CUPRINS

PAGE

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEIMAPA LOGOPEDICAPENTRU CORECTAREA SUNETULUI HCUPRINS

GENERALITATI_________________________________________________3TEHNICA PRONUNTIEI__________________________________________4METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI __________6DEFECTE DE PRONUNTIE ______________________________________7METODE GENERALE DE CORECTARE____________________________7CORECTAREA_________________________________________________12

ETAPA DE IMPOSTARE _____________________________________14

ETAPA DE CONSOLIDARE___________________________________17

ETAPA DIFERENTIERII ______________________________________29

ETAPA AUTOMATIZARII______________________________________30BIBILIOGRAFIE ________________________________________________36GENERALITATInsuirea i dezvoltarea limbajului sunt activiti care presupun un efort ndelungat din partea individului, n decursul dezvoltrii ontogenetice. Activitile respective se realizeaz spontan, n relaiile cu cei din jur, dat fiind tendina copilului de a verbaliza aciunile desfurate, dar i organizat, prin determinarea copilului s participe la activiti cu un anumit scop educativ. Modul n care copilul se realizeaz pe linia achiziiilor n planul vorbirii i al dezvoltrii psihice este n funcie de o serie de factori: mediul de via i activitate al copilului, preocuparea adulilor pentru stimularea vorbirii sale, eficiena procesului, afectivitatea, motivaia pentru activitate i personalitatea acestuia. La nceput, copilul nva pronunarea sunetelor prin imitaie i prin joc; apoi realizeaz cuvinte, propoziii i fraze. Diferenele marcate de structura psiho-fizic a copilului, influenele educative, existena unor modele deficitare pe care le imit, ca i aciunea unor factori nocivi pot duce la tulburri de vorbire, care se prelungesc i dup perioada anteprecolar, iar n alte situaii, asemenea dificulti ale limbajului pot aprea la vrstele urmtoare i adeseori cu un debut violent.

La copil apar relativ frecvent tulburri de pronunie, constnd n deformarea, substituirea, omiterea i inversarea anumitor sunete n vorbirea spontan i n cea reprodus. Aceste manifestri sunt cuprinse sub denumirea de dislalie i cnd ea se manifest sub o form uoar, mbrac forma de dislalie simpl sau monomorf i avem de-a face cu tulburri care se manifest numai la nivelul unor sunete izolate sau la familia unor sunete. Frecvena dislaliilor este n funcie de vrst, de sex, de nivelul de dezvoltare psihic, de anturaj, de condiiile de educaie, de condiiile economice, de particularitile de limbaj. Datele statistice, privind extinderea dislaliilor sunt n funcie de factori subiectivi, adic n raport de exigena mai mare sau mai mic a celui care stabilete diagnosticul.

Hamacismul este o forma a dislalie ( deformarea si omisiunea sunetului h )Fonemul fricativ h este interpretat de specialiti n diferite moduri: unii consider c articularea lui se realizeaz printr-o strmtarea faringelui, determinat de apropierea reciproc dintre rdcina limbii i muchiul constrictor inferior al laringelui;

alii l consider laringual, adic realizat n glot, datorit unei poziii speciale a coardei vocale. Aspectul general al feei n pronunia fonemului h, are ceeai nfiare cu cea a fonemelor c i g, fiind din aceast cauz uor confundat cu acestea.

Dup modul de formare, sunetul h este o consoan fricativ surd, iar dup organul care ia parte activ la pronunarea sa, este o consoan postero - lingual - faringial.

