Previziune microeconomica

Realizarea proiectiilor

financiare

SUMAR:

1. CUM SE REALIZEAZA PLANUL FINANCIAR ? 3

2. PROGNOZA VENITURILOR 3

3. PROGNOZA COSTURILOR 4

4. FLUXUL DE NUMERAR 6

5. INFORMATII FINANCIARE DIN PLANUL DE AFACERI 12

5.2 BILANTUL ANUAL 12

5.2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI 13

5.3. INDICATORI FINANCIARI 14

6. Bibliografie 19

1. Cum se realizeaza planul financiar ?

Acest capitol detine o mare importanta in economia de ansamblu a planului de afaceri si cuprinde, de regula, urmatoarele elemente:

Prognoza veniturilor

Prognoza costurilor

Surse de finantare preconizate pentru proiectul de investitii

Proiectiile de flux de numerar, in diverse variante, tinand cont de sursele de finantare posibile

Bilantul contabil, cont de profit sipierderi

Analiza punctului critic

Analiza indicatorilor financiari

2. Prognoza veniturilor

Veniturile din vanzari reprezinta ‘oxigenul’ afacerii, ratiunea de a exista a oricarui agent economic.

Previziunea veniturilor devine mult mai simpla cand se descompune pe componente. Ca exemplu, considerati previziunea unor venituri de 1.000Euro lunar si previziunea care presupune realizarea a 100 de unitati de produs la un pret de vanzare de 10Euro/bucata. In al doilea caz, cand previziunea pretului de vanzare este de X unitati, imediat ce se estimeaza o crestere a preturilor, veti sti ca si incasarile din vanzari vor creste. Astfel, previziunea gandita in componente este mult mai facila.

Tabelele de mai jos arata o previziune a vanzarilor bazata pe vanzarile unitare. Se pleaca de la prognoza unitatilor de produs vandute, se ia in considerare pretul de vanzare estimat si, inmultind aceste doua elemente obtinem valorile estimate pentru vanzarile totale.

Vanzari unitare Ian Feb Mar AprSisteme 85 115 145 190Servicii 200 200 200 200Software 150 200 250 330Training 145 155 165 170Altele 160 176 192 240

Total vanzari unitare 740 846 952 1,130

Preturi unitare Ian Feb Mar AprSisteme 2,000 € 2,000 € 2,000 € 1,829 €Servicii 75 € 69 € 58 € 46 €Software 200 € 200 € 200 € 200 €Training 37 € 35 € 39 € 41 €Altele 300 € 300 € 300 € 300 €

Vanzari Ian Feb Mar Apr

Sisteme170,000

€230,000

€290,000

€347,510

€Servicii 15,000 € 13,800 € 11,600 € 9,200 €Software 30,000 € 40,000 € 50,000 € 66,000 €Training 5,365 € 5,425 € 6,435 € 6,970 €Altele 48,000 € 52,800 € 57,600 € 72,000 €

Total vanzari unitare268,365

€342,025

€415,635

€501,680

€

O structura practicata in prognoza veniturilor este urmatoarea:

A. Venituri din exploatare Venituri din productia proprie Venituri din vanzarea altor produse Venituri din vanzari executate pentru terti Venituri din activitati diverse Venituri din vanzari de marfuri Variatia stocurilor Alte venituriB. Venituri financiare

C. Venituri exceptionale

Interpretarea „valorii vanzarilor” nu implica nici o dificultate, fiind cuprinse toate veniturile obtinute din vanzari, inclusiv orice incasari rezultate din alte activitati. In anumite cazuri, cel care analizeaza aceasta situatie trebuie sa observe daca sunt cazuri in care livrarile au fost accelerate la sfarsitul perioadei, exagerand „vanzarile”, sau au fost „intarziate”, pentru a reduce volumul acestora, actionand in asa fel incat profitabilitatea sa para cat mai stabila cu putinta.

