[Type the company address]c

Prezentare logopedie

Tulburări polimorfe de limbaj

ALALIA

Prezentare realizată de:

Matevici MădălinaVlad Elena-Ancuța

Specializarea:Psihopedagogie

Grupa:I

An:III

1. Definiții și terminologie2. Etiologie3. Clasificarea alaliei: alalia motorie; alalia senzorială;

alalia senzorio-motorie sau mixtă;

4. Diagnostic diferențial5. Terapia alaliei obiective terapeutice generale şi

operaţionale formarea vorbirii la alalicii senzoriali; însuşirea vorbirii la alalicii motori; formarea deprinderilor de scris-citit la

copilul alalic

Cuprins:

Definiții și terminologie

Termenul de alalie a fost introdus in 1843, înlocuit apoi prin afazie şi mai târziu cele două tulburări de limbaj au fost delimitate.

Tulburarea cea mai profundă de elaborare, de organizare și de dezvoltare a limbajului întâlnită la copiii care nu au vorbit niciodată și care nu se explică prin deficitul de auz, sau prin întârzierea mintală.

(Ecaterina Vrasmaș, Cornelia Stanică – 1997).

Tulburare gravă de vorbire, determinată de factori nocivi care afectează mai mult sau mai putin zona centrală a vorbirii și se caracterizează prin neputința alalicului de a vorbi și întelege în totalitate sau suficient, vorbirea altora, cu toate că organele de recepție sunt sănatoase și insuficiențele mentale nu-s de tip oligofren.

(E. Verza – 1969)

Alalia este tulburarea cea mai profundă de elaborare, de organizare şi de dezvoltare a limbajului intâlnită la copiii care nu au vorbit niciodată şi care nu se explică prin deficitul de auz sau prin intârzierea mintală.

Etimologic:

A=fără.

LALIE=vorbire.

Etiologie și simptomatologie

Cauze:

Cauze prenatale Cauze perinatale Cauze postnatale Infecțiile gravidei ; Tulburări toxico-

chimice și hormonale;

Traumatisme obstreticale;

Travaliu prelungit și consecutive;

Tulburări asfixice;

Lipsa imboldului in vorbire;

Boli grave repetate in copilărie;

Tulburări cornice de nutritiție;

Metode greșite de educație;

În ALALIE:

copilul NU refuză să vorbească copilul NU POATE VORBI copilul NU POATE PRONUNŢA nici cele mai simple sunete copilul aude relativ normal (auzul e relativ normal dezvoltat) NU este vorba de o deficienţă a intelectului (se poate vorbi doar

despre o uşoară întârziere intelectuală) din cauză că nu foloseşte comunicarea verbală

NU e deficienţă, ci ÎNTÂRZIERE Se întâlnesc şi:

o Tulburări de motricitate;o Tulburări de psihomotricitate;o Întârzieri ale schemei corporale;o Tulburări de percepţie auditivă;o Tulburări de percepţie vizuală;

Clasificarea alaliei:In funcție de aspectele lezate ale limbajului, alalia poate fi :

alalia motorie; alalia senzorială; alalia senzo-motorie sau mixtă;

Alalia motorie

Vorbirea spontană este absentă sau redusă la 3-4 cuvinte. Vorbirea repetată este imposibilă, dar în unele cazuri alalicul motor poate

pronunţa sunete sau silabe izolate, pe care nu le poate integra în cuvinte. Vorbirea se realizează cu mare dificultate datorită tulburărilor motorii

articulatorii. Mişcările fonoarticulatorii sunt difuze, nesigure, dezordonate. Alalia motorie e caracterizată prin tulburări de organizare temporo- Copilul alalic motor nu ştie să vorbească. Diagnosticul alaliei motorii se bazează1. pe tulburarea pronunţată a vorbirii orale, 2. pe inexistenţa vorbirii articulate din cauza imposibilităţii executării

mişcărilor verbale.

