Prezenta poeziei – dincoace de text si de literatura

7/31/2019 Prezenta poeziei dincoace de text si de literatura

1/5

D I L E M A T E C A

A n u

l V I I l

n r .

7 2 l m a

i 2 0 1 2

p a g

i n a

8

Transmisiuni \n direct A[a cum televiziunile romne[ti se bat \nc`utarea talentelor, mai mult sau mai pu]in

muzicale, \n emisiuni adaptate spa]iului ro-mnesc, \n dou` p`r]i c\t se poate de opuseale lumii, ultimii ani au fost martori ai unorevenimente consacrate poeziei, \n acela[ispa]iu al televiziunii. |ntre 2002 [i 2007,postul HBO a transmis nu mai pu]in de [asesezoane (fiecare con]in\nd \ntre patru [i ze-ce episoade) din Def Poetry Jam,o emisiunededicat` a[a-numitei poezii spoken word. A-nul trecut, \n Arabia Saudit` formatul deemisiune-concurs, pe care \l cunosc [i ro-mnii, a fost adaptat pentru poezie, c\[tig\ndaudien]e record pentru o competi]ie din careprimii trei poe]i clasa]i au c\[tigat \ntre1.000.000 [i 600.000 de dolari. Sigur c` tra-di]ia recit`rii [i c\nt`rii poeziei [i-a spus cu-

v\ntul, nu mai pu]in de 12 milioane de tele-

spectatori urm`rind transmisiunea de la Abu Dhabi. Probabil c` tot tradi]ia [i-a spuscuv\ntul [i atunci c\nd singura femeie fina-list` \n sala de 2000 de locuri a primit ame-nin]`ri cu moartea i. Sigur c` istoria recent`romneasc` are [i ea un exemplu: emisiu-nea Turnirul poe]ilor.Din p`cate, nici m`careu, ca participant la pr ima edi]ie, nu \mi potaminti cine a c\[tigat, [i nici un fel de arhiv`nu m` ajut`.

Unul dintre cele mai persistente obi-ceiuri ale istoriei literare ]ine de reducereaunor practici literare vii la concepte maimult sau mai pu]in for]ate. Ceea ce \n]ele-gem ast`zi prin romantism, cu toate preju-dec`]ile noastre privind formele literare,este c\t se poate de departe de fuziunea ge-nurilor [i de implica]iile sociale pe care le

vizau autorii integra]i scolastic \n sertarele

manualelor. |n acela[i fel func]ioneaz` pre- judecata potrivit c`reia poezie e numai ceeace se poate citi pe h\rtie. Cu toate c` estegreu s` g`seasc` cineva o referin]` serioas`care s` fundamenteze exclusivitatea de carebeneficiaz` poezia scris` \n discursul literarde azi, poate c` se va g`si o conexiune sub-con[tient` \ntre trecerea de la v\rsta oral` aliteraturilor tradi]ionale la condi]ia scris` aculturilor europene [i timiditatea concep-tual` a publicului din Romnia.

Este suficient s` verific`m listele rom-ne[ti de finan]`ri ii pentru carte pentru a se-siza c` nici m`car o singur` lucrare din ulti-mii ani nu este altfel dec\t scris` [i tip`rit` \n dulcele stil, dup` cum se va vedea, delocclasic (dar nici modern nu putem s` \i spu-nem).

DOSAR

R`zvan }upa

Prezen]a poeziei dincoace de text [i de literatur`

PICTOPOEZIA NU E PICTUR~ PICTOPOEZIA NU E POEZIE

PICTOPOEZIA E PICTOPOEZIE Victor Brauner &

Ilarie Voronca (1924)


2/5

D I L E M A T E C A A n

ul

V I I l

nr .

