Introducere

AGRICULTURA ÎN JUDEŢ

Ramura de baza a economiei judeţului Ialomiţa este agricultura, suprafaţa agricola a

judeţului reprezentând 2,5% din suprafaţa agricola totala a ţării. Fondul funciar avea la sfârşitul

anului 2009 următoarea structura :

- Suprafaţa totala ……………………………. 445. 289 ha

Suprafaţa agricola …………………373. 907 ha

- teren arabil ……………………………. 347. 779 ha

- păşuni…………………………………. . 18. 538 ha

- fâneţe …………………………………. . 85 ha

- vii şi pepiniere viticole …………………6. 804 ha

- livezi şi pepiniere pomicole……………. . 701 ha

Păduri şi terenuri forestiere…………25. 803 ha

Ape şi bălti …………………………19. 100 ha

Alte suprafeţe ………………………26. 479 ha

În judeţ exista mai multe sisteme de irigaţii care acoperă peste 50% din terenul arabil al

judeţului dar din păcate, în acest moment starea de funcţionare a acestui sistem lasă de dorit.

O problema importanta a judeţului o reprezintă situaţia terenurilor din Insula Ialomiţei.

Insula Ialomiţei are o suprafaţa de teren arabil de 63.521 ha din care amenajata pentru irigat

doar 11. 922 ha.

Prezentam în tabelul de mai jos, toate unităţile existente organizatoric, cu suprafaţa pe

care o ocupa şi suprafaţa amenajata pentru irigaţii prin aspersiune.

Nr.

Crt. UNITATEA

Suprafaţa

totala -ha-

Amenajat irigat

ha %

1 SC AGROZOOTEHNICA PIETROIU SA 8001 3305 41,3

2 SC AGRICOM BORCEA SĂ 7284 2909 40

3 SC AGROMIXT ROSETI SĂ 9505 - -

4 SC AGROZOOTEHNICA GRĂDIŞTEA SA 10402 45 0,43

5 SC AGROZOOTEHNICA STELNICA SA 8539 2037 23,85

6 S. C. AGROZOOTEHNICA BORDUŞANI S. 9871 615 6,23

1

A.

7 SC AGROZOOTEHNICA FACĂIENI SA 9919 3011 30,35

TOTAL 63521 11922 18,76

Aceste unitatea sunt fost I. A. S- uri, sunt unităţi cu capital de stat care în perioada 1989-

2010 au înregistrat rezultate pozitive sau negative, în funcţie de capacitatea managerilor de a

conduce eficient, dar şi de condiţiile tehnice specifice fiecărei unităţi (sistemul de irigaţii şi

gradul de funcţionabilitate a acestuia ; situaţia parcurilor de maşini agricole, proporţia în care au

cultivat terenurile agricole deţinute )

La nivelul municipiului Feteşti cele mai importante exploataţii cu profil agricol sunt :

S.C. AGROFAM HOLDING S.R.L. , S.C. COMCEREAL S.A. , S.C. INTERCEREAL S.A.

FETEŞTI, S.C. AUTOCRIST S.R.L.

În cadrul acestei lucrări este analizata activitatea unei singure societatea „S. C.

AGROFAM HOLDING S.R.L. ” cu o suprafaţa medie de aproximativ 20.000 ha din care 1.500

ha în Feteşti. Este o societate cu capitol privat al cărei obiectiv principal consta în exploatarea

terenului arabil preluat în arenda de la proprietari, persoane fizice, în concesiune de la Agenţia

Domeniilor Statului şi în participarea cu terţe persoane fizice şi juridice. Cultivarea pămâtului se

face în principal cu cereale şi plante tehnice.

2

CAPITOLU I - PREZENTAREA SOCIETĂŢIICAPITOLU I - PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.1. DATE DE IDENTIFICARE ALE AGENTULU ECONOMIC

1. Denumirea firmei : AGROFAM HOLDING

2. Numarul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J 21/ 1155/1994

3. Cod Unic de Înregistrare: 6900281

4. Forma juridică de constituire: S. R. L. -SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

5. Adresa, telefon, fax : Mun. FETEŞTI, ALEEA ROZMARIN, VILA Z 29, AP. 1-4,

telefon 0243 363368, fax 0243 361880;

Punct de lucru : Un sediu administrativ la adresa menţionată mai sus

Birouri: - Director, secretariat;

- Economic-contabilitate, casierie;

- Comercial-aprovizionări, transporturi, desfaceri;

- Oficiu de calcul, organizarea muncii şi salarizarea personalului;

- Oficiu juridic.

Conducerea tehnică îşi are birourile în două centre–zone ale sferei directoare de

producţie:

5. 1. - cu sediul în FNC Feteşti

5. 2. –cu sediul la Grădiştea Feteşti

Secţia de producţie: Activitatea de producţie se desfăşoară în cadrul subunităţilor de

producţie organizate în secţii şi ferme cu producţia agricolă vegetală (în număr de 6) şi secţii şi

sectoare de deservire privind producerea produselor agricole, de reparaţii şi întreţinerea

maşinilor şi utilajelor agricole, transporturi auto, construcţii s. a.

6. Natura capitalului

Capitalul social este integral privat

Capitalul social la data înfiinţării societăţii a fost de 100 lei.

Capitalul social, în prezent este de 240.827 lei şi este constituit prin depuneri de numerar.

7. Date financiare :

- lei -

Indicator 2009 2010 2011

Cifra de afaceri 23.236.346 38.988.548 61.849.583

Rezultatul exploatării 1.252.373 2.513.797 3.254.472

3

1.2. SCURT ISTORIC

SC AGROFAM HOLDING SRL a luat fiinţă la 29.12.1994, având un capital social de

100 lei, lipsit de orice alta bază materială.

Activitatea de început a constat în achiziţionarea de produse agricole (cereale) de la

deţinătorii de teren persoane fizice şi apoi livrarea se făcea către societăţile de creşterea

animalelor.

Preluarea şi depozitarea cerealelor se făcea în spaţiile şi capacităţile rămase disponibile

de la fostele CEREAL COM pe care societatea le închiria în sezonul colectării produselor

agricole.

Treptat, pe măsura acumulării de resurse financiare proprii–care au fost orientate, către

dezvoltare – şi prin resurse atrase – constând din credite bancare, societatea dispune de spaţii şi

capacităţi moderne de preluare, depozitare şi procesare a produselor agricole.

Şi în ceea ce priveşte baza tehnico-materială a activităţii domeniului producţiei agricole

prin intermediul creditelor bancare s-au asigurat în timp numărul şi gama de maşini agricole

necesare acoperirii întregului volum de lucrări mecanice.

SC AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI a desfăşurat o activitate fără întrerupere,

rentabilă şi în continuă dezvoltare.

Cifra de afaceri în anul de început a fost de 441.100 lei, s-a aflat într-o continuă ascensiune,

astfel că în anul 2000 a fost de 1.573.000 lei, în anul 2011 să atingă nivelul de 61.849.583 lei

iar numărul de angajaţi să fie de 341 persoane la 31. 12. 2011.