Frecvena n rndul populaiei este mic, de cca. 0,18%.TEHNICA PRONUNTIEIPentru producerea fiecrui sunet, este necesar s vibreze coardele vocale. Acestea vibreaz n timpul expirului, n proporie diferit, i i modific presiunea (ca i inspirul, de altfel) n emisia sunetelor. Musculatura implicat n actul respiraiei trebuie exersat mai cu seama la copil, deoarece ea nu este suficient de dezvoltat, Un rol hotrtor l joac i controlul nervos n reglarea echilibrului dintre inspir i expir, necesar emisiei i ritmului vorbirii normale. Important este deasemeni i motricitatea general i micrile fonoarticulatorii. Pentru acestea sunt necesare exerciii generale care fortific organismul. Aceste exerciii trebuie asociate cu cele de respiraie, pentru a facilita micrile complexe ale grupelor de muchi care iau parte n actul de respiraie i la activitatea fono-articulatorie n emisia verbal. Pentru emiterea acestui fonem este necesar realizarea urmtoarei poziii organice: gura deschis ca pentru pronunia lui c, partea posterioar a limbii ridicat spre faringe, n timp ce vrful ei se retrage puin i se sprijin pe partea anterioar a coroanei alveolare a incisivilor inferiori. Vlul palatin este ridicat, nchiznd calea rinofaringial. Astfel, suflul de aer este presat spre canalul bucal, ngustat prin ncordarea rdcinii limbii i ridicarea ei spre faringe i partea posterioar a palatului dur. Curentul de aer se simte att pe palatul dur ct i pe partea posterioar a limbii. Momentul pronuniei sunetului h are un caracter exploziv. Explozia ns nu este perceptibil.

Explozia aerului n expiraie, poate fi perceput pe dosul minii,sub forma unei presiuni de aer cldu. Pentru diferenierea sunetului h de sunetul c sau g, se demonstrez prin explicarea poziiei limbii, care nu bareaz aerul, ci doar ngusteaz canalul bucal. Faptul poate fi uor intuit de ctre elevi, deoarece n emiterea sunetului h nu se simte acea coborre a laringelui, specific sunetelor c i g.

METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUIMetodele i procedeele specifice logopediei, sunt complexe i presupun o specializare aparte. Exerciiile folosite sunt cele de vorbire ritmat, n care recitarea unor poezii imprim fluen vorbirii, exerciii de imitare a unor modele cu vorbire corect, imitarea poziiei corecte a aparatului bucal n timpul emisiei.

Se vor face exerciii pentru mecanizarea pronuniei sunetului h izolat, n silabe i n cuvinte:

h, h, h, h;

ha, ho, hu, he, hi, h, h;

ah, oh, uh, eh, ih, h, h;

aha, oho, uhu, ehe, ihi, h, h;

aho, ahu, ahe, ahi, ah, ah, etc.;

hor, halat, halva, nhmat, duh.

Pentru pronunarea corect a cuvintelor care ncep cu

sunetul h, urmat de vocala a (han, hart, hain, hambar, etc.), poziia gurii pentru pronunarea consoanei h trebuie s aib poziia specific pronuniei vocalei a care-l urmeaz. Altfel, deficienii de auz intercaleaz ntre sunetul h i vocala care urmeaz sunetul . n cuvintele n care consoana h este urmat de o, sunetul h se pronun cu poziia gurii specific pronunrii vocalei o.

Cnd sunetul h este urmat de vocalele u, i, e, etc. se pronun cu poziia cerut de vocala care-i urmeaz.

Cnd fonemul h este precedat de o vocal i urmat de o consoan, se pronun cu poziia gurii specific vocalei ce-l precedeaz (odihn, meteahn, iaht, etc.). Cnd sunetul h este precedat de o consoan i urmat de o vocal sau ncadrat de vocale, se pronun cu poziia gurii specific vocalei ce-i urmeaz (arhiv, dihor, zahr, pahar, etc.). Consoana h, n poziie final, se articuleaz cu poziia organic specific pronuniei vocalei .

DEFECTE DE PRONUNTIEDefectele de pronuntie au frecvena cea mai mare, n special la copiii precolari i colari mici. Prin existena tulburrilor respective se creeaz dificulti n emiterea cuvintelor, propoziiilor i n nelegerea celor enunate.Adesea, sunetul h este omis. De exemplu, n loc de halat, han, horn, Sahara etc.,elevii pronun:- alat, - orn, - am, Sa - ara, etc.Cauzele rezid n ineria prii posterioare a limbii, care nu asigur ngustarea canalului bucal, precum i n lipsa exploziei n timpul actului articulator.

La reuita acestora se adaug tactul pedagogic al educatorului, manifestarea nelegerii fa de copilul handicapat, afirmarea unui climat efectiv tonifiant n colectivitae, din care s nu lipseasc ncurajarea pentru fiecare proces obinut de copil.