Zece factori care influenteaza volumul vanzarilor1 (exemplu: turism)

1. Tendinte de evolutie fundamentale – expansiunea economica pe termen lung care a permis turismul de masa; explozii demografice care au creat o generatie de tineri adulti care sunt predispusi sa calatoareasca2. Cicluri economice – fluctuatii pe termen mediu in cadrul tendintei generale pe termen lung – ex. Recesiuni care diminueaza cheltuielile privind produsele de lux, cum ar fi turismul 3. Interventii guvernamentale – modificari pe termen scurt ale politicilor, avantajelor etc – ex. Impozite individuale mai mari ar putea reduce veniturile disponibile pentru turism; scaderea TVA aplicat in turism la 9% ar putea determina scaderea tarifelor practicate la cazare4. Variatii sezoniere – turismul din perioada vacantelor de vara sau de iarna; turismul din perioada evenimentelor religioase5. Cererea pentru o clasa de produse – calatorii turistice, turism de afaceri6. Cererea pentru o categorie de produse – de ex. Pensiuni in mediul rural 7. Cererea pentru produsul dvs – serviciile dvs specifice de cazare in mediul rural 8. Cererea pentru produsele concurente – o pensiune in mediul rural concurenta 9. Cererea pentru produsele de substitutie – agroturism 10. Cererea pentru alte produse (fara legatura cu produsele dvs.) – aceasta cerere consuma venitul disponibil al clientilor si modifica suma cheltuielilor pentru turism).

3. Prognoza costurilor

In prognoza costurilor se porneste, de cele mai multe ori, de la divizarea acestora in componente, in functie de activitatile principale ale firmei. In functie de natura firmei, se opteaza pentru doua sau trei categorii de activitati.

De exemplu, o firma care produce calculatoare ar putea prezent cheltuielile pe urmatoarele componente: cheltuieli de cercetare – dezvoltare, cheltuieli de productie, de vanzari si marketing.

O firma prestatoare de servicii ar putea include si activitatile legate de relatiile cu clientii, iar o firma care realizeaza aplicatii informatice la comanda ar putea prezenta separat cheltuielile privind dezvoltarea, implementarea si instruirea personalului.

Analog metodei prezentate in prognoza veniturilor se face si prognoza costurilor. Plecand de la estimarea costurilor unitare pentru fiecare tip de produs realizat, se inmulteste cu numarul de unitati / bucati care se estimeaza a fi vandute si se obtine costul total, ca in tabelul de mai jos:

Vanzari unitare Ian Feb Mar AprSisteme 85 115 145 190Servicii 200 200 200 200Software 150 200 250 330Training 145 155 165 170Altele 160 176 192 240

Total vanzari unitare 740 846 952 1,130

1 Adaptare dupa Richard Stutely, Planul de afaceri perfect, Editura ARC, 2001, pg.177

Preturi unitare Ian Feb Mar AprSisteme 1,700 € 1,700 € 1,700 € 1,700 €Servicii 30 € 60 € 60 € 60 €Software 120 € 120 € 120 € 120 €Training 11 € 11 € 11 € 11 €Altele 90 € 90 € 90 € 90 €

Vanzari Ian Feb Mar AprSisteme 144,500 € 195,500 € 246,500 € 323,000 €Servicii 6,000 € 12,000 € 12,000 € 12,000 €Software 18,000 € 24,000 € 30,000 € 39,600 €Training 1,595 € 1,705 € 1,815 € 1,870 €Altele 14,400 € 15,840 € 17,280 € 21,600 €

Total vanzari unitare 184,495 € 249,045 € 307,595 € 398,070 €

Cheltuielile de capital reprezinta in primul rand cheltuieli privind activele productive cu o durata de viata care depaseste un an; pe baza lor se vor realiza veniturile viitoare. In cadrul categoriilor de cheltuieli de investitii intra mijloacele fixe (cladiri, terenuri, utilaje si echipamente de productie).

Cheltuielile operationale (de exploatare) reprezinta toate celelalte cheltuieli – salarii, accesorii de birou, telecomunicatii si alte costuri zilnice legate de gestiunea unei intreprinderi.

O structura practicata in prognoza cheltuielilor este urmatoarea:

Cheltuieli din exploatare

Cheltuieli materialeo Cheltuieli privind marfurile o Cheltuieli cu materii prime o Cheltuieli cu materiale consumabileo Cheltuieli cu energia si apa o Alte cheltuieli materiale

Cheltuieli cu lucrari servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul

o Cheltuieli cu personalul anagajt o Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale

Costul produselor vandute se deduce din volumul vanzarilor, obtinandu-se profitul brut. Se remarca faptul ca in costul produselor nu se include suma de bani cheltuita pe parcursul perioadei respective, ci sunt cuprins toate sumele cheltuite (inclusiv costurile pentru care s-au inregistrat iesiri de numerar in perioadele trecute sau pentru care iesirile efective de numerar vor avea loc in viitor).