7 2 l

m ai 2

0 1 2

p a g

i n a 9

DOSAR

Interpretarea poeziei.Un (foarte) scurt parcurs istoric

Oric\te defini]ii sau aproxim`ri ale poe-

ziei am selecta din teoriile literare, se parec` un lucru nu a \ncetat s` scape litera]ilor:obligativitatea existen]ei unui text scris. A-cest lucru nu are cum s` fie \nt\mpl`tor, dinmoment ce la originea tuturor literaturilorlumii stau tradi]ii constituite oral. Maimult, \n nici un moment, de-a lungul istorieiscrise a literaturii, nu a lipsit varianta vie,citit` sau recitat` a textului poetic scris oriimprovizat. Istoria occidental` a poeziei dedup` trecerea la folosirea limbilor vernacu-lare a re]inut un lung [ir de rapsozi, jon-gleuri ori vileleursiii, trubaduri, menestreiori guslariiv. De multe ori ace[tia au r`mas oprezen]` activ` p\n` \nspre miezul secoluluial XX-lea. A[a-numitul performance \n ca-zul poeziei se identific` de altfel cu accep]iu-nea cea mai general` a recit`rii fie de c`treautor ori de un profesionist al interpret`riisau de oricine altcineva fie \n singur`tate,fie \n fa]a unui publicv. Sigur c` publicul (ca[i poe]ii) din Romnia pot tres`ri ca la o a-mintire nepl`cut` atunci c\nd aud de reci-tare, vocile emfatice ale recit`rilor oficialede p\n` \n 1989 nefiind ceva tocmai pierdut \n timp, din moment ce mul]i dintre cei ce seremarcau atunci \n show-uri poetice oma-giale au schimbat numai referin]ele [i pot fig`si]i oric\nd la o simpl` zapare printre pos-turile TV de azi. Cu toate c` este mai pu]inproblema abord`rii de fa]`, merit` con-trapus` acestei perspective poezia din tem-

ni]ele Romniei comuniste, bun` parte dinea transmis` \n acel moment oral. vi

Pentru a reveni \n istoria mai \ndep`r-

tat` a poeziei, at\t \n China c\t [i \n Japoniaori \n Roma antic`, prezentarea public` apoeziei era un lucru curent, pentru carestau m`rturie pasajele din Satyriconprivindscrierea [i apoi recitarea poemului lui Tri-malchion. Pentru c` spa]iul nu ne permite,ne vom limita s` pomenim numai prezent`-rile [i comentariile care \nso]eau versurilelui Dante timp de c\teva secole dup` 1321,ca [i obi[nuitele recit`ri care au \nso]it ban-chetele din Rena[tere ori faima monden` aunui Victor Hugo \n Fran]a sau Lord Byron \n Anglia. Probabil c` una dintre figurilepoetice pe care imaginarul nostru le des-prinde cu greu de imaginea foii de h\rtie ti-p`rit` este Mallarm. Autorul celebrei a-runc`ri de zaruri era vestit pentru zilele demar]i, \n care invita un public atent selectats` asiste la prezent`rile sale. Pentru tot ce aurmat, nu este deloc greu s` se g`seasc` \n-registr`ri cu vocile poe]ilor din secolul al XX-lea, cu toate c` \n cazul poeziei rom-ne[ti se pot g`si excep]ii. Virgil Mazilescueste citat uneori ca un recitator de excep]ieal propriei poezii, \ns` nu [tiu s` existe \n-registr`ri cu vocea sa.

Poezia sonor` [i urma[ele ei audio-vizuale

Dac` poezia citit` ori recitat` implic` \ngeneral forme lexicale c\t de c\t comune, ori-c\t de inedit` este folosirea lor, o zon` apa-

rent mai special` o constituie poezia pentrucare materia de baz` o reprezint` sunetele.Spuneam aparent mai special` pentru c`