Evoluția limbajului la alalicul motor:

La alalicii motori evoluţia este lentă. La început comunică şi fac înţeleşi prin mimică şi gesturi sau frânturi de

cuvinte, apoi sub influenţa terapiei logopedice încep să articuleze corect sunetele, să pronunţe cuvinte, să formuleze propoziţii alcătuite din 2-3 cuvinte. vorbirea devinind tot mai corectă, chiar şi sub aspect gramatical.

Persistă mult timp:1. agramatismele;2. dislexia-disgrafia (în majoritate este consecutivă şi este corectată mai dificil);

Alalia senzorială

Vorbirea spontană este absentă sau redusă la 2-3 cuvinte. Vorbirea repetată poate fi: imposibilă, aproximativă sau ecolalică. Vocea alalicului senzorial este sonoră.. Copilul cu alalie senzorială pronunţă unele sunete sau cuvinte mai mult sau

mai puţin corect,dar nu inţelege vorbirea prin cuvinte, cu toate că la foarte mulţi acuitatea auditivă este bună.

Forme pure de alalie senzorială sunt foarte rare şi stabilirea diagnosticului de alalie senzorială între 3 si 6 ani este foarte deficitară.

Evoluția limbajului la alalicul senzorial:

Evoluţia limbajului este mai anevoioasă. Alalia senzorială este dependentă de:1. gradul deficitului neurologic;2. vârsta la care se începe terapia logopedică; 3. interesul pentru corectare;4. gradul de întârziere;5. colaborarea cu ceilalţi factori implicaţi în educaţia copilului. Pe parcursul terapiei logopedice dispar dificultaţile în inţelegerea

simbolismului verbal, cuvintelor, propoziţiilor şi terminând cu organizarea sintactică, cu eliminarea agramatismelor, cu exprimarea corectă, coerentă, logică.

Alalia mixtă

Copilului cu alalie mixtă îi lipseşte atât vorbirea impresivă cât şi expresivă. Alalia mixtă se datorează unei vaste afecţiuni a creierului ce s-a extins

asupra zonelor verbale senzoriale şi motorii. Alalia mixtă se intâlneşte mai rar şi de obicei una din formele vorbirii este

mai accentuat tulburată.

Diagnostic diferențialAlalia se poate confunda din cauza absenței limbajului cu alte tulburări precum:

afazia:

mutismul electiv;

autismul;

retardul de limbaj;

surdo-mutitatea;

deficiență mintală;

Sunt necesare investigații complementare!AFAZIA ALALIA

Tulburare dobândită; Dezintegrarea limbajului;

Tulburare congenitală; Vorbirea este absentă;

MUTISMUL ELECTIV ALALIA Este dobândit; Reversibil in condiții de mediu; Se manifestă in funcție de

situație,de persoane; Refuză contactul cu mediul;

Este congenitală; Are caracter permanent (dacă nu

se intervine cu terapie logopedică);

Nu refuză contactul cu mediul;

AUTISM ALALIA Comportament inadecvat; Raporturi afective absente; Automatisme prezente;

Comportamet adecvat; Raporturi afective uneori

exagerate; Automatisme absente;

RETARD DE LIMBAJ ALALIA În etiologie sunt incriminaţi

factorii educativi şi de mediu. În condiţii favorabile se obţine

un ritm accelerat de învăţare a limbajului.

În etiologie nu sunt incriminaţi factorii educativi şi de mediu.

Tulburare durabilă, rezistenţă la învăţare.

SURDO-MUTITATE ALALIE Nu aud niciodată și nu

reactionează la stimuli auditivi-verbali.

O voce rigidă.

Gânguresc modulat între 1-3 luni, iar mai

târziu mimica și gesturile lor sunt o reacție selectivă la stimuli verbali, în funcție de cunoașterea semnificației și starea psihică.

Nu reactionează la sunetele vorbirii, deși

reactionează divers la zgomote de aceeașiintensitate.

O voce sonoră.

DEFICIENȚA MINTALĂ ALALIA Inerţie : greutăţi la schimbarea

criteriului de activitate. Numărul foarte mare de

repetiţii.