Doua componente importante ale elementului „cost al produselor vandute” sunt reprezentate de modificarile stocurilor si amortizarea activelor fixe.

Efectul evaluarii stocurilor la nivelul costurilor este determinat de metoda utilizatat in evaluare (respectiv metoda FIFO – first in, first out – primul intrat, primul iesit; sau LIFO – last in, first out – ultimul intrat, primul iesit).

Daca normele legislative o permit, metoda FIFO va determina reflectarea in costuri a preturilor celor mai vechi elemente din stoc. Daca nivelul preturilor a crescut (in perioadele de inflatie) costurile inglobate vor fi mai reduse decat cele aferente preturilor curente si implicit profiturile vor fi mai mari.

Daca se utilizeaza metoda LIFO, costurile vor include materialele intrate in ultima perioada, la preturi mai ridicate, iar profiturile rezultate vor fi apreciabil mai mari fata de cele obtinute aplicand metoda FIFO.

Influenta amortizarii activelor se datoreaza cheltuielilor autorizate, realizate pentru achizitionarea de active fixe si care se includ in costuri fractionat, in perioada curenta.

Analistul ar putea intampina doua tipuri de dificultati majore referitoare la interpretarea acestei cheltuieli:

a. Amortizarea reflecta utilizarea fiecarui activ si se bazeaza pe costul original al activului fix. Daca perioada de timp scursa de la achizitionarea activului fix este mare, in cazul aparitiei inflatiei, amortizarea inclusa pe costuri si recuperata prin pret va fi mult mai mica decat sumele necesare achizitionarii unui nou activ fix.

b. Utilizarea diverselor metode de amortizare conduce la niveluri diferite ale cheltuielilor cu amortizarea si influenteaza diferit profitul obtinut.

Cheltuielile de desfacere si general-administrative nu necesita ajustari speciale sau interpretari. Ocazional, cand firma se angajeaza intr-o activitate intensa de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse, publicitate, promovare a produselor, cheltuielile devin foarte mari. Daca exista o relatie perfecta intre costurile si veniturile perioadei analizate, atunci aceste cheltuieli de investitii se capitalizeaza in bilant, fiind distribuite pe mai multe perioade succesive. Daca nu se realizeaza aceasta distribuire, analistul va trebui sa tina seama de nivelul lor in interpretarea profitului.

Cheltuielile financiare (dobanzi, comisioane, etc) trebuie sa coincida cu iesirile de numerar in acest scop.

Impozitul pe profit se deduce din profitul impozabil, dar poate sa nu fie varsat efectiv bugetului de stat in aceeasi perioada de gestiune (in functie de disponibilitatile banesti existente).

Atat pentru previziunea vanzarilor cat si pentru previziunea veniturilor se recomanda utilizarea graficelor; acestea sunt un instrument excelent pentru intelegerea si estimarea valorilor numerice. Ar trebui ca orice previziune de venituri si cheltuieli sa fie insotita de un grafic ilustrativ, care va fi utilizat ulterior pentru evaluarea prognozei: E reala? Are sens? S-a dovedit ca majoritatea oamenilor sesizeaza mai bine semnificatia graficelor decat cea a numerelor, astfel ca o prognoza este privita diferit cand se prezinta ca un grafic.

De exemplu, in graficul urmator putem urmari tendinta vanzarilor pe parcursul unui an calendaristic. Vanzarile cresc din Ianuarie in Aprilie, apoi scad din Primavara in vara, ca apoi sa creasca iarasi pe anotimpul de toamna. Cand priviti un astfel de grafic, ar trebui sa va intrebati daca tendinta este corecta. Acesta este modul in care va merg vanzarile?

Total vanzari

0 €100,000 €200,000 €300,000 €400,000 €500,000 €600,000 €700,000 €800,000 €900,000 €

1,000,000 €

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun Iul

Aug

Sep

t

Oct

Nov

Dec

Total vanzari

4. Fluxul de numerar

Fluxul de numerar este unul din principalele instrumente de planificare financiara. Acesta furnizeaza o proiectie a urmatoarelor date:

1. Disponibilul banesc la inceputul perioadei la care se refera, adica soldul initial al numerarului (in casa si in banca)

2. Incasarile in numerar previzionate pentru perioada respectiva

3. Cheltuielile in numerar ale aceleiasi perioade

4. Disponibilul banesc la sfarsitul perioadei pentru care s-a intocmit aceasta situatie financiara

Prin continutul sau, fluxul de numerar raspunde nevoii de interpretare a informatiilor contabile din punct de vedere economico – financiar. Se recomanda ca analiza fluxului de numerar sa se faca in corelatie cu celelalte componente ale situatiilor financiare:

Bilantul contabil

Contul de profit si pierdere

Situatia modificarii capitalurilor proprii

Note la situatiile financiare

Fluxul de numerar nu se pregateste periodic, ca alte documente financiar contabile, ci numai in anumite situatii:

Analiza unui dosar de credit

Analiza unui dosar de finantare

Evaluari ale unor afaceri

Evaluari ale unor proiecte de investitii

Dezvoltarea unui management bazat pe valoarea creata de intreprindere

In prezent, conform legislatiei in vigoare in tara noastra, agentii economici trebuie sa respecte urmatoarele reguli vis-à-vis de modul de calcul a TVA-ului de plata si a impozitului pe profit – aceasta avand un rol important in corecta previzionare a fluxului de numerar.

Vom distinge urmatoarele trei ipostaze in care se poate afla o societate comerciala:

Microintreprindere, CA < 100.000 EURO, TVA=0 implica impozitul calculat ca procent (1,5%) din vanzari;

Microintreprindere, CA < 100.000 EURO, TVA<>0 implica impozitul pe profit calculat ca procent (1,5%) din vanzari;

CA > 100.000 EURO – implica TVA<>0 si impozitul pe profit calculat ca procent (25%) din profitul brut.

Exemplul 1: Structura unui flux de numerar (model solicitat de BCR in analiza unui dosar de credit)

DETERMINAREA FLUXULUI DE LICHIDITATI (CASH-FLOW)An An An..

  Luna 1 Luna 2 Luna 3..I. ACTIVITATEA DE INVESTITII       A. Total intrari de lichiditati din: Capital social varsat Datorii financiare pe termen lung B. Total iesiri de lichiditati prin: Achizitii de active fixe corporale,inclusivTVA Achizitii de active fixe necorporale Dotari/Modernizari (invest.in curs) C. Excedent/Deficit de flux de lichiditati(A-B) (Excedent:A>B;Deficit A<B) D1. Rambursari de credite termen lung D2. Plati de dobanzi la credite pe termen lung E. Flux de lichiditati net (C-D1-D2)II. ACTIVITATEA COMERCIALA F. Incasari din activ. de exploat.,incl.TVA (F1+F2) F1 Vanzari cu incasare imediata F2 Vanzari pe credit G. Incasari din activitatea financiara H. Incasari din activitatea exceptionala I . Total incasari (F+G+H) J. Plati pentru activitatea de exploatare, incl.TVA K. Flux brut, exclusiv plati pt. impozite si taxe (I-J) L. Plati pentru impozite si taxe M1. Rambursari de credite pe termen scurt M2. Plati de dobanzi la credite pe termen scurt N. Plati exceptionale O. Total plati, exclusiv cele aferente activitatii de exploatare (L+M1+M2+N ) P. Flux net (K-O)III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH-FLOW) R. Flux net de lichiditati al perioadei (R=P+/-E) AI > PTL S. Disponibil / Necesar de lichiditati al lunii precedente

Total

Exemplul 2: Structura unui flux de numerar (model Phare)

Flux de numerar - previziuniOPERATIUNEA/PERIOADA

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTAREA. Total intrari de lichiditati din:

Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiVanzari de active, inclusiv TVACredite pe termen lung, din care: - Imprumut BCR - BERD

- Imprumut PHARE-componenta rambursabila - Alte Credite pe termen mediu si lung

Imprumut PHARE-componenta nerambursabilaB. Total iesiri de lichiditati prin:

Achzitii de active fixe corporale, inclusiv TVAAchizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVACresterea investitiilor in curs

C. Excedent/Deficit de lichiditati (A-B)D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: - Rate la imprumutul BCR - BERD

Rate la imprumutul Phare componenta rambursabila - Rate la alte Credite pe termen mediu si lungD2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: - La imprumutul BCR - BERD:

La imprumutul Phare-componenta rambursabila - La alte Credite pe termen mediu si lung

E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATIF. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2)

F1. Vanzari existente (fara proiect)F2. Vanzari generate de proiect

G. Incasari din activitatea financiaraH. Incasari din activitatea exceptionala (amenzi, penalitati)I. Credite pe termen scurtJ. Total Intrari de numerar (F+G+H+I)K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