Schematic principalii indicatori economici, tehnici şi sociali se prezintă astfel:

Specificaţii U. m. REALIZAT REALIZAT

2008 2009 2010 2011Teren arabil în exploatare Ha 4.700 8.900 17.100 16.280 - în arendă Ha 4.700 5.550 6.885 6.485 - concesionare Ha - 1.950 5.405 5.405 - în participaţiune Ha - 1.400 4.810 4.390Nr. mediu scriptic total, din care:

Pers. 153 196 204 341

- personal angajat permanent, din care:

Pers. 146 170 106 341

- ingineri agronomi Pers. 8 11 5 12 - ingineri mecanici Pers. 2 4 1 5 - economişti, studii superioare

Pers. 4 5 1 6

- tehnicieni Pers. 6 8 3 9 - mecanici agricoli Pers. 65 78 6 91 - conducător auto Pers. 19 25 22 30

4

MIJLOACELOR FIXE - tractoare U 650 Buc. 31 37 40 45 - tractoare peste 190CP Buc. 6 9 15 25 - combine recoltat Buc. 18 16 20 26 - autocamioane Buc. 19 25 25 30

SPAŢII DEPOZITARE-PROCESARE PRODUSE - Siloz baza FNC Tone 15.000 15.000 15.000 20.000 - Siloz demontabil Ovidiu Tone 6.000 16.252 16.252 36.252 - magazii-depozite Tone 30.000 30.000 30.000 60.252TOTAL Tone 51.000 61.252 61.252 71.252Construcţii, clădiri Buc. - apartamente Buc 14 16 20 20 - case de locuit Buc. 3 3 5 5 - sedii administrative Buc. 3 4 10 10TOTAL Buc 20 23 35 35

Structura organizatorică a S. C. AGROFAM HOLDING SRL. Feteşti

Structura organizatorică a acestei unităţi este de tip funcţional deoarece în cadrul

sectoarelor se realizează câte o funcţiune a unităţii agricole. În cadrul unei subdiviziuni

organizatorice se cuprind în principal activităţi specifice unei anumite funcţiuni a unităţii

agricole. În cadrul fermelor, a atelierelor predomină funcţia de producţie, în timp ce în cadrul

departamentului funcţia financiar–contabilă. Pe lângă o funcţie care este predominantă, într-un

compartiment sunt înglobate şi activităţi corespunzătoare altor funcţii cum ar fi: de personal, de

cercetare-dezvoltare.

5

1.2.1. Organigrama structurii organizatorice a S. C. AGROFAM

HOLDING SRL Feteşti

▬

6

Conducerea executivă a unităţii

Oficiul de calcul Oficiul juridic

Departamentul economic Personal – salarizare

Producţie Prestări servicii Comercial

Asociaţia Lăteşti3500 ha

Sector mecanic Contracte Vânzări – cumpărări

Servicii Ferma Pietroiu

Sector A.D.T.

Achiziţii de la persoane fizice Ferma

Coslogeni

Sector constructii

Vânzări diverse Compartiment

Grădiştea

Asocieri în participaţie

Zootehnie

Siloz Ovidiu

Siloz Feteşti

În cadrul acestui tip de structură se stabilesc legături de autoritate funcţională între şefii

unor compartimente cu specializări diferite şi care au unii asupra altora autoritate limitată la

anumite domenii. Aceste compartimente sunt plasate în afara liniei ierarhice directe ce leagă

conducerea întreprinderii de compartimente de producţie şi în consecinţă, nu au o autoritate

directă asupra acestor compartimente ci numai una funcţională.

Caracteristicile de bază ale acestei structuri:

divizarea autorităţii pe niveluri ierarhice între conducătorii specializaţi în anumite

domenii, fiecare având în domeniul sau de activitate autoritate deplină asupra nivelurilor

inferioare;

un executant primeşte dispoziţii de la mai mulţi conducători, pe specialităţi;

punerea în valoare a cadrelor specializate;

asigurarea competenţei sporite în luarea deciziilor.

Legăturile de colaborare manifestate între conducătorii unor compartimente diferite au

rolul de a asigura o mai mare operativitate în muncă, lucru hotărâtor în activitatea unităţii.

Asemenea relaţii există între şefii diferitelor ferme, între şefii de fermă şi seful sectorului

A. D. T. şi astfel se rezolvă o serie de probleme concrete (întrajutorarea cu maşini, materiale )

evitându-se recurgerea la linia ierarhică.

Asemenea legături asigură eficienţa ridicată în luarea deciziilor, dar şefii superiori ai

celor care le realizează le încuviinţează în prealabil şi apoi sunt informaţi de modul în care are

loc cooperarea între şefii compartimentelor pe care le coordonează, şi la nevoie ei pot facilita

desfăşurarea acestor relaţii.

Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii

Potrivit şi obiectivelor prevăzute în statutul său, societatea îşi desfăşoară activitatea având

la baza cele trei principale direcţii:

cultivarea - exploatarea terenului arabil preluat în arendă de la proprietari

persoane fizice, concesionare de la Agenţia Domeniilor Statului şi asociere în participaţiune

cu persoane fizice şi juridice din judeţele limitrofe.

Cea de-a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu ridicata de produse

agricole;

Export de produse agricole.

În ceea ce priveşte exploatarea terenului arabil preluat în arendă, în participaţiune şi

concesionat pentru realizări de producţie;

7

Societatea asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale necesare cultivării

terenului ( seminţe, îngrăşăminte chimice, pesticide, s. a. )

Execută întreaga gamă de lucrări ale solului cu mijloace mecanice aflate în dotarea

unităţii, înfiinţarea, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor obţinute.

Din producţia obţinută se distribuie – plăteşte către participanţi, cota parte ce li se cuvine

acestora, conform contractelor încheiate (arendatori, asociaţi şi renta), apoi diferenţa de

producţie este valorificată de către societate.

Programul elaborat în ceea ce priveşte producţia vegetală şi structura culturilor din acest

an comparat cu anul precedent la principalele culturi este următorul:

CULTURA U/

m

REALIZAT 2010 REALIZAT 2011

Supraf.

- ha -

Prod.

Medie

- kg -

Prod.

Totala

- to -

Supraf.

-ha-

Prod.

Medie

Kg/ha-

Prod.

Totala

-to-

Grâu Ha 8.565 2.451 20.994 6.600 3.800 25.080

Orzoaică Ha 3.345 2.961 9.907 700 3.500 2.450

Fl. soarelui Ha 2.345 1.690 3.963 6510 1860 12.109

Soia Ha 1.170 2.200 2.574

Porumb Ha 2.900 3.500 10.150 4.010 4.000 16.040

8

1.3. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE ŞI A

PRODUSELOR

Obiectul activităţii principale actuale

Activitatea preponderentă începând cu anul 2003 o constituie exploatarea – cultivarea

terenului arabil în suprafaţa totala de 17.800 ha, preluat:

în arendă de la proprietari de teren persoane fizice din judeţele limitrofe;

concesionarea cu Agenţia Domeniilor Statului;

cu contracte în participaţiune cu terţe persoane fizice şi juridice;

executarea de lucrări, servicii şi acordarea de asistenţă tehnică unităţilor cu

activităţi în domeniul agricol.