Înțeleg și execută sarcini. Sunt mai activi în terapie.

Terapia alaliei Absenţa limbajului este unul dintre cele mai dificile obstacole în calea

dezvoltării psihice normale. Terapia logopedică urmăreşte:1. elaborarea;2. organizarea;3. dezvoltarea limbajului; 4. restructurarea pe această bază a intregii personalităti; In elaborarea limbajului se acţionează concomitent asupra celor trei

componente ale vorbirii : fonetică, vocabular şi structură gramaticală.

Terapia logopedică este de lungă durată şi foarte complexă. Invăţarea limbajului parcurge mai multe etape, în funcţie de posibilităţile

alalicului. Este indicat ca terapia logopedică să înceapa la 4-5 ani. Este indicat ca activităţile să fie variate, atractive pentru a trezi interesul

copilului. La început se vor folosi intens analizatorii vizuali, auditivi, tactili si

kinestezici.Pentru uşurarea înţelegerii se va folosi mimică şi gestică.

Obiective terapeutice generale şi operaţionale

Obiective terapeutice generale:

elaborarea, organizarea şi dezvoltarea limbajului ca sistem fundamental al vieţii psihice;

formarea funcţiei de comunicare a limbajului prin:

1. crearea necesităţii de a comunica pe cale verbală;

2. crearea unor raporturi emoţionale favorabile comunicării;

3. integrarea achiziţiilor verbale în experienţa de viaţă a copiilor;

Obiective terapeutice operaţionale: deblocarea aparatului

fonoarticulator; pregătirea organelor

fonoarticulatorii pentru învăţarea pronunţiei;

pregatirea copilului pentru receptarea vorbirii, prin centrarea privirii asupra vorbitorului şi formarea atenţiei auditive;

învăţarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular şi structură gramaticală;

dezvoltarea şi coordonarea motorie;

orientarea in spaţiu şi gnozia corporală;

Formarea vorbirii la alalicii senzoriali

Se vor avea in vedere trei mari obiective:

1. educarea senzorial-motorie;2. formarea vorbirii şi dezvoltarea gândirii3. instruirea.

Educarea senzorial-motorie Un prim obiectiv urmăreşte:

1. educarea percepţiilor acustice care ţin de vorbire;educarea percepţiilor vizuale;

2. educarea senzaţiilor kinestezice, tactile;3. educarea motricităţii generale şi verbale;

Se începe cu identificarea surselor sonore după auz, recunoaşterea vocii celor din jur, pronunţarea onomatopeelor şi recunoaşterea lor. Pe parcurs se trece la pronunţarea unor silabe directe, indirecte, cu silabe duble, cu diftongi, grupuri consonantice.

Se vor face şi exerciţii de dezvoltare a motricitătii verbale, acestea urmărind mobilitatea bucală-linguală-facială şi exerciţii pentru îmbunătăţirea motricităţii întregului corp.

Formarea vorbirii şi dezvoltarea gândirii

Se începe cu invăţarea unor cuvinte scurte, clare, uşoare. La alalicii senzoriali dificultatea principală este la nivelul înţelegerii, așadar

se va insista pe aspectul semantic. metodă de lucru este pe care logopedul o poate folosi este aceea prin care

ii demonstrează o anumită acțiune acţiunea sau ii indică o serie de obiectele ,denumindu-le cu voce tareiar apoi ii cerecopilului alalic să-l repete. După ce denumeşte i se cere să indice obiectul respectiv.

In urmatoarea etapă i se solicită să arate un obiect cunoscut dupa denumire sau să efectueze o acţiune. Iar logopedul prin mimică sau verbal ii atrage atenţia asupra greşelilor.

Se porneşte de la cuvintele cele mai uzuale şi legate de persoana lui, de ceea ce-l inconjoară, de activităţile zilnice. La început numărul cuvintelor este foarte mic, 2-3 cuvinte. Pe parcurs propoziţiile sunt dezvoltate atât sub aspectul numărului de cuvinte cât şi al complexităţii exprimării.