METODE GENERALE DE CORECTARE

Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente:

- exercitii de gimnastica

- exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator

- exercitii pentru educarea respiratiei

- exercitii pentru educarea auzului fonematic

EXERCITII DE GIMNASTICA

Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe:

- imitarea mersului (mersul pe loc),

- miscarile si rotirea bratelor,

miscarile si rotirea trunchiului,

- \"mersul piticului\",

- \"mersul uriasului\",

- imitarea spalatului pe maini,

- imitarea aplaudatului,

- rasuciri de trunchi,

- aplecari stanga , dreapta de trunchi,

- rotirea gatului

Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii verbale, adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii practice.

Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de respiratie; pe masura avansarii in programul terapeutic, s-a pus accent pe acele exercitii care erau necesare momentului de terapie.

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii:

- exercitii de mobilitate a maxilarelor

- exercitii de mobilitate pentru limba

- exercitii pentru buze si obraji

- exercitii pentru valul palatin

1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta.

2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu.

-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.

-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.

-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:

-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.

-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.

-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.

-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.

-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.

-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit:

-educarea echilibrului dintre inspir si expir,

-marirea capacitatii respiratorii,

-formarea unei respiratii diafragmale,

-obtinerea unui ritm respirator uniform,

-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,

vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.

Pentru atingerea acestor obiective, am aplicat urmatoarele probe:

-Copilul imita suflarea nasului in batista,

-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,

-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,

-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,

-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.

Probele se executa de cateva ori.

EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic:

-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);

- sarpele: s-s-s-s (prelungit)

- albina :bazz-bazz (\"b\" prelungit si \"z\")

- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)

- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste \"r\" si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)

- vrabia: cip-cirip; cip-cirip

- vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza \"j\")

- oaia: beee-beee

- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)

- gasca: ga-ga; ga-ga .

-Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:

-pa-pe-pi-po-pu-pa-pa

-ba-be-bi-bo-bu-ba-ba

-Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore.

-Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.

-Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte, batand din palme in acelasi timp.

CORECTAREAProcesul de corectare presupune parcurgerea a patru etape:

n etapa de emitere a sunetului h, materialul ilustrativ alctuit din imagini i onomatopee- este nsoit de pronunarea corect a sunetului, pentru a-l ajuta pe copil s emit prin imitare acustic i articulatorie. Etapa de impostare (emitere a sunetului)- obinerea izolat a sunetului se face prin dou procedee: procedeul demonstraiei articulatorii, derivrii sunetului din sunetele pronunate corect.

n etapa de consolidare a sunetului h, materialul ilustrativ i verbal cuprinde imagini i cuvinte n a cror denumire sunetul se afl n trei poziii cu dificulti crescnde de verbalizare, de la gruipri vocalice la grupri cu consoane, de la cuvinte monosilabice la cuvinte polisilabice i consonantice. Etapa de consolidare exersarea sunetului n silabe fr sens n care sunetul se afl la nceput, la mijloc i la sfrit. Se realizeaz cu ajutorul cuvintelor pornind de la cele mai simple la cele mai complexe, cuvinte care conin sunetul respectiv; este de preferat ca sunetul afectat s fie prezent de mai multe ori n cuvnt; apoi s se exerseze n propoziii din ce n ce mai grele. n aceast etap nu este indicat s folosim sunetul cu care se confund. Logopedul trebuie s tie c logopatul i-a nsuit o parte din pronunia corect a sunetului, i s nu uite c atunci cnd pleac de la cabinet are tendina s vorbeasc aa cum este ncurajat.

n etapa de difereniere, materialul ilustrativ i verbal cuprinde imagini i cuvinte n denumirea crora se difereniaz mai nti suntele ndeprtate ca loc i mod de formare, apoi sunetele apropiate, nrudite, perechi, sunete care se interfereaz mai uor acustic, mergnd uneori pn la substituire. Etapa de difereniere cnd sunetul s-a consolidat se exerseaz sunetul alturi de sunetele cu care se aseamn n cuvnt i silaba. Se difereniaz de sunetul cu care l confund. Se introduc cuvinte n care se afl sunete cu care se aseamn.

