Prevenirea recidivei fumatului în perioada postnatală: factori de...

Prevenirea recidivei fumatului în perioada postnatală:

factori de risc asociaţi şi o intervenţie proactivă şi

sustenabilă (PRISM)

Sinteza lucrării

Ianuarie – Decembrie 2015

Cristian I. Meghea, Alexandra Brînzaniuc, Ioana A. Rus, Răzvan M. Cherecheş

P a g i n a | 2

Grant PN-II-RU-TE-2012-3-0209, contract nr. 47/2013 — Raport Științific Decembrie 2015

Cuprins

I. Fundamentare științifică ...................................................................................................................... 3

II. Obiectivele proiectului pentru anul 2015 ..................................................................................... 5

III. Activităţile propuse în proiect pentru anul 2015 .................................................................. 5

IV. Diseminarea proiectului ............................................................................................................... 10

V. Concluzii .............................................................................................................................................. 11

VI. Referințe ............................................................................................................................................. 12

P a g i n a | 3


I. Fundamentare științifică

Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului este o problemă fundamentală de

sănătate publică în țările în curs de dezvoltare. În acest sens, fumatul în rândul mamelor este

unul dintre factorii care pot fi modificați cel mai ușor și care sunt responsabili de apariția

efectelor adverse pentru făt şi copil (1-3). Chiar dacă fumatul în timpul sarcinii este încă

prevalent în rândul unor populaţii, inclusiv în țările din Europa Centrală și de Est (4,5), multe

fumătoare renunţă la fumat după ce află că sunt însărcinate. O problemă importantă, şi

punctul central al acestui proiect, este faptul că majoritatea femeilor care renunţă la fumat

atunci când află că sunt însărcinate sau în timpul sarcinii, reîncep să fumeze după naştere.

Pe lângă efectele negative pe care le are asupra sănătății mamei, fumatul postnatal are

consecințe negative asupra stării de sănătate a nou-născutului, precum astmul sau alte

probleme respiratorii, sindromul morții subite, probleme cognitive și comportamentale și

apariția cancerului în copilărie (6-9). Cu toate acestea, strategii eficiente de prevenire a

recidivei fumatului în perioada postnatală nu au fost încă determinate. Astfel, există o

necesitate accentuată de creștere a nivelului de înțelegere a acestui comportament în populații,

medii și sisteme de sănătare diferite. De asemenea, este necesar ca eforturile de prevenire a

recidivei fumatului să fie susținute într-o manieră proactivă și sustenabilă.

Mai mult de jumătate dintre femeile fumătoare renunță la fumat în timpul sarcinii (1, 10, 11).

Cu toate acestea, până la 70% din acestea reîncep să fumeze după naștere, majoritatea

recidivând în primele 3 luni post-partum (12, 13). Sarcina, nașterea și perioada de după

naștere oferă motivații și oportunități în plus pentru părinți, reprezentând momente critice de

intervenţie pentru mamă și partenerul acesteia de viață. De asemenea, aceste momente sunt

favorabile pentru a renunța la fumat și a rămâne abstinent pe termen lung (13). Ratele de

recidivă a fumatului în perioada postnatală nu sunt încă cunoscute pentru populația din

România. De asemenea, nu există studii în această regiune geografică care să investigheze

factorii asociați cu recidiva fumatului post-partum sau potențialii factori determinanți ai

acestui fenomen. Studiile care există până acum, majoritatea realizate pe populații din Europa

de Vest sau Statele Unite ale Americii, au identificat o serie de factori care predispun sau

protejează femeile de riscul de a reîncepe să fumeze după naștere (15-21). Cu toate acestea,

cercetarea în domeniul factorilor de risc și a factorilor protectivi pentru recidiva fumatului în

perioada postnatală este limitată în Europa Centrală și de Est (15) și inexistentă în România,

potrivit informațiilor identificate până acum.