nu cred s` existe cineva care s` nu-[i amin-teasc` c\ntecele [i poeziile din copil`rie alc`-tuite din cuvinte inventate (incluz\nd aiciformulele de num`rare de la diferitele jo-curi). De la incanta]iile primitive la scand`-rile lettriste vii, un \ntreg peisaj al sunetelorpoetice se deschide urechii cititoare. Opractic` obi[nuit` a avangardelor de la \nce-putul secolului, fie c` e vorba despre fu-turism viii, dadaismix ori despre apropia]i aiacestor mi[c`ri x, era subminarea obi[nuin-]elor burgheze. Iar preferin]a pentru sunete \n defavoarea cuvintelor articulate a fost u-nul dintre instrumentele impuse de ace[tipoe]i care nu de pu]ine ori au colaborat cuarti[ti plastici xi. Cei care au studiat \ncepu-turile fenomenuluixii al`tur` acestor dezvol-t`ri [i demersurile futuri[tilor ru[i (Hlebni-kov, Krucenykhxiii), ca [i anumite ac]iuni alelui Kandinski. Ba chiar ace[tia s\nt revendi-ca]i ca \naintemerg`tori, autori care trecmult sub sf\r[itul secolului al XIX-leaxiv. Deaceast` perioad` a \nceputurilor ]in [i con-ceptualiz`rile olandezului Theo Van Does-burg care a publicat \n 1921 imagini liter`-sunet, \n c`utarea unei prospe]imi a alfa-betului \n acord cu valori sonore abstracte.|n 1919, muzicianul Arthur Petronio dezvol-tase o teorie verbofonic` potrivit c`reia \n-corporase vocale pe portative muzicalexv.Britanica Edith Sitwell [i-a descris poemeledin seria Facade drept poeme abstracte,


3/5

D I L E M A T E C A

A n u

l V I I l

n r .

7 2 l m a

i 2 0 1 2

p a g

i n a

1 0 DOSAR

modele sonore care contau \n cuvinte-rit-mate [i onomatopee.

La jum`tatea secolului al XX-lea, odat`cu perfec]ionarea mijloacelor de \nregistra-re a sunetului, o \ntreag` genera]ie de au-tori de poezie sonor` [i-a f`cut apari]ia \nprimul r\nd \n Europa. Henri Chopin estecreditat cu fundamentarea fonetic` a poe-ziei sonore [i dezvoltarea audiopoemelorcare folosesc amplificarea sunetului [i mi-crofoane speciale pentru captarea vocilor,schimb`ri ale vitezelor cu care s\nt redatecuvinte, supraimprim`ri ale aceleia[i silabede mai multe ori [i a[a mai departe. Nu adurat mult p\n` c\nd un alt francez, Ber-nard Heidsieck, a impus termenul de bio-psii pentru poemele sale sonore \n care fo-losea sunete din via]a de zi cu zi. |n 1955, el-ve]ianul Eugen Gomringer adoptase dejatermenul de poezie concret`, termen fo-losit ulterior at\t dincolo de Atlantic, c\t [i \nNordul Europei. Brazilienii de la revista Noigandresxvi \mprumutaser` deja termenul

verbivocovisualite din cartea a doua din Finnegans Wake(James Joyce, 1939) pentrua defini inten]iile lor \n domeniul poezieiconcrete. |n anii 60, yvind Fahlstrm [iapoi suedezii din grupul Fylkingen au for-mulat conceptele de text-sunet-compozi]iesau text-sunet-art`. Pornind de la demersu-rile semnate de Bengt Emil Johnson sauLars-Gunnar Bodin [i Sten Hanson, spa]iulsuedez a r`mas [i \n lumea de ast`zi unuldintre centrele poeziei sonore tehnico-acus-tice.

Evident, toat` aceast` poveste poate s`par` o istorie strìn` de spa]iul sau de poe-zia romneasc`. |n realitate \ns`, este doarvorba despre o alt` prejudecat` na]ional`foarte asem`n`toare cu judec`]ile cinstitecare respingeau \n anii 50 mo[tenirea este-

tic` l`sat` de Brncu[i statului romn. Isto-ria acestei zone a poeziei este pres`rat` depoe]i care au scris \n limba romn`, cel pu-]in la \nceput. Spectacolele ini]iate, printreal]ii, de Tristan Tzara \n celebrul Cabaret Voltaire din Zrich \nc` mai s\nt creditatedrept momentul \n care mi[carea Dada areu[it s` fac` tabula rasa cu zumzetul refe-rin]elor cultural-sociale. Mai mult, actul dena[tere al picto-poeziei, citat ca motto pen-tru textul de fa]`, este unul strict romnesc,clam\nd \nc` de atunci desprinderea ex-presiei pe care Voronca [i Brauner o pro-puneau de referin]ele artelor consacrate.

