Promovarea sănătăţii mamei şi a copilului în România:

o evaluare integrată a determinanţilor evoluţiei

sarcinilor şi a rezultatelor naşterilor (MAIA)

Raport ştiinţific

Ianuarie 2014 – Decembrie 2014

Anne Baber Wallis, Răzvan M. Cherecheş, Claudiu Mărginean, Alexandra Brînzaniuc, Oana

M. Pop, Ioana A. Rus

Cod proiect: PN-II-ID-PCE-2011-3-0942

Număr contract: 323/5.10.2011

Decembrie 2014

Cluj-Napoca

2

Cuprins I. Fundamentare ştiinţifică ........................................................................................................... 3

II. Obiective ştiinţifice şi grad de realizare ................................................................................. 5

III. Activități propuse în proiect pentru anul 2014 ................................................................. 8

IV. Concluzii .................................................................................................................................. 12

V. Referinţe bibliografice ............................................................................................................. 13

3

I. Fundamentare ştiinţifică

Rata mortalității infantile în România este estimată la 10.7 decese pe 1000 de născuți vii, în

anul 2012, aproape triplă comparativ cu rata statelor member UE și mai mare decât a altor țări

din Europa Centrală și de Est (2). Începând cu anul 2012, rata de mortalitate infantilă

clasează România pe locul 142 în lume, mult sub alte țări dezvoltate. Majoritatea deceselor

infantile sunt asociate cu patologii perinatale (3); decesele neonatale (care apar în primele 28

de zile de la naștere) sunt atribuite nașterilor prematur (NP) și retardului de creștere

intrauterină (RCI), iar decesele post-neonatale (care survin după primele 28 de zile însă în

primul an de viață) sunt asociate patologiilor respiratorii și infecțiilor (4; 5).

Literatura de specialitate sugerează că riscul de rezultate adverse la naștere (naștere

prematură, nou-născuți mici pentru vârsta gestațională, greutate scăzută la naștere, retardul de

creștere intra-uterină) sunt mutifactoriale și includ traiul în sărăcie (6), etnicitatea (7) –

mortalitatea infantilă în grupurile de Rromi depășesc ratele medii naționale (8), angajarea în

comportamente la risc cum ar fi fumatul, consumul de alcool, droguri, activitate fizică scăzută

activity (9; 10; 11; 12), dușuri vaginale (7), inițiere întârziată a îngrijirii antenatale (13), cât și

expunere la stres în timpul sarcinii (14; 15; 16; 17). Factorii de risc sociali pot crește stresul

matern, conducând la asocierea dintre stres și nașterea prematură și greutate scăzută la

naștere. Stresul matern determină eliberarea de nivele crescute de catecolamine și cortizol,

care pot rezulta în stimularea precoce a hormonului eliberator de corticotrofină, și declanșarea

nașterilor înainte de termen (7; 18). Un nivel crescut de cortizol matern afctează totodată și

mediul intrauterin și pot încetini creșterea intreuterină (19), rezultând în greutatea scăzută la

naștere (20).

Femeile însărcinate sunt expuse la o serie largă de factori de stres specifici, cum ar fi factori

fizici, datorați modificărilor hormonale, anxietăți specifice sarcinii, cât și simptomatologie

specificî depresiei perinatală (21; 22; 23; 24; 25; 26). Depresia prenatală influențează în mod

negativ dezvoltarea fătului și rezultatele la naștere, contribuind la nașterea prematură, retardul

de creștere intrauterină și greutatea scăzută la naștere (27; 28; 29). Stresul matern și cel

asociat sarcinii influențează în mod negativ nașterea înainte de termen și greutatea la naștere

(17; 30; 31). Stresul acut și cronic, înainte și în timpul sarcinii, poate influența termenul

nașterii (32; 18) și greutatea la naștere (33), și crește riscul pentru instalarea depresiei

perinatale și angajarea în comportamente la risc (34; 35).