Cea de a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu ridicata de produse agricole.

Societatea are în dotare spaţii şi capacităţi de preluare, depozitare şi procesare-

condiţionare a produselor agricole precum şi personal calificat pentru efectuarea acestor

operaţiuni.

Pentru alte 2030 ha teren, ce aparţin altor persoane fizice şi juridice, societatea noastră

efectuează întreg volumul de lucrări, servicii şi acordă asistenţa tehnică pentru cultivarea

terenului.

În condiţiile pedoclimatice destul de vitrege ale anului agricol 2010, rezultatele obţinute

în ceea ce priveşte nivelele de producţie sunt satisfăcătoare.

Seceta prelungită pe întreg anul agricol 2009-2010 (de la înfiinţare – toamna an 2009, şi

pe întreg ciclul de dezvoltare şi maturare a producţiei, a dus la obţinerea unui nivel de producţii

relativ scăzute pe unitatea de suprafaţa şi implicit a celei totale, la care s-a adăugat şi o diminuare

a indicatorilor calitativi ai produselor.

La cele de mai sus trebuie arătat ca la influenţa negativă a factorilor naturali societatea se

confruntă şi cu greutăţi în valorificarea producţiei. Lipsa unei pieţe organizate a produselor

agricole la nivel naţional face ca preţul aferent la livrarea produselor să fie mai mic, departe de a

acoperi cheltuielile efectuate, fără a mai vorbi şi de o cotă de rentabilitate. Din aceste

considerente producţia s-a aflat în stoc, nevalorificată până la 31. 10. 2010.

Dar, preţul produselor pe piaţa agricolă se va îmbunătăţii, dat fiind faptul că în acest an

criza cerealelor s-a ridicat la nivelul economiei naţionale.

Societatea va contrabalansa lipsa de producţie cu nivelul mai scăzut al cheltuielilor

realizate şi va obţine acel echilibru financiar necesar continuării şi chiar dezvoltării activităţii de

producţie agricolă.

9

Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, acesta constă în cele trei surse de

asigurare a bazei materiale a obiectivului sau de activitate:

În ceea ce priveşte imputurile:

constă în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin cultivarea

terenului preluat în exploatare, care de altfel deţine rol preponderent;

cea de a doua sursa constă în achiziţionarea directă de produse agricole de la

producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul centrelor de achiziţii organizate de

societate într-un număr de peste 24 localităţi rurale, în baza borderourilor de preluare şi cu

plata directă în numerar;

cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de stat şi privat

în baza contractelor economice încheiate urmate de documentele de decontare respectare –

factura, ordin de plată, ordin de plata prin virament şi numerar.

Activitatea de valorificare a produselor:

Aceasta constă în preluarea, depozitarea, conservarea şi operaţiunile de procesare prin

care produsele se aduc la un anumit stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor

interni sau externi în vederea obţinerii de preţuri avantajoase.

Volumul total al produselor agricole ce se va derula în acest an comparativ cu cel

precedent va fi următorul:

Specificare U/M Realizat an 2010 Realizat an 2011

Produse agricole total din care:

Tone 45. 966 66. 400

- GRÂU TONE 24. 660 38. 200

- ORZ TONE 12. 490 3. 000

- FL. SOARELUI TONE 4. 570 15. 200

- PORUMB TONE 4. 140 7. 000

- RAPIŢĂ TONE 106 -

- SOIA - 3. 000

Prin caracteristica să de producţie, activitatea agricolă este sezonieră şi prin urmare

asigurarea mijloacelor materiale şi băneşti se face în etape şi anume: la începutul anului agricol

toamna –an precedent– în prima etapa şi primăvara –an curent– în a doua etapa.

Activitatea societăţii se află în continuă derulare şi într-o curbă ascendentă de la an la an

şi cum potrivit specificului său, cheltuielile se fac pe tot parcursul anului, iar producţia şi mai cu

seamă încasarea acesteia din urmă se face o singura dată, în partea finală a anului, desigur,

10

societatea este nevoită să solicite credite bancare pentru acoperirea temporară a necesarului de

mijloace financiare.

Pentru atingerea obiectivului propus şi anume depăşirea cifrei de afaceri şi realizarea unui

echilibru financiar optim, societatea a luat unele măsuri asiguratorii printre care:

sunt incheiate contracte de aprovizionare cu principalii furnizori de materii prime,

materiale, carburanţi, piese de schimb care să asigure funcţionarea întregului parc de maşini şi

utilaje;

de asemenea acţionează pentru completarea necesarului de seminţe îngrăşăminte

chimice şi materiale auxiliare în vederea înfiinţării culturilor din acest an, bunurile materiale

ce urmează a fi aprovizionate, la care se adaugă stocurile existente care să fie în măsura să

satisfacă cerinţele actualelor etape.

În cele de mai sus am făcut referire la activitatea direct productivă dar, nu sunt de neglijat

nici măsurile ce trebuiesc luate în ceea ce priveşte întreţinerile şi remedierile necesare spaţiilor

de depozitare, capacităţilor de procesare a produselor, avându-se în vedere şi volumul mai mare

de activitate.

1.4. ANALIZA PIETEI

Segmentul de piaţă

Aprovizionare-furnizori

Sursele de aprovizionare pentru materiile prime necesare activităţii de producţie ca şi cele pentru asigurarea volumului de aprovizionare cu produse agricole se regăsesc pe următorii furnizori:

Denumirea categoriilor de mărfuri

Furnizorii - denumire Pondere valorică

Forma de proprietate

a. Activitatea de producţie agricolă

100%

Seminţe -Producţie proprie - SC AGROFAM

- SEMROM (SUCP)

45%

20%

PRIVATĂ

DE STATÎngrăşăminte chimice - AMONIL SA 15% PRIVATĂPesticide - OLTCHIM RM. VÂLCEA 10% PRIVATĂCarburanţi - SC PETROM SA 5% DE STATPiese de schimb - OVIDIU CONSTANTA 5% PRIVATĂb. Activitatea de comerţ - 100%Cereale, plante tehnice şi oleaginoase

- Producţie proprie- Producători agricoli persoane fizice, achiziţii directe prin centrele locale de colectare- SCA Pietroiu SA- SCA Stelnica SA- SCA Borduşani SA

52%

26%10%7%5%

PRIVATĂ

PRIVATĂDE STATDE STATDE STAT

11

Desfacere-clienţi

Destinaţia produselor Denumirea clientului PondereaValorică

Forma de proprietate

-LA EXPORT -SC ALFRED C TOEPFER GmbH HAMBURG-Germania-SC BUNGE ROMANIA SRL

65%

35%

PRIVATA

PRIVATA-LA INTERN -SC ERMICOM SA BRĂILA

-SC MOPAN SA SUCEAVA-RATCOM FOCŞANI SRL-SC ROMAGRIBUZ SA BUZĂU-RUDNIC SUCEAVA SRL

30%30%20%10%10%

PRIVATAPRIVATAPRIVATAPRIVATAPRIVATA

Dat fiind faptul că producţia agricolă pe plan naţional se află într-o relativă criză iar

produsele acestui domeniu de activitate este vital pentru asigurarea materiilor prime în industria

alimentară ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor, cererea de

cereale, plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa internă nu a fost acoperită prin oferta sectorului

productiv.