De asemenea, \n anii 70, printre experi-mentele video atribuite grupului ar`deanKinema Ikonxvii se num`r` c\teva lucr`risemnate de poe]i. Romulus Bucur [i Ioan T.Morar se afl` printre ace[tia, cu toate c` ei \n[i[i \[i \nscriau demersurile artistice dinacea perioad` \n spa]iul filmului experimen-tal, [i nu \n cel al poeziei. De altfel, RomulusBucur a folosit din plin elementele vizuale

printre instrumentele sale predilecte, chiar[i \n volumele pe care le-a publicat dup`1990.

Pu]in`, dar foarte pu]in`, teorie Istoria de mai sus se decupeaz` mult mai

bine dac` o suprapunem dezvolt`rilor legatede poezia digital` din ultimii ani. Un dome-niu aflat \n plin av\nt de formulare a pro-priilor repere expresive are nevoie de con-textualizare \ntre limitele generale ale arteipoetice. Prezentat` \n spa]iu, [i poezia ti-p`rit` are o dimensiune temporal` pe carescriitorii au scos-o la iveal` at\t \n mod tra-di]ional, prin dispozitive ca semnele depunctua]ie, tìetura versurilor, spa]iul din-tre cuvinte, tipul [i corpul literelor folositesau spa]iile albe, c\t [i prin mijloace inova-

toare [i neobi[nuite, prea numeroase pentrua le \n[ira aici. scria Hayles Nikotherine \n eseul The Time of Digital Poetryxviii. Ast-fel se distinge \ntre o abordare \n care toateaceste dispozitive de temporalizare a poezieis\nt invocate \n mod pasiv [i dinamismuloferit de tehnologiile electronice, care permi-te mai mult` flexibilitate \n folosirea [i ma-nipularea dimensiunii temporale a poeziei.De altfel, este suficient s` pomenim desprefenomenul L=A=N=G=U=A=G=E ce a gru-pat poe]i americani din anii 60 [i 70 careau influen]at cu jocurile lor grafice [i poli-lingvistice crea]ia poetic` din Marea Bri-tanie p\n` \n Vietnam, dup` ce pornise ca osimpl` colec]ie de reviste universitare dacti-lografiatexix.

Ultima confruntare |n cei cinci ani (2005-2010) \n care m-am

ocupat de organizarea regulat` a unor eve-nimente publice de prezentare a literaturii,am putut s` identific un paradox al percep-

]iei publice de care se bucur` poezia \n Ro-mnia. Cu toate c` lucr`rile serioase pri-vind rela]ia dintre modernism [i avangard`(Matei C`linescu, Marin Mincu), ori desprelogica poeziei (Vladimir Streinu, NicolaeManolescu) nu au lipsit, la nivelul con[tiin-]ei generale nimic nu pare s` fie mai depar-te de poezie dec\t prezentarea pe viu. Para-doxul \ns` este \ntre]inut de presta]ii pecare autori precum Chris T`n`sescu \m-preun` cu trupa Margento le au de o bun`bucat` de timp, adun\nd premii \n strìn`ta-te [i discuri de aur pentru \nregistr`rile lor,f`r` ca publicul s` accepte aceast` dimen-siune a prezen]ei \n actul poetic. |n ultimiiani, am v`zut \n Romnia acte poetice per-formative semnate de britanicul stabilit \n Viena, Peter Waugh (2009, Bucure[ti), ori


4/5

D I L E M A T E C A A n

ul

V I I l

nr .