4

În evaluarea stresului psiho-social, depresiei prenatale, cât și a anxietății, interacțiunea a unor

multiplii factori de risc și expuneri face dificilă evaluarea efectelor independente și combinate

ale acestora asupra rezultatelor la naștere, fără a controla pentru eventualii factori confundanți

(30; 17; 33). Impactul stresului matern asupra rezultatelor la naștere este mediat de o serie de

patologii materne și atribute, comportamente de sănătate cât și expuneri în mediu. Vârsta

maternă, rasa, statutul socio-economic și educația sunt principalii factori de risc pentru

nașterile premature, greutatea fetală redusă, greutatea la naștere redusă și moartea fetală (9;

36; 37; 38). Patologii cronice, cum ar fi astmul (39; 40), diabetul (41), hipertensiunea (42; 43)

și trombofilia (44), supraponderalitatea și obezitatea ante-sarcină (41; 45), cât și luarea în

greutate neadecvată în timpul sarcinii (46), sunt factori de risc pentru nașterea prematură,

greutatea scăzută la naștere cât și decesul fetal. Familia monoparentală (9), paritatea (47), și

intervale dintre sarcini scăzute (48) sau foarte lungi (10) au fost identificate ca și determinanți

ai nașterii premature și greutății scăzute pentru vârsta gestațională sau a greutății scăzute la

naștere. Consumul de alcool, în anumite cantități, afectează termenul nașterii (49; 50) și poate

explica greutatea scăzută pentru vârsta gestațională (51; 52), greutatea scăzută la naștere (53),

cât și retarul de creștere intrauterină (54) și pierderile de sarcină (55). Fumatul în timpul

sarcinii este asociat cu greutatea scăzută fetală (56), nașterea prematură (57), și greutatea

scăzută la naștere (58; 59; 60). Deoarece literatura sugerează ca impactul evenimentelor

stresante din viață asupra greutății la naștere este redus sau chiar dispare după ce se

controlează pentru comportamentul de fumat, statutul de fumator este un potențial mediator

între stresul psiho-social matern și rezultatele la naștere (9; 33). Violența domestică este un

factor de risc pentru greutatea scăzută la naștere (61), greutatea scăzută pentru vârsa

gestațională (62), și nașterea prematură (61), și este strâns legată de depresia post-natală (63;

64) cât și de consumul de tutun, alcool și droguri în timpul sarcinii (61; 65; 66). Expunerea

maternă la factori din mediu cum ar fi apa contaminată, pesticide și solvenți organici (67) este

responsabilă pentru rate crescute de deces fetal, greutate scăzută la naștere, greutate scăzută

pentru vârsta gestațională, cât și pentru retardul de creștere intrauterină. Mai mult, expunerea

la fumatul pasiv afectează în mod semnificativ greutatea fetală și nașterea înainte de termen

(68; 69; 70; 71).

Obiectivul pe termen lung al proiectului este de a reduce mortalitatea infantilă atribuită

nașterilor premature și a greutății scăzute la naștere în Romania, prin identificarea

determinanților biologici și psiho-scoiali principali ai rezultatelor adverse la naștere.

Obiectivul principal este de identifica principalii factori de risc, printr-un studiu de cohortă în

7 locații clinice în România. Ipoteza centrală a studiului este că factorii de risc asociați cu

5

sărăcia conduc la stres psiho-social, determinând nașteri înainte de termen și greutate fetală

scăzută. Obiectivele specifice ale întregului proiect sunt de a 1) evalua prevalența factorilor

de risc biologici și psiho-sociali pentru nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere, 2)

studia asocierea dintre factori de risc specifici biologici și psiho-sociali și depresie, cu

nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere; și de a 3) testa o metodologie cost-eficientă

de colectare a datelor referitoare a factorilor de risc în timpul sarcinii, în spațiul clini

românesc.

II. Obiective ştiinţifice şi grad de realizare

Activităţile planificate şi finalizate cu succes în anul 2014 sunt asociate tuturor celor trei

obiective ştiinţifice ale proiectului. Activităţile pentru atingerea obiectivelor ştiinţifice au fost

iniţiate în anul 2011 şi urmează să fie finalizate în anul 2015. Gradul de îndeplinire al

obiectivelor ştiinţifice în perioada Octombrie 2011-Decembrie 2013, obiectivele operaţionale

propuse pentru perioada Ianuarie – Decembrie 2014, gradul lor de realizare cât şi modul în

care acestea contribuie la atingerea obiectivelor ştiinţifice, sunt discutate în secţiunile

următoare:

Obiectiv ştiinţific 1. Evaluarea prevalenţei factorilor de risc biologici şi psiho-sociali pentru

naşterile premature, incluzând stresul şi depresia maternă.