K1. Materii primeK2. Cheltuieli cu personalul direct productiv (inclusiv CAS)K3. Cheltuieli cu personalul de conducere (inclusiv CAS)K4. Alte cheltuieli cu personalul (inclusiv CAS)K5. Chirii, redevente leasing operationalK6. Utilitati (combustibil, energie, apa, gaze etc.)K7. TransportK8. Costuri functionare birouriK9. Reclama/PublicitateK10. DeplasariK11. AsigurariK12. Intretinere si reparatiiK13. Servicii profesionaleK14. Impozite pe cladiri, terenuri, mijloace de transport etc.K15. Altele

L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (J-K)M. Plati pentru impozite si taxe

M1. TVA de platitM2. Impozit pe profit

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 Plati exceptionale (amenzi, penalitati)O2 DividendeP. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1+O2)Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P)III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R. Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E)S. Disponibil/Necesar de numerar al lunii precedenteT. Disponibil/Necesar de numerar curent (S+R)

Exemplul 3: Structura unui flux de numerar (model Sapard)

  Flux de numerar - previziuni  OPERATIUNEA/PERIOADA

  MII LEI

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE

A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)

  A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului

  A2. Vanzari de active, inclusiv TVA

  A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)

  A.3.1. Imprumut Banca

  A.3.2 Grant SAPARD

B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)

  B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA

  B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA

  B3. Cresterea investitiilor in curs

C. Excedent/Deficit de lichiditati (A-B)

  D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.)

  D.1.1. Rate la imprumutul Banca

  D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung

  D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.)

  D.2.1. La imprumutul Banca

  D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung

E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI

F. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1)

  F1. Vanzari varianta cu proiect

G. Incasari din activitatea financiara

H. Credite pe termen scurt

J. Total Intrari de numerar (F+G+H)

K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiile prime

3 Cheltuieli cu materialele consumabile

4 Cheltuieli cu energia si apa

5 Alte cheltuieli materiale

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti

7 Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

8 Cheltuieli cu personalul angajat

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

10 Alte cheltuieli de exploatare

11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (J-K)

M. Plati pentru impozite si taxe (M1+M2)

  M1. TVA de platit

  M2. Impozit pe profit

N1 Rambursari de credite pe termen scurt

N2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurt

O1 Dividende

P. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P)

III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)

R. Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E)

S. Disponibil de numerar al lunii precedente

T. Disponibil de numerar curent (S+R)

Exemplul 4: Structura unui flux de numerar (exercitiu pentru examen)

Explicatii / Luna (CA>100.000 EURO) Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 61. Numerar la inceputul perioadei 2. Intrari de numerar a. din vanzari a.1. In numerar a.2. Pe credit b. credite (alte imprumuturi) c. alte intrari de numerarI. TOTAL DISPONIBIL DE NUMERAR3. Iesiri de numerar a. cheltuieli directe: Aprovizionari cu materii prime directe: in numerar pe credit Salarii directe:II. TOTAL CHELTUIELI DIRECTEb. cheltuieli indirecte chirii utilitati cheltuieli de intretinere si functionare salarii TESA reclama, protocol cheltuieli administrativ - gospodaresti asigurari rate credit scadente dobanzi alte cheltuieli amortizareIII. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTEIV. TOTAL CHELTUIELI (directe + indirecte) (II + III)c. cheltuieli cu investitiile TVA calculat TVA de plata V. PROFIT BRUT (I-IV-ch.cu inv-TVA de plata) IMPOZIT PE PROFIT CALCULATVI. IMPOZIT DE PLATAVII. TOTAL IESIRI DE NUMERAR VIII. SURPLUS / DEFICIT DE NUMERAR (I-VII)

5. Informatii financiare din planul de afaceri

Pornind de la structura schematica prezentata in preambul, putem sintetiza informatiile financiare ce trebuiesc cuprinse in planul de afaceri in felul urmator:

I. Istoricul situatiei financiare a firmei

I.1 Bilantul contabil anual

I.2 Situatia venturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor

I.3 Contul de profit si pierderi

II. Perspectiva situatiei financiare a firmei

II.1 Anul urmator:

bilantul anual

situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor

contul de profit si pierderi

II.2 urmatorii patru ani (pe trimestre sau ani)

bilantul anual

situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor

contul de profit si pierderi

II.3 Rezumatul problemelor semnificative

II.4 Modul de prospectare a informatiilor financiare

previziune (cele mai bune estimari)

proiectare (variante)

III. Analize financiare

III.1 Analiza indicatorilor financiari

III.2 Analiza tendintelor

5.2 Bilantul anual

Bilantul arata ce detine si ce datoreaza firma, fiind o imagine statica a patrimoniului firmei la un moment dat. Compararea datelor bilantiere de-a lungul a mai multor ani consecutivi permite analize valoroase cu privire la evolutia / involutia firmei. Diferenta dintre ceea ce detine si ceea ce datoreaza firma reprezinta capitalul propriu al acesteia sau cu alte cuvinte valoarea ei neta.