7 2 l

m ai 2

0 1 2

p a g

i n

a 1 1

DOSAR

de belgianul Jan H. Mysjkin (2007, Sibiu),iar anul trecut, la Alba Iulia, exploziva au-toare maghiar` Katalin Ladik a plecat de la

Festivalul Interna]ional Lucian Blaga cuun premiu de participare excep]ional`. Pecea din urm` am avut ocazia s` o v`d \n-tr-un festival de poezie la Bratislava, unde aelectrizat o sal` arhiplin` cu poemele salealc`tuite din interjec]ii [i sunete ce nu a-veau nevoie de nici o traducere. |n prim`-vara lui 2009, de altfel, v`z\nd reac]ia publi-cului stupefiat de interpretarea pe careWaugh o d`dea poemelor sale, \n Club A afost organizat` o dezbaterexx care amestecaplanurile performance-poezie sonor` pentrua nu reu[i s` le disting`, cu toat` participa-rea bucure[teanului Peter Sragher. O satis-fac]ie deosebit` fa]` de publicul bucure[-tean am \ncercat \n prim`vara acestui an,c\nd \n grupul tinerilor poe]i suedezi invi-ta]i la Bucure[ti \n urma unei colabor`ri \n-tre Institutul Cultural Romn [i Swedish Arts Council s-a aflat [i Pr Thrn, un poetinteresat de construirea c`r]ilor sale de poe-zie potrivit unor reguli de lucru pe c\t de me-canice, pe at\t de creative liste de cuvinte,sec]iuni alfabetice devenind, odat` citite cuvoce tare, spa]ii expresive.

Pomeneam la \nceputul acestui text definan]`rile dedicate c`r]ii \n Romnia. Mu-t\ndu-ne pe listele revistelor culturale, vom

g`si (\ntre refuza]i) o singur` publica]ie ro-mneasc` \n dreptul c`reia se poate citi re-vendicarea unui experiment literar: Feed-

back. R`sfoind revista, nota experimental`se spulber` de la editorialul lui Daniel Cor-bu: Noi [i Golgota p`timirilor. Surprizaeste cu at\t mai mare, cu c\t unii dintre cola-boratorii revistei ie[ene se ocup` cu experi-mente literare \n sensul cel mai fertil al cu-v\ntului. Tocmai de aceea, ultima confrun-tare dintre idolatriile felurite pentru formede h\rtie cumin]i ori asum`ri feti[iste ale re-cit`rii emfatice [i decupaje con[tiente alea[tept`rilor [i referin]elor legate de prezen-tarea pe viu a poeziei r`m\ne aceea[i conti-nu` pendulare \ntre stupoare [i fascina]ie,pe care [i-o asum` dintotdeauna cei intere-sa]i de poezie.

Centre, evenimente, proiec]ii |n ziua de ast`zi, aceast` form` de poezie

are deja capitalele ei. New York, Chicago [iBerlin \mpart prim-planul festivalurilor in-terna]ionale de amploare dedicate poezieiinterpretate pe scen`. |n Genova, poetul ita-lian Claudio Pozzani str\nge \n fiecare annume de prim` m`rime ale genului, din toa-t` lumea. Mai mult, la un moment dat, ex-portase festivalul, pe care \l organiza, toc-mai \n Japonia. Unul dintre cele mai respec-tate festivaluri de poezie din Europa, Poetry

International de la Rotterdam, ajuns anulacesta la edi]ia cu num`rul 42, programea-z` evenimente speciale dedicate interpret`-

rii poeziei [i reg`sirii leg`turilor dintre ceeace se nume[te text scris [i prezentarea live.Condi]ia special` a acestui gen de mani-

fest`ri vine [i din faptul c` primele manifes-t`ri oficiale au fost determinate [i de moti-va]ii extraliterare. Poe]i din Puerto Rico,stabili]i la New York, au impus o \ntreag`mi[care dedicat` interpret`rii live a tex-tului poetic, Nuyorican, \n poezia american`a anilor 60-70. |n deceniile care au urmat,fenomenul a devenit o adev`rat` form` fix`de concurs poetic, Slam ale c`rui reguli sedovedesc fertile [i ast`zi. Astfel, un con-curent la o competi]ie Slam are la dispozi]ietrei minute pentru a captiva publicul [i ju-riul, orice dep`[ire fiind depunctat`. Din ju-riu fac parte, de multe ori, membrii ai publi-cului, care nu pot s` manipuleze rezultatefinale acord\nd note exagerat de mici oriumflate, pentru c` regula este ca nota ceamai mic` [i cea mai mare din seria acordat`fiec`rei presta]ii s` nu fie luate \n calcul.