P a g i n a | 4


Programele de prevenire a recidivei fumatului în perioada postnatală au fost, în general,

ineficiente (24). Modelul teoretic al prevenirii recidivei (23-25) sugerează că programele

eficiente pentru prevenirea fumatului în perioada postanală trebuie să combine 1) potențarea

motivației de a rămâne abstinentă a mamei cu 2) dezvoltarea auto-eficacității acesteia de a

rămâne nefumătoare, făcând astfel apel la dorința participantelor de a rămâne nefumătore

(23). Cu toate acestea, cele mai recente intervenții adresate populației generale se

concentrează asupra unei singure componente dintre cele două. Singurul program de

intervenție care combină cele două componente, care este adresat în mod specific femeilor din

Statele Unite ale Americii care au renunțat spontan la fumat în timpul sarcinii, a arătat

rezultate promițătoare (23). De asemenea, unul dintre factorii care afectează abilitatea

femeilor de a renunța la fumat în timpul sarcinii și de a rămâne nefumătoare după nașterea

copilului este convieţuirea cu un partener fumător (21,26). În plus, există o serie de factori

specifici care îngreunează eforturile femeilor de a rămâne nefumătoare, precum faptul că în

anumite populații (inclusiv în România) fumatul este acceptat în casă, la birou și în situații

sociale, iar rețeaua socială a mamei este populată de fumători (4, 11).

În concluzie, în Europa Centrală și de Est nu au fost implementate intervenții cu scopul de a

preveni recidiva fumatului în perioada postnatală. Astfel, scopul acestui proiect este de a

reduce recidiva fumatului în perioada postnatală. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

(1) Dezvoltarea şi pretestarea unei intervenţii inovative pentru prevenirea recidivei fumatului

în perioada postnatală; (2) Implementarea şi evaluarea unei intervenţii pentru prevenirea

recidivei fumatului în perioada postnatală, în cadrul unui studiu clinic randomizat; (3)

Evaluarea prevalenţei recidivei fumatului în perioada postnatală, cât şi a factorilor de risc

asociaţi, în rândul femeilor care renunţă spontan la fumat, în timpul sarcinii.

P a g i n a | 5


II. Obiectivele proiectului pentru anul 2015

Obiectivele proiectului pentru anul 2015 au fost definite după cum urmează:

Continuarea procesului de implementare a intervenției PRISM de prevenire a recidivei

fumatului în perioada postnatală, prin intermediul unui studiu clinic randomizat,

Continuarea procesului de evaluare a intervenției PRISM de prevenire a recidivei

fumatului în perioada postnatală,

Continuarea procesului de evaluare a prevalenței fumatului în perioada posnatală, cât

și a factorilor de risc asociați, în rândul femeilor care au renunțat la fumat spontan, în

timpul sarcinii,

Diseminarea proiectului și a rezultatelor acestuia;

Toate obiective au fost îndeplinite, conform contractului. Procesul de îndeplinire al

obiectivelor, cât şi activităţile asociate acestuia, sunt descrise în continuare.

III. Activităţile propuse în proiect pentru anul 2015

1. Continuarea procesului de înrolare a participanților în intervenția PRISM

Pentru anul 2015, primul obiectiv al proiectului de cercetare a constat în continuarea înrolării

subiecţilor eligibili în intervenţia PRISM. Acest proces a avut loc în cadrul secţiilor de lăuze

ale celor două clinici de obstetrică-ginecologie din Cluj-Napoca, incluse în studiu în anii 2013

şi 2014, în urma semnării unui parteneriat între directorul de proiect şi directorii acestor

clinici. Înainte de a fi înrolat în studiu, fiecare subiect interesat de participarea în proiect este

evaluat de către un operator special pregătit în procedurile standard de implementare ale

proiectului. Eligibilitatea subiecţilor este determinată pe baza procedurilor standard de

implementare ale proiectului, acestea fiind dezvoltate şi aplicate începând cu anul 2013.