In mod simplificat, posturile bilantiere sunt:

ACTIV:

2. Active fixe (valoarea de inventar)

3. Amortizare inregistrata

4. Active fixe la valoarea ramasa

5. Investitii in active necorporale (la cost initial)

6. Total active fixe

7. Stocuri

8. Creante

9. Disponibilitati banesti si plasamente

ACTIV = PASIVSau

MIJLOACE ECONOMICE = SURSE PROPRII + SURSE ATRASE + PROFIT

PASIV:

1. Capital social

2. Fonduri proprii

3. Profit sau pierdere

4. Capital propriu

5. Rezerve

6. Obligatii pe termen scurt

7. Imprumuturi pe termen lung

5.2 Contul de profit si pierderi

Acesta este unul dintre cele mai importante documente, ca suport al informatiilor necesare deciziilor de management, care are un caracter dinamic si permite calculul profitului realizat de firma pe parcursul unei perioade de timp.

Fundamentul contabilitatii veniturilor consta in compararea veniturilor si a cheltuielilor aferente perioadei analizate.

In mod simplificat, documentul „Situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor financiare” prezinta urmatoarele elemente:

1. Valoarea vanzarilor

2. Costul produselor vandute

3. Profitul brut (calculat ca „1”-„2”)

4. Cheltuieli de distributie, cheltuieli general – administrative

5. Dobanda

6. Profitul impozabil (calculat ca „3”-„4”-„5”)

7. impozitul pe profit

8. profitul net (calculat ca „6”-„7”)

Interpretarea „valorii vanzarilor” nu implica nici o dificultate, fiind cuprinse toate veniturile obtinute din vanzari, inclusiv orice incasari rezultate din alte activitati. In anumite cazuri, cel care analizeaza aceasta situatie trebuie sa observe daca sunt cazuri in care livrarile au fost accelerate la sfarsitul perioadei, exagerand „vanzarile”, sau au fost „intarziate”, pentru a reduce volumul acestora, actionand in asa fel incat profitabilitatea sa para cat mai stabila cu putinta.

Costul produselor vandute se deduce din volumul vanzarilor, obtinandu-se profitul brut. Se remarca faptul ca in costul produselor nu se include suma de bani cheltuita pe parcursul perioadei respective, ci sunt cuprins toate sumele cheltuite (inclusiv costurile pentru care s-au inregistrat iesiri de numerar in perioadele trecute sau pentru care iesirile efective de numerar vor avea loc in viitor).

Doua componente importante ale elementului „cost al produselor vandute” sunt reprezentate de modificarile stocurilor si amortizarea activelor fixe.

Efectul evaluarii stocurilor la nivelul costurilor este determinat de metoda utilizatat in evaluare (respectiv metoda FIFO – first in, first out – primul intrat, primul iesit; sau LIFO – last in, first out – ultimul intrat, primul iesit).

Daca normele legislative o permit, metoda FIFO va determina reflectarea in costuri a preturilor celor mai vechi elemente din stoc. Daca nivelul preturilor a crescut (in perioadele de inflatie) costurile inglobate vor fi mai reduse decat cele aferente preturilor curente si implicit profiturile vor fi mai mari.

Daca se utilizeaza metoda LIFO, costurile vor include materialele intrate in ultima perioada, la preturi mai ridicate, iar profiturile rezultate vor fi apreciabil mai mari fata de cele obtinute aplicand metoda FIFO.

Influenta amortizarii activelor se datoreaza cheltuielilor autorizate, realizate pentru achizitionarea de active fixe si care se includ in costuri fractionat, in perioada curenta.

Analistul ar putea intampina doua tipuri de dificultati majore referitoare la interpretarea acestei cheltuieli:

a. Amortizarea reflecta utilizarea fiecarui activ si se bazeaza pe costul original al activului fix. Daca perioada de timp scursa de la achizitionarea activului fix este mare, in cazul aparitiei

inflatiei, amortizarea inclusa pe costuri si recuperata prin pret va fi mult mai mica decat sumele necesare achizitionarii unui nou activ fix.

b. Utilizarea diverselor metode de amortizare conduce la niveluri diferite ale cheltuielilor cu amortizarea si influenteaza diferit profitul obtinut.