Odată cu îmbogaţirea vocabularului se educă treptat şi structura gramaticală a vorbirii. In limbajul scris greşelile gramaticale se mențin mai mult timp datorită nerespectării regulilor morfologice si sintactice.

. Pe masură ce posibilităţile copilului permit, se va trece la formulări de propoziţii pe bază de cuvinte date, la povestire ajungându-se la un vocabular suficient dezvoltat care să-i permită susţinerea unui dialog, a unei conversaţii cu diferite persoane, la expunerea unui subiect, deci la o integrare normala în colectiv.

Instruirea

Urmârește că odată cu dezvoltarea vorbirii,să se inițeze și însusirea limbajului scris, numărarea, se dezvoltă reprezentari legate de tot ceea ce-l inconjoară.

Insuşirea vorbirii la alalicii motori

Formarea vorbirii la alalicii motori se bazează în special pe metoda vorbirii reflectate, prin imitaţie.

Corectarea sunetelor pronunţate greşit sau impostarea sunetelor pe care nu le pronuntă, se realizeză prin procedee logopedice obişnuite.

Terapia logopedică

INCEPE cu:

1. exerciţii pentru dezvoltarea auzului fonematic;2. exerciții penreu dezvolatarea atenţie;3. exerciții pentru dezvoltarea memoriei auditive;

Exerciţile de gimnastică fonoarticulatorie generală şi specifică sunetelor,urmăresc îmbunătăţirea mobilităţii organelor articulatorii,și dirijrea conştientă a aparatului fonoarticulator în articularea sunetelor, obţinându-se astfel automatizarea mişcărilor necesare articulării sunetelor, cuvintelor.

Insuşirea articulaţiei corecte a sunetelor se va face pe baza imitaţiei, logopedul demonstrând în faţa oglinzii modul corect de articulare a sunetelor.

Se vor desfăşura exerciţii de diferenţiere a sunetelor opoziţionale în paronime şi în vorbire în general folsindu-se un bogat material, ilustrat sugestiv, atât pentru denumirea imaginilor, formularea propozitiilor, conturarea unei povestiri, cât şi pentru formarea deprinderii de a asculta.

Este absolut necesară:1. includerea alalicului într-o colectivitate de copii cu vorbire normal; 2. trezirea interesului pentru vorbire;3. crearea unui mediu stimulativ;4. lipsit de stări tensionale sau supraprotecţionism;

La alalicii senzoriali-motori se aplică măsuri şi metode combinate, punându-se accentul pe tulburarea care este mai pronuntată.

Formarea deprinderii de scris-citit la copilul alalic

Sub aspectul formării deprinderilor de scris-citit s-a constatat că se formează mai repede decât însuşirea limbajului oral.

La alalicii cu dominanţa senzorială:Dislexia-disgrafia este gravă şi constantă, Scrierea poate ajunge la un moment dat posibilă după copiere, dar imposibilă după dictare.

La alalicii motori :Apar greutăţi în executarea formelor grafice, determinate de imperfecţiunile analizatorului moror.Acestora le lipseşte coordonarea mişcării diferitelor părţi ale braţului datorită cărora apar:

1. greutăţi în unirea elementelor grafice ale literelor;2. orientarea literelor este inconstantă;3. literele sunt neuniforme şi aglomerate între ele.

Aspectele discaligrafice sunt insoţite şi de omisiuni, inversiuni, înlocuiri, adaugiri.

La copilul alalic cu debilitate mintală:Elaborarea deprinderilor de citire-scriere este mai dificilă,. Se constată:1. tulburări motorii-senzoriale;2. dezinteresul pentru stimulii din afară;

Chiar şi atunci, când după eforturi prelungite, reuşesc să citească, persistă greutăţi deosebite în înţelegerea celor citite. Aceşti copii rămân pentru mult timp, uneori pentru toată viaţa, la o citire mecanică, fără înţelegerea celor citite, nu sesizează sau nu respectă semnele de punctuaţie, nu pot realiza o citire pe sintagme, citirea este deficitară sub aspect prozodic.