Pricipalul criteriu de eligibilitate pentru includerea femeilor în studiu constă în renunţarea la

fumat în cele şase luni premergătoare sarcinii sau în primul trimestru de sarcină. Alte criterii

de evaluare a eligibilităţii subiecţilor includ statutul de nefumătoare al femeii evaluate, validat

biochimic prin măsurători de monoxid de carbon în aerul respirat, disponibilitatea femeii de a

oferi numărul propriu de telefon şi numărul de telefon al soţului sau al partenerului, şi

semnarea unui formular de consimţământ informat. Toate femeile eligibile şi incluse în studiu

primesc un pliant informativ despre beneficiile renunţării la fumat şi sunt rugate să

completeze un chestionar de baseline care cuprinde întrebări socio-demografice, întrebări

P a g i n a | 6


despre istoricul medical şi reproductiv, informaţii despre fumat şi consumul de alcool, dar şi

întrebări despre sănătatea lor emoţională. La o săptămână după înrolarea femeii în studiu,

soţul sau partenerul acesteia este contactat prin telefon şi invitat să facă parte din proiect.

Partenerii care sunt de acord cu participarea în studiu sunt rugaţi să răspundă la un set de

întrebări din chestionarul de baseline pentru parteneri, care cuprinde întrebări socio-

demografice şi informaţii despre comportamentul lor fumat. Respectând acest proces, 174 de

femei eligibile şi 137 de partenerii au fost înrolaţi în intervenţia PRISM, până la sfârşitul lunii

noiembrie a anului 2015.

Astfel, Activitatea 2.1. Continuarea înrolării participanţilor în cohortă, randomizarea lor în

grupuri de intervenție și control, și colectarea datelor din Planul de Realizare al proiectului a

fost realizată.

2. Continuarea livrării intervenției PRISM

Intervenţia PRISM este un studiu clinic randomizat de cuplu şi este bazată pe tehnica

interviului motivaţional. Scopul acestei intervenţii este de a preveni recidiva fumatului după

naştere în rândul femeilor care au renunţat la fumat fie cu şase luni înainte de a rămâne

însărcinate, fie în primul trimestru de sarcină şi de a creşte suportul oferit de soţii sau

partenerii de viaţă ai acestora în procesul de prevenire a recidivei fumatului.

Astfel, cuplurile atribuite grupului de intervenţie în urma procesului de randomizare

beneficiază de până la patru interviuri motivaţionale realizate de către un consilier special

pregătit în tehnica interviului motivaţional. Mai precis, femeile pot beneficia de până la trei

şedinţe consiliere prin telefon, administrate la o săptămână, o lună şi trei luni după înrolare, în

timp ce partenerii acestora au posibilitatea de a participa la un interviu motivaţional(realizat

de acelaşi consilier) care are loc după primul interviu motivaţional realizat cu femeia. Până la

sfârşitul lunii noiembrie au fost realizate 178 interviuri motivaţionale cu femeile şi 44

interviuri motivaţionale cu soţii sau partenerii acestora.

Astfel, Activitatea 2.2. Continuarea administrării sesiunilor de consiliere telefonică femeilor

înrolate în grupul de intervenție din Planul de Realizare al proiectului a fost realizată.

P a g i n a | 7


3. Continuarea colectării datelor pentru evaluarea intervenției PRISM

Evaluarea intervenţiei PRISM este realizată la şase luni după includerea cuplului în studiu,

atât pentru cuplurile incluse în grupul de intervenţie, cât şi pentru cuplurile incluse în grupul

de control al proiectului. Procedura de evaluare a intervenţiei PRISM constă în 1) aplicarea

unui chestionar şi re-evaluarea biochimică a statului de fumătoare al femeii şi 2) aplicarea

unui chestionar soţului sau partenerului acesteia. Chestionarul aplicat femeilor din grupul de

intervenţie la 6 luni postpartum constă în întrebări socio-demografice, informaţii despre

fumat, întrebări despre sănătatea emoţională a acestora, întrebări despre expunerea acestora la

mesaje de sănătate, precum şi întrebări care evaluează satisfacţia lor faţă de intervenţia

PRISM. Chestionarul aplicat femeilor din grupul de control este similar cu cel aplicat

femeilor din grupul de intervenţie, cu excepţia întrebărilor legate de satisfacţia faţă de

intervenţia PRISM. La rândul lor, soţii sau partenerii femeilor au fost rugaţi să răspundă la un

chestionar care conţine întrebări socio-demografice, întrebări despre comportamentul lor de

fumat şi informaţii despre susţinerea pe care au oferit-o partenerelor pentru a rămâne

nefumătoare. Până la sfârşitul lunii noiembrie au fost evaluaţi 229 subiecţi (113 femei şi 116

soţi/ parteneri) incluşi în intervenţia PRISM, în grupurile de intervenţie şi de control.

Astfel, Activitatea 2.3. Evaluarea intervenției la 6 luni postpartum pentru femeile înrolate în

cohortă din Planul de Realizare al proiectului a fost realizată.

4. Analiza preliminară a datelor pentru femeile înrolate în studiul clinic

randomizat

Toate datele colectate prin intermediul chestionarelor de baseline şi de evaluare aplicate

cuplurilor înrolate în studiul clinic au fost introduse într-o bază de date online folosind

platforma securizată Qualtrics. Fiecare chestionar a fost introdus de două ori în baza de date,

iar cele două variante ale chestionarului au fost comparate pentru a identifica şi remedia

eventuale erori de introducere, cu scopul a îmbunătăţii calitatea şi acurateţea datelor prin

reducerea distorsiunilor introduse de operatorii de date. După identificarea şi corectarea

acestor erori, baza de date SPSS a fost curăţată şi pregătită pentru analiză. Procesul de analiză

preliminară a datelor cuprinde analize univariate (de tip frecvențe și medii) pe toate

variabilele incluse în chestionarele aplicate în cadrul proiectului PRISM.

Analiza preliminară a datelor arată că în studiul clinic controlat au fost incluse femei cu o

vârstă medie de 30.48 de ani (SD=5.18), majoritatea fiind de etnie română (89.4%) sau

P a g i n a | 8


maghiară (9.6%) şi absolvind o facultate (35.6%). În ceea ce priveşte mediul lor de rezidenţă,

60.2% dintre femei au raportat că locuiesc în mediul urban, 30.6% locuiesc în mediul rural, în

timp ce 9.2% au rezidenţa în mediul periurban. 66.3% dintre femeile înrolate în studiul clinic

controlat se află la prima sarcină. Referitor la procesul de planificare al sarcinii, 31.4% dintre

femei au declarat că şi-ar fi dorit să rămână însărcinate mai devreme, în timp ce 55.9% au

menţionat că şi-au dorit să rămână însărcinate la momentul respectiv. Aproximativ 80% dintre

femeile intervievate plănuiesc să îşi hrănească bebeluşul exclusiv prin alăptare în perioada

imediat după naştere.

În ceea ce priveşte comportamentul de fumat al noilor mame, 13.7% consideră ca ar putea să

reînceapă să fumeze în următoarele 30 de zile după naştere, în timp ce 27.5% dintre acestea

cred că vor fi fumătoare la 6 luni după naştere. Referitor la comportamentul de fumat al

soţului sau partenerului, 53.9% dintre femei au declarat că acesta este fumător la momentul

înrolării.

Datele preliminare sugerează o prevalenţă a fumatului la 6 luni postpartum de 24% în grupul

de intervenţie şi de 31.6% în grupul de control, aceasta fiind raportată ca utilizare a ţigărilor

(inclusiv un singur fum) în ultimele şapte zile dinaintea momentului în care a fost aplicat

chestionarul de evaluare.

Astfel, Activitatea 2.4. Analiza preliminară a datelor din Planul de Realizare al proiectului a

fost realizată.

5. Continuarea colectării datelor pentru a măsura prevalența recidivei fumatului

și a factorilor de risc asociaţi acesteia

Concomitent cu înrolarea cuplurilor în studiul clinic controlat, în proiect mai sunt înrolate un

număr adiţional de 175 de femei care îndeplinesc criteriile majore de eligibilitate îndeplinite

de femeile înrolate în intervenţia PRISM. Mai precis, lăuzele sunt înrolate în acest eşantion

adiţional dacă au renunţat la fumat în timpul sarcinii sau cu 6 luni înainte de sarcină, nu

fumează la momentul înrolării (în primele 24-48 de ore de la maştere), locuiesc cu un partener

şi doresc să fie incluse în proiect, dar este eliminat criteriul referitor la oferirea numărului de

telefon al soţului sau al partenerului. Scopul înrolării acestui eşantion adiţional de femei este

de a răspunde celui de-al treilea obiectiv al studiului, de evalure a recidivei fumatului după

naştere în rândul femeilor care au renunţat spontan la fumat în timpul sarcinii.

P a g i n a | 9


Lăuzele eligibile şi care sunt de acord să semneze formularul de consimţământ informat al

studiului sunt rugate să completeze un chestionar de baseline care cuprinde întrebări socio-

demografice, întrebări despre istoricul medical şi reproductiv, informaţii despre fumat şi

consumul de alcool, dar şi întrebări despre sănătatea lor emoţională. Mai apoi, acestea

primesc un pliant informativ despre beneficiile renunţării la fumat şi un sfat scurt pe baza

informaţiilor din pliantul respectiv.

Prevalenţa recidivei fumatului după naştere este evaluată prin aplicarea unui chestionar de

evaluare la şase luni după înrolarea lăuzei în studiu şi re-evaluarea biochimică a statutului ei

de fumătoare. Până la finalul lunii noiembrie 2015 au fost înrolate 172 femei în eşantionul

adiţional al proiectului. De asemenea, la şase luni după înrolare, au fost contactate şi evaluate

un număr de 110 femei.

Astfel, Activitatea 3.1. Continuarea colectării datelor și completarea bazei de date

BD_prevalență_2013_2014, pentru a măsura prevalența recidivei și a factorilor de risc

asociați, fără efectul intervenției din Planul de Realizare al proiectului a fost realizată.

6. Analiza preliminară a datelor pentru măsurarea prevalenţei recidivi fumatului

în perioada postanatală şi a factorilor de risc asociaţi acesteia

Similar cu procesul de colectare şi analiză al datelor implementat pentru femeile incluse în

studiul clinic controlat, toate datele colectate prin intermediul chestionarelor de baseline şi de

evaluare aplicate femeilor înrolate în eşantionul adiţional au fost introduse în platforma

Qualtrics. Fiecare chestionar a fost introdus de două ori în baza de date, urmând ca cele două

variante ale chestionarului să fie comparate pentru a identifica eventuale erori de introducere.

După identificarea şi corectarea acestor erori, baza de date SPSS a fost curăţată şi pregătită

pentru analiză. Procesul de analiză preliminară a datelor cuprinde analize univariate (de tip

frecvențe și medii) pe toate variabilele incluse în chestionarele de baseline şi evaluare aplicate

femeilor în cadrul proiectului PRISM.

Analiza preliminară a datelor arată că în eşantionul adiţional au fost incluse femei cu o vârstă

medie de 30.23 de ani (SD=5.35), 89.3% fiind de etnie română, iar 41.3% absolvind o

facultate. Similar cu femeile incluse în studiul clinic randomizat, 64.7% din femeile incluse în

eşantionul adiţional locuiesc în mediul urban, 27.7% locuiesc în mediul rural, iar 7.6%

locuiesc în mediul periurban. Referitor la istoricul reproductiv al femeilor, 57% dintre acestea

au menţionat că se află la prima sarcină, 13.6% raportând că şi-ar fi dorit să rămână

P a g i n a | 10


însărcinate mai devreme, în timp ce 60.2% au menţionat că îşi doreau să rămână însărcinate la

momentul respectiv. În ceea ce priveşte comportamentul lor de fumat, 22.9% dintre femei au

raportat că ar putea relua fumatul în următoarele 30 de zile, în timp ce 37.8% au menţionat că

ar putea relua fumatul în următoarele 6 luni. De asemenea, 55.5% dintre femeile chestionate

au raportat că soţii sau partenerii lor sunt fumători.

Prevalenţa fumatului la 6 luni postpartum este de 48.8% în eşantionul adiţional, raportată ca

utilizare a ţigărilor (inclusiv un singur fum) în ultimele şapte zile dinaintea momentului în

care a fost aplicat chestionarul de evaluare.

Astfel, Activitatea 3.2. Analiza preliminară a datelor din Planul de Realizare al proiectului a

fost realizată.

III. Diseminarea proiectului

Ultimul obiectiv urmărit pe parcursul acestui an a constat în diseminarea proiectului PRISM

prin intermediul publicării unui articol descriind designul studiului clinic randomizat, prin

trimiterea spre publicare a unui nou articol științific, prin actualizarea şi menţinerea online a

paginii web a proiectului şi prin susţinerea a două prezentări orale în cadrul unei manifestări

ştiinţifice de profil.

Astfel, pe parcursul anului 2015 a fost publicat manuscrisul A couples intervention to prevent

smoking relapse: PRISM study design, trimis spre publicare în anul 2014 de către echipa de

proiect. Acesta a fost publicat în jurnalul Contemporary Clinical Trials (IF: 1.934). Citarea

completă a acestui articol este:

Meghea, C. I., Brînzaniuc, A., Mihu, D., Iuhas, C. I., Stamatian, F., Caracostea,

G., ... & Cherecheș, R. M. (2015). A couple-focused intervention to prevent

postnatal smoking relapse: PRISM study design. Contemporary clinical

trials, 41, 273-279. DOI: http://dx.doi.org/10.1016/j.cct.2015.02.002

De asemenea, pe parcusul acestui an echipa de proiect a dezvoltat şi a trimis spre publicare un

manuscris ştiinţific într-o altă revistă de profil, cotată ISI. Tilul acestui articolul este Dyadic

efficacy for smoking cessation in a sample of Romanian couples şi fost trimis spre publicare în

Central European Journal of Public Health (IF: 0.53). Scopul articolului este să evalueze

comportamentul de fumat al femeilor înrolate în studiul PRISM şi al partenerilor acestora într-

o bază de date preliminară, să descrie constructul de eficacitate diadică (abilitatea cuplurilor

http://dx.doi.org/10.1016/j.cct.2015.02.002

P a g i n a | 11


de a gestiona problemele legate de renunţarea la fumat) şi componentele acesteia, precum şi

să identifice factorii care influenţează eficacitatea diadică pentru renunţarea la fumat, în

eşantionul analizat.

Totodată, a fost menținută și actualizată pagina web a proiectului (atât în limba română, cât și

în limba engleză), găzduită pe web site-ul Centrului Pentru Policiti de Sănătate și Sănătate

Publică. Această pagină conține o scurtă descriere a proiectului, lista de materiale dezvoltate

ca parte a procedurii de implementare a proiectului, Rapoartele științifice ale proiectului din

anii 2013 şi 2014, informații despre gradul de îndeplinire al obiectivelor din planul de

realizare al proiectului, perioada de implementare și denumirea instituției finanțatoare.

Paginile în limba română şi engleză ale proiectului poat fi accesată aici sau dând click pe link-

ul http://publichealth.ro/index.php/prism/.

În plus, rezultatele preliminare și experiența implementării proiectului de cercetare PRISM au

fost descrise în cadrul primei ediţii a Conferinței Internaționale de Boli Cronice

Netransmisible (Cluj-Napoca, România) prin intermediul prezentărilor Smoking Ceesation

During and Around Pregnancy: Past, Present, and Future Research in Romania şi Using

Motivational Interviewing to Support Smoking Cessation and Prevent Smoking Relapse

During Pregnancy and After Birth, susţinute de către directorul de proiect şi unul dintre cei

doi consilieri care livrează sesiuni de interviu motivaţional în cadrul proiectului PRISM. Prin

participarea la această conferinţă, echipa de proiect a asigurat vizibilitatea proiectului și a

rezultatelor acestuia la nivelul comunității naţionale de specialişti în sănătate publică.

Ca urmare a activităților descrise mai sus, putem afirma că Activitatea 4.1. Menţinerea şi

actualizarea paginii web a proiectului, Activitatea 4.2. Trimiterea spre publicare a unui

articol științific, la o revistă de profil, de prestigiu și Activitatea 4.3. Participarea la o

manifestare ştiinţifică de profil din Planul de realizare al proiectului au fost realizate cu

succes și finalizate.

IV. Concluzii

Pe parcursul celui de-al treilea an de proiect, echipa de cercetare a continuat procesul de

înrolare al subiecţilor în cadrul intervenţiei PRISM de prevenire a recidivei fumatului în

perioada postnatală, cel de livrare al intervenției PRISM, precum şi procesul de evaluare al

acesteia. De asemenea, echipa de proiect a continuat procesul de evaluare a prevalenței

http://publichealth.ro/index.php/prism/

http://publichealth.ro/index.php/prism/

P a g i n a | 12


fumatului în perioada postnatală și a factorilor de risc asociați în rândul femeilor care au

renunțat la fumat spontan, în timpul sarcinii sau cu 6 luni înainte de sarcină.

Din punct de vedere al diseminării proiectului, aceasta a fost realizată prin intermediul

publicării unui articol ştiinţific într-o revistă de specialitate cotată ISI, prin trimiterea spre

publicare a unui articol științific într-o revistă de profil cotată ISI, prin menţinerea şi

actualizarea paginii web a proiectului și prin susţinerea a două prezentări orale în cadrul

Conferinței Internaționale de Boli Cronice Netransmisible.

În concluzie, toate obiectivele și activitiățile propuse în Planul de realizare al proiectului

pentru anul 2015 au fost îndeplinite cu succes, conform contractului și în perioadele de

timp stabilite.

V. Referințe

1. Ethnic differences in preterm birth and its subtypes: the effect of a cumulative risk profile. Goedhart

G, Van Eijsden M, Van der Wal MF, et al. 2008, BJOG, Vol. 155, pp. 710-9.

2. Sex-specific differences in birth weight due to maternal smoking during pregnancy. Voigt M,

Hermanussen M, Wittwer-Backofen U, et al. 2006, Eur J Pediatr, Vol. 165, pp. 757–61.

3. Trends and variations in smoking during pregnancy and low birth weight; evidence from the birth

certificate. 1990–2000. Ventura SJ, Hamilton BE, Mathews TJ, Chandra A. Pediatrics 2003, Pediatrics

2003, Vol. 111(5 Part 2), pp. 1176–80.

4. Smoking during pregnancy and associated risk, factors in a sample of Romanian women. Meghea

CI, Rus D, Rus IA, Holtrop JS, Roman LA. 2010, Eur J of Public H, Vol. Dec 15, p. Epub ahead of

print.

5. Prevalence and predictors of smoking and quiting during pregnancy in Serbia: results of a

nationally representative survey. Krstev S, Marinkovic J, Simic S, Kocev Nikola, Bondy SJ. 2011, Int

J Public Health, Vol. Sep 16, p. Epub ahead of print.

6. Influence of early and current environmental exposure factors on sensitization and outcome of

asthma in pre-school children. Melen E, Wickman M, Nordvall SL. 2001. Allergy 56(7):646–652

7. A prospective study of smoking during pregnancy and SIDS. Wisborg K, Kesmodel U, Henriksen

TB. 2000. Arch Dis Child 83(3):203–206

8. Association of prenatal maternal or postnatal child environmental tobacco smokes exposure and

neurodevelopmental and behavioral problems in children. Eskenazi B, Castorina R. 1999. Environ

Health Perspect 107(12):991–1000

9. Maternal smoking and childhood leukemia and lymphoma risk among 1,440,542 Swedish children.

Mucci LA, Granath F, Cnattingius S. 2004. Cancer Epidemiol Biomark Prev 13:1528–1533

10. Trends in smoking before, during, and after pregnancy— pregnancy risk assessment monitoring

system (PRAMS), United States, 31 sites, 2000–2005. Tong VT, Jones JR, Dietz PM, D’Angelo D,

Bombard JM. MMWR Surveillance Summaries 2009;58:1–29

P a g i n a | 13


11. Characteristics and Health Behaviours of Pregnant Women in Romania. Meghea CI, Rus D, Dirle

IA. 2010, Gineco.ro, pp. 166-171.