Cheltuielile de desfacere si general-administrative nu necesita ajustari speciale sau interpretari. Ocazional, cand firma se angajeaza intr-o activitate intensa de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse, publicitate, promovare a produselor, cheltuielile devin foarte mari. Daca exista o relatie perfecta intre costurile si veniturile perioadei analizate, atunci aceste cheltuieli de investitii se capitalizeaza in bilant, fiind distribuite pe mai multe perioade succesive. Daca nu se realizeaza aceasta distribuire, analistul va trebui sa tina seama de nivelul lor in interpretarea profitului.

Cheltuielile financiare (dobanzi, comisioane, etc) trebuie sa coincida cu iesirile de numerar in acest scop.

Impozitul pe profit se deduce din profitul impozabil, dar poate sa nu fie varsat efectiv bugetului de stat in aceeasi perioada de gestiune (in functie de disponibilitatile banesti existente).

Profitul net reprezinta indicatorul care atrage cel mai mult atentia investitorilor si a publicatiilor financiare. Uneori, insa, atentia acordata profitului net este exagerata, avand in vedere natura operatiilor contabile, iar rezultatul trebuie interpretat cu precautie si deseori trebuie ajustat pentru a furniza mai multe informatii. Mai mult, pe termen lung, valoarea actiunilor emise este determinata de risc si de profitul net.

5.3. Indicatori financiari

Indicatorii prezentati sub forma de rapoarte si calculati pe baza informatiilor contabile si financiare permit formularea de concluzii privind starea economico-financiara a intreprinderii; cu ajutorul lor se poate exprima soliditatea financiara, modul de gestionare a capitalurilor, lichiditatea si solvabilitatea, randamentul activului, starea de echilibru sau de dezechilibru financiar, rentabilitatea economica si financiara, etc.

Comparand valorile standard ale indicatorilor cu cele rezultate din calcule, pe baza datelor reale, se poate forma o imagine asupra pozitiei economico-financiare a firmei, in cadrul industriei din care face parte.

Dintre indicatorii cel mai frecvent utilizati pot fi amintiti:

1. Lichiditatea – este indicatorul care exprima posibilitatea firmei de a face fata obligatiilor pe termen scurt. Ea se determina prin compararea activelor circulante aflate la dispozitia firmei si cu datoriile pe termen scurt.

Acest raport procentual arata in ce masura datoriile pe termen scurt pot fi acoperite prin activele circulante. Se considera ca lichiditatea patrimoniala este buna daca valoarea rezultata este mai mare decat 100%. Daca valoarea este mai mica decat 100%, atunci situatia sa devine riscanta, iar firma poate fi pusa in situatia de a nu putea face fata obligatiilor scadente din resurse proprii, fiind obligata sa apeleze la creditele de trezorerie.

De remarcat faptul ca, daca valoarea lichiditatii depaseste cu mult limita maxima, atunci firma s-ar putea afla in situatia de a avea disponibilitati neutilizaate, ceea ce ar putea cauza pierderi in termenii costului de oportunitate.

2. Lichiditatea imediata – se determina eliminand din totalul activelor circulante valoarea stocurilor (care au un grad mai mare de imobilitate). Ea arata capacitatea firmei de a-si acoperii datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

Se considera ca lichiditatea imediata este buna daca depaseste 60%.

3. Solvabilitatea – este indicatorul care reflecta in ce masura firma poate acoperi cu ajutorul capitalului social obligatiile sale pe termen mediu si lung, inclusiv obligatiile fata de actionari:

Daca S < 30%, atunci firma este insolvabila

Daca 3-% < S < 40%, atunci situatia este una alarmanta

Daca S > 60%, atunci indatorarea firmei este redusa.

Solvabilitatea ofera indicii, in special creditorilor pe termen mediu si lung, asupra structurii financiare. Daca valoarea indicatorului depaseste 60%, inseamna ca finantarea se face covarsitor din surse proprii, iar firma prezinta credibilitate, putand apela la resurse externe in scopul extinderii.