De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export.

Cât priveşte tendinţa pieţii de produse agricole aceasta va avea o creştere sigură pe plan

naţional şi cu atât mai mult în ceea ce priveşte unitatea analizată întrucât au fost luate măsurile

agrotehnice necesare care să asigure o creştere a productivităţii pe unitatea de suprafaţă şi

obţinerea unei mase mai mari de produse.

Prin specificul şi particularităţile de realizare a produselor agricole, caracterul sezonier dă

naştere unor dificultăţi pentru producătorii lipsiţi de posibilitatea depozitării şi conservării

produselor obţinute. Societatea are asigurate spaţiile de preluare, depozitare şi procesare ceea ce

îi dă posibilitatea livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasă a

mărfurilor.

În perioada de început, principalii beneficiari ai produselor erau marile complexe de

creştere a animalelor şi păsărilor. De mai bine de 7 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de

livrare a produselor cu agenţi economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu

posibilităţi mari de preluare operativă, asigură plata integrală a mărfurilor şi beneficiază chiar de

anumite facilităţi în sensul că i se acordă importante avansuri băneşti, iar personalul ce reprezintă

aceste unităţi sunt adevăraţi manageri şi se bucură de credibilitate şi respect.

Relaţia de afaceri în plan extern are ca importanţi beneficiari: SC ALFRED C TOEPFER

GmbH HAMBURG şi SC BUNGE ROMANIA SRL BUCUREŞTI, între aceste firme s-au

statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazată pe încredere şi loialitate.

12

În plan teritorial are ca principali concurenţi în relaţiile de afaceri societăţile cu profil de

achiziţii şi desfacere a produselor agricole (COMCEREAL, CARGILL, INTERCEREAL etc. ),

societăţi cu capital de stat devenite apoi private.

Având în dotare spaţii şi capacităţi corespunzătoare de preluare, depozitare, procesare,

care sunt în exploatare şi amplasate în apropierea producătorilor de cereale, se reuşeşte atragerea

către firmă a furnizorilor unor asemenea produse şi prin asigurarea de servicii mai avantajoase

decât unităţile tradiţionale de preluare a cerealelor.

Societatea comercializează întreaga gamă de produse agricole specifice zonei de cultură a

Bărăganului Ialomiţean între care: grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb.

Pentru stabilirea unor relaţii sigure asupra afacerilor de comercializarea mărfurilor,

societatea noastră încheie contracte economice cu clauze şi termene atât cu furnizorii cât şi

clienţii.

Din practica ultimilor 7 ani a reieşit ca valorificarea avantajoasă a produselor agricole o

constituie livrarea acestora la export.

Ca urmare, începând cu anul precedent când procentul de realizare la export a fost de 58

%, în acest an se previzionează un procent de 70 %, ceea ce va asigura pe lângă o derulare

operativa a produselor şi realizarea unei eficienţe economice ridicate.

În evoluţia să, volumul comerţului de aprovizionare şi desfacere cu ridicata a produselor agricole, în expresie fizică se prezintă astfel:

Specificaţie U/M 2008 2009 2010 2011

Produse agricole TOTAL din care: Tone 44.057 59.100 59.169 72. 349

-grâu Tone 28.276 32.600 24.460 38. 200

-orz Tone 6. 480 9. 800 12.490 3. 000

-floarea-soarelui Tone 3. 265 9. 200 6.463 14.938

-porumb Tone 4. 726 3. 100 10.150 16.040

-rapiţă Tone 1. 310 4. 400 106 -

- soia Tone - - - 3. 000

DIN CARE LIVRATE LA EXPORT :

Produse agricole TOTAL din care: Tone 5. 000 35.382 26.820 42.850

-grâu Tone - 15.303 10.000 26.650

-orz Tone 5. 000 7.800 10.320 2.400

-floarea-soarelui Tone - 7.001 5.000 11.438

-porumb Tone - 1.000 6.500 9.000

-rapiţă Tone - 4.278 - -

-soia Tone - - - 3.000

În exprimare relativă, în procente %, livrările la export raportate la total producţie marfă livrată reprezintă:

Procent valorificare la export % 11 60 67 70

13

Clienţi potenţiali interni şi/sau externi, pe grupe de produse/servicii

Societatea rămâne statornică în principiile sale referitoare la tranzacţiile comerciale în

sensul că va continua să-şi păstreze aceeaşi parteneri de afaceri.

Clienţii.

În relaţiile de desfacere a produselor agricole la export care deţine pondere şi anume cu:

S.C. ALFRED C. TOEPFER G.m Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL.

Beneficiarii interni; societăţi de morărit şi panificaţie.

Principalii concurenţi interni şi/sau externi,pe grupe de produse/servicii.

Principalii concurenţi pe plan intern rămân în continuare, societăţile cu profil de

preluare–depozitare a cerealelor: Cargill, Comcereal şi Intercereal.

Măsuri întreprinse de societate în vederea îmbunătăţirii poziţiei sale pe piaţă:

preluarea în exploatare-cultivare a terenului arabil, unitatea îşi va asigura cea mai

mare parte a fondului de marfa din producţie proprie, produsele fiind calitativ mai bune şi

la costuri reduse.

cea de a doua direcţie de acţiune consta în amplasarea-construirea celor doua

silozuri demontabile de preluare, depozitare, şi procesare a cerealelor în Lunca-balta

Ialomiţei, adusa chiar în locul de cultivare, recoltare a produselor agricole.

Pe lângă faptul că se va înlătura risipa de produse, se vor reduce cheltuielile cu

transportul acestora pe drumurile publice, la distanţele mari unde se află actualele locuri de

preluare societăţilor mari de colectare-preluare, va creşte implicit şi ritmul de preluare.

1.5. CAPACITATEA DE PRODUCTIE

Descrierea sumară a procesului/fluxului tehnologic actual, al activităţilor necesare

realizării produselor/serviciilor.

Pentru activitatea de producţie agricolă, societatea este organizată şi îşi desfăşoară

activitatea potrivit specificului acestui domeniu; pentru lucrarea solului are întreaga gamă de

maşini şi utilaje în dotare şi forţa de muncă angajată ce acoperă întreg volumul de activitate.

De asemenea, societatea îşi asigură din producţie proprie şi cea mai mare parte a

necesarului de seminţe, rămânându-i să completeze celelalte elemente necesare dezvoltării

plantelor printre care, îngrăşămintele chimice şi pesticidele.