Poate nu a]i avut ocazia s` vede]i pe viuasemenea manifestare \n Romnia. Darasta se \nt\mpl` numai pentru c` nu a]ic`utat \n afara domeniului strict literar. Dec\]iva ani, \n Bucure[ti, comunitatea hip-hop are \n agend` evenimente de battle.


5/5

Este vorba de confrunt`ri de versuri impro-vizate c\t se poate de ofensiv pe o scen`, \nfa]a unui juriu. De multe ori participan]ii

romni dovedesc o dexteritate verbal` ie[it`din comun, nume ca Vexxatu Vexx, Drago-nu ori Cedryk fiind deja destul de cunoscu-te. Cu ani \n urm`, la o edi]ie a unei astfelde manifest`ri, Battle of da Dom, \n Bucu-re[ti am putut s` aud publicul format din a-dolescen]i alung\nd de pe scen` un artist nutocmai inspirat, cu scandarea Mai du-te labibliotec```````. Sigur, se poate spune c`poezia hip-hop nu este o form` specific` poe-ziei romne[ti. Totu[i, celor care s-au g\nditla acest lucru trebuie s` le amintim c` nicim`car sonetul nu a fost o form` poetic` spe-cific romneasc` p\n` c\nd Gheorghe Asachinu s-a g\ndit s` compun` c\teva, la mai mul-te sute de ani dup` ce Guittone dArezzo \istabilise forma \n italian` ori dup` ce poe]ienglezi ca Philip Sidney ori Michael Dray-ton \ncercau s` g`seasc` varianta cea maifericit` a poemului consacrat ulterior deShakespeare.

Final de moment Oric\t ne-am sim]i de proteja]i de auto-

matismele cu care \nlocuim lectura vie apoeziei, ie[irile din spa]iile lipsite de riscuriestetice s\nt singura [ans` a recuper`riivitalit`]ii pentru actul poetic. Desigur, mul-te s-ar putea s` par` simple juc`rii, \ns`

c\nd cineva studiaz` instrumentele expresi-ve puse la lucru chiar [i \ntr-un simplu actrespirator, dup` ani \ntregi de repeti]ii va]ine \n fa]a ochilor un act artistic. De cu-r\nd, \n prima lectur` de poezie organizat`la Casa Alb`, un loc special l-a ocupat fon-datorul proiectului online Ubuweb. Din1996, poetul Kenneth Goldsmith a adunatpe site-ul ubuweb.com tot ce a putut s` g`-seasc` \n materie de experiment. Baza dedate este acum impresionant`, oferind oadev`rat` bibliotec` de rarit`]i pentru ceicare vor s` \n]eleag` \n ce fel avangarda afost \nlocuit` de poeme conceptuale.

Desigur, ca orice obiect studiat, este in-dispensabil` plasarea \ntr-un c\mp de refe-rin]e specific. |n cazul nostru, poezia. Cu si-

guran]` c` vor exista \ntotdeauna entu-zia[ti care vor g`si de cuviin]` s` plaseze unact de poezie performat` \n cine [tie ce con-text teatral ori general artistic sau, de cenu, social. Dar numai cel care face aceast`glisare no]ional` poate s` [tie dac` \l ajut`sau nu schimbarea de perspectiv`. Ceea cese poate spune \n finalul acestei prezent`rieste tocmai faptul c`, folosind reperele poe-ziei \n cel mai clasic sens al cuv\ntului, pu-tem avea surpriza s` descoperim zone poe-tice fertile [i dinamice, minu]ios de nespe-cializate pentru contextul epocii media carese tot \ncheie, nu prin revolu]ii ori, \n sf\r[it,evolu]ii, ci prin superficialitate [i autosufi-cien]`.

