Prezentarea comparativa intre cinci autori ai perioadei interbelice

Eleve: Buceag Jeni

Mitrofan FrancescaRogan Georgiana

Autorii:

Liviu Rebreanu Camil Petrescu Hortensia Papadat Bengescu Gib Mihaiescu

Ne vom concentra pe:

Copilaria Scoala Viata Familia

Liviu Rebreanu

Copilaria: - la 27 noiembrie 1885 se naste la Tarlisiua Judetul Bistrita-Nasaud.

- a fost primul dintre cei 14 copii ai Ludovicai si ai lui Vasile Rebreanu.

Scoala

-Urmeaza clasele primare in Maieru.-Invata la Gimnaziul Superior Fundational

din Nasaud.-Se transfera la scoala Civila de baieti din

Bistrita cu limba de predare maghiara.-Frecventeaza Scoala Reala Superioara

de Honvezi din Sopron.(N-V Ungariei)-Primeste o bursa la Academia

Militara ,,Ludoviceum''din Budapesta pe care o termina cu gradul de locotenent.

Viata-Isi da demisia din armata si se stabileste in Prislop.-In toamna vine la Bucuresti si il viziteaza pe George Cosbuc.-In 1911 este numit secretar literr la Teatrul National din Craiova condus de

Emil Garleanu.-In noiembrie 1920 i se publica romanul Ion.(,, Ideea romanului mi-a venit in

1907 cand am vazut pe camp un taran care saruta saruta pamantul''.) -In 1923 este ales Vicepresedinte al Societatii Scriitorilor Romani.-In 1927 calatoreste in Italia cu ocazia unei adunari a PEN-Club.-Incepe redactarea unui jurnal intim tinut pana in 1944.-Este numit director general al teatrelor functie pe care o va detine pana in

anul 1929.-Devine vicepresedinte al Societatii romane de Radio.-Este omagiat la implinirea varstei de 50 de ani.-Pe 25 Mai este ales membru titular al Academiei Romane la propunerea lui

Mihail Sadoveanu.-Intreprinde un turneu de conferinte in Germania,Polonia,Croatia despre

spiritualitatea romaneasca.-La 1 Septembrie 1944 bolnav de cancer pulmonar,la varsta de 59 de ani se

stinge din viata la Valea Mare unde a si fost inmormantat.Ulterior ramasitele sale au fost aduse la cimitirul Bellu,din Bucuresti.

Nuvele: Catastrofa,Norocul,Cuibul visurilor,Cantecul lebedei,Golanii Romane sociale: Ion,Rascoala,Gorila. Romane psihologice: Padurea spanzuratilor,Adam si Eva,Ciuleandra,Jar.

Familia

Se casatoreste cu actrita Stefana Radulescu.

Camil PetrescuCopilaria: -Se naste in Bucuresti fiu al Anei Petrescu si

al sotului acesteia ofiter,care nu apare niciodata in viata sau biografia scriitorului.Este incredintat inca din maternitate unei doici din mahalaua Oborului ce-l va ingriji pana la varsta liceala.Nu-si va cunoaste si gasi parintii,mai ales ca sotul doicei sale,Tudor Popescu,ii va inmana scrisorile de la adevarata sa mama,abia cand scriitorul implineste 50 de ani dupa care nu s-a mai stiut nimic despre aceasta.

Scoala

-in Cartierul Obor,la scoala fiind coleg cu marea actrita Aura Buzescu.

-ajunge bursier la liceul Sf.SAVA apoi la ,,sectia reala'' a Liceului ,,Gheorghe Lazar''.

-Este renumit in scoala pentru primul sau articol ,,Teatrul Comedia''

-absolva liceul cu media 7.40 urmeaza cursurile facultatii de Filosofie si Litere din Bucuresti.

Viata-1 Ianuarie-1 mai ajunge profesor suplinitor la catedra de limba romana la liceul ,,Gheorghe Lazar''.

-30 Martie 1921 isi anunta in Tara hotararea de a candida ca independent pt mandatul de deputat in cercul Oravita si porneste campania electorala. A luptat fara sprijin si a fost atacat de cei din Opozitie. (,,Deziluzia a fost pentru mine totala.De atunci am renuntat la politica.'')