Pentru cea de a doua activitate ca pondere a societăţii; comerţul intermediar cu ridicata

de produse agricole, dispune de baza tehnico-materială şi persoane calificate pentru efectuarea

operaţiunilor de depozitare a produselor.

14

Regimul de lucru

Programul de lucru este stabilit în funcţie de cerinţele specificului şi particularităţii

fiecărui domeniu în parte; program normal de 8 ore, cu program prelungit şi schimburi în cazul

campaniilor agricole de însămânţare şi recoltare a producţiei când ne referim la producţia

vegetală sau preluarea pentru depozitare şi procesare a produselor.

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe care sunt utilizate nemijlocit la

realizarea produselor/serviciilor, aflate în proprietatea agentului economic:

MIJLOACE FIXEDATE

TEHNICE

CAPACITATEMAXIMĂ

-to-

GRAD DEÎNCĂRCARE

(%)

GRAD MEDIU DE UZURĂ

(%)CLĂDIRI

-capacităţi şi spaţii de depozitare cereale -de producţie Silozuri 41. 504 100 10 -depozite/magazii Zid beton aup. 50. 000 55 40 -piste betonate Beton 10. 000 20 30 -porumbare Const. metalice 15. 000 - 45TOTAL TONE 116. 504

MAŞINI ŞI UTILAJE AGRICOLE -tractoare total, din care: 75 100 35 -tractoare agricole U650 65 CP 45 100 65-tractoare agricole mare cap. 190-300cp 25 100 30COMBINE AUTOPROPULSATE 26 90 10MIJLOACE TRANSPORT- autocamioane

30 100 20

Tractoare 400 cp 5 100 10

Am enumerat mai sus principalele grupe de mijloace fixe, acestea dispun de utilajele şi

agregatele adecvate şi se află în buna stare de funcţionare.

15

CAPITOLUL II. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A

PRODUCŢIEI DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VALORIFICAREA

EI LA EXPORT

Orice activitate economică se întemeiază pe utilizarea factorilor de producţie. Cheltuielile

cu factorii de producţie utilizaţi şi consumaţi în procesul obţinerii unor bunuri şi servicii trebuie

să se regăsească în preţul (tariful) de vânzare al bunurilor, pentru a putea fi recuperate.

Includerea acestor cheltuieli în preţul (tariful) de vânzare al bunului se efectuează prin

costul de producţie. Aceasta constituie ceea ce îl costă, de fapt, pe întreprinzător producerea

unui bun, până în stadiul în care ajunge ca oferta pe piaţă.

Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de o unitate patrimonială în

vederea obţinerii şi vânzării produselor sale. Costul de producţie exprimă, în mod sintetic,

calitatea activităţii economice desfăşurată de agenţii economici, atât în sfera producţiei, cât şi în

sfera circulaţiei. În cunoaşterea costului e producţie sunt interesaţi toţi conducătorii unităţii,

creşterea eficienţei economice însemnând tocmai obţinerea unor efecte superioare, profituri, cu

eforturi cât mai mici, cu costuri cât mai mici. Deci între cost şi profit există o relaţie invers

proporţională. Scăderea costului are ca efect creşterea profitului şi invers, creşterea costului are

ca efect scăderea profitului. În structura costului de producţie se includ: costul de achiziţie a

materiilor prime şi a materialelor consumabile pentru producerea bunului, celelalte cheltuieli

directe de producţie, precum şi cota de cheltuieli indirecte, determinate raţional, în funcţie de

gradul de folosire a activităţii. Cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere şi

cheltuielile financiare, de regulă, nu se includ în costul de producţie, dar pot fi incluse dobânzile

aferente perioadei de fabricaţie (dobânzile la creditele pentru producţie). Costul de producţie

este influenţat de o serie de factori tehnici, economici şi organizatorici. Tocmai de aceea agenţii

economici sunt interesaţi să cunoască costul de producţie pentru ca, ulterior, să cunoască factorii

care l-au influenţat, să cuantifice acţiunea lor, să extindă acţiunea factorilor favorabili.

Utilizarea factorilor de producţie, respectiv a resurselor materiale (bunurilor de capital) şi a

resurselor umane (munca) este diferită şi diferit este şi modul în care aceştia participă la costurile

producţiei respective. Astfel o parte din resursele materiale (bunurile de capital fix), participând

la mai multe criterii de exploatare, se consumă treptat, se depreciază (ireversibil) şi treptat se

recuperează prin includerea în costuri a amortizării lor.

O altă parte din resursele materiale (bunurile de capital circulant) se consumă, incluzându-

se în costul producţiei sub forma cheltuielilor cu materiile prime, alte materiale consumabile, iar

altele (resurse umane) trebuie să fie remunerate incluzându-se în costuri sub forma cheltuielilor

cu remuneraţiile (salariile), contribuţia privind asigurările sociale şi protecţia socială.

16

Consumul factorilor de producţie pentru obţinerea bunurilor poate fi considerat la diferite

nivele. Astfel se disting:

consumul global – care generează ceea ce reprezintă costul global al

producţiei.

Consumul sau costul la nivelul purtătorilor de costuri – determinarea acestuia

presupunând localizarea cheltuielilor de producţie în timp, spaţiu şi pe obiecte ale

producţiei materiale.

Determinarea costurilor de producţie se realizează în vederea aflării beneficiilor obţinute în

urma valorificării producţiei. Aceste beneficii au o importanţă deosebită deoarece contribuie în

mod direct la realizarea unui profit satisfăcător sau nesatisfăcător în funcţie de rezultatul obţinut

în urma diferenţelor dintre costurile totale de producţie şi veniturile realizate în urma valorificării

produsului agricol floarea-soarelui. Aceste costuri de producţie sunt în strânsă legătură cu

producţia obţinută şi influenţează bineînţeles şi veniturile totale.

Indicatorii de producţie şi economico-financiari ai anilor 2010-2011, s-au realizat pe fondul

unor dificultăţi, în condiţiile în care producţia a fost afectată de factorii naturali care a avut drept

consecinţă diminuarea cantitativă a producţiei şi în acelaşi timp şi obţinerea unor indici de

calitate inferiori. Aceasta a creat dificultăţi în valorificarea producţiei.

Desigur că, vorbind despre dificultăţile activităţii societăţii AGROFAM, trebuie să

recunoaştem că acestora trebuie alăturate şi particularităţile specifice, întrucât din păcate, în

agricultură nu se poate pune semnul egalităţii între efortul uman şi rezultatul obţinut pentru că

adesea poate intervenii riscul – factorul natural care în unele cazuri poate fi decisiv în realizarea

obiectului propus.

2. 1. ÎNDEPLINIREA PRINCIPALILOR INDICATORI DE PRODUCŢIE

ŞI ECONOMICO-FINANCIARI

I. ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE –FLOAREA SOARELUI

În cele ce urmează vă informăm asupra modului în care au fost îndepliniţi principalii

indicatori de producţie în anii 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui.

a) La nivel de societate, gradul de îndeplinire a sarcinilor de producţie se prezintă astfel:

Nr. crt.

Specificare

U/M

PROGRAMAT REALIZATSuprafaţa cultivată

Producţie medie

kg

Producţie totală –TO-

Producţie medie-kg-

Producţie totală-TO-

1 2010 Ha 2345 1686 3954 1690 3.9632 2011 Ha *3623 1750 6340 1860 12.109

17

*Menţionăm că în anul 2011 au fost programate 3623 ha pentru a se cultiva cu floarea-soarelui,

însă datorită calamităţilor naturale care au compromis total suprafeţele întinse cultivate cu grâu,

orz, ovăz, a fost nevoie reînfiinţarea terenurilor respective şi astfel s-au cultivat 6510 ha

II. ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARA

La nivel de societate principalii indicatori economico-financiari realizaţi în activitatea

economica a anilor 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui sunt următorii:

Nr. Crt.

SPECIFICARE ANII2010 2011

1 Suprafaţa cultivata HA 2.345 6.5102 Producţia medie kg/ha 1.690 1.8603 Producţie totala /To 3.963 12.1094 Costuri producţie /Ha 1.610 1.9505 Costuri totale – mii lei 3.775 12.6956 Preţ mediu de vânzare /To 1.100 1.4007 Venituri totale – mii lei 4.359 16.3478 Beneficii brute –mii lei 584 652

Analizând îndeaproape aceşti indicatori economico-financiari constatam ca cele mai slabe

rezultate obţinute au fost în anul 2010, când au fost cultivate 2. 345 ha cu floarea-soarelui şi s-a

obţinut o producţie totala de 3.963 to. În anul 2011 producţia totala de floarea-soarelui a avut o

curba ascendenta în raport cu suprafaţa cultivata. În acest an s-a cultivat o suprafaţa de aproape

trei ori mai mare fata de anii precedenţi şi s-a obţinut o producţie totala de 12.109 tone de

floarea-soarelui.

Costurile de producţie au crescut şi ele ascendent de la un an la altul. În consecinţa costul

de producţie pe tona de floarea-soarelui a crescut cu 340 lei în anul 2011 fata de anul de referinţa

2010.

O alta cauza a creşterii costurilor de producţie pe tona de floarea-soarelui o mai constitui

şi scumpirea tuturor materialelor consumabile materiei prime şi auxiliare precum şi mărirea

cheltuielilor cu salariile pentru efectuarea plaţii forţei de munca care contribuie direct la

realizarea producţiilor totale.

Aceasta situaţie are desigur o explicaţie concreta. Seceta din vara anului 2010 nu a

afectat numai cantitativ producţia totala de floarea-soarelui ci a afectat şi indicii calitativi ai

acesteia care au avut de suferit. Aceasta a creat dificultatea în valorificarea producţiei şi ca efect

secundar obţinerea unui preţ de vânzare relativ mic.

Referitor la principalul obiectiv al unei întreprinderi cu activitate economica şi anume

profitul (beneficiile brute) obţinut în urma valorificării atât la intern cat şi la extern a producţiei

de floarea soarelui, au fost realizate sume oscilante de la un an la altul.

18

2. 2 COMERCIALIZAREA

Dat fiind faptul ca producţia agricola pe plan naţional se afla intr-o relativa criza iar

produsele acestui domeniu sunt vitale pentru asigurarea materiilor prime în industria alimentara

ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor cererea de cereale,

plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa interna nu a fost acoperita prin oferta sectorului productiv.

De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export.

Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, aceasta consta în cele trei surse de

asigurare a bazei materiale a obiectului sau de activitate :

Prima sursa consta în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin

cultivarea terenului preluat în exploatarea.

Cea de-a doua sursa consta în achiziţionarea directa de produse agricole de la

producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul centrelor de achiziţii organizate

de societate intr-un număr de peste 24 localităţi rurale.

Cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de stat şi privat în

baza contractelor economice Barter prin care SC AGROFAM HOLDING, avansează

unor producători agricoli sume de bani, seminţe, îngrăşăminte chimice, carburanţi şi

alte bunuri materiale în schimbul produselor agricole ce le livrează acesteia la

recoltarea producţiei.

Cu referire la activitatea de verificare a produselor, aceasta consta în preluarea,

depozitarea, conservarea şi operaţiunile de procesare prin care produsele se aduc la un anumit

stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor interni sau externi, în vederea obţinerii

de preturi avantajoase.

Dispunând de spatii şi capacitaţi de depozitare moderne AGROFAM da posibilitatea

livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasa a mărfurilor.

De mai bine de 3 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de livrare a produselor cu

agenţii economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu posibilităţi mari de preluare

operativa, asigurând plata integrala a mărfurilor şi la rândul ei AGROFAM beneficiază chiar de

anumite facilitaţi în sensul ca i se acorda importante avansuri băneşti iar personalul ce reprezintă

aceste unitatea sunt adevăraţi manageri şi se bucura de credibilitate şi respect.

La rândul ei societatea AGROFAM în relaţiile de afaceri a mizat pe faptul ca serviciul bun

dat clientului este o investiţie sigura şi optima, reuşind astfel să statornicească relaţii de mai

mulţi ani cu firma importante în domeniul comerţului cu cereale, plante tehnice şi oleaginoase.

19

PRINCIPALII CLIENŢI INTERNI ŞI EXTERNI

Denumire client din care:

Localizare Produse % din vânzarea anuala de produse

a)ExportSC ALFRED C

TOEPFER GMBHHamburg,Germania Cereale,oleaginoase 65

SC BUNGE ROMANIA SRL

Bucureşti Cereale,plante tehnice,oleaginoase

35

TOTAL - - 100b)Interni

CERES 2000 Bucureşti Cereale 16TERRA SN

COMPANY IMPEXBucureşti Cereale 25

ULTEX Tandrei Cereale,oleaginoase 30AGROFILIP SA Bontida Cereale 6ALSIDO TRANS

SĂCraiova Cereale 15

VIOREX Caracal Cereale 8TOTAL - - 100

LIVRAREA FLORII-SOARELUI ÎN PERIOADA 2010-2011

Specificare Cantitate - To -

Valoare- lei -

2010 6. 471 8.412.3002011 14. 938 23.153.900

Din care la intern :

Nr. Crt. Specificare Cantitate- To -

Preţ vânzare- lei /to -

Valoare - lei -

1 2010 1. 471 1.100 1.618.1002 2011 3. 500 1.400 4.900.000

Din care la export :.

Nr. Crt. Specificare Cantitate- To -

Preţ vânzare- lei /kg -

Valoare - lei -

1 2010 5. 000 1.358 6.790.0002 2011 11. 438 1.595 18.243.610

20

2. 3 EFICIENTA LIVRĂRII LA EXPORT A PRODUSULUI

FLOAREA –SOARELUI

În economia de piaţa scopul producţiei îl constituie valorificarea cat mai profitabila a

acesteia. În sens general valorificarea cuprinde sistemele, formele şi etapele prin care produsele

sub diferite forme ajung de la producător la consumator.

