Principiile democraţiei

Referat al elevei Caziuc Sabina Cl. a VIII-a D

Democraţia este un sistem de guvernare caracterizat prin pariciparea cetăţenilor la procesul de conducere. Cuvântul "democraţie "  provine din greacă şi este format din cuvintele "demos " = popor şi "kratos "= putere,prin urmare înseamnă puterea poporului. Acest regim politic s-a dezvoltat şi se dezvoltă numai în măsura în care relaţia dintre conducători şi conduşi (guvernanţi şi guvernaţi) se înclină în favoarea celor din urmă, când conduşii impun conducătorilor, prin modalităţi şi mijloace variate, respectarea drepturilor fundamentale ale individului.

Principiile democraţiei Principiile democratice orientează acţiunea politică în funcţie de anumite valori. Pe baza lor sunt concepute şi puse în practică mecanismele democratice, precum votul sau organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice. Astfel de principii sunt:

Autoritatea este prezentă în relaţiile dintre oameni atât în viaţa privată, cât şi în viaţa publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-şi impune propria voinţă celorlalţi. În statul democratic autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.

Libertatea este capacitatea persoanelor de a acţiona în conformitate cu propria lor voinţă şi de a alege astfel modul de acţiune propriu. Într-o societate democratică liberală, libertatea este valoarea fundamentală, dar ea este asociată cu responsabilitatea pentru propriile acţiuni şi cu necesitatea ca libertatea proprie să nu fie folosită în dauna libertăţii celorlalţi..

Responsabilitatea–fiecare cetăţean răspunde pentru faptele sale şi pentru consecinţele acestora, iar cei aflaţi la putere trebuie să dea socoteală celor care i-au ales sau i-au numit pentru îndeplinirea mandatului lor.

Dreptatea-respectarea de către autorităţi şi de către cetăţeni a normelor morale şi juridice bazate pe drepturile omului şi pe prevederile constituţionale.

Proprietetea este o relaţie între persoane şi bunuri care implică posesia, utilizarea şi dispoziţia. Totodată, ea presupune puterea de a dispune şi puterea de vînzare şi donaţie. În democraţiile liberale, dreptul la proprietatea privată este general garantat prin Constituţie.

Principiul pluralismului se referă la existenţa mai multor centre efective de putere, în opoziţie cu unul singur, precum în statele nedemocratice. Conceptul de democraţie este indisolubil legat de noţiunea de pluralism. Ea îşi găseşte concretizarea în multitudinea de partide şi organizaţii politice, sindicale, religioase etc, exprimând diversitatea concepţiilor şi organizaţiilor care se interpun între individ şi stat. Prin instituirea pluralismului politic drept câmp de manifestare a democraţiei, puterea politică nu mai tronează deasupra societăţii, ci se intersectează cu toate segmentele structurii sociale într-un mecanism chemat să funcţioneze pe baza legitimităţii, a libertăţii.Aristotel spunea că libertatea este "principiul fundamental al guvernământului democratic."

Principiul separarii puterilor in stat asigură exercitarea puterii politice în mod divizat de către mai multe autorităţi publice diferite,care au funcţii specifice. Puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate pentru a preveni abuzarea cetăţenilor din partea instituţiilor statului. Astfel, puterea legislativă are rolul de a adopta legile, puterea executivă de a le pune în aplicare, în cadrul politicii interne şi externe, iar puterea judecătorească de a "apăra" legile.

Reprezentativitatea-democraţiile moderne funcţionează ca democraţii reprezentative, în care deciziile politice sunt luate în numele cetăţenilor de către reprezentanţi ai acestora, învestiţi prin vot cu încrederea lor. În anumite situaţii cetăţenii pot depinde direct. Democraţia reprezentativă s-a format în jurul parlamentelor. Parlamentul este cel care legitimează guvernământul democratic. Funcţia lui esenţială este de a face legi şi de a susţine şi controla puterea executivă (adică Guvernul). În România Parlamentul este bicameral: Senatul şi Camera Deputaţilor, ambele alese prin vot direct şi secret de către guvernaţi, o dată la patru ani. Dar o democraţie autentică presupune ca influenţa poporului nu ia sfârşit o dată cu desemnarea reprezentanţilor.

Participare-democratiile participative se manifestă printr-un interes crescut al cetatenilor pentru treburile publice si prin implicarea lor concrete in luarea deciziilor care privesc soarta unei comunitatii.

Voinţa majorităţii şi protecţia minorităţilor- democraţia se sprijină pe opinia şi voinţa majorităţii, dar, în acelaşi timp oferă protecţie minorităţilor de toate felurile : etnice, religioase , politice etc. Acest principiu reprezintă o combinaţie unică, specifică doar democraţiei, între libertatea fiecăruia dintre noi şi dreptul de a ne identifica într-o comunitate etnică, religioasă sau socială.

Domnia legii-cetăţenii unei societăţi democratice se supun legilor, deoarece acestea sunt elaborate, chiar dacă indirect, de către ei înşişi. Într-o societate democratică, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă, politică, sex, vârstă sau situaţie materială, toţi cetăţenii se bucură de drepturile necesare pentru desfăşurarea normală a vieţii lor

şi funcţionarea deomcraţiei. Nimeni nu este mai presus de lege, iar controlul puterii se realizează pe baza normelor de drept. Legile trebuie să fie cunoscute şi să aibă stabilitate în timp. Încălcarea legilor este sancţionată de către instituţii specializate alestatului , care au drept scop Înfăptuirea dreptăţii.

Bibliografie   :

http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/democrat2.html

www.topreferat.ro/.../DEMOCRATIA%20VALORI%20SI%20PRINCIPII%20%2...

Manual de cultură civică pentru clasa a VIII-a