12. The process of pregnancy smoking cessation: implications for interventions. DiClemente CC,

Dolan-Mullen P, Windsor RA. Suppl 3:III, 2000, Tob Contro, Vol. 9, pp. 16-21.

22

13. Using the postpartum hospital stay to address mothers’ and fathers’ smoking: the N E W S s t u d

y. Winickoff JP, Healey EA, Regan S, et al. 3, 2010, P e d i a t r i c s, Vol. 125, pp. 518 – 525.

14. Is pregnancy a teachable moment for smoking cessation among US Latino expectant fathers? A

pilot study. Pollak KI, Denman S, Gordon KC, Lyna P, Rocha P, Brouwer RN, Fish L, Baucom DH.

2010, Ethn & health, pp. 47-59.

15. Predictors of smoking relapse after delivery: prospective study in Central Poland. Polanska K,

Hanke W, Sobala W, Lowe JB, Jaakkola JJK. 2011, Matern Child Health J, Vol. 15, pp. 579-586.

16. Trends in smoking before, during and after pregnancy in ten states. Colman, G. J., & Joyce, T. 1,

2003, Am J Prev Med, Vol. 42, pp. 29-35.

17. Postpartum return to smoking: Identifying different groups to tailor interventions. Thyrian, J. R.,

Hannover, W., Roske K et al. 10, 2006, Addict Behav, Vol. 31, pp. 1785–1796.

18. Predictors of postpartum relapse to smoking. Solomon, L. J., Higgins, S. T., Heil SH, et al. 2007,

Drug Alcohol Depend, Vol. 90, pp. 224–227.

19. Predictors of smoking cessation in pregnancy and maintenance postpartum in low-income women.

Ma, Y., Goins, K. V., Ockene JK. 2005, Matern Child Health J, Vol. 9, pp. 393–402.

20. Twelve-month follow-up of a smoking relapse prevention intervention for postpartum women.

Ratner P, Johnson L, Bottorff LJ, Dahinten S, Hall W. 2000, Addict Behav, Vol. 25, pp. 81-92.

21. Do risk factors for post-partum smoking relapse vary according to marital status? Prady S,

Kiernan K, Bloor K, Pickett KE. 2011, Matern Child Health J, p. Epub ahead of print.

22. Relapse prevention interventions for smoking cessation. Hajek P, Stead LF, West R, Jarvis M,

Lancaster T. 2009, Cochrane Database of Syst Rev.

23. Preventing postpartum smoking relapse among diverse low-income women: A randomized clinical

trial. Reitzel R, Vidrine J, Businelle M et al. 4, 2010, Nicotine Tob Res, Vol. 12, pp. 326-335.

24. Marlatt GA, Gordon JR. Relapse prevention: maintainance strategies in the treatment of addcitive

behaviors. New York : Guilford, 1985.

25. Relapse prevention for alcohol and drug problems: that was Zen, this is Tao.Witkiewicz K,

Marlatt G. 4, 2004, Am Psychol, Vol. 59, pp. 224-235.

26. Smoking cessation during pregnancy: a systematic literature review. Schneider S, Huy C, Schütz

J, Diehl K. 1, 2010, Drug Alcohol Rev, Vol. 29, pp. 81-90.

27. Validation of a Romanian Scale to Detect Antenatal Depression. Wallis, Anne, et al., et al. 2,

2012, Central European Journal of Medicine, Vol. 7.

28. A Brief Measure for Assessing Generalized Anxiety Disorder. Spitzer, Robert, et al., et al. 2006,

Arch Intern Med, pp. 1092-1097.

29. Verbeke G, Molenberghs G. Models for Discrete Longitudinal Data. New York, NY:Springer-

Verlag, 2005

30. Verbeke G, Molenberghs G. Linear Mixed Models for Longitudinal Data. New York, NY:

Springer-Verlag, 2000

31. Motivational Interviewing. Thid Edition: Helping people change. Miller R. & Rollnick S. 2013,

New York: The Guilford Press.

Prevenirea recidivei fumatului în perioada postnatală: factori de...

Documents

Transcript of Prevenirea recidivei fumatului în perioada postnatală: factori de...