În perioada 2011-2013, s-au dezvoltat o serie de instrumente şi metodologii asociate pentru

evaluarea prevalenţei factorilor de risc biologici şi psiho-sociali pentru rezultatele sarcinilor.

De asemenea, s-a iniţiat colectarea datelor în cinci locaţii clinice cu scopul înrolării unui

eşantion mare de femei însărcinate (n=1750) pentru identificarea factorilor de risc la nivel

populaţional. Colectarea datelor a fost iniţiată în anul 2011 şi a continuat în fiecare an de

proiect. Pentru anul 2014, s-a propus continuarea înrolării femeilor în eşantionul de screening

şi analiza preliminară a datelor obţinute. Toate aceste activităţi au fost realizate conform

planului de realizare. Conform datelor preliminare, 24,4% dintre femeile înrolate manifestau

simptomatologie depresivă, măsurată conform Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS).

De asemenea, determinanţi importanţi ai depresiei în acest eşantion au fost identificaţi stresul

perceput cât şi nivelul de anxietate raportat, un diagnostic referitor la sarcina curentă (sarcină

patologică) însă şi expunerea la fumul ambiental de ţigară. Reţeaua socială, mai exact suportul

social din partea acesteia, a fost identificat ca un factor protector în apariţia simptomatologiei

depresive. Menţinerea activităţii economice în timpul sarcinii a fost identificată ca un factor

6

protector pentru sănătatea mentală a femeilor, în cazul celor cu un nivel educaţional crescut şi

al celor care au activităţi intelectuale. Pe de altă parte, femeile care au raportat activităţi

manuale şi lucrau în timpul sarcinii erau la risc crescut pentru a manifesta simptomatologie

depresivă. În plus, 18,2 % dintre femei au raportat că sunt expuse la unul sau mai mulţi factori

de risc ocupaţionali sau de mediu, cum ar fi substanţe toxice sau caustice (4,8%), fum sau

particule suspendate (4,8%), risc de radiaţii (3,7%), activitate lângă maşinării sau instalaţii

mecanice mobile (3,1%), umezeală la mediul de lucru (2,7%), frig extrem (2,1%) sau căldură

excesivă (2,8%). De asemenea, doar 50% dintre femei au raportat că nu sunt expuse deloc la

fum ambiental de ţigară, iar 12,4% au raportat că sunt expuse la fum de ţigară mai mult de 4

ore zilnic. Toate activităţile asociate cu obiectivul ştiinţific 1, planificate pentru anul

2014, au fost îndeplinite conform planului de realizare. Detalii despre fiecare activitate

în parte sunt oferite în secţiunea III a prezentului raport.

Obiectiv ştiinţific 2. Studierea asocierii dintre factorii biologici şi psiho-sociali, precum

stresul psiho-social şi depresia, şi rezultatele nașterilor.

Similar obiectivului ştiinţific 1, în primii ani de proiect s-au finalizat designul pentru

componenta de cohortă a studiului, s-au dezvoltat instrumentele şi procedurile de măsurare şi

s-a iniţiat colectarea datelor. Această componentă urmărea înrolarea a 200-250 de femei aflate

în primul trimestru de sarcină (recrutate din eşantionul de screening) şi monitorizarea acestora

în trei puncte diferite ale sarcinii (trimestrul I, II şi III). Colectarea datelor urmărea măsurători

psiho-sociale prin intermediul unui chestionar auto-administrat cât şi de biomarkeri pentru

stress (cortizol din ser) şi pentru consumul de tutun sau expunerea la fumul ambiental de tutun

(cotinină din păr). Nu în ultimul rând, atât pentru eşantionul de cohortă cât şