukár lulughí bareákiri.E ceayorî phendineás:- O deloró kerdineás-maAyaká şukarorîSar ek şukar lulughí;Te na dines-man yakhalí,Kă siyóm ceayorí tikníSar ek şukár lulughí,Kai bareól andé piríTh’ ande-avlín e raikaí.

CÂNTEC ŢIGĂNESC(ursăresc)

Frunză verde de mei,Iată acea fată mare,Parcă e o floare.Floare de grădină,În floare s-a făcut,În floare a zburat,Într-altă ţară s-a dus,La un împărat a ajuns;Împăratul pe dânsa a văzut-o,Cinci sute de galbeni i-a dat,Cu dânsa la masă a mâncat,Din gură ei i-a zis:- A, fată frumuşică!Tu cum te-ai făcut aşa frumuşică,Ca o frumoasă floare de grădină.Fetişoara a zis:- Dumnezeu m-a făcutAşa frumuşicăCa o frumoasă floare;Să nu mă deochi,

Că sunt fetişoară mititicăCa o frumoasă floare,Unde creşte în oală Şi în curte boierească.

(Călin Voicu din Ruşi lui Asan, un sat în jud. Vlaşca)

E ghili (cântec), pl. îl ghileá. E (art. hotărât, enclitic), art. fem. sing. Îl sau ol(art. hotărât, enclitic), art. pl.

Romani, adj. fem. de la rom (ţigan).Ricinearísko, adj. de la o ricinó (ursul), pl. îl riciné.E patrin (frunza), pl. îl patrineá.Zéleno (verde).E kurmí (meiul), pl. îl kurmeá.Ita, interj. (iată).Cĭai, céi, şéi (fată), pl. îl cĭaya, ol şeya. Ursarii întrebuinţează mai des pe ş şi

pe j, unde vătraşii pun cĭ sau gĭ. Astfel, ei zic şéi în loc de céi (fată), janáu în loc degĭanáu (ştiu).

Barí, f. (mare), masc. baróE lulughí (floare), pl. îl lulugheá.Bareákiri, adj. din o bar (grădina); masc. bareákoro. Vătrăşeşte, însă,

bareáko, bareáki.Anderé în loc de ande (în).Kerdileás în loc de kerdiló din keráu (fac). Perf. kerdém, Imper. ker, Gerund

kerindós, Part. kerdó.Hureáileas în loc de hureáilo din hureáu (zbor). Perf. hureáilem, Imperat.

hureá, Gerund hureáindos, Part. hureadó.Aver (altă) pentru masc şi fem. O them (ţara), pl. îl themá.Ghelineás în loc de gheló de la gĭau (merg). Perf. ghelém, Imp. gĭa, Gerund

ghelindós şi gĭandós, Part. gheló.Ek (un).Thagaréste, dativ din o thagár (împărat, rege), pl. îl thagará.Areslineás în loc de areslinó şi aresló din aresáu (ajung). Perf. areslém şi

aresliném, Imp. arés, Gerund. areslindós şi aresindós, Part. aresadó.Lan, acuzativ din oi (ea).Dikhlineás în loc de dikhlás (dikhló nu prea este întrebuinţat), de la dikhau

(văz). Perf. dikhlém şi dikhliném, Imperat. dikh, Gerund dikhindós, Part. dikhló.Pangĭ şi pancĭ (cinci).Şelá, pl. din şel (o sută).

Pholeá, pl. de la e phol (galben, pol, liră).Dineás în loc de das de la dau (dau).Lása, de la oi (ea).Kái (la, unde).E meséli (masa), pl. îl mesélea.Halineás în loc de halás de la háu (mănânc). Perf. halém şi haliném, Imp. Ha,

Gerund. handós, Part. haló.Andáu în loc de anda-o (din).O mui (gura), pl. îl muyá.Lákă în loc de láke, dativ de la oi (ea).Phendineás în loc de phendás de la phenáu (zic). Perf. phendém şi phendiném,

Imp. phen, Gerund phendinós, Part. phendó.Şukaréne, vocativ din şukareorî dem. din şukár (frumos).Tu (pron. tu).Sar (cum, ca).Kerdileán, în loc de kerdilán, pasiv de la keráu (fac).Ayakhá (aşa).E ceayorî, dem. de la ceái (fată)O deloró, dem. din o del (Dumnezeu).Te, Part. (să).Yakhalí (deochiată) fem. din yakhaló din e yakh (ochi), pl. îl yakhá.Sieóm şi siyóm în loc de sem [sum] ursăreşte.Tikni (mică), masc tiknó şi ţîknó.Bareól din bariváu (cresc). Perf. barilém, Imp. bareó, Gerund. barindós, Part.

bareardó.E avlin (curtea), pl. îl avliná.Raikai în loc de raikaní (boerească), masc. raikanó.

II(ricinearisísko)

Rùgo, náne, ai mohóro,Şukearél-la o del ko dóro!Már-la dévla, ai korár-la,Okolkhá kai ni pakeál-ma !Már-la, dévla, brîşnindénţaK’ astardém-la le vasténţa.Pále, dévla, te marés-la

K’ astardém-la le vasténţa.Marél e valvál şudrí,Páşa koi mândro romní;But si şukár ai parní,Ai sí-lis kam khanilí,Ai si i kam denilí.Patrinorî şah parnó,A naníke Ionoró;De, náne, mai lókoro,Dél-ame zor o gajó,O Dumitr’ o balamó,Man dukhál-ma o punró.

(ursăresc)

Rugul, nene, şi mohorul,Usca-ţi-ar Dumnezeu al tău dor!Bate-o, Doamne, şi o orbeşte,Pe aceea care nu mă ascultă!Bate-o, doamne, cu ploiCă am prins-o cu mâinile.Iar, Doamne, să o baţiCă am prins-o cu mâinile.Bate vântul recePe lângă acea mândră femeie;Mult e frumoasă şi albă, Şi este cam leneşă,Şi este cam proastă.Frunzuliţă varză albă,A neică Ionel;Dă, nene, mai încetinel,Ne dă zor Românul,Dumitru negustorul, Pre mine mă doare piciorul.

(Tincuţa lui Niculae din Cojasca, un sat în jud. Dâmboviţa)

O rùgo (rugul), pl. îl rùgurea.Náne (nene), o náne (nenea).Ai, hai, thai, (şi).Şukearél-la din şukearáu (usuc). Perf. şukeardém, Imperat. şukéar, Part.

şukeardó, Ger. sukearindós. La, acuz. din oi (ea).Ko, kiro (al tău), ursăreşte mai obişnuit to în loc de kiró.O dóro (dorul), pl. îl dórurea.Már-la, imperativul din maráv. (bat). Perf. mardém, Part. mardó, Gerund.

marindós.Korár-la, imperativul din koraráu (orbesc). Perf. korardém, Part. korardó,

Gerund. korardinós.O del (Dumnezeu), pl. îl devlá.Okolkhá, pron. dem. (aceea), masc. okoukhá.Kái (unde, la) se întrebuinţează ca relativul „care”.Ni şi naná, adv. (nu).Pakeál-ma din pakeáu (eu crez). Perf. pakeaém, Imperat. pakeá, Gerund.

pakeaindós, Part. pakeaó. – Ma şi man, acuz. din me (eu).Brîşindénţa, din o brîşind (ploaia), pl. îl brîşindá.K’astardém-la. Kă Part. (româneşte, că). – Astardém din astaráu (prind),

Imperat. atár, Part. astardó, Gerund. astarindos.Le vastenţa din o vas (mâna), pl. îl vas.Marél din maráu (bat).E valvál (vântul), pl. îl valvaleá.Sudri (rece), masc. şudró.Paşa, pre lângă.Koi = okoiká (acea).Mândro, rom mândru.Romni (femeie), pl. romneá. Masc. o rom (bărbat), pl. îl rom. Rom înseamnă

„ţigan” în limba ţigănească. Românul se numeşte o gagĭó, turcul o horahanó, bulgarulşi sârbul au numele de o das.

But, adv. (mult).Si din sem (sum), Imperf. semas.Parni (albă), masc. parnó.Si-lis în loc de si (este).Kam, (rom, cam).Khanilí (leneşă), masc. khaniló.I sau vi Conj. (şi, lat. etiam).

Denili (nebună, proastă), masc. deniló.Patrinorî, dem. fem. din e patrin (frunză).O şah (varză), pl. îl şah.Ionoró, dem. din Iono (Ion).De, imperativ din dau (dau). Perf. dem, Part. dinó, Ger. dindós.Mai, (rom mai).Dél-ame. Ame în loc de aménghi, dativ pl. din me (eu).Gajó în loc de gagĭó.O balamó (negustorul), pl. îl balamé.Dukhál-ma (mă doare). Perf. dukharaeás-ma, Gerund. dukhaindós-ma,O punró (piciorul), pl. îl pînrî.

III(ricinearisísko)

A, naníke nanoró,Inklí, náne, o playoróDel tu-i leáika muyoró,Muyoró şukaroró,Parkă si-los rupuó.Inklí, náne Ionoró,La fesóya andó şeró,Le bicĭoya po phikó,Semenízes balamó,Balamó dizakoró,Hál e phén ko muyoró.- Naná jav, naníke şé,Kă silos mo dad khăré,Thai phaghél me pinroréAnda túte, phéne şé,Kă sán roméski cĭorăski,Thai me sem bar romésko,Thai si léske lajavó.

(ursăresc)

A, neică nenişor,Urcă, nene, deluşorulSă-ţi dea leica guriţă,Guriţă frumuşicăParcă este de argint.Ieşi, nene Ionel,Cu fesul pe cap,Cu biciul pe umăr,Semeni a negustor,Negustor de târg,Mânca-ţi-ar sora a ta guriţă.– Nu mă duc, neică fa,Că este al meu tată acasăŞi-mi frânge ale mele picioruşePentru tine, soro, fa,Că tu eşti ţigan sărac,Iar eu sunt de mare ţigan,Şi e lui ruşine.

(Catrina Gheorghe Pintelei din Fântânele, un cătun în jud. Dâmboviţa)

Nanoró, dem. din náne (nene).Inklí de la inkleáu (urc, mă suiu, încalec şi ies). Perf. inklistém, Imp. inklí, Gerund.

inklindós, Part. inklistó.O playoró, dem. de la o plai (dealul), pl. îl playá.Del-tu-i în loc de del tuki e. Tu prescurtare din tuki, şi tut dativ de la tu (tu). E, art.

fem. care unit cu alte cuvinte se preface în i.Leáika rom (leica).Muyoró, dem. din o mui (gură), pl. îl muyá.Şukaroró, dem. din şukar (frumos).Sí-los, ursăreşte de la si (este) şi los pron. (ea).Rupuó de la o rup (argint), pl. îl rupá.Le fesóya = le fesósa de la o féso (fesul), pl. îl fésurea.O şeró = o şoró (capul), pl. îl şeré.Le bicĭóya = le bicĭosa, din o bicĭo (biciul) pl. îl bíciurea.Po phikó = po (pe) şi o phikó (umărul), pl. îl phiké

Semenízes din semenízau (seamăn). Perf. semenisardém. Gerund semenindós.O balamó (negustorul), pl. îl balame.Dizákoro adj. din e diz (oraşul), pl. îl dizáE phén (sora), pl. îl pheneá sau pheyá.Jav = gĭau (mă duc).Şe = ce de la cei (fata).Mo = miró = munró (al meu).O dad (tata), pl. îl dadá.Phagél de la phagáu (frâng). Perf. phaglém, Imp. phag, Gerund. phaghindós, Part.

phagó.Khăré, de la o kher (casa), pl. îl kherá.Me = miré = mînrî (ale mele).Pinroré de la pinroró, dem. de la o punró (piciorul), pl. îl pînrî.Anda (pentru, din.)San de la sem (sunt).Roméski şi romésko, gen. de la rom (ţigan).Cĭorăski de la cĭoró (sărac), fem. cĭorî.Baré romésko = barésko romésko, gen. de la baró rom (mare ţigan).Léske, dat de la on (el).O lajavó = o lagíavo (ruşinea), pl. îl agĭave.

IV(moldovanísko)

A, dévla lé,Dévla bré!

Dévla, ná-mai mundár-ma,T’ankalá-ma pe ceareáte,Káşte peáu kola moleáteMe dása pála koráteAi me pheneása pala mánde.Me telearáu plaináteKaşte dikháu me dáyate!Déba, dévla somnalá,Kadeá, dévla somn lá,Te traízen del georneá, Te anás léngă khasá,

Te han amaré georneá! Kadeá, dévla somnalá,Mai linkér-ma pe lumeáTe dikháu me dayoreá!Ita, neikă, so-s koyá!Kodoyá si şéi barí,Kărél-lan o del mirí,Káşte avél mirí romní!

(moldovenesc)

A Doamne,Doamne bre!

Doamne, nu mă mai omorî,De mă scoate pe iarbă, Ca să beau la acea cârciumăCu mumă-mea după gâtŞi cu a mea soră după mine.Eu plec la munte Ca să văz pe mumă-mea!Aşa Doamne sfinte,Dă, Doamne sfinte,Să trăiască catâroaicele,Să aducem lor fânuri,Să mănânce ale noastre catâroaice!Aşa, Doamne sfinte,Mai mă ţine pe lumeSă văz pe a mea mumă!Iată, neică, ce-i aceea!Aceea e fată mare,Făcea-o-ar Dumnezeu a mea,Ca să fie a mea nevastă!

(Sanda Gruia Moldoveanca, cu locuinţa în Bucureşti)

Le, exclamaţiune vocativă.

Ná-mai = naná mai (nu mai.)Mundár-ma de la mundaráu (ucid). Perf. mundardém, Imperat. mundár, Gerund.

mundarindós, Part. mundardó.Ankalá-ma de la ankalaváu (scoţ). Perf. anklaladém sau ankaldém, Imp. ankaláu,

Gerund. ankalaindós, Part. ankaldó.Pe ceareáte de la e cear (iarba), pl. a ceareá.Káşte (ca să).Peáv = peau (beau). Perf. pilém, Imp. pi, Gerund. pindós, Part. piló.Kolá moléate din koi mol (acea cârciumă).Dása, din e déi (muma), pl. îl deyá.Pála (după, în jur).Koráte din e kor (gâtul), pl. îl korá.Pheneása, de la e phen, (sora).Mánde de la me (eu).Telearáu (plec). Perf. teleardém, Imp. teleár, Gerund. telearindós, Part. teleardo.Plaináte, din e plain (muntele), pl. îl plainá.Dayáte din e déi sau dái (muma).Kadeá = gadea (aşa).Somnalá, o şi e somnal (sfânt).Déba = de, formă rară de la dau (dau).Traízen de la traízau = traiv (trăiesc). Pref. traisaílem, Imp. traisár, Gerund

traindós.Del georneá din e georni (catâroaica), pl. îl georneá.Mai (rom maĭ).Linkér-ma din linkearáu (ţin). Perf. linkeardém, Imp. linkeár, Gerund.

linkearindós, Part. linkeardó.So-s = so si (ce este).Koyá = kodoyá (acea), masc. koyá, kodoyá.Miri – mînrî (a mea), masc. miro, munró.Avél – ael din aváu (a fi viu). Perf. avilém şi ailem, Imp. Au, Gerund. avindós,

aindós, Part. aviló şi ailó. Acest verb se întrebuinţează şi în locul verbului „a fi”.

V

Patrinorî’ kaş parnó,Káme meráu; dévla , mo;Kă me kána kerdilém,

Nai séma manuş baró,Ta séma trandafiró,Ta cĭónas-ma ande-l bareá,Ta dénas-ma-l brîsindá,Ta bareónas paşa mánde l lulşugheá,Ai kindenas-le îl rakleá,Ai-l rayá, îl bareá.Ai dikhliné-ma i mán,Ai liné-ma îl rayá,Ai cĭuté-ma andé-l kuceá,Koté paşá-l geámurea.Ita-l rayá liné-ma, Ai kau nakh sungheaé-ma,Ai mînrî sung on liné-la,Man gadeá şuki mukhlé-ma.Pále te kaméla- o dél,Kam kerdiváu zéleno, Kaşte lél-ma îl rayáAi kam cĭón-ma ka-l cĭuceaTe phiraén-ma gadeá.

Frunzuliţă lemn alb,O să mor Doamne, mă;Că eu când m-am făcutNu eram om mare, Dar am fost trandafir,De mă punea în grădini,De mă udau ploile,De creşteau pe lângă mine florile,Şi le strângeau feteleŞi cocoanele cele mari,Şi m-au văzut şi pe mine,Şi m-au luat cocoaneleDe m-au pus în bărdace,

Aici lângă geamuri.Iată cocoanele m-au luat,Şi la nas m-au mirosit,Şi al meu miros ele l-au luat,Pe mine aşa veştejită m-a lăsat.Dar de-o vrea Dumnezeu,O să mă fac verde, Ca să mă ia cocoaneleŞi o să mă puie la ţâţeSă mă poarte aşa.

(Radu Cerşetorul din Codreni, sat în jud. Ilfov )

Kamé de la kamáu (vreau). Perf. kamlém, Gerund. kamindós, Part. kamló. Kame seîntrebuinţează neschimbat în toate persoanele împreună cu prez. indic. ca să formezeviitorul.

Kána (când).Nái – nanái (nu e).Sémas de la sem (sunt). Imperfectul se întrebuinţează în locul Perfectului.O manúş (om), pl. îl manúş.Ta (dar, de).Cĭónas – ma de la cĭau (pun). Perf. cĭutém, Imp. cĭu, Gerund. cĭuindós, Part.

cĭutinó.O brîsind (ploaia), pl. îl brîşindá.Kidenas-le de la kidau (strâng). Perf. kidém, Imp. kide, Gerund. kidindós,. Part.

kidinó.Rakleá de la e raklí (fată), masc. o rakló, îl raklé. Raklo şi rakli se întrebuinţează

pentru a desemna copii streini de naţionalitatea ţigănească.Il rayá de la e rai (cocoana, nobilă), masc. o rái, pl. îl rái.Liné-ma de la láu (iau). Perf. lem, Imp. lé, Gerund. lindós, Part. linó. Cĭuté-ma de la cĭau (pun). Il kuceá de la e kucí (bărdaca).Koté (aci).Paşa-l geámurea = paşa îl geámurea de la o geámo (geamul).Kau = kai-o (la).O nakh (nasul), pl. îl nakhá.Sungheaé-ma de la sungheáu (miros). Perf. sungheaém, Imp. sungheá, Gerund.

sungheaindós, Part. sungheardó.E sung (mirosul), pl. îl sungheá.On (ei).Munkhlé-ma de la munkháu (las). Perf. mukhlém, Imp. mukh, Ger. mukhindós, Part.

mukhló. Pale (iar).Kaméla, viitorul de la kamáu (vreau).Ka-l cĭuceá = kai îl cuceá.Phiraén-ma de la phiraváu (port, phiráu umblu). Perf. phiradém, Imp. phiráu.

Gerund, phiraindós, Part. phiradó.

VI(ricinearísko)

- Şúde, şúde, ná dará,Smărăndiko, şé;

Kă só avéla, ţîrdavá,Smărăndiko, şé;

Kă ni marén-tù-l gajé,Smărăndiko, şé;

Kă sí to róm mai baró, Smărăndiko, şé;

Ai nai so kărél gajó,Smărăndiko, şé;

Kă kam dau-les ek kiló,Smărăndiko, şé,

Te-astarél po dromoró,Smărăndiko, şé.

- Ai kam şúdau romanésNane Ioniţa mo;

Te n’astarél-man o ghes,Náne Ioniţa, mo.

Gadeá kheldeás ai haleásAi pe romés nicĭ lineás,Kă si diló ai baró,Ai baró solahadó,Kă nicĭ mukhleás te kheláuMînrî yag te-ankalaváu.

Ai khâldém ta pharîleómAi les nicĭ naná dikhleóm.

(ursăresc)

- Aruncă, aruncă, nu te teme,Smărăndico, fa;

Că ce va fi, voiu trage, Smărăndico, fa;

Că nu te bat românii.Smărăndico, fa;

Că este al tău bărbat mai mareSmărăndico, fa;

Şi nu are ce să facă Românul,Smărăndico, fa;

Că o să-i dau lui un par, Smărăndico, fa;

Să apuce drumuşorul lui,Smărăndico, fa.

– Şi o să arunc ţigăneşteNene Ioniţă, mă;

Să nu mă apuce ziua,Nene Ioniţă, mă;

Aşa a jucat şi a mâncatŞi pe bărbatul ei nu l-a lăsat,Că e nebun şi mare,Şi mare jurat,Că n-a lăsat să jocFocul meu ca să-l scoţ,

Şi am jucat de am crăpatŞi pre el nici nu l-am văzut.

(Ghiţă din Valea Dragului, sat în jud. Ilfov.)

Şúde = cĭúde de la cĭúdau (arunc). Perf. cĭudem, Imp. cĭúde, Gerund. cĭudindós,Part. cĭudinó, Şude ursăreşte.

Dará din daráu (mă tem). Perf. daráilem, Imp. dará, Ger. daraindós, Part. darado.

Şe = ce de la cei (fată).So (ce).

Avéla de la aváu (viu).Ţîrdavá de la ţîrdau (trag, pătimesc). Perf. ţîrdém, Imp. ţîrdé, Gerund. ţîrdindós,

Part. ţîrdinó, ţîrdó. To = ko kiro, (al tău).Nai, nu are.O kiló (parul), pl. îl kile.Astarél din astaráu (apuc). Perf. astardém, Imp. astár, Gerund. astarindós, Part.

astardó. Romanés, ţigăneşte.Oghes (ziua), pl. îl ghesá.Kheldeás din kheláu (joc). Perf. kheldém, Imp. khél, Gerund. khélindós, Part.

kheldó. Nicĭ, (nu, de loc).Diló nebun, fem. dili.Solahadó de la solaháu (jur). Perf. solahadém, Imp. solahd, Gerund solahaindós,

Part. solahadó.E yag (focul), pl. îl yagá.Ankalaváu (scoţ). Perf. ankaladém, Imp. ankaláu, Ger. ankalaindós. Part. ankaldó. Pharîleóm = pharîlém de la pharîváu (crăp). Perf. pharîlém, Imp. pharó, Gerund.

pharîndós, Part. pharadó.

VII(ricinearísko)

Patrinorî’ kaş parnó, A, naníke nanoro!Del o drágo deloró,Te del d’-ek brîşindoró Te bareól trandafiró,Lulughí kalafiró,Îl ceayá te kidel-lenTe cĭol-la ande-l kuceáTe miríl-pe lùmea seá!

(ursăresc)

Frunzuliţă de lemn alb,A nene nenişor!Dea dragul Dumnezeu,Să dea o ploicicăSă crească trandafirul,Floarea calomfir,Fetele să le adune,Să le puie în bărdace,Să se mire lumea toată.

(Creţoiu Dumitru din Vălenii de Munte în jud Prahova).

Miril-pe de la miriu-ma sau miri-ma (mă mir). Perf. mirisáilem, Imp. mirisáo,Gerund. mirindós.

Pe sau pes, reflexivul “se.”Seá, tot şi toată.

VIII(ricinearísko)

Aidi náne gi kutká,Te motháu tuk-ek orba;Ci motháu orba ţîkní,Ta motháu ek mai barí.Ita kói ceái e barí, Sóstar sí-lis denilí?Ta sí-lis kam puraní !

(ursăresc)

Aide nene până aici, Să-ţi spui ţie o vorbă;Nu-ţi spui vorbă mică,Ci–ţi spui una mai mare.

Lasă acea fată mare, De ce este nebună?Dar este cam bătrână!

(Ioniţă Stan din Vălenii de Munte în jud. Prahova).

Gi (până).Kutká – koté, aici.Motháu (spui), Perf. mothodém, Imp. mothó, Gerund. mothoindós, Part.

mothodó. E órba (vorba), îl órbe.Sóstar (de ce) de la so (ce).Puraní (veche, bătrână), masc. puranó.

IX(ricinearísko)

Náne, del o somnál deloró,Te acés mángh kórkoro,Te has mánţ’ andó cĭaró!Del o somnál deloró, Te merél to dadoróTai te merél li ti dái,Te jas mánţá pe kóu plái!Pe kóu plái do zéleno Kerdól abeáu romanó;Te kídeon-pe dol ceayá, Dol ceayá dol tiknoreá,Káşte kídeon lulugheá,Te astaráu léng he ciuceá.

(ursăresc)

Nene, dar-ar Sfântul Dumnezeu,

Să-mi rămâi mie singur,Să mănânci cu mine în sahan!Dar-ar Sfântul Dumnezeu Să moară tatăl tăuŞi să moară şi a ta mumă, Să mergi cu mine pe acel deal!P-acel deal cel verdeSe face nuntă ţigănească;Să se strângă fetele, Fetele cele mici,Ca să strângă flori,Să le apuc ţâţele.

(Vasile Lăcătuş din Româneşti, sat din jud. Dâmboviţa)

Acés de la aceáu (rămân şi tac). Perf. acilém, Imp. aci, Gerund. acindós, Part.aceadó.

O cĭaró (sahana), pl. îl cĭaré.Li = vi, i. (şi lat. etiam4).O abeáu (nunta), pl. îl abeavá.

X(ricinearísko)

A, dévla le, Dévla, bre!

Pharáu, dévla, o baroró, Te inklèl mo phraloró,Le şerésa huleavdó,Le gadésa parnoró,Le bicĭósa po dumó,Kaşte dikheól balamó,

4 “deci, de asemenea”.

Balamó dizákoro, Te inclél po plaioró,Kă kerdól beáv romanó,Ta khălél mo phraloró!A, dévla le baréya, Déba, dévla, brîşindeá,Te telearén ol ceayá.Kaşte kiden ţíknídáTha-l flăkăya lulugheá,Thai mo phral sa lulugheá,Te cĭumidel le ceayá,Le ceayá le mai tikneá,K’ol bareá si denileá!Ciriklí marél phakása,Na ker nanéskă yakhása!Ciriklí başél po yázo, Na ker nanéskă marázo!Kukuruzi do foénţa,E romnearî do roménţa!

(ursăresc)

A, Doamne,Doamne, bre!

Sparge, Doamne, pietricica,Să iasă al meu frăţior,Cu capul pieptănat,Cu cămaşa albişoară,Cu biciul pe umăr,Ca să se vază negustor, Negustor de târg, Să urce pe deluşor,Că se face nuntă ţigănească,De joacă al meu frăţior!A, Doamne mare,Dă, Doamne, ploi,

Să plece feteleCa să adune urziciŞi flăcăii flori,Şi al meu frate tot flori,Să sărute fata,Fata cea mai mică,Că cele mari sunt nebune!Vrabia bate din aripă,Nu fă nenii cu ochiul!Vrabia ţipă pe iaz, Nu fă nenii necaz!Cucuruz cu două foi, Nevestică cu doi bărbaţi!

(Catinca Gruia Vignea din Ruşii lui Asan în jud. Vlaşca )

Pharáu de la pharaváu (sparg). Perf. pharadém, Imp. pharáu, Gerund.pharaindós, Part. pharadó.

O bár (piatra), pl. îl bár.Le şerésa de la o şeró = o şoró (capul).Huleavdó-huladó, de la hulaváu (pieptăn). Perf. huladém, Imp. huláv. Gerund.

hulaindós. O gád (cămaşa), pl. îl gadá.Beáv = o abeáu (nunta), pl. îl abeauá.E ţîknida (urzica), pl. îl ţîknida.Cĭumídel de la cĭumidau (sărut). Perf. cĭumidém, Imp. cĭumide, Gerund.

cĭumidindós, Part. cĭumidó.E ciriklí (vrabia), pl. îl cirikleá; masc. o cirikló, pl. îl ciriklé.E phak (aripa), pl. îl phakeá.Başál de la başáu (latru, ţip). Perf. başlé, Imp. baş, Gerund. başindos, Part.

başló. O marázo (necazul), pl. îl marázurra.

XI (ricinearísko)

Patrinorî lulughí,Katinkúţo, mui parní,Le-i kófa thai an paníTe kinghearáv mo gheorí!E Katínka-i,mùi parní,Phendeás: Nanái vremea hasardí,Kamé-anáu tukă paní,Kă kam jav kai mi bibíThai kam lav láki kucíTe anav tukă me paní.Ta si-i kucí pharavdí,Naná linkerél paní;E Katrina-i balamníGhelí thei andeás paní.

(ursăresc)

Foicică de floare, Catincuţo, gură albă,Ia cofa şi adu apăSă ud a mea inimioară!Catinca, gură albă,A zis: Nu e vremea pierdută,O să-ţi aduc ţie apă,Că o să mă duc la a mea mătuşăŞi o să-ţi iau a ei bărdacăSă-ţi aduc ţie eu apă.Dar e bărdaca spartă,Nu ţine apă;Catrina negustoreasăS-a dus şi a adus apă.

(Constanda lui Moş Constantin din Ruşii lui Atan jud. Vlaşca)

O pani – o pái (apa), pl. îl paya – ol paneá.Kinghearáu (ud). Perf. kingheardém, Imp. kingheár, Gerund. kinghearindós,

Part. kingheardó.O gheorí, dem. de la o ghí (inimă), pl. îl ghiyá.Hasardi de la hasaráu (pierd). Perf. hasardém, Imper. hasár, Ger. hasarindós,

Part. has ardó.E bibí (mătuşa), pl îl bibeá.Linkearél de la linkearáu (ţin). Perf. linkeardém, Imperat. linkeár, Gerund.

linkearindós, Part. linkeardó.

XII

Patrin zéleno kaş parnó,Kol hal maceó ai manró?Gruia del balamo,Ai pel pái anda-i kucí,O Grúia ai léski romní.Ita, náne, koi romní,Ande sóste phukilí?Ande-i fîsta-i cingheardí.Nicĭ godóya nai láki,Ta si láke phenéaki,Le phenéaki le baréaki!Marel-la o del te avel mardi,Láko zabúno o cingheardó,Kă but si dili.Ai si i kom khandiní,E ceorî-i, barikani!

Frunză verde lemn alb,Cine mănâncă peşte şi pâine?Gruia, acel negustor,Şi bea apă din bărdac,Gruia şi soţia lui.Iată, nene, acea femeie,În ce s-a umflat?În fusta cea ruptă.Nici aceea nu e a ei,Dar este a soru-sei,A soru-sei celei mari!

Bate-o, Doamne, să fie bătută,Al ei zăbun cel rupt,Că mult e nebună.Şi e şi puturoasă,Săraca, fudula!

(Catinca Costache din Preasna Nouă, jud. Ilfov)

Kon, cine.O mació (peştele), pl. îl mace.O manró (pâinea), pl. îl manrî.Pukili de la phukiváu (mă umflu). Perf. phukilém, Imper. phukeó, Ger.

phukindós, Part. phukeardó.Cinghearó de la cinghearáu (rup). Perf. cingheardém, Imperat. cingheár,

Gerund cinghearindós, Part. cingheardó.Barikaní (fudulă), masc. barikanó.

XIII(moldoveanísko)

Patrinorî, undelem,La moleáte kai gălem,Pangĭ okále mol pileóm,Ai me mol ci ceaililém,Ai mai pilém i aver bişTe potolív mînrî truş.Kana dikhlém ai dikhlém,E duruvli khăré-andém,Ai pilém ta makilém,O vas pe rovlí cĭutém.Pangĭ şeré kai pharadém,Puşkăriáte gălém,Ai but lové kai diném,Beleavátar hastráilem.

(din Moldova)

Frunzuliţă, unt de lemn,La cârciumă unde m-am dus

Cinci oca de vin am băut,Şi eu de vin nu m-am săturat,Şi am mai băut încă douăzeci,Să potolesc a mea sete.Când am văzut şi am văzut,Butea acasă am adus,Şi am băut de m-am îmbătat,Mâna pe ciomag am pus,Cinci capete că am spart,La puşcărie m-am dus,Şi mulţi bani că am datDe belea de am scăpat.

(Gruia Călin din Mărgineni, jud. Prahova)

Ceaililém de la ceailiváu (mă satur). Perf. ceaililém, Imperat. ceaileó, Gerundceailearindós, Part. ceaileardó.

E durdvli (butea), pl îl duruvleá.Makilém – matilém de la mativáu (mă îmbăt). Perf. matilém, Imp. mateó,

Gerund matearindós, Part. mateardó.O vas (mâna), pl. îl vas.E rovlí (ciomagul), pl. îl rovleá.Hastráilem de la hastráu (scap). Perf. hastráilem, Imp. hastráu, Gerund.

hastraindós, Part. hastardó.

XIV(ricinearísko)

A nanike nanoró!Inkli, náne, o plaioró,Del-to o neika cĭucĭoróVătămăturákoro.Aidi náne, pe lunkíţa, Kă hasáili mi brumíţa, D-ek paşé sfanţóskiri,Ta na-s pe phuv e kalí.

Aidi, náne, kai Vereáska, Ta ghelmedisár kai yaska!Ciriklí başél po yázo, Na nak nanésko pârleázo,Te kerés mánghe holí,Kă sem neamóski bari.Naná sem solahadíSar okoiká denilí,Kai kiraél e pirí, E pirí e sastruni,Nanái khancéski lací.

(ursăresc)

A nene, nenişor!Urcă, nene, deluşorul, Să-ţi dea neica ţâţâşoaraDe vătămătură.Aide, nene, pe lunchiţă, Că s-a pierdut al meu ineluş, De o jumătate de sfanţ, De n-a fost pe pământul cel negru.Aide, nene, la Vereasca, De plămădeşte această iască!Vrabia ţipă pe iaz, Nu trece al nenei pârleaz,Să-mi facă mie necaz,Că sunt de neam mare.Nu sunt jurată Ca acea nebunăCare fierbe oala,Oala cea de fer,Nu e de nimica bună.

(Brebuţa Stan din Budeşti, sat în judeţul Ilfov)

E brumiţa (ineluş), pl. îl brumíţe.O paş (jumătate), pl. îl o paş and îl o paşîna.Nas=nai sas (nu a fost).E phu (pământul), pl. îl phuyá.Kalí (neagră), masc. kaló.Ghelmedisár de la gelmedisaráu (plămădesc). Perf. ghelmedisardém, Imp.

ghelmedisár, Gerund ghelmedisarindós, Part. ghelmedisardó. Nak de la nakháu (trec). Perf. nachlém, Imp. nak, Gerund nakhindós. Part.

nakhadó. E holi (necazul), pl. îl holeá.Kiraél de la kiraváu (fierb). Perf. kiradém, Imp. kiráu, Gerund kiraindós, Part.

kiradó.E piri (oala), pl. îl pireá.Sastruní, adj. de la o sástri (fierul).

XV

Patrin şahăski parnó,O Stáne o horahanó, Del o somnál deloró,Te merél lésko cĭaó, Sar halás mo kheroró,T’acilém mánghe cĭoró.Káme kídau simagheá,Kaşte dáu-les armaneá,Te merén léski grasneá,Te acél o urdón gadeá.O Stáne o borahanó,Ita kerdás mui baró.O thagár, kaná aşundás, O vas po páloş cĭutás,Lésko şoró pharadás.

Foaie de varză albă,Stan turcitul, Dar-ar Sfântul Dumnezeu

Să moară al lui băiat,Cum a mâncat a mea căscioară,De mi-am rămas mie sărac.O să strâng zăloage,Ca să-i dau blesteme, Să moară ale lui iepe,Să rămâie căruţa aşa.Stan turcitul,Iată a făcut gură mare.Împăratul, când a auzit,Mâna pe paloş a pusAl lui cap a spart.

(Gheorghe Stancu din Urlaţi, jud. Prahova)

Del de la dau (dau). Perf. dem, Imper. de, Ger. díndos, Part. díno.Merél-meráu (mor). Perf. mulém, Imp. mer, Ger. merindós, Part. muló.Simagheá pl. de la e simaghí (zălog).Armaneá de la e armán (blestemul).Leski de la ou.Grasneá pl. de la e grasní (iapa). Masc. o gras (calul), pl. îl gras.Aşel=acel de la aceáu (rămâi).O urdón (căruţa), pl. îl urdoná.O thagár (împăratul), îl thagár. E thagarni (împărăteasa), pl. îl thagarneá.O paloş (sabia, paloşul), pl. îl paloşurea. Cĭutas, de la cĭáu (pun). Perf. ciutém, Imp. cĭu, Ger. cĭuindós, Part. ciutó,

ciutinó.Pharadás de la pharaváu (sparg).Aşundas de la aşunáu (auz). Perf. aşundém, Imp. aşun, Ger. aşunindós, Part.

aşundó.

XVI

Patrinorî şah parnó,Aide náne nanoró,Dél-ame zor o gagĭó,

O Dumitro o balamó,Kă si náne cĭtinó.Ita kai kou balamó,Ai sílos kam rayoró,Pale, náne, hureadó.

Frunzuliţă varză albă,Aide, nene nenişor,Ne dă zor românul,Dumitru negustorul;Că este, nene, pus.Uite la acel negustor,Şi este cam boiernaş,Dar, nene, îmbrăcat.

(Meşteru Gheorghe din Mariuţa, un cătun în jud. Ilfov)

Del-ame=del aménghi.E zor (zorul), îl zorá.Cĭutinó (pus. Se înţelege ca vătaf) de la cĭau.Kai-(la).Kou=koua (acel).O rayoró (boernaş), îl raiorî, fem. e rayorî, pl. îl rayorá.Hureadó de la hureaváu (îmbrac). Perf. hureadém, Imp. hureáu, Ger.

hureaindós, Part. hureadó.

XVII(ricinearísko)

Rúgos, nánu, ai mohóros, Şukearél o del ko dóros.Rúgo, náne, mohorosá,Mar-la, devla brîşindésa,K’astardém-la le vastésa,Iubisardeás

Thai mekhleás,Thai po dóros nicĭ lineás.

Mar-la devla, te-al mardi, Ande sóste phukilí?Ande-i fîsta-i ciugheardí?Nicĭ godoyá nai láke, Ta si láke pheneáki.

Marél e valvál şudrí Paşa koi şukár romníTa si şukár ai parní Thai silis kham khanilí,Ta nanái khancéskiri lací;Ai silis kam denilí.

Ai de, náne, ande Vereáska Te ghelmederís e yáska.Ker-ma, devla, ciriklí,De pro them horahaní.Ker-ma, dévla, ciriklóDe pro them horahanó,Te ciunídau mui parnó,Kă but ciunideóm kaló.

(ursăresc)

Rug, nene, şi mohor,Să usuce Domnul al tău dor.Rug, nene, cu mohor,Bate-o, Doamne, cu ploi,Că am prins-o cu mâna,A iubitŞi a lăsat,Şi dorul ei nu şi l-a luat.

Bate-o Doamne, să fie bătută,În ce s-a umflat?În fusta cea ruptă?Nici aceea nu-i a ei,Dar este a sorei săi.

Bate vântul recePre lângă acea frumoasă femeieDe este frumoasă şi albă.Şi este cam puturoasă,De nu e de nimic bună;Şi este cam proastă.

Aide, nene, la VereascaSă plămădim iasca.Fă-mă, Doamne, vrabie, De prin ţara turcească.Fă-mă, Doamne, vrăbioiuDe prin ţara turcească,Să sărut gură albăCă mult am sărutat neagră.

(Vătafu Gheorghe din Crivăţ, un sat din jud. Ilfov)

O mohóros (mohorul), pl. îl mohórurea.La vastésa, din o vas (mâna).Iubisardeas=iubisardas din iubíu (iubesc). Perf. iubisardém. Imper. iubisár,

Ger. iubirindós. Part. iubisardó.Mekhleás=mukhlás din mukháu (las). Amândouă formele mekháu şi mukháu

se întrebuinţează fără deosebire. Po pron. (al său).Linéas ursăreşte în loc de las de la láu (iau).Te-al=te aél=te avél de la aváu (viu, în locul verbului „a fi”).Mardí Part. fem. (bătută), masc. mardó de la verbul maráu (bat), Perf.

mardém, Imper. mar, Ger. marindós.Sóste de la pron. interogativ so (ce).E fîsta (fusta), pl. îl fîsteai.

Cingheardi, Part. fem. de la cinghearáu (rup).Godoyá=koyá=koi pron. dem. (aceea). Masc. kouá, koia, godola (acela).Khancéskiri fem. de la kháncĭ (nimic).Khancéskoro pentru khancésko şi khancéski.Lací, masc. lacĭó (bun).Aide este românescul „haide”.Vereáska sat cu numele de Vereasca nu se află în România. Poate să fie

Vereşti din jud. Botoşani.Ghelmederis = de la ghelmederin (plămădesc) Perf. ghelmederisardém, Imp.

ghelmederisar, Ger. ghelmederisarindós, Part. ghelmederisardó. O altă formă aacestui verb este ghelmederisaráu.

E yáska (iască), pl. îl yásce.Pro este românescul „de prin”. Ciumideóm=cĭumidem de la ciumídau (sărut).Ursarii întrebuinţează mai mult forma Perf. eom şi chiar ĭam, aşa încât

câteodată se [foloseşte] gh înainte de i, cĭumigiom în loc de cĭumidém.

XVIII(zlătarísko)

Patrinorî şah parnóA dévla le, devla mó!Déba, dévla, brîşnidáTe pharén de-l baroreá,Ai te pharól vi-o baroró,Kaşte-inklél mo phraloró,Le şărésa huleavdó, Le gadésa parnoró,Le biciósa po dumó,Káşte meál kă-s balamó!

Aver patrín şahoró,Del o drágo deloró,Kaşte den îl brişnidáTe bareon îl lulugheá,Te kíden îl ceayoreá

Tha-l flăkăya sa kadeá,Káşte iubin îl ceayá,Káşte kerás abeaváPe kol playá îl zéliya!Ai si baró playoró.Kărdól abeáu romanóTa khălél vi ek gagĭó,Le kustikása loló.

(zlătăresc)

Frunzuliţă varză albă, A, Doamne, Doamne, mă!Dă, Doamne, ploiSă crape pietricelele,Şi să crape şi petricicaCa să iasă al meu frăţior,Cu capul peptănat,Cu cămaşa albişoară,Cu biciul pe umăr,Ca să semene că-i negustor!

Altă foaie verzişoară,Dar-ar dragul Dumnezeu, Că să dea ploile Să crească florile,Să le strângă fetele Şi flăcăii tot aşa,Ca să iubească fetele,Ca să facem nunţi Pe acele dealuri verzi!Şi e mare deluşorul.Se face nuntă ţigăneascăDe joacă şi un român Cu brâul roşu.

(Marin Stan din Mărgineni, un sat în jud. Prahova.)

Deba formă rară a imperativului în loc de de de la dau (dau).De-l de la îl.Baroreá de la o baroró demonstrativ + substantiv din o bar (piatra). Forma

obişnuită este îl barorî.O phraloró, pl. îl phralorî de la o phral (fratele), pl. îl phral.Huleavdó=huladó de la hulaváu (peaptăn) – o dumó (umerul), pl. îl dumé.

Lăieşii zic o phiko pl. îl phikă.Meál de la meau (seamăn). Perf. meayem, Imper. mea, Ger. meaindós, Part.

meaimé.Kă-s=kă si (rom. că este).Sa (tot) adv.Le kuştikása din e kuştíc (brâul), pl. îl Kuştiká.Loló (roşu), fem. lolí.

XIX(ricinearísko)

Aidi, náne, pre lunkiţaKă hasardeóm mi brumíţa,O paşé sfanţóskiri.Patrinorî şah parnó!Kér-ma, dévla, ciriklóDe pro them horahanó,Te cĭurmídau mui parnó,Kă destúl cĭumidém kaló.Ai, ghelé, náne, ghelé,Tókam aciléam palé,Te jas vi amé luiné,Te kinás kebé cindé,Ai pe urma i lacé, Kă sam, nane, balamé.Ciriklí başél po yázo,Na nak nanésko părleazo,Te kerés manghe marázo,

Ka nai sem manúş kaló, Te marél-ma or saó,Ta sem manuş parnó, Ta cĭón-ma saoră de kiró.

(ursăresc)

Aide, nene, pe lunchiţăCă am pierdut al meu ineluş,De o jumătate de sfanţ.Frunzuliţă varză albă!Fă-mă, Doamne, vrăbioiu,De prin ţara turcească,Să sărut gura albă, Că destul am sărutat neagră.Şi s-au dus, nene, s-au dus,Numai noi am rămas în urmă, Să mergem şi noi luniSă cumpărăm ghebe rupte,Şi pe urmă şi bune,Că suntem, nene, negustori.Vrabia ţipă pe iaz,Nu trece al nenii pârleaz,Să-mi faci mie necaz,Că nu sunt om negruSă mă bată oricine,Dar sunt om albDe mă bagă toţi în seamă.

(Catrina Ivan Ursaru din Comana, sat în jud. Vlaşca)

E lunkíţa (rom. lunchiţă), pl. îl lunkíţe.Hasardeó=hasardém de la hasaráu (pierz).O sfánţo (sfanţul), îl sfanţi. – În ţigăneşte se zice o bişár de la biş, adecă

douăzeci lei, pl. îl bişarae. În vorbirea secretă se numeşte o mardó (bătutul).Ghelé în loc de gheliné de la gĭáu (mă duc).

Tokam (numai) adv.Luiné (luni) adv. Zilele săptămânii se numesc: e Luia, e Marţi, e Tetraghi, e

Joia, e Paraştúi, o Sávato, o Kurkó. Ursarii zic, însă, e Tetradi şi e Parasti. O kurkó,pl. îl kurké înseamnă şi dumineca şi săptămâna.

Kinas – de la kináu (cumpăr). Perf. kindém, Imp. kin, Ger. kinindós, Part.Kindó.

Kébe, pl de la o kéba (gheba).Cindé - Part. trec. de la cináu (tai). Perf. cindém, Imp. cin, Ger. cinindos, Part.

cindó.O yazo (iazul), îl yázurea.O pârleázo (pârleazul), pl. îl pârleázurea.Nai=ni=nana=ci adv. (nu) se întrebuinţează şi în locul negativului cu a III-a

pers, sing. şi pl. de la ind. prezent. Asemenea, în forma aceasta se pune şi în loculnegativului, cu verbul a fi: Nai sem, nai san, nai. Perf. nai semas, nai sanas, nai sas(şi na-s) pl. nai samas, nai sanas, nai sas.

Or sao (oricare) pron.Kiro în „a băga în seamă”, se întrebuinţează numai în această expresie.

XX(ricinearísko)

Thai jelé, náne, jeléTókam aciléa paléTe jas li ame luniné.Ita ’ndere diz khoté,Te kinás kébe cindé,Ká n-aresen ol lovéTe hureavás-ame amé.Mai şukár naná mai jáu,Kă si-ma só phiraváu,Si-ma baboyá barí,Thai vi kuşma bakraní.Li me, nane, naná jáu,Kă silí-man so te háu,Kam beşáu li mai nangó,Muk te aváu sasteestó,

Lita’nde mo kheroró.

(ursăresc)

Şi s-au dus, nene, s-au dus,Numai noi am rămas înapoi,Să mergem şi noi luni.Iată, în târg aci Să cumpărăm ghebe rupte,Că nu ajung banii,Să ne îmbrăcăm noi.Mai bine nu mai mă duc,Că am ce să port,Am antiriu mareŞi căciulă de oaie.Şi eu, nene, nu mă duc,Că am şi eu ce să mănânc,O să stau şi mai gol,Lasă să fiu sănătos,Iată, într-a mea căscioară.

(Stoica Ion, cu locuinţă nestatornică)

Cele patru versuri prime din acest cântec par împumutate din cântecul XIX.Aici, însă, forma limbii este curat ursărească.

Jele=ghele=gheliné de la gĭau şi urs. laeş. jau (mă duc). Forma jele seîntrebuinţează numai de ursari şi rareori de laeşi.

Palé adv. În loc de palpale (înapoi).Luminé = luiné (luni). Ursari păstrează pe n, acolo unde în celelalte dialecte

s-a pierdut n, precum o pani în loc de o pai (apa). Ol lové sing., o loó (banul). Şukár (=frumos). Ursarii îl întrebuinţează în loc de miştó. Şukár arakhleóm

tut (bine te am găsit).E babóya (antiriu), pl. îl baboyá.E kúşma (căciula), pl. îl kúşme în loc de e staghi.Bakraní, fem. bakranó de la o bakró (mielul), pl. îl bakre. Fem. e bakri

(oaia), îl bakreá.Sili-man = Silis-man (am).Beşáu (stau, şez), Perf. beşlém, Imp. beş, Ger. beşindós, Part. beşló. Ursarii

întrebiunţează mai des beştó.

Nangó (gol), fem. nanghi. Nanghiváu (mă desbrac). Perf. nanghilém, Imp.nangheó, Ger. nanchindós, Part. nangheardó sau nangó.

Saseestó=sastevestó=(sănătos) fem. sasteesti.Lita ursăreşte în loc de ita (iată).

XXI(ricinearísko)

Patrín Ialomiţákiri, Opre-ó plái, opré lunkíţa Naşaldeóm mi brumulíţaDe o paşé sfanţóskiri. Kodoyá naná-s mirí, Ta sas me dayákiri. Del o somnál deloró, Te kerdól beáu romanó. Te phucĭáu mi brumulíţa, Den ol baré ghesoreá, Te prandízen-pe-ol ceayá Tai vi ol flăcăya.

(ursăresc)

Frunză de Ialomiţa, Sus pe deal, sus pe lunchiţă, Am pierdut al meu ineluşDe o jumătate de sfanţ.Acela nu a fost al meu, Dar a fost, al mumei mele. Dar-ar Sfântul Dumnezeu Să se facă nuntă ţigănească,Să întreb despre al meu ineluş.Dar-ar cele mai mari zile,Să se mărite fetele,Şi şi flăcăii.

(Vasile Lăcătuşu din Rumâneşti, sat în jud. Dâmboviţa).

Ialomiţákiri—Ialomitaki de la Ialomiţa (rîul Ialomiţa).Opre prep. (prep. ca adv. sus)Naşaldeóm=naşaldém de la naşaláu (fug luând ceva), Imp. naşál, Gerund

naşalindós, Part. naşaldó; de la naşáu (fug), Perf. naşlém, Imp. naş, Ger. naşindós,Part. nagaldó.

Nana s = na-s =nai sa = s (nu era).

Dayákiri =le dáki de la e dei (mama).Kerdól de la kerdiváu (mă fac). Perf. kerdilém, Ger. kerdindos, Part. kerdó

de la keráu (fac).Phuceáu (întreb). Perf. phuşlém, Imper. phucĭ, Ger. phucindos, Part.

phuşlo.Brumulíţa diminutiv de la e brumiţa (inelul). Ghesoreá pl. de la o ghesoró, demonstrativ din o ghes (ziua). Prandizen — de la prandízau (ursăreşte,[eu mă] mărit). Perf.

prandisardeóm, Imper. prandisár, Ger. prandisarindós, Part. prandisardó. Ol flăkáya pl. de la o flăkăo (flăcăul).

XXII

(ricinearísko)

- Thai ghelé, náne, saré, Tókam acileám kheré, Jása li-ame luniné Te kerás lové nevé, K-ol phurané halilé. Ale, náne, so manghésa Thai naná ja cĭokanénţa. Ela, náne, li kheré, Kă merél ki phen kheré. - Te meréla, mulí ovéla, Bănueála námo avéla.

(ursăresc)

Şi s-au dus, nene, toţi, Tocmai am rămas acasă, Om merge şi noi luni Să facem bani noi, Că cei vechi s-au mâncat. Na, nene, ce-i cere Şi nu te du cu ciocanele. Vino, nene, şi acasă, Că moare a ta soră acasă. – De-o muri, moartă o fi, Bănuială numai o fi.

(Stoica Vasile din Rumâneşti, un sat în jud. Dâmboviţa).

Acest cântec, la început, seamănă cu cântecul XX.Saré = saroré, ursăreşte în loc de saoră (toţi) sing, sároro.Nevé, pl. de la neó (nou) fem. neví, pl. neveá.Halile de la háliváu (sunt mâncat). Perf. halilém, Ger. halearindós, Part.

haleardó.Ale—(na şi vino).Manghésa, Viitor de la mangáu (cer), Perf. manglém, Imp. mang, Ger.

manghindós, Part. mangló.Ciocanénţa de la o ciokáno (ciocanul), pl. îl ciokáya. Ursarii zic mai des o

sivri, pl. ol sivre. Ela = (vino).O véla=avéla viitorul de la aváu (vin).

E bănueala (bănuiala), pl. îl bănueále.

Namo = în loc de nana mai (nu mai).

XXIII(ricinearísko)

Ela, nane, li kheré

Kerdilé te şou kurké

Tai kheré na mai aleán.

Hál e phen to muioró !

Thadeán, pekleán mo iló!

(ursăresc)

Vino, nene, şi acasă S-au făcut ale tale şase septămâni Şi acasă nu ai mai venit. Mânca-ţi-ar sora a ta guriţă Ai înşelat, ai fript inima mea.

(Un ţigan din Rumăneşti, sat în jud. Dâmboviţa).

Kheré de la o kher (casa).Şou = (şase).Kurké — pl. de la o kurkó (săptămâna).Aleán — avileán ailean, avilán şi ailán de la aváu (vin).Thardeán — athardeán de la atharáu (înşel). Perf. athardém, Imperat. athár,

Gerund, atharindós, Part. athardó. Pekleán — peklán de la pekáu (frig). Perf. peklém, Imp. pék, Gerund, pekindós,

Part. pekó.

XXIV

Gĭau po drom, thai gândi-ma,Kasa ka-mai iubí-ma.Iubisardém,Tai mekhlém,Mai baró bezeáh kerdém.Iubisardém cei barí,Ai lem ek romní phuri.

Cĭude, cĭude, na dará,Kă so avéla, ţîrdavá.So si aménde,Nai tuménde,Leale, leale, cei!Na mai gĭa,Ta solahá,Leále, leále, cei!Kă inkhlistí ki hárkomaKutká kutkáPala-i bar.Leále, leále céi!

Merg pe drum şi mă gândescCu cine să mă mai iubesc.Am iubit,Şi m-am lăsat,Mai mare păcat am făcut.Am iubit o fată mareŞi am luat o femeie bătrână.

Aruncă, aruncă, nu te teme,Că ce o fi, oi trage.Ce e la noi,Nu e la voi,Lele, lele, fată!Nu mai te duceDe te jura,Lele, lele, fată!Că ţi-a ieşit aramaColea, coleaDupă gard.Lele, lele, fată!

(Bacriu Simion din Budeşti, jud. Ilfov).

O drom (drumul), îl dromá.Gândi-ma — gândiu-ma de la gândiu (gândesc, cuget). Perf. gândisáilem,

Imp. gândisár. Ger. gândisarindós, Part. gândisardó.

Kása, acuzativ from kon (who). O bezeáh (păcatul), îl bezeahá. E hárkoma (arama), pl. îl hárkome. Aci în sensul de „ponos”. Kutká adv. (aci). E bar (gardul, grădina, sau curtea), pl. îl bareá.

XXV

Nane, patrin zéleno ceareása, Mukhlém me dayá yagása, Me dadés baré dorósa, Me phralés baré jaleása; Thai me ghelém Tai nakhlém, Munteaneáte, Moldováte.

Nene, foaie verde de iarbă, Am lăsat pe mama mea cu foc, Pe tată meu cu mare dor, Pe fraţii mei cu mare jale; Şi m-am dus, Şi am trecut La munte, La Moldova.

(Bacriu Simeon din Budeşti, jud. Ilfov)

Jaleása de la e jálea (jalea), pl. îl jale

XXVI

(ricinearísko)

Patrinorî şah parnó,A naníke, náne mo,E Maria-i cei baríHa-u kostaki o ceaoróHai kerdiléas flăkăó.Ita, nane, telearáu,Ai me tut kame mukháu.Oi phendéas: - Mai beş ná ja!Kă kam dau-tu rîmayá,Káşte den-tu-l brîşnidá,Te uţín-tu-l pororeá!Ita marél-les o del,Sar kerdeás peskĕ vurdón!Kă theára terearél,

Pálpale nana m’avél.Ita, náne, o deniló,IubiseardeásThai mekhléas,Thai po dóro ci lineás,Mai baró bezéh kerdéas.Del o drago deloró,Te phareól po dromoró,Ka silos prea deniló.

(ursăresc)

Frunzuliţă varză albă,A neicuţă, nene, mă,Maria fată mareŞi Costache băieţelulCare s-a făcut flăcău.Iată nene, plecŞi eu pe tine o să te las.Ea a zis: - Mai stai, nu te duce,Ca să-ţi dau blesteme,Ca să-ţi dea ploile,Să te usture măţişoarele!Iată, bată-l Dumnezeu,Cum şi-a făcut căruţă!Că mâine pleacă,Înapoi nu mai vine.Iată, nene, nebunul,A iubitŞi a lăsat,Şi al lui dor nu l-a luat,Mai mare păcat a făcut.Dar-ar, dragul Dumnezeu,Să crape pe drum,Că este prea nebun.

(Meşteru Vasile din Rumâneşti, un sat în jud. Dâmboviţa)

Hau = hai – o (şi)Uţin = de la uţiu (ustur). Perf. uţisardém, Imp. uţişar. Gerund uţisardinós,

Part. uţisardó.Pororeá dem. pl. de la e por (maţul), pl. îl porá.Kerdeás = kerdás de la keráu (fac).Peskă = peske = (-şi, îşi).O vurdón = o urdon (căruţa), pl. îl vurdoná.Theára (mâine). De theara (de dimineaţa).Ci = ni = naná adv. (nu). Lăieşii întrebuinţează mai des pre ci.E rîmáya (blestemul), pl. îl rîmáye. Ursarii întrebuinţează în locul acestui

cuvânt e armán, pl. îl armaneá.

XXVII

Te mai gĭas, te ná mai gĭas.La ceayá te ná me khás,Kă si, nane, ţîknorî,Ai si neamóstar barí,Te cĭudesa mai kutkáNá, la daika, na!Kam ghináu tuke pholeá,Pangĭ şelá periyárea,Ai saránda ikuşárea,Káşte dés-ma le ceayá,Le ceayá le mai ţîkneá;Kă si nane gogheavér,Sar láte ma nai avér,Kă kidás îl şah pau kher,Ai das îl şah pau kher,Ai das dab andó toér,Ta mai dikhlineás i-aver.

De ne-om duce, de nu ne-om duce,Pe fată să nu o lăsăm,Că e nene mititică, Şi e de neam mare,De-ai arunca mai p-aici,Na, la lele, na!O să-ţi număr ţie galbeni, Cinci sute de perieri,Şi patru-zeci de icusariŞi să-mi dai fata,Pe fata cea mai mică;Că e, nene, cu minteCa dânsa nu e alta,Ca a strâns varza de pe casă,Şi a lovit în topor,De-au mai văzut-o şi alţii.

(Niculae Zlataru, cu locuinţă nestatornică).

Ţîcnorî fem., ţîknoró masc. from ţîknó (mic), fem. ţîkni.O neámo (neamul), îl neamurea.Bari fem. pus aici în locul masc. baró.E daika (lelea), pl. îl dáice.Ghináu (în număr). Perf. ghindém, Imp. ghin, Ger. ghinindos, Part. ghindó.Pholeá de la phol (galben, liră). În vorbirea secretă o khamaló, pl. îl khamalé. Periyárea de la o periyari (polul imperial). Saranda (patruzeci).Ikuşárea de la o ikuşari (icusarul).Goghiavér (cu minte), ), fem. şi masc. şi la plural neschimbat.E dab (lovitură), pl. îl dabá.O toér (toporul), pl. îl toerá.

XXVIII

(lăiaşisko)

Le sivréya me maráu,Ai ăl sastrés sanearáu,Li me bleáhurea kăráu,Thai me-l vurdoná phandáu,Ta keráu-len zuraléTa linghearén but kilé,Ai nakhăn andá-l ciká,Ci phagheól e ósia,Ai ma sem o Iváncea,Keráu sáorî bukeá,Ta miríl pe-i lumea seá.

(lăieşesc)

Cu ciocanul eu bat,Şi fierul îl subţiez,Şi eu bleavuri fac,Şi eu căruţe legDe le fac tari,De duc multe chile,Şi trec prin noroaie,Nu se rupe osia,Şi eu sunt Ivancea,Fac toate lucrurile,Şi se miră lumea toată.

(Ioniţă Ivancea din Budeşti, un sat în jud Ilfov.)

O sivri (ciocanul), pl. îl sivréSanearáu (subţiez). Perf. saneardem., Imper. saneár, Ger. sanearindós, Part.

saneardo. Acest verb este format de la adjectivul sanó (subţire).Phandáu (leg).Zuralé de la zuraló (tare).Linghearén de la linghearáu (duc).E cik (noroiul), pl. îl ciká.Phagheól de la phagiváu (mă rup).

XXIX

(lăiaşísko)

Patrinorî kaş baró,Devlarîya, dévla, mo!Ci mai sovau ma rakíGândóya kai şeorîKai buşol-la Mariţa,

Ai iubil-lan o Ghiţa.Kă dikhlém-la me şukarSar ek lulugheá-’ndai-i bar;Thai vi láki kororîSar e lulughi lolí.Ci lel-ma-i líndri rakíKai dikháu koi kor parní.

(lăieşesc)

Frunzuliţă lemn mare,Dumnezeişorule, Doamne, mă,Nu mai dorm eu desearăCu gândul la fetişoarăCe se numeşte Mariţa,Şi o iubeşte Ghiţă.Că eu am văzut-o frumoasăCa pe o floare din grădină;Şi al ei gâtişorCa o floare roşie.Nu mă ia somnul de searăCând văz acel gât alb.

(Ştefan Florea din Boteni, sat în jud. Ilfov)

E líndri (somnul), pl. îl lindre. De aci se formează şi adjectivul lindrealó(somnorosul).

Buşól = bucĭol de la buceáu (mă numesc). Perf. buşlém, Imp. bució, Ger.bucindós, Part. buşló.

XXX

(Kîkavearísko)

- Patrinorî şteaviákiTu san sar bul kîkaveáki.- Sóstar, şe, phenés kadeá?Săm şukár sar kukoyá,Kai si ăl lulugheásaThai buşol-la, Zamfira,- Dé-la, phrála, mai înkeáKa ci si şukár kadeá?- Patrinorî kaş parnó,Kîkaveári sánas mo.- Ci janglém me je-acanáKă tu san, phrála, kadeá.

(căldărăresc)

- Frunzuliţă de ştevie,Tu eşti ca dosul căldării.- De ce, fă, tu zici aşa?Sunt frumos ca aceea,Care este cu floareaŞi se cheamă Zamfira.- Dă-o, frate mai încolo,Că nu este frumoasă aşa!- Frunzuliţă de lemn alb,Căldărar am fost, mă.- N-am ştiut eu până acumCă tu eşti, frate, aşa.

(Ioniţă Căldăraru cu locuinţa nestatornică, găsit în Ploieşti)

E bul (dosul), pl. îl buleá.Înkeá (încolo), adv.Kîkaveári (căldărar) de la e kîkái (căldarea), pl. kîkáie.

XXXI

- Patrinorî kaş parnó,Mo Dumitre, mo ceaó,Sóstar san tu melaló?Nai tu kon thoél-tu mo?Uşti, av, ta lé-ma man,Te thoáu-tu vi ka-l khan, Te keráu-tu mai şukár,Kă san kaló sar umblál.- Le-ma, phéne, lé-ma ce!Lingheár-ma tùte kheré!Thou mînrî khan sar kire!- Akă aváu, Leankúţo, ce,- Mişto, Ioníka bre.

- Frunzuliţă de lemn alb,Mă, Dumitre, mă băiete,De ce eşti murdar?N-ai tu cine să te spele?Scoală-te, vino de mă ia pe mine,Să te spăl şi la urechi,Să te fac mai frumos,Că eşti negru ca tăciunele.– Ia-mă, soro, ia-mă, fă!Du-mă la tine acasă!Spală ale mele urechi ca pe ale tale!

Iată viu, Lencuţo, fă.– Bine, Ionică, mă.

(Măndiţă Zidaru din satul Boldu, jud. Ilfov)

O umblál (tăciunele), pl. îl umblalá.

XXXII

(kîkaverĭsko)

Patrinorî de şîláuDrágo mángă te asáuOr kása maládiváu.Ai kása maládiváu,Te asáu ai te kheláuAi léya duma te dau,Te láu-les me vastéstarTe ţîrdáu-les khanéstarTa gĭau léya kai kói molThai te peáu léya ek pholJi kai ceáiliváua molKáste pheráu mu mo păr.

(căldărăresc)

Frunzuliţă de mătură,Drag mi-e mie să râzOri cu cine mă găsesc.Şi cu cine mă găsescSă râz şi să jocŞi cu dânsul să vorbesc,Să-l iau eu de mână,Să-l trag de ureche,Să mă duc cu dânsul la acea cârciumă,Şi să beau un galbenPână mă satur de vin,Ca să umplu eu al meu pântec.

(Ion Căldăraru cu locuinţa nestatornică, găsit în Ploieşti.)

E şîláv (mătura), pl. îl şilavá.O păr (pântecele), pl. îl părá.O khán (urechea), pl. îl khan.Léya = lésa de la pron. on (el).

XXXIII

Abe, devlorîya, be,Katár alémas meTe kăráu khăr gadathé.Ko primari avuló Pharadeá mo khăroróT’aşilé-mángă cĭoró.Asál mándar o gajó.Kakavá nanái muró,Ta si mîră tikásko.Thai kă kam dél-man avríKáşte merél mi romníŞîlorăstar kai-si-avríBokhalí thái truşalí,Le asfeánţa tavdinéJi pă-i huştík peradé, Ta pherdilé-i balaní.

A, bre Doamne, bre,De unde venisem eu Să fac casă aci.Că primarul a venitA dărâmat a mea căscioarăDe mi-am rămas sărac.Râde de mine românul. Aceasta nu este a mea,Ci este a tată-meu.Şi o să mă dea afarăCă să moară a mea nevastăDe friguleţ că este afară,Flămândă şi setoasă,Cu lacrămi curgând Până la brâu căzute, De s-a umplut albia.

(Ioan Martin din Craiova)

Alémas – aílemas – avilémas de la v. aváu (vin).Gadathé – khaté adv. (aici).Avulói – aviló de la aváu.Pharadeáu – pharadeás – pharadás de la verbul pharaváu (sparg).Aşilé – acilé de la verbul aceáu (rămân).Tikásko de la o tika (tata), o dad.

XXXIV(ricinearĭtiko)

Patrinorî kaş baró,Andó pósto ko baró

Ghes parastineákoro,Thardeán, pekhleán mo iló,Thai mo bukhó o kalóSar hurdé macéskoro;Kerdineán bezeáh baró.De, Zmarándo, ol ceyá,Okolkhá ol mai tikneá,Kă silis şukár mândra,Mirízel-pe-i lumea sea.

(Ursăresc)

Frunzuliţă de lemn mare,În postul cel mareZi de Vineri,Ai înşelat, ai fript a mea inimă,Şi al meu ficat negruCa măruntul de peşte;Ai făcut păcat mare.Dă, Smarando, pe fata,Pe aceea mai mică,Că este frumoasă mândră,Se miră lumea toată.

(Ştefan Ianache din cătunul Sf. Filotea, jud. Prahova)

XXXV

(lăiaşisko)

Patrinorî de bujóro, Ita phené-andá ko dóro Me inkleáu andó pridvóro,Ka sem, phéne, pherdó dóro.Tu sóstar ci mai gândísAi man káşte mai iubís?Tu beşés sa garadi,Me phabáu sar momelí.Inklí, phéne, mai avríTe dikháu koi kor parní,Ka ni mai sováu rakí.

(lăieşesc)

Frunzuliţă de bujor, Iată, soro, de al tău dorMă suiu în pridvor,Că sunt, soro, plin de dor.

Tu de ce nu te mai gândeşti Şi cu mine să te iubeşti?Tu stai tot ascunsă,Eu arz ca o lumânare.Ieşi, soro, mai afarăSă văz al tău gât alb,Că nu mai dorm deseară.

(Ion Neagu, fierar din Bucureşti)

Garadí de la garadó de la verbul garaváu (ascund). Perf. garadém, Imp.garáu, Ger. garaindós, Part. garadó.

Phabáu phabiváu (arz). Perf. phabilém, Imp. phabó, Ger. phabindós, Part.phabardó.

XXXVI(ricinearítiko)

- Patrinorî dui sireá, Dé-ame Linko ke ceyáOkolkhá ol şukareá,Kai buceól-la Pauna, Te ghináu tuke pholeá,Pangĭ şelá thai peínda Thai li biş periárea;Thai dé-amen ol Pauna.– Naná dau-la tuke, mo,Si-m-o ceaó fllăkăó.

(ursăresc)

- Frunzuliţă doi usturoi,Dă-ne, Ilinco, pe a ta fatăPe acea frumoasă,Care se numeşte Păuna,Să înnumăr ţie galbeni,Cinci sute şi cincizeciŞi încă douăzeci perieri;Şi dă-ne pe Păuna.– Nu ţi-o dau ţie, mă,Am băiat flăcău.

(George Iordache din Rudu, un sat în jud. Prahova)

Ghináu (eu număr), Perf. ghindém, Imper. ghin, Ger. ghinindós, Part. ghindó.

XXXVII

(lăiaşísko)

- Muk o udar phiravdóTe jal o şeaoró andră,Te cĭumídel mui parnó.Bikín, dáde, la grasnéa,La grasneá kolá parneá,Ta lă mangă kóla şeá,Kóla şeá, la armeánka.– Bikín, dáde, le khurés,Thai lă mango kol şeavés,Le bicĭósa po phikó,Zabunósa kejlanó,Şukeardeá muró iló.

(lăieşesc)

- Lasă uşa deschisăSă se ducă băieţelul înăuntru,Să sărute gura albă. Vinde, tată, iapa,Iapa cea albă,De-mi ia pe acea fatăPe acea fată, pe armeanca.– Vinde, tată, cârlanulŞi-mi ia mie pe acel băiat,Cu biciul pe umăr, Cu zăbunul de mătase,A uscat a mea inimă.

(Marin Voicu din Buftea, un sat în jud. Ilfov)

XXXVIII(lăiaşísko)

Patrinorî şi-o laleá,Inflorisár, rugona,Te bareón ke patreorá,Te kerdeón dol lulugheá,Te kíden del ceayá.Dévla, na mai mundár-ma!Te del d-ăi primaváraTe mai peáu me le moleáteLe romneása pála mánde,Le dása pála koráteTha-l şeavénţa d’angaleáte.

(lăieşesc)

Frunzuliţă şi-o lalea,Înfloreşte, rugule,Să crească ale tale frunzişoare,Să se facă florile, Să le strângă fetele.Domne, nu mă mai omorî!Să dea acea primăvarăSă mai beau eu la cârciumăCu nevasta după mine,Cu mama după gâtŞi cu copiii în braţe.

(Scris în Ploieşti de la un ţigan, care nu a vrut să spuie nici numele, nici de unde este)

XXXIX(lăiaşísko)

Hai merén-tu-l khangărea Hai saorî truşulá.Tu andán-ma pe ka-l thanáTe han-man îl cirikleáTe başén-ma îl vulturea.

Na cĭumíde-ma ’ndo drom!Kă dikhăl-ma muró rom,Hai şinél-ma ăl toverésaBikinél-ma klidinésa.

Náne, ande kou plai baró,But urdoná romanéLe katunénţa-‘nzardé.Náne, kol şeyá bareáLe pogheánţa vazdiné,Le poreánţa andiné,Le zulufénţa şindé.

(lăieşesc)

Şi te bat bisericileŞi toate crucile.Tu m-ai adus pe aceste locuriSă mă mănânce vrăbiileSă mă ţipe vulturii.

Nu mă săruta în drum!Că te vede al meu bărbat,Şi mă taie cu toporulŞi mă vinde cu cântarul.

Nene, pe acel deal mareMulte căruţe de ţigani Cu corturile întinse.

Nene, acele fete mari Cu poalele râdicate,Cu coadele aduse,Cu zulufii tăiaţi.

(Un ţigan din Vărbila, sat în jud. Prahova)

Khangăreá, pl. de la e khangări=e khanghir (biserică).Truşulá, pl. de la o truşul (crucea).Thaná, pl. de la o than (locul).Klidinésa de la o klidinó (cântarul), pl. îl klidiné.Le pagheanţa de la e poghi (poala), pl. îl póghea.Vaziné de la verb vázdau (râdic). Perf. vazdém, Imp. vázde, Ger. vazdindós,

Part. vazdinó. Le poreánţa de la e porí (coada), pl. îl poreá.

XL

(lăiaşísko)

Telearáv te gĭau khăré Ai kurva thol-ma telé,Talau plai o zéleno. Kerdól abéau romanó,Akehărél-ma te khăláu,Ai me ci kamáu te gĭau.

(lăieşesc)

Plec să ma duc acasă,Şi curva mă pune jos,Supt dealul cel verde.Se face o nuntă ţigănească,Mă cheamă să joc,Şi eu nu vreu să mă duc.

(Andrei Săracu din Dragomireşti, un sat în jud. Dâmboviţa)

E kúrva (curva), pl. îl kurve. Thól-ma de la thau (pun jos), Perf. thodém, Imp. tho, Ger. thodindós, Part.

thodó.Telé (jos), telal (jos) adv.Talau – telau – tela-o (supt, de desupt). Akharáu (chem), Perf. akhardém, Imp. akhár, Ger. akharindós, Part. akhardó.Khăláu – kheláu (joc).

XLI(lăiaşísko)

Bre, Vasile, cârcimáro,De-ma banósko zaháro,Te dáu la boreá te halTe astarél fáţa şukár,Te mazlózel po maşkár.Kana jal o rom khărál,But faízel-la şukár.Kan’avél o rom khăré,Oi kărél-pes nasfalí,Hai beşél pe prispă-avrí,Momelénţa astardé,Momeleá khoyákere,Kă moméskă ci-aflin-pe,Prinjárdol kă kărel-pe.

(lăieşesc)

Bre, Vasile, cârciumare,Dă-mi de un ban zahar,Să dau norei să mănânce,Să prinză faţa frumoasă,Să-şi dreagă al său mijloc.Când se duce bărbatul de acasă,Mult îi pare bine.Când vine bărbatul acasă,Ea se face bolnavă,Şi şede pe prispă afară,Cu lumânări aprinse,Lumânări de seu,Că de ceară nu se află,Se cunoaşte, că se face.

(Bacriu Simion din Budeşti, un sat în jud. Ilfov)

O zaháro (zaharul), pl. îl zahárurea.O cârciumári (cârciumarul), pl. îl cârciumárea.O báno (banul), pl. îl bánurea.La boreá (le boreáke) de la e bori (nora), pl. îl boreá. – O gĭamutró (ginerele),

pl. îl giamutré.Mazlózel de la mazlózau (dreg, încing). Perf. mazlosardém, Imperat. mazlosár,

Gerund mazlosarindós, Part. mazlosardó.O maşkár (mijlocul), pl. îl maşkará.Faízel-la = fal-la de la fal-ma (îmi pare). Perf. falás-mas.Nasfali, fem. de la nasfaló (bolnav).Avrí (afară), adv.Momeleánţa de la e momelí (lumânarea), îl momeleá.Koyákere = adj. de la khoi (seu), pl. îl khoyá.Moméskă de la o móm (ceara), pl. îl momá.Prinjárdol = primgĭárdol pasivul de la pringĭardiváu, Perf. pringĭárdilem,

Gerund pringĭarindós, Part. pringĭardó. De la pringiaráu (cunosc).

XLII(lăiaşísko)

Aolikă, so kărdém?So kărdém, so ci kărdém?Kórkoro hohávdilém.Kaná sas te jas kutká,Muleá-i grasni tela-má;Asaé-l rom mándar sea,Ve-l şaé thai ve-l romneá.Miri-ma, so te kăráu?Pe saó drom te-astaráu.

(lăieşesc)

Aolică, ce-am făcut?Ce-am făcut, ce n-am făcut?Eu singur m-am înşelat.Când a fost să merg colea,A murit iapa supt mine;Au rîs ţiganii de mine toţi,Şi copiii şi nevestele.Mă mir, ce să fac?Pe care drum să apuc?

(Moş Ion Luţă din satul Letca-Veche, judeţul Vlaşca)

Lăiăşísko ursăreşte şi lăiaşítico.Kărdém = kerdém de la keráu (fac).Hohavdilén, Perf. de la hahardiváu (mă înşel), Ger. hohadindos, Part. hohadó;

de la hohaváu (minţ), Perf. hohadém, Imper. hoháu, Ger. hohaindós, Part. hohadó.Muleá = muleás – mulás de la mereáu (mor).Tela prep. (supt).Asaé-l = asainé îl de la asáu (rîz). Perf. asaém, Imper. asá, Ger. asaindós,

Part. asadó .Miri-ma = mîrîu-ma.

XLIII(ricinearítiko)

Na-mai mundár-mă, dévla, Ji but ji în primăvára,Te bareón me phenoreá, Te lau lénghi papukeá,Thai pe urma lulugheá,Te dau-len k-ol flăkéya.Of! dadíke, romni Ceai bulibaşástirí! Thai dineómas deşudui,Te ciumídau mîndro mui,

Thai dincómas biştaiştárTe phagáu sanó maşkár.

(ursăresc)

Nu mai mă omorî, Doamne,Mult până în primăvarăSă se mărească ale mele surioare,Să le iau lor papuci,Şi pe urmă flori,Să le dau la flăcăi.Of! tatică, a mea nevastăFată de bulibaşa!Şi dădusem douăsprezeceSă sărut gura mândră,Şi dădusem douăzeci şi patruSă frâng subţire mijloc.

(Cioban Manole din satul Dolheşti, jud. Fălciu)

Ma – mama – nana (nu) ursăreşte în loc de na.Ji – gi (până) prep. ursăreşte. Papukéa pl. de la o papuco (papucul).K-ol flakíya = kai ol flakéya. Prep. întrebuinţată în locul dativului le

flăcăénghi.Dadíke de la dadika – o dadoro voc. dadorîga de la o dad (tată).Ceai în loc de ursărescul şei. Bulibaşástiri = e bulibaşáski de la o bulibáşa (bulibaşa), pl. îl bulibáşa. Titlul

vătafilor, cari erau puşi peste ţigani.Sanó masc. (subţire), fem. saní.

XLIV

(ricinearítiko)

E romneorî’ e ucíSar e lípa e şutí,Pale-i romní mai harníSar kileavín ladavdí. Thai ghelcómas te thanéndarT’-arakhlcómas te baléndarSar kalo kej dugheanéndar.Thai phendeánas ayakháTe mundaráu me dayá, Thai pe urmă me dadés, Thai pe urmă me pheneá,Me pheneá le mai bareá.

(ursăresc)

Nevestica cea-naltăCa teiul cel uscat,Dar nevasta mai scurtăCa prunul încărcat.Şi mă dusesem pe la ale tale lucuriŞi găsisem din ai tăi periCa neagra mătase de la prăvalie.Şi ziseseşi aşaSă omor pe a mea mumă,Şi pe urmă pe al meu tată,Şi pe urmă pe a mea soră,Pe a mea soră mai mare.

(Macior Petre din cătunul Petriş, jud. Fălciu)

Uci (înaltă), masc. ucĭó verbul ucearáu (înalţ) şi uciváu (mă înalţ).E lípa (teiul), pl. îl lípe.Şuti = şuki (uscat) masc. şukó. Harni fem. de la harnó (scurt), harnearáu (scurtez). E kileavín (prunul), pl. îl kileavinái. Acest nume se dă şi fructului şi pomului.Landavdí de la ladavdó (încărcat) de la ladavku (încarc). Perf. ladadém, Imp.

ladáv, Ger. ladaindós, Part. ladado = ladavdo.Arakhleómas de la arakháu (găsesc). Perf. arakhlém, Imper. arák, Ger.

arakhindos, Part. arakhló sau arakhadó.Baléndar de la o bal (părul de pe cap), pl. îl bal.O kej (mătasea), pl. îl kejá. Adj. kejlanó.Dugheanéndar de la e dugheána (prăvălie), pl. îl dugheáne.Phendeánas = phendanas = de la phenáu (zic). Perf. phendém. Imp. phen, Ger.

phenindós, Part. phendó.

XLV(ricinearítico)

Mundár, dévla, la juvleà,Le juvleà le mândroneà,Kă e juvlí e mândro,Sar e ratíya-i skumpo;Kana pes, thai makeovés,Thos to şeró thai sovés.Pale-i juvlí e bandíSar e grasmi e korí,Jal pod rom, thai ni dikhélAnde kol huveá kam del,Miré ghe kam harnearél.

(ursăresc)

Omoară, Doamne, pe femeia,Pe femeia cea mândră, Că femeia cea mândră,

Ca rachiul cel scump;Când bei şi te îmbeţi,Pui capul tău şi dormi.Iar femeia cea strâmbă Ca iapa cea oarbă, Se duce pe drum şi nu vede În acele găuri o să dea, Ale mele zile are să scurteze.

(Macior Petre din cătunul Petriş, jud. Fălciu)

Juvleá de la e juvli = gĭuvli (femeie), pl. îl juvleá.Mândroneá de la mândro (mândru) forma rară a pluralului. Cuvântul mândro

se întrebuinţează şi pentru masculin ca şi pentru feminin şi pluralul face mândri.Ratíya (rachiu) în loc de e rakya. În limba ţigănească, rachiul se numeşte şi

iţaló.Skumpo (scump).Makeovés = mateoves- mateós de la mativáu (mă îmbăt). Perf. matilém, Imp.

mateó, Ger. matindós, Part. mató.Sovés de la sováu (dorm). Perf. sutém, Imp. sóu, Ger. soindós, Part. sutó.Bandí=banghí (strâmbă), masc. bangó; verbele banghearáu (strâmb) şi

banghiráu (mă strâmb).Kori (oarbă), masc. Koró.Hureá pl. de la e huu (gaură, groapă).Ghe=ghesa de la o ghes (ziua).

XLVI(laiaşisko)

Bikin, dáde, ăl grastésThai le mángă kol şeavés,Ăl şeavés al şeaorăs;Ko şavó ko şukaró,Kai si lésko mui parnó.Telearáu pod rom te jau,Khanikás ci mai dikháu,Sas te jas and’ ek gauKhanikás ci arakháu.Plimbosáilem ande-i bar,Maladém-ma ekhă şeásaThai phaglém láko maşkárThai mukhlém-la yagása.

(lăieşesc)

Vinde, tată, calulŞi ia-mi pe acea fată,Pe acel băiat băieţaş,Acel băiat frumos, Care are gură albă.Plec pe drum să mă duc,

Pe nimeni să nu mai văz.A fost să mă duc într-un sat,Pe nimeni să nu mai găsesc.M-am plimbat în gradină,M-am întâlnit cu o fatăŞi i-am frânt al ei mijlocŞi am lăsat-o pe ea cu foc.

(Nicolae Ion din satul Ciomăgeşti, jud. Olt)

Bikíu de la bikináu (vând). Perf. bikindém, Imp. bikin, Ger. bikindós, Part.bikindo.

Khanikás de la khónik (nimeni).Ci= (nu) se întrebuinţează mai mult de către lăieşi.Plimbositem de la plimbóu-ma (mă plimb).Maladém de la malaváu (găsesc). Perf. maladém, Imp. maláu, Ger. malaindós,

Part. maladó.

XLVII(lăiaşisko)

- Patrinorî kaştoró,Vatáşe, Kăline, mo!So kerdeán, ci sî miştó,Ko zapcivo sî dilóThai pharavél ko şăró,Sar ek zapcivo baró,Thai sîlos vi kam diló,- Kadea si, Radule, mo,Ta sar te keráu-ma meKaşte ná mai jau léste?- Ita kăr-tu nasfalóThai bişeal, kă san muló.- Te kăra-ma nasfaló;T’apoi ni jal mo şăró?

(lăieşesc)

- Frunzuliţă lemnişor,Vătaşe, Căline, mă!Ce ai făcut, nu e bine,Că zapciul e nebunŞi sparge al tău cap,Ca un zapciu mare,Şi este şi cam nebun, - Aşa e, Radule, mă,Dar cum să fac eu,Să nu mai mă duc la dânsul?- Iată, fă-te bolnavŞi trimite, că eşti mort.

- Să mă fac bolnav;Şi apoi nu se duce al meu cap ?

( Ion din satul Goleşti, jud. Muscel.)

Pharavél de la pharavau (sparg). Perf. pharadém, Imper. pharáu, Ger.pharaindós, Part. pharadó.

Bişeal = biceal de la bicealu (trimit). Perf. bicealdém, Imp. biceál, Ger.bicealindós, Part. bicealdó.

Kăra-ma = kerau-ma (mă fac).

XLVIII.(laiaşisko)

Patrinorî şi-o laleá,Sar kărdeán kai pricínaThai cĭutan-ma ande-i beleá?Thai halém vi grast vi seá,I ţára thai-el beleá.Mekhleán-la rovleása.Kana dikhlém ai dikhlém,La moleáte huliştém,Pangi okále mol pilém,Hai mol sa cí ceaililém.Ai kam mai peáu i-aver bişTe potoliu mînrî truş.Ai kam peáu i-aver ohtoTe jau khăré matoró.La moleáte, rai baró,Tai khăré, cĭoro baró,Nai-ma kai tháu o şeró.Kaná dikhlém ai dikhlém -Pangĭ playá kai phagardém,Trin khărá kai phagardém -So aleá hai lové kărdem,Thai khăré kă boldinemMuro ghi thanéste-aşiló.

(lăieşesc)

Frunzuliţă şi-o lalea,Cum ai făcut această pricinăŞi m-ai pus în belea?Şi am mâncat şi cai şi tot, Cortul şi furcile (cortului).M-ai lăsat cu băţul.Când am văzut şi am văzut,La cârciumă am scoborât,Cinci oca de vin am băut,Şi de vin tot nu m-am săturat.Şi o să mai beau încă douăzeci

Să potolesc a mea sete.Şi o să mai beau încă opt Să mă duc acasă beat.La cârciumă, boier mare,Şi acasă, sărac mare,Nu am, unde să-mi pui capul.Când am văzut şi am văzut -Cinci dealuri că am sfărâmat,Trei case că am spart -Ce a fost şi bani am făcut,Şi acasă că m-am întorsInima mea la loc a rămas.

(Ilinca Ion, văduvă din Craiova).

I ţára = e ţara (cortul), îl ţáre; lăieşii şi cădărarii zic e katúna, pl. îl katúne.Belea de la beli (furca cortului).Mekhleán-ma = mukhlean-ma = mukhlan de la mukhau (las).Hulistem de la huleáu (scobor). Perf. hulistém, Imper. huli, Ger. hulindós, Part.

huleardó.E truş (setea).Biş (douăzeci).Ohto (opt).Aleá = avileás = aviló (a venit) Verbul acesta se întrebuinţează în locul

verbului a fi.Boldiném de la bóldau (întorc). Perf. boldiném, Imp. bólde, Ger. boldindós,

Part. boldo.

XLIX(kakavearisko)

Patrirorî şah parnó,Avél o bărş o baróDe când beşáu phandadó.Inkalába-ma, dévla,Pe ceareáte po zéleno,Pe ceareáte, ceareoreáte,Te mai peáu kolá moleáte,Mînrî pheása paşa mándi,Mîrî dása anglá mándi.

(căldărăresc)

Frunzuliţă varză albă,Vine anul cel mareDe când şez închis.Scoate-mă, Doamne,Pe iarbă verde,Pe iarbă, pe ierbişoară,Să mai beau la acea cârciumă,Cu soru-mea lângă mine,Cu muma mea înaintea mea.

(Ilinca Ion, văduvă din Craiova).

O bărş (anul), pl. îl bărşá. Anul mare se întrebuinţează ca să însemneze anulnou.

Phandadó de la phandaváu (închiz). Perf. phandadém, Imp. phandu, Ger.pandaindos, Part. phandadó.

Inkalába formă rară a Imper. de la inkalaváu (scot). Perf. inkaladém, Imper.inkaláu, Ger. inkalaindós, Part. inkaldó. Mai este şi formele acestui verb: ankalaváuşi înkalavau.

Anglá prep. (înainte) şi adv. angli şi anglal.

L(tismănarisko)

Patrinorî de madém,Iubisardém thai mekhlém,Iubisardém şei barí,Triné şevénţa kărdi.Sóstar ciumides-ma ‘ndo drom?Kă dikhăl-ma muró rom,Thai şinél kou bal şukár,Muro bal somnakunó,Thai fíro, thai gálbeno.Iubisardém thai mukhlém,Thai mo dóro ci liném,Mai baró bezéh kărdém.

(tismănăresc)

Frunzuliţă de madem,Am iubit şi m-am lăsat,Am iubit o fată mare,Cu trei copii făcută.De ce mă săruţi în drum?Că mă vede al meu bărbat,Şi-mi taie părul cel frumos,Al meu păr de aur,Şi firul şi galbenul.Am iubit şi m-am lăsat, Şi al meu dor nu mi-am luat,Mai mare păcat am făcut.

(Zamfir Bolovan din Craiova).

Somnakumó (de aur) de la o somnakái (aurul).

LI(tismănarisko)

Kăr-ma, taika-k, şindealóTe şináu muró bukhó,Ko kaló, ko kaloró.Na ciumide-ma ‘ndo drem,Mundarél-tu muró rom,Thai şinél-tu la şureasa,Bikinél-tu la toleása.Şúde-i luludi po yázo,Na sa kăr mangă năkázo!O năkázo ta kărel,Gândil, că ci pokinél.

(tismănăresc)

Fă-mi, taică, un cuţitSă taiu al meu ficatCel negru, cel negrişor.Nu mă săruta în drum, Te omoară al meu bărbat,Şi te taie cu cuţitul, Te vinde cu cântarul.Aruncă floare pe iaz,Nu tot îmi face necaz!Necazul de-l face,Gândeşte, că nu plăteşte.

(Ion Pavel din satul Fântâna Domnească, jud. Mehedinţi)

O şindealo (cuţitul), pl. îl şindealá însemnează „tăişul” de la şinde sau cinau.O bukhó (ficatul), îl bukhă lăieşeşte pentru o kalingió, pl. îl kalingé.La şureása = le ciureasa de la e ciurí (cuţitul), îl ciurea.La toleása de la e tol (cântarul), pl. îl toleá.Luludi = lulughi (floare). Tismănarii pun d unde ceilalţi pun g, precum o di.

=o ghi (inima), dilabáu = ghilabau.Pokinel de la pokináu (plătesc). Perf. pokindém, Imp. pokín, Ger. pokinindós,

Part. pokindó.

LII (tismănarísko)

Luludí barí parmí,Drágo mándi kói gají,Ta mai drágo kói romní,Kă nái sar e gají.Dita, dévla, kou şaóLe gadéya melaló,Sóstar, dévla, nai munróTe dáu-les avér thodó?But si şukár ai tărnó.

(tismănăresc)

Floare mare albă,Dragă mi-e acea româncă,Dar mai dragă acea ţigancă,Că nu este ca românca.Iată, Doamne, acel băiatCu cămaşea murdară,De ce, Doamne, nu-i al meuSă-i dau alta spălată?Mult e frumos şi tânăr.

(Neamţu Ioniţă din Turnu-Severin)

Le gadéya = la gadésa de la o gad (cămaşea). Tismănarii preferă terminaţiaeya = le roméya, le romneáya în loc de romésa şi romneása.

Melaló (murdar), fem. melali şi verbul melaráu (murdăresc).Thodó de la thováu (spăl). Perf. thodém, Imper. thou, Ger. thoindós, Part.

thodó.Tărnó (tânăr), fem. tărni şi verbul e tărnivau (întineresc).

LIII

(tismănarísko)

Jau po drom thai gândi-maKása mai dá-ma dúma.Talá-u plai o zélenoKărel-pe beáu romanó,Akhărél-ma te khlăláu,Me ci jau kă ci janáu.Munró pînró ko parnóBu silos de dukhădó.Kăr-ma, dadă, şindealóTe dáua muró bukhó.Kăr-ma, dee, bokolíTe boláu pala-i piri.Dor nakhăla kai holí,Tavél-ma hanţî boriTe del-ma khas ai paní,Te kărél-ma yagorî,Te kărél-ma bokolí.Şúnta, dévla, kou şaó,But-silos de pukheardó,Gârbacésa po phikó,Del o del te-avél muró.Le gadésa melaló,Na ninkăr-tu pukheardó,Kă janáu káskoi san.Jaba, borie barie,Ande láte nai kai!