În relaţiile de afaceri societatea AGROFAM pentru obţinerea unor preturi avantajoase

apelează la negocieri atât cu partenerii interni cat şi externi. Acest negocieri se sfârşesc de cele

mai multe ori prin încheierea unor contracte. În situaţia negocierii, atât nevoile comerciantului

cat şi ale clientului sunt aceleaşi, termenii şi conditiile fiind elementele care stau în calea

înţelegerii lor.

Negocierea devine o practica absolut necesara în care obiectivul fiecărei parţi este de a-l

determina pe celalalt să adopte punctul tău de vedere utilizând argumente de necombătut.

Pentru a acoperii pierderile datorate calamitaţilor naturale managerul societatii

AGROFAM a încheiat contracte cu firme străine importante. Astfel a reuşit o valorificare

superioara a produsului floarea soarelui şi obţinerea unui profit brut satisfăcător.

Relaţiile de afaceri pe plan extern are ca importanţi beneficiari : SC ALFRED C

TOEPFER GMBH Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL; intre aceste firme şi SC

AGROFAM HOLDING SRL s-au statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazata

pe încredere şi loialitate.

Comerţul şi în special comerţul internaţional se bazează pe principiul avantajului

comparativ.

AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI comercializează întreaga gama de produse

agricole specifice zonei cu precădere pe piaţa externa.

În conditiile anilor 2010-2011 societatea a reuşit să livreze către beneficiarii externi

următoarele cantităţi de floarea-soarelui :

2010 – 5. 000 t în valoare de 1.697.500 E, contravaloarea în lei fiind de 6.790.000 lei.

2011 – 11. 438 t în valoare de 4.343.716 E, contravaloarea în lei fiind de 18.243.610

lei.

În total 16.438 to în valoare de 6.041.216 E, contravaloarea în lei fiind de 25.033.610lei.

În cadrul acestui subcapitol vom încerca să arătam diferenţele dintre valorificarea producţiei

la intern şi valorificarea producţiei la extern şi beneficiul adus societatii din activitatea

comercializării produsului floarea soarelui la extern.

21

În cele ce urmează va prezentam în paralel preţul de vânzare al florii-soarelui, în perioada

2010-2011, la intern şi extern.

Specificare INTERN EXTERN2010 2011 2010 2011

Cantitate- To -

1. 471 3. 500 5. 000 11. 438

Preţ vânzarelei / to

1.100 1.400 1.358 1.595

Valoare - lei -

1.618.100 4.900.000 6.790.000 18.243.610

EFICIENTA LIVRĂRII LA EXTERN COMPARATIV CU

LIVRAREA LA INTERN A FLORII-SOARELUI

- lei -Nr. Crt

ANII Valoarea totala Diferenţe(profit)Extern Intern

1 2010 6.790.000 5.500.000 1.290.0002 2011 18.243.610 16.013.200 2.230.410

În cadrul acestui tabel este prezentat clar profitul obţinut în urma valorificării florii-

soarelui la extern, în conditiile în care aceeaşi cantitate de floarea-soarelui a fost vânduta la

preţul de vânzare de la extern şi ce valoare s-ar fi obţinut daca tot aceeaşi cantitate de floarea

soarelui ar fi fost vânduta la intern cu preţul de vânzare practicat aici.

Privind în ansamblu aceasta situaţie putem trage concluzia ca valorificarea superioara a

florii soarelui s-a realizat la extern. Datorita activităţii de export a fost posibil sporirea

beneficiilor obţinute în urma valorificării produsului şi a dat încrederea societăţii AGROFAM de

a întreţine şi pe viitor strânse relaţii de afaceri cu aceste firme importante

22

CAPITOLUL III - MĂSURI CU PRIVIRE LACAPITOLUL III - MĂSURI CU PRIVIRE LA

CREŞTEREA PRODUCŢIEI CREŞTEREA PRODUCŢIEI

3.1. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII TEHNICE

Îmbunătăţirea structurii de producţie, care poate asigura o valorificare superioara a

capacitaţilor productive ale pământului, prin introducerea unor culturi cu rezistenţă la conditiile

de seceta manifestate intens în ultimii ani în zona

Reabilitatea sistemului de irigaţii menit sa asigure un factor de producţie foarte important

pentru agricultura, a cărui lipsa produce diminuări mari ale producţiei datorita dependentelor

existente intre aceşti factori de producţie.

Deoarece majoritatea terenului acestei societati se afla grupat în Balta Ialomiţei este

necesar construirea unei reţele de drumuri amenajate care ar contribuii la reducerea semnificativa

a cheltuielilor de transport a produselor agricole de la locul obţinerii acestora pana la depozitare.

Folosirea eficienta a potenţialului tehnic şi de depozitare este axul central al masurilor de

imbunatatire a activităţii. Pentru aceasta sunt necesare investiţii pentru retehnologizare şi crearea

de noi capacitaţi de depozitare a produselor agricole obţinute cât şi a celor achiziţionate.

Elaborarea de programe la nivelul fiecărei subunităţi şi urmărirea îndeaproape a modului

de desfăşurare a acţiunilor din câmp privind însămânţarea florii-soarelui precum şi a lucrărilor de

întreţinere a culturii.

Asigurarea mijloacelor materiale necesare formaţiunilor de lucru şi supravegherea

modului de exploatare a utilajelor şi efectuarea calitativa a lucrărilor.

Organizarea corespunzătoare a locului de munca şi urmărirea administrării eficiente a

mijloacelor materiale şi înlăturarea risipei de orice fel.

Cultivarea unei suprafeţe mai mari de floarea-soarelui în cadrul societatii, va da garanţia

unor producţii sigure, calitativ superioare şi la costuri cat mai mici.

Relaţiile dintre angajaţi şi organele de conducere sa fie bazate pe respect,onestitate şi sa

fie de natura amiabila.

Executarea de controale inopinate în diferite faze de vegetaţie a culturii de floarea-

soarelui.

Recompensarea subunităţilor cu nivelul cel mai ridicat al producţiilor, astfel încât

angajaţii sa aibă satisfacţii şi sa lucreze pe viitor cu aceeaşi conştioncizitate.

Acordarea unei atenţii deosebite stocării, condiţionării seminţelor de floarea-soarelui.

23

3.2. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII ECONOMICE

Într-o economie de piaţă orice societate comercială trebuie să facă eforturi deosebite

pentru rentabilitatea tuturor produselor şi a structurilor organizatorice. În încercarea de a atinge

acest scop unităţile agricole trebuie să-şi mobilizeze toate resursele interne (materiale, umane,

funciare, tehnice şi financiare) şi să le folosească în aşa fel încât să acţioneze asupra factorilor

care determină şi influenţează profitul brut al societăţii.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate se impune stabilirea unor direcţii de acţiune şi a

unor măsuri adecvate care să contribuie la îmbunătăţirea sectorului economic.