-19 Aprilie 1925 incepe sa colaboreze cu un articol despre Eminescu la Miscarea literara(Director:Liviu Rebreanu)

-19 Decembrie-23 Decembrie 1926 editeaza si conduce Cetatea literara.Printre colaboratori s-au numarat:Tudor Arghezi,Ion Barbu,Hortensia Papadat-Bengescu,Liviu Rebreanu.

-in 1927 functioneaza ca ,,inspector pentru cinema'' la Bucuresti.-30 Septembrie-este declarat in sfarsit,la 12 ani de la incheierea

conflagratiei mondiale ,,invalid de razboi definitiv'' si i se dau toate drepturile.

-in 1938 scrie scenariul de film Stefan cel Mare,O fata intr-o iarna; traduce piesa Dona Diana de Moreto dupa versiunea germana a lui Karl August.

-este numit director al Teatrului National din Bucuresti.

- Marti 13 mai orele 23.20- se stinge din viata.

- -Dupa disparitia scriitorului apar nenumarate volume inedite si reeditari dar cea mai importanata revista ramane seria Opere in 6 volume ingrijite de Alexandru Rosseti si Liviu Calin.

Familia

Se casatoreste cu Eugenia Marian si au doi copii Camil-Aurelian si Octavian Eugeniu.

Hortensia Papadat BengescuCopilaria:-a copilarit in satul dobrogean, Ostrov. -’Legamantul meu cu pamantul

Dobrogei e vechi. Prin 1882, un ofiter de informatie fusese detasat în interes de serviciu în satul Ostrov, pe malul Dunarii. Exil? Nu, caci maiorul Bengescu, Dumitru Bengescu, punea deasupra tot datoria si familia. Datoria il chemase în satul riveran, iar familia si-o purta cu el orisiunde... Unica lui copila pe atunci, de 5-6 anisori, avea sa pastreze de Ostrov numai amintirea unui deal rapos, clisos, acoperit de case mici, cu ograzi mari’(Hortensia in ‘Amintiri dobrogene’.)

Scoala

Viata-primeste, din familie, o frumoasa educatie muzicala si literara (indeosebi

franceza); prin unchiul ei, atrasa de teatru. Studii la un pension de fete, "Bolintineanu", din Bucuresti (1887-1894). in ciuda dorintei de a continua studii superioare (la Paris), renunta, datorita prejudecatilor timpului si dragostei materne "excesive". Replica acestei renuntari fortate este casatoria cu magistratul N. N. Papadat (cea 1896), om mult mai varstnic, cu care nu va putea realiza comuniunea afectiva si intelectuala dorita.

-o lunga perioada de greutati (cinci copii) si nemultumiri, cu peregrinari prin diverse orase de provincie (Turnu-Magurele, Buzau, Focsani, Constanta, Galati) ii dau sentimentul dezolant de solitudine si captivitate. Imposibilitatea comunicarii spirituale cu un sot refractar preocuparilor ei intelectuale deturneaza nevoia de confesiune in lungi epistole catre o prietena scriitoare, Constanta Marino-Moscu, care o indeamna sa treaca la scrisul literar. inceputuri in lb. franceza. 

-adevaratul debut e insa inceputul colaborarii la Viata Romaneasca (1913), cu poemul in proza Viziune, urmat de suita prozelor lirice. Remarcata si incurajata de G. Ibraileanu si G. Toparceanu, se ataseaza cercului iesean.

-În timpul Primului Razboi Mondial lucreaza ca infirmiera voluntara la Crucea Roaie, experiența fiind apoi relatată în romanul Balaurul.

-La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza "obiectiva", asa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa (Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini). Din 1933, se stabileste în capitală. Scrie Logodnicul (1933), si, în 1946, obtine Premiul National pentru proza. Restul proiectelor de romane raman nefinalizate.

-Este interzisa de regimul comunist si traind la batranete fara mijloace de subzistența, Hortensia Papadat-Bengescu a murit data complet uitarii de colegi si de criticii literari, la data de 5 martie 1955 la Bucuresti, la varsta de 79 de ani. Dupa 1965 a fost treptat reintegrata în circuitul literar si academic.