(tismănăresc)

Mă duc pe drum şi mă gândescCu cine să mai vorbesc.Pe supt dealul cel verdeSe face nuntă ţigănească,Mă cheamă să joc,Dar nu mă duc, că nu ştiu.Al meu picior albMult este cu dureri.Fă-mi, tată, cuţitDe oiu da [de] al meu ficat.Fă-mi, mamă, turtă,Să înting din oală.Dar o trece acest necaz,Să am puţină norăSă-mi dea fân şi apă,Să-mi facă focşorul,Să-mi facă turtă.Auzi, Doamne, acel băiatMult este de umflat (mândru),Cu gârbaciul pe umăr,Dea Dumnezeu să fie al meu.Cu cămaşa murdară,Nu te ţine umflat (mândru),Că ştiu al cui eşti.Du-te, noră mare,Într-însa nu este unde.

(Mihai Marinescu din Turnu-Severin)

Talá-u = telá-u prep. (sub), adv. telé şi telál.Silos = si (este) tismănăreşte.E bokolí (turta), pl. îl bokoleá.Boláu (înting sau botez). Perf. boldém, Imp. bol, Ger. bolindós, Part. boldó.Hanţi (puţin), în loc de ţira.O khas (fânul), pl. îl khasá.Şunta, Imp. de la aşunáu (auz). Forma foarte rară.Ninkăr-tu = linker-tu de la linkearáu (ţin, mă ţin).Jaba, forma rară a imperativului de la jau = giau (mă duc).

LIV(lăiaşísko)

Patrinorî thai vi kaş,Mariţiko andáu Iaş,Sovlearáu-tu pe kau vas,Thai vi pe-k angáli khas,Kaşte kerás aldamáş,Kă janáu-tu kon san tu ; Thai kaná kamés amú,Ame te kăras abeáuTe khălel sáoră gáu,

Thai te khălas vi améJi kai kununís-ame.

(lăieşesc)

Frunzuliţă şi încă un lemn,Mariţico din Iaşi,Să te adorm pe această mână, Ca şi pe un braţ de fân,Ca să facem aldămaşCă te ştiu, cine eşti tu;Şi când vrei acum,Noi să facem nuntă,Să joace tot satulŞi să jucăm şi noiPână când ne cununăm.

(Oprea Stoica din satul Lipia, jud. Buzău).

Sovlearáu (adorm). Perf. sovleardém, Imper. sovleár, Ger. sovlearindós, Part.sovleardo.

LV

(lăiaşísko)

- Patrinorî şi-o laleá,Ita, Devla, kukolá,Kol romneá kol phureá Si-la trin şeyá bareá.Thai kam dau kol toverésa Te phagáu lakă ceangá,Te ankalaváu măduoá,Te makháu kol pişotá.- Phúrde-la, sar kukolá !Ek phendeás léskă kadeá.- Naná phag léskă ceangá,Kă şinel-tu lako phral,Thai marél-tu láko dad.

(lăieşesc)

- Frunzuliţă şi-o lalea,Iată, Doamne, aceea,Acea femeie bătrânăAre trei fete mari.Şi o să dau cu acel toporSă-i sfărâm genunchele,Să scoţ măduva,Să ung foile.- Suflă-o ca şi pe aceea !Una-i zise aşa.

- Nu sfărâma ale ei genunchi,Că te taie al ei frate,Şi te omoară al ei tată.

(Florea Iordache din satul Mojiceni, jud. Teleorman)

Ceangá de la e ceang (genuchiul).E mădua (măduva).Makháu (ung). Perf. makhlém, Imp. mak, Ger. makhindos, Part. makhlo.Phúrde de la phúrdau (suflu). Perf. phurdém, Imp. phurde, Ger. phurdindós,

Part. phurdo.

LVI(ricinearitíko)

A dale,Adaikha romni parmíThodeás mi veáţa sarí.So kerdeóm, so na kerdeóm?Kórkoro hohavdilcóm,Me gogheásaOl laceása.Naná-s, náne, te mulóT’ adaikhá te n’arestó.Vardindós opré telé,Kalilé me bukhoré,Ke-i lipa ke-i bandé,Inkaláu me mi holiOprál kei parní romní.

(ursăresc)

A mamă,Această nevastă albăMi-a răpus a mea viaţă toată.Ce-am făcut, ce n-am făcut?Singur m-am înşelat,Eu cu minteaCea bună.Nu a fost, nene, să fi muritŞi aşa să nu fi ajuns.Uitându-mă sus jos,Mi s-au înnegrit ai mei ficaţi,La teiul cel strâmb,Scoţ eu al meu necazPre acea nevastă albă.

(Ursache Ion din satul Râpile, jud. Bacău)

Arestó de la aresáu (ajung). Perf. areslém, Imp. arés, Ger. aresindós, Part.aresló şi arestó.

Vardindos de la vardiu (privesc). Perf. vardisardém, Imp. vardisar, Ger.

vardisarindós, Part. vardisardó.

LVII

(ricinearítiko)

O khamoró jal, perél,Mo dadoró na mai avél.Patrinorî şahoró,Rovél-man mo dadoró,Ela, mi phen, ke phareáu,Şau-ma telé thai rováu.Naná-s, náne, te mulóTh’ adaikha te n’ arestó.Opre-o plai ko zélenoKerdól obiáu romanó.Bikín, dáde li-o sivríThai de-ma, kai si mo di.Deba, dáde, so mai désa!Kai haning e mulaní,Dineá-i grasní e jungalíThai phagleás ki scafidí.An e skoba tha-o sivríTe phándau ti skafidí.

(ursăresc)

Sorişorul merge, apune,Al meu tătişor nu mai vine.Frunzuliţă verzişoară,Mă plânge al meu tătişor,Vino, a mea soră, că crăp,Mă pui jos şi plâng.N-a fost, nene, să fi muritŞi aceasta să nu fi ajuns.Pe acel deal verdeSe face nuntă ţigănească.Vinde, tată, şi ciocanulŞi dă-mi, care este a mea inimă.Dă, tată, ce vei mai da !La puţul cel părăsitA dat iapa cea reaŞi a sfărâmat al tău căpăstru.Adu scoaba şi ciocanulSă leg al tău căpăstru.

(Ursache Ion din satul Râpile, jud. Bacău)

O khamoró de la o kham (soarele), îl khamá.Perel de la peráu (cad, apun). Perf. pelém, Imp. per, Ger. perindos, Part. peló.Rovél de la rováu (plâng). Perf. ruém, Imp. rou, Ger. roindós, Part. rovdo şi

royardo.

O sivrí (ciocanul), pl. il sivré.E haning (puţul), pl. îl haningá.Jungalí (rea), masc. jungalo.E scafidí (căpăstrul), pl. scafideá.Phándau (leg). Perf. phánglém, Imp. phande, Ger. phandindós, Part. phagló.

LVIII(netotisko)

Ni halémas khanci a-ghés,Dor-sok tîra bokolí,Bi-londí bi-laşeardí.De-ma-k ţîra maşoróTe longhearáu mo iló,Káşte dau-tu o gálbenoBalaméstar ciordanó,Brailátar si o balamó.Asterrde-áme thai marde-áme,Thai ande groapa şutine-áme.Othár amén ankaladeásTh’ amaró drom khăré deás.

(netoţesc)

Nu mâncasem nimica astăzi,Decât puţină turtă,Nesărată, nedreasă.Dă-mi puţin peştişorSă-mi săr a mea inimă,Ca să-ţi dau galbenulDe la negustor furat,De la Brăila este negustorul.Ne-au prins şi ne-au bătut,Şi în groapă ne-au pus.De acolo ne-a scosŞi al nostru drum acasă a dat.

(Tuţa Nedea găsit în Ploieşti, dar cu locuinţa nestatornică).

Dor sok-de kaná, (decât).Bi-londi (nesărată). Bi întrebuinţat ca şi negativul nu în compunerea

cuvintelor. În însemnarea „fără” se pune cu cazul genitiv: bi vastengo – fără mâini.Londi de la o lon (sarea), verbul longhearáu. Perf. longheardém, Imp.

longheár, Ger. longhearindós, Part. longheardó şi londo.Laşeardi de la lacearáu (dreg). Perf. laceardém, Imper. laceár, Ger.

lacearindos, Part. laceardó.Ţira (puţin) în loc de handi lăieşeste, zalga ursăreşte şi hanrî tismăneşte.Ciordanó, adj. de la cioráu (fur). Perf. ciordém, Imper. ciór, Ger. ciorindós,

Part. ciordó.

LIX

(lăiaşísko)

Dévla, na mai mandár-maT’ ankalá-ma pă koi ceár,Pă koi harorî şukárBut ţărurea si anzardé,Numai koi ţar maşkarálBut si anzardi şukár.Pala láte kon beşel?

(lăieşesc)

Doamne, nu mai mă omorî,De mă scoate pe acea iarbă,Pe acea vâlcică frumoasăMulte corturi sunt întinse,Numai acel cort din mijlocMult este întins frumos.După dânsul cine şeade ?

(Gheorghe Ţiganu din satul Mirila, jud. Romanaţi).

Harorî de la e har (valea), hareá.Ţárurea de la e ţara (cortul).Anzardé de la anzuràu şi înzaràu (întinz). Perf. inzardém, Imp. inzàr. Ger.

inzarindós, Part. inzardó.

LX(zlătarísko)

Patrinorî şahoró,Kîkăveári sámas mo,Me kărávas vi kîkáe,Thai kărávas vi tigáe,Jávas lénţa ande kou fóroThai biknávas-le po-k póloThai me trin ştar pol kărávas,Târguivas thai kmàvas,Thai me khăré telearávas.Pal akaná so kărdém?Kórkoro grastén ciordém,Trin bîrş phandadó beşlémThai d’abia astráilem.

(zlătăresc)

Frunzuliţă lemnişor,Căldărar am fost, mă, Eu făceam şi căldări,Şi făceam şi tigăi,

Mă duceam cu dânsele la târgŞi le vindeam pe câte un pol,Şi eu trei patru poli făceam,Târguiam şi cumpăram,Şi acasă plecam.Dar acum ce am făcut?Singur cai am furat,Trei ani legat am şezutŞi d-abia am scăpat.

(Ivan Dumitru găsit în satul Buftea, jud. Ilfov, dar locuinţa nestatornică).

Kîkaveári de la e kîkái (căldare), îl kîkáye.Kináu (cumpăr). Perf. kindém, Imp. kin, Ger. kinindós, Part. kindó.Târguíras de la tărguíu (târguiesc). Perf. tărguisardém, Imp. târguisár, Ger.

târguisarindós, Part. târguisardó.

LXI(ricinearítiko)

Ela, náne, na traşá!So avéla me ţídava,Muk to lulás o phanloTe potoliu mo ilo.A nanike nanoro,Al tutúno zuralóTa thu andó lulasoróThai te des kau MarinoTe pel vi au tutunó.

(ursăresc)

Vino, nene, nu te teme!Ce o fi, eu oi trage,Lasă a ta lulea legatăSă potolesc a mea inimă.A neică, nenişor,Na tutun tareDe pune în luleluţăŞi să dai lui MarinSă bea şi el tutun.

(Michai Petre din satul Uleşti, jud. Vâlcea).

Traşá de la traşáu (mă tem). Perf. traşáilem, Imp. troá, Ger. traşaindós. Part.traşadó.

Ţîdara = ţîrdara de la ţîrdau (trag fumul, pufăi).E luláua (luleaua), pl. îl luláye.

LXII(lăiaşísko)

Patrinorî kaştoró,Pă kon plai baró-‘nzardó,Beşăl muro phaloróThai pel tutúno zuraló.Muro dad phenél kadeá:- Şavéya, na kăr kadea!Uşti, ta av pála-maTe motháu túkă-k vórbá.- Ba, ka ci mai aváuaKa dés-mau de beleáua.- Kaná ce avés, na mai av!

(lăieşesc)

Frunzuliţă lemnişor,Pre acel deal mare, întins,Şade al meu frăţiorŞi bea tutun tare.Al meu tată zice aşa:- Băiete, nu face aşa !Scoală-te şi vino după mineSă-ţi spui ţie o vorbă.- Ba, că n-oi mai veniCă mă dai de belea.- Dacă nu vii, nu mai veni.

(Neacşu Florea din satul Drăgăneşti, jud. Vâlcea).

Uşti de la uşteáu (mă scol). Perf. uştilém, Imp. uştí, Ger. uştindós, Part.uşteadó.

LXIII(lăiaşísko)

Lulughí ande koi feléstra,Drágo mángă koi nevásta,Lulughí ande koi pirí,Drago mángă koi rommí.Pe kou plai ko-zéleno,Kărel abeáu romanóTai akhărel-ma te jauVi me kaşte khălau.Nai-ma pandukeá te dauKáşte jáu káşte khălau,Vi me lumea te dikháu.Mînrî dei phendeás kadeá:- Ne mai jába, maiko, moKă san şaoro ţîknó.

(lăieşesc)

Floarea la acea fereastră,Dragă mi-e acea nevastă,Floarea în acea oală,Dragă mi-e acea ţigancă.Pe acel deal verde,Joacă nuntă ţigăneascăŞi mă cheamă să mă ducŞi eu ca să joc.Nu am bani să dauCa să mă duc ca să joc,Şi eu lumea să văz.A mea mumă a zis aşa:- Nu te ma