Creşterea ponderii producţiei vândute din totalul producţiei obţinute si încheierea de

contracte ferme cu unităţile beneficiare, pe baza sporirii calităţii florii-soarelui şi respectării

condiţiilor stabilite în contracte;

Reducerea semnificativă a costurilor de producţie, ca factor hotărâtor al creşterii

profitului, prin raţionalizarea cheltuielilor;

Obţinerea celui mai avantajos preţ unitar prin identificarea unor perioade optime de

desfacere a produselor. Acest lucru este posibil deoarece societatea dispune de mari capacităţi

de depozitare a cerealelor în condiţii adecvate pentru păstrarea în timp a calităţii produselor.

Reducerea şi diminuarea pe cât posibil a riscurilor care ar putea să apară în executarea

unui contract, urmărirea executării acestora de la lansare, execuţie (livrare) până la încasarea

contra valorii produselor;

Abordarea eticii în afaceri, bazate pe adevăr şi echitate, competiţie onestă; publicitate,

care caracterizează firma;

Buna conlucrare în amonte şi aval, respectiv aprovizionare şi desfacere, înglobarea

logistică a acestora;

Serviciul bun dat clientului este o investiţie sigură;

Practicarea unui marketing agresiv;

Încheierea unui contract are ca scop desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor şi

obţinerea avantajului şi satisfacţia reciprocă a părţilor contractate;

Construirea şi pe viitor a unor relaţii de încredere între societatea AGROFAM şi firmele

din străinătate bazate pe sprijin, respect şi corectitudine;

Depozitarea şi condiţionarea seminţelor de floarea –soarelui să se facă fără deprecierea

indicilor calitativi astfel încât producţia să fie valorificată la preţul indicilor superiori;

Sporirea considerabilă a numărului de contracte de finanţare;

Diversificarea permanentă a relaţiilor economice cu un număr cât mai mare de parteneri;

Reabilitarea sistemului de irigaţii reprezintă cel mai important aspect, deoarece

producţiile de floarea-soarelui ar spori astfel cheltuielile de producţie ar scădea şi cum desigur

producţia mare obţinută duce la realizarea unor venituri totale mari şi implicit a unui profit

24

considerabil poate fi obţinut şi în urma înfiinţării unei fabrici de ulei. Cu toţii ştim că pentru

realizarea acestei idei este nevoie de capital, iar investiţia ar fi bineînţeles foarte mare, dar nu

trebuie neglijat faptul că în urma unei astfel de activităţi profitul ar creşte semnificativ,

comparativ cu comercializarea produsului floarea-soarelui ca atare.

3.3. PROBLEME DE MARKETING-PUBLICITATE

Marketingul presupune permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali,

realizarea unor acţiuni de sprijinire şi influenţare a procesului de vânzare. Aceste activităţi care

au obiective şi mijloace specifice, dar extrem de variate alcătuiesc conţinutul politicii

promoţionale.

3. 3. 1 PUBLICITATEA

Publicitatea pentru promovarea unui bun sau serviciu este o componentă importantă a

conceptului de marketing care implică o serie de activităţi distincte (privind produsul, preţul,

distribuţia) programate cu mult timp înainte sau concomitent cu lansarea produsului pe piaţă.

Trăsăturile caracteristice publicităţii :

Publicitatea reprezintă un important instrument strategic şi tactic ;

Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă ;

Publicitatea contribuie, în mod deosebit la stimularea cererii.

Mass-media folosite în publicitate   :

1. Pressa –ziarul local ;

2. Radio local –Radio ORION FETEŞTI ;

3. Televiziunea –în cadrul unor emisiuni despre agricultură.

Alte forme de publicitate folosite de societatea AGROFAM mai sunt :

-Pliante de prezentare ;

-Mape de prezentare ;

-Obiecte personalizate cum ar fi : (carneţele, agende, pixuri, calendare) ;

-Internetul reprezintă şi el de altfel o modalitate de informare (pagina de internet

personalizată) ;

-Pronunţate atribuţii promoţionale sunt reprezentate şi prin participarea firmei la târguri

şi expoziţii naţionale.

25

CONCLUZII

Lucrarea de fata a avut drept scop prezentarea situaţiei şi evoluţia producţiei obţinuta în

ultimii doi ani, respectiv 2010-2011, precum şi profitul obţinut în urma valorificării acesteia cu

precădere către extern.

În urma prelucrării şi interpretării datelor culese de la S. C. AGROFAM

HOLDING S. R. L. FETEŞTI referitoare la activitatea economico-financiara a acesteia în

ultimii doi ani se pot formula următoarele concluzii :

Societatea a reuşit sa se menţină pe piaţa în mediul unei concurente strânse, în pofida

fluctuaţiilor economice din ultimii ani şi în conditiile în care costurile unitare au crescut

în perioada analizata;

În segmentul financiar, relaţiile de echilibru şi eficienta sunt nefavorabile unei activităţi

performante în perspectiva;

Reducerea cantităţilor de produse la ha a avut efecte nefavorabile asupra costurilor

unitare de producţie în sensul creşterii acestora;

Nivelul capitalului permanent al societatii a avut o evoluţie oscilanta, în ultimii doi ani

societatea fiind nevoita sa apeleze la credite pe termen lung şi mediu ca urmare a

insuficientei acestuia pentru acoperirea mijloacelor economice;

Unitatea înregistrează profit la sfârşitul fiecărei perioade în cei doi ani şi deci nu este în

incapacitatea de plata. Aprofundând totuşi aceasta situaţie se observa totuşi ca profitul

brut a scăzut, datorita scăderii veniturilor totale;

Reducerea profitului a fost determinata atât de factorii cantitativi (scăderea producţiei la

ha) cat şi de factorii calitativi (scăderea indicilor de calitate);

Reducerea volumului fizic al producţiei marfa este negativa din punct de vedere

economico-financiar şi s-a datorat înrăutăţirii calităţii produselor obţinute din cauza unor

calamitaţi naturale imprevizibile care au afectat culturile vegetale în ultimii ani;

De la an la an cantitatea de floarea soarelui livrata la export creste. Concomitent cu

creşterea cantităţii se observa şi o creştere a preţului de vânzare la export comparativ cu

preţul de vânzare la intern;

Creşterea costurilor de producţie are drept efect diminuarea beneficiilor obţinute în urma

valorificării produsului floarea-soarelui;

Profitul brut obţinut în urma valorificării la export a florii-soarelui creste exploziv în anul

2011 comparativ anul 2010. Aceasta se datorează recoltelor mai bogate calitativ si

cantitativ din acest an .

26

BIBLIOGRAFIE

A Isfanescu - Ghid practic de analiza economico-financiara, Tribuna Economica

Constantin Cojocaru – Analiza economico-financiara a expluatatiilor agricole şi silvice,

Editura economica

Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societatii pe anii 2009-2011

Fisa tehnologica a culturii florii-soarelui a societatii 2010-2011

27