Familia

-Hortensia Bengescu a fost fiica generalului Dimitrie Bengescu (descendent din familia istorică Bengescu) si a profesoarei Zoe Stefanescu,  si nepoata a generalului George Bengescu Dabija, junimist si dramaturg apreciat.

-Tatal ei a fost seful garnizoanei de la Ostrov.

-A dat naştere unui număr mulţumitor de copii: 5. 

Gib MihaescuCopilaria:

Scoala-anii de scoala nu sunt dintre cei

mai fericiti. Viitorul mare scriitor ramane de două ori repetent şi este mutat la diverse scoli în Dragasani, Craiova, Slatina, Ramnicu Valcea şi din nou Craiova, unde isi ia, în sfarsit, bacalaureatul.

-incepe o lunga studentie, la Facultatea de Drept din Bucuresti, ale carei cursuri le urmeaza fara tragere de inima. Studiile ii sunt întrerupte de anii campaniei de război.

-dupa ce ii moare mama, revine la Bucuresti ca un ‘student intarziat’.

Viata-cunoscut, in perioada interbelica, pentru capacitatea

exceptionala de a analiza psihologiile obsesive, ca prozator modern, Gib Mihaescu surprinde si prin interesul si priceperea în domeniul analizarii efectelor nefaste ale unor superstitii si prejudecati.

-decesul prematur l-a impiedicat sa finalizeze proiectata opera intitulata “Vamile vazduhului”, în care urma sa scoata în evidenta credintele, obiceiurile, mentalitatile si prejudecatile din lumea rurala sau a targurilor.

-deceniul al treilea al secolului trecut a reprezentat pentru scriitorul dragasanean etapa creatiei de proza scurta, adunata în cele doua volume “La Grandiflora” (1928) şi “Vedenia” (1929), dar si puternica dramaa ibseniana “Pavilionul cu umbre” sau “Am ucis pacatul”, romanele fiind scrise după 1930, pana în 1935.

-debutand imediat dupa primul razboi mondial in care fusese si el combatant, ca multi alti scriitori, printre care amintim pe Camil Petrescu, creatia literara de început a lui Gib Mihaescu a constat în schite, povestiri si nuvele inspirate din experienta personala frontului, scrisul sau evoluand ulterior spre analiza conflictelor sufletesti, a obsesiilor, ca frica, gelozia, efectele unor boli, prejudecatiile şi superstitiile, care fac victime din protagonistii acestor proze.

Familia

In 1925 se casatoreste cu Elena Stanescu, cu care va avea doi copii (Mira si Ionica).

Max BlecherCopilaria:

-Max Blecher s-a nascut la Botosani, intr’o familie de evrei, bogata fiindca tatul sau (Lazar Blecher) apartinea o fabrica de sticla.

Scoala

-desi nascut in Botosani, Max Blecher a mers la scoala in Roman, oras unde si-a petrecut majoritatea timpului. Facand acest lucru, Max este fascinat de acest oras.

-liceul il face tot in Roman, dar dupa graduarea sa, pleaca la Paris sa studieze medicina. Toate planurile sale sunt apoi ruinate, cand se imbolnaveste grav de ‘boala lui Pott’.

Viata-Max Blecher nu alta optiune decat sa renunte

la studiile in Paris, urmand sa fie spitalizat in Frata, la Berck-sur-mer. Pe atunci, Max avea numai 19 ani.

-dorind sa trateze aceasta boala, merge la spitale in Romania si Elvetia, dar nu are succes.

-destinul sau fiind tragic, Max Blecher se schimba complet, devenind scriitor.

-felul de a se exprima este una abstracta, foarte originala. Moartea vine o obsesie pentru el.

Familia-Max Blecher moare la varsta de 29 ani,

necasatorit si fara copii.

Bibliografie

http://cartileproexpres.wordpress.com/about/

http://ro.wikipedia.org http://google.com/images http://whatafy.com/the-writer-max-

blecher.html