4. Rotatia activelor – arata relatia dintre volumul vanzarilor anuale si volumul activelor utilizate in acest scop (sau, cu alte cuvinte, arata calitatea activelor, capacitatea acestora de a genera venituri):

Indicatorul arata un randament bun daca este mai mare de 1,40, o situatie satisfacatoare daca este cuprins intre 1,20 – 1,40, o situatie slaba daca este cuprins intre 1 – 1,20 si exprima pericol daca are o valoare mai mica de 1.

5. Marja profitului – arata rentabilitatea vanzarilor si are o valoare buna daca depaseste 15%.

Daca valoarea indicatorului este cuprinsa intre 0 – 15%, atunci situatia intreprinderii este precara.

6. Rentabilitatea activelor – arata capacitatea activelor de a genera profit

Indicatorul rezulta din combinarea indicatorilor: rotatia activelor si marja profitului.

7. Rotatia capitalului – arata eficienta cu care sunt investite capitalurile.

Impreuna cu rentabilitatea activelor, acest indicator contribuie la calculul rentabilitatii capitalurilor.

8. Rentabilitatea capitalului – se compara cu rata inflatiei.

Situatia este buna, daca rentabilitatea capitalului este superioara ratei inflatiei.

9. Rentabilitatea capitalului propriu / rentabilitatea financiara – acest indicator este analizat de catre creditori si este apreciat ca bun daca are o valoare mai mare decat rata dobanzii pe piata, precum si de catre actionari, care evalueaza eficienta cu care au fost utilizate fondurile.

10. Viteza de rotatie a stocurilor – arata capacitatea stocurilor de a genera venituri, respectiv de a-si recupera valoarea din vanzari.

Valoarea indicatorului este buna daca este mai mare de 6 si se afla intr-o situatie alarmanta daca este mai mica decat 2. In acest ultim caz stocurile nu se rotesc suficient de repede (risca sa fie imobilizate) pentru a permite refacerea lichiditatilor in conditii optime.

11. Perioada de incasare a creantelor – reflecta intarzierea in incasarea marfurilor.

12. Perioada medie de piata a datoriilor catre furnizori – arata creditele furnizor si intarzierea in plati.

Ca si indicatorul precedent si acesta influenteaza trezoreria intreprinderii.

13. Indatorarea la termen

Daca indicatorul ia valori mai mici decat 1, situatia este apreciata ca fiind buna, daca insa depaseste acest nivel exista si pericolul de pierdere a autonomiei financiare.

14. Echilibrul financiar – arata abilitatea intreprinderii de a degaja resursele necesare desfasurarii continue a activitatii.

Daca valoarea sa este mai mare decat 1, situatia este buna, daca este cuprinsa in intervalul 0,20 – 1, situatia este alarmanta, iar daca este mai mica decat 0,20, firma se afla intr-o stare de dezechilibru.

Indicatorii financiari conform metodologiei BIRD sunt urmatorii:

1. Indicatori de lichiditate

1.1. Rata lichiditatii generale (RL):

1.2. Rata lichiditatii imediate (=testul acid)

2. Indicatori de solvabilitate

2.1. Rata datoriilor (RD):

2.2. Rata de solvabilitate (RS):

2.3. Rata de acoperire a activelor fixe (RAA)

2.4. Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD)

3. Indicatori de gestiune

3.1. Viteza vanzarilor (Vv) -in zile-

3.2. Viteza de rotatie a stocurilor (Rs) –rot/an-

3.3. Durata medie de stocare (Sz) –in zile-

3.4. Viteza de rotatie a activelor totale (Ra)

3.5. Controlul cheltuielilor administrative (Cca)

4. Indicatori de rentabilitate

4.1. Marja de profit (rentabilitatea vanzarilor) (Mp)

4.2. Rentabilitatea capitalului social (Rcs)

4.3. Rentabilitatea activelor totale (Rat)

6. Bibliografie

1. Berry Tim, “Simplify Your Sales Forecast”

2. Dalota M., Donath L. – “Managementul firmei prin planul de afaceri “

3. Centrul ONU pentru promovarea intreprinderilor particulare mici si mijlocii – Ghidul intreprinzatorului particular

4. Voineagu V., Mitrut C – “Statistica pentru managementul afacerilor”

5. Vintila G. – “Gestiunea financiara a intreprinderii”

6. http://www.raef.ro/competitie/ModelPlanAfaceri.pdf

7. http://www.entrepreneur.com

8. http://www.morebusiness.com

9. http://www.bplans.com

10. http://www.entreworld.com

11. http://www.startupjournal.com

12. http://www.businesstown.com