Etapa de automatizare a sunetului cuprinde material ilustrativ i verbal bogat, care poate s asigure trecerea de la deprinderi de a vorbi corect la obinuina verbal continetizat, bazat pe automatisme psiho-lingvistice corecte i ncadrate copilului n colectivitate. Etapa de automatizare autocontrolul este minim i poate emite sunetul cu uurin. Se consider c sunetul a fost nsuit.

ETAPA DE IMPOSTAREh H

H - consoan

- fricativ

- surd

- postero - lingual

- velar

Exercitiul 1Cum Face?Cum face cinele?

HAM HAM

Cum face magarul ?

I - HA , I - HA

Cum face porcul ?

GROH - GROH

Cum face buha?

BU-HU-HU BU-HU-HU

ETAPA DE CONSOLIDAREExercitiul 1Pronun odat cu mine urmtoarele gupuri de litere:

Exercitiul 2

Pronunta dupa mine cuvintele:

Exercitiul 3Citete cuvintele de mai jos i spune din cte silabe sunt formate:

han duh sah horn hrean hrib ha-mei mo-hor va-lah hu-hu-rez du-hov-nic al-ma-nah hi-po-po-tam hi-dro-ma-saj a-ra-hi-de hi-dro-bi-ci-cle-ta hi-dro-cen-tra-laExercitiul 4Pronun singur cuvintele de mai jos i alctuiete scurte propoziii cu ele, dup exemplele date.

Hiena este un animal.Mihaela joaca handbal.Horia are un hanorac.- harnic, holda, halva, haiduc, hoinar, hotar, husa, hambar, halta, hazliu- hohoti, vehicul, zahar, mahala, arahida, tehnician- vazduh, sah, valah, almanah

Exercitiul 5

Priveste aceste imagini si repeta dupa mine. hamac haina halba homar harta harpa pahar rahat dihorExercitiul 6Citeste impreuna cu mine urmatoarele propozitii: Exercitiul 7Pune in fiecare casuta litera h si vezi ce cuvant se formeaza.

Hoarda holda homar Hotel haltera horoscop Helesteu harpoane hidroavion Exercitiul 8Completeaza propozitiile urmatoare folosind cuvintele din coloana alaturata.

zahar hexagon halva hota harlet sah

Exercitiul 9

Completeaz propoziiile urmtoare cu cuvinte care conin sunetul h.In clasa pe perete este _________ Romaniei.Mihai poarta un ______ albastru in atelier.

An desenat un ____________ simpatic.

Horia a spart un ________ de cristal.

Bunicul are ___________ plin cu porumb.

Noi scriem pe __________ galbena.Mihaela se odihneste in . _________ .Henrietta si Honorius joaca ____.Haralambie s-a cazat la ________ . harta halat pahar hamster hambar hartie sah hotel hamac Exercitiul 10

Citeste urmatoarele propozitii cu voce tare.

Hangiul de la Hanul Homer este harnic.Hilda a varsat un pahar cu zahar.Puhoiul distruge holdele.Hagi i-a venit de hac hotului.A calul inhamat cu hamuri si haturi.A pus haina si halatul in hol.Haide in hamac sa ne dam uta.In hora s-a prins si un ceh.Hai dupa halvita si halva!Hoardele de tatari sunt la hotar,

In sera am hortensii si orhidee.

Am pus tarhon in iahnie.

Herman are un iaht. tarhon iahnie iahtETAPA DIFERENIERII SUNETULUIAceast etap const n distingerea deosebirilor dintre sunetul h i sunetele cu care se confund, i anume literele c i g, precum si distingerea deosebirilor dintre lsunetul h

si alte literesunete.Exercitiul 1

Spune cnd auzi sunetele c i g:

Chi - GhiIhi - Ighi Ic - IgChic - GhigChighi

Che - GheEche - EgheEc - EgChec - Gheg Cheghe

Ci - GiIca - IgiIc - Ig - Cagi

Ca - GaAca - AgaAc - Ag - Caga

Ca - GaAca - AgaAc - Ag - Caga

Co - GoOco - OgoOc - OgCoc - GogCoga

Cu - GuUcu - UguUc - UgCuc - GugCugu

Exercitiul 2Citete alternativ, cu voce tare, urmtoarele cuvinte:Harcar Hazcaz Halcal Hapcap