R`zvan }upa este poet.Cel mai recent volum publicat:

poetic. cerul din delft[i alte corpuri romne[ti,

Casa de Editur` Max Blecher, 2011. Mai multe la poetic.co.

fotografii deMito[ Micleu[anu

n

D I L E M A T E C A

A n u

l V I I l

n r .

7 2 l m a

i 2 0 1 2

p a g

i n a

1 2 DOSAR

i www.guardian.co.uk/middleeastmedia/ millions-poetsii www.afcn.roiii Les Jongleurs en France au moyen ge;1910; Faral, E.iv La posie populaire pique en Yougoslavie au dbut du XXe sicle; 1929;

Murko, M.v The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics; 1993; Preminger, A.;

Brogan, T.V.F. editors.vi Poezia carceral`;2000; Cistelecan, Ioana.vii Trait de bave et d'ternit, 1951, un film de Isidore Isou care se deschide

cu un cor lettrist.viii Zang Tumb Tumb; 1914 ; Marinetti, F.T.ix Poemul simultan este un poem recitat \n diferite limbi \n acela[i timp, cu

ritmuri [i tonalit`]i diferite, a c`rui inven]ie i se datoreaz` lui TristanTzara.

x Ursonate; 1922-1932; Schwitters, Kurt.xi fmsbwtzu (1918) era un poem-poster de Raoul Hausmann care s-ar fi

citit Fmms b w t z Uu.

xii Sound Poetry - A Survey; 1978; McCaffery, Steve in Sound Poetry: ACatalogue, edited by Steve McCaffery and Nichol, Underwich Editions,Toronto.

xiii Slovo kak takovoe/The Word as Such, 1913.xiv Christian Morgenstern (ca. 1875), Lewis Carroll (Jabberwocky),

August Stramm (ca. 1912), Petrus Borel (ca. 1820), Molire, the Silesianmystic Quirinus Khulman (17th century), Rabelais and Aristophanes.

xv Tellurgie(1964),Cosmosmose(1968).xvi Augusto de Campos, Dcio Pignatari [i Haroldo de Campos

www.poesiaconcreta.com.br.xvii http://kinema-ikon.net.xviii New Media Poetics. Contexts, Tehnotexts and Theories; 2006; Moriss,

Adelaide and Swiss, Thomas.xix http://english.utah.edu/eclipse/projects/LANGUAGE/language.html.xx http://mirunavlada.wordpress.com/2009/04/07/poezie-sonora-dezbatere.

n Urm`ri]i titlurile marcate cu unul din-tre termenii: Idei. Mentalit`]i. Istorie. Filo-zofie. Religie. Antropologie. Studii clasice. E-seu de la Editura Humanitas. Sigur ve]i g`siceva potrivit propriilor preocup`ri intelec-tuale. P\n` acum au ap`rut volume din operaunor Bertrand Russel, Dalai Lama, MichelOnfray, Johan Huizinga, Bart D. Ehrman,dar [i al]ii. O serie cu titluri interesante [i di-verse. De urm`rit. (Marius Chivu)

n Charles Bukowski, Femei(traducere dinlimba englez` de Florin {lapac, Ed. Polirom2012). |n afara a[a-ziselor lui porc`rii cucare Bukowski are talentul s` creeze o atmo-sfer` f`r` de care nu exist` proz` valabil` omul are [i idei precise \n literatur`, \ntre do-u` be]ii [i nu [tiu c\te tirbu[oane: oricine e \n stare s` citeasc` altora din propriul romancu voce tare trebuie s` fie suspect. Dac` astanu echivaleaz` cu str`vechiul s`rut al mor]ii,

atunci ce? |mi place Bukovski pentru non[a-lan]a sarcasmelor sale. (Radu Cosa[u)

n Contorsionistade T.O Bobe (Humanitas,2011), una dintre cele mai bune c`r]i de proz`din ultimii ani, o pepinier` de subtilit`]i (pro-zastice), de ironii (hasidice) [i de emo]ii (ome-ne[ti). (Simona Sora)

n

n DILEMATECA V~ RECOMAND~

Prezenta poeziei – dincoace de text si de literatura

Documents

Transcript of Prezenta poeziei – dincoace de text si de literatura