Halafala Horncorn Hotacota Hribtrib

Halbajalba Halatcalat Hulubsurub Hainafaina Harpon-tarponMohormotor Parohieparodie Rahatratat Duhduc Sahsac

ETAPA AUTOMATIZARIIExercitiul 1Citete textele de mai jos i scoate, pentru fiecare dintre ele, pe o coloan toate cuvintele care conin sunetul h.Haiduc este un cal voinic. Horia l nham la car. Trebuie s care porumbul de pe hold n hambar. Biatul este harnic i inimos. El este hotrt s termine repede. Mine este hor n sat.

hora

Mihai si Henrietta sunt prieteni. Ei se joaca. Mihai este arhitectul. El a facut desenul tehnic al unei cladiri. Este un hotel. Amandoi sunt elevi harnici si seriosi.

hotelExercitiul 2Citeste si memoreaza.Scara asta ade dreapt,

i are numai o treapt.Este scara lui Hurmuz,

Care are si-un harbuz.

Cu tacheta de nalime,

Ori traversa ntre ine,

H e litera sportiv

Sau drum spre locomotiv.

Sub pmnt el are

Tot felul de hambare, Strnge la un loc

Strngtor e acest hrciog Exercitiul 3Citeste si ghicesteMalul e verde

Apa e roie

Pestiorii-s negrii

(harbuz-pepenele verde)De aici si pnla munte

Numai paturi aternute!

(holdele)Parca-i caine uraciosUmbla mult cu capu-n jos

Cu cadavre se hraneste

Orisiunde le gaseste!

(hiena)Pare ca-i un patrunjelFiindca-i alb la fel ca elCand il gusti te strambi,tusesti

Si indata-l si ghicesti!

(hrean)

Exercitiul 4Invata urmatoarele proverbe si zicatori

Hai noroc si sntate,

Ca-s mai bune dect toate!

Nu haina-l face pe om!

Cine-i harnic si muncete

Iute, treaba ,isprvete!Mai aproape este cmaa dect haina!Exercitiul 5Invata urmatoarea poezie

Harnicuta

Sub al casei palier

S-a deschis un antier

Macara este girafa,

Poate fi crlig agrafa,

Iar gleata de mortar

Este al mamei degetar.

Sprinteni zidari pe schele,

Sunt trei pui de rndunele,

Iat, cum muncind cu spor,

Vremea trece parc-n zbor.

Pnla prnz o cas-i gata

Mici, dar harnici!Zice tataExercitiul 6Priveste, citeste si afla mai multe!

Husky Siberian - este numele unei rase de cini.

Hades - zeul mpriei subpmntene, fiul lui Cronos i al Rheei.

Hermes - fiul lui Zeus i al pleiadei Maia, era zeul comerului i al cltorilor.

Hephaestus - fiul luiZeus i al Herei, era considerat drept zeul foculu

Harapnic - bici mare mpletit din cnep sau din curele.

Sihastru - clugr care triete ntr

HYPERLINK "http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UT" -

HYPERLINK "http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UN" un loc izolat de lume, petrecndu

HYPERLINK "http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UT" -

HYPERLINK "http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=I" i viaa

n post i rugciuni

Hangar - construcie mare, cu mai multe deschideri , destinat adpostirii avioanelor

Haka - un dans tradiional maori, adus n prim-planul mondial de selecionata de rugby al Noii ZeelandeBIBLIOGRAFIE:

1. Carantin Dorin Curs Logopedie

2. Cornelia Stnic, Ecaterina Vrsma Terapia tulburrilor de limbaj

3. Mirea Ilie Ghicitori pentru cunoaterea mediului nconjurtor, Bucureti, E.D.P., 1976

4. rdea Vasile Tehnica invrii pronuniei la surzi, Bucureti, E.D.P., 1974

5. Stela Gurzau Liliana Iancu - Sa invatam cu Mos Arici Editura Europolis Constanta

6. Ioan Surdu, Ioan Dnil Abecedar, Editura All, Bucureti, 2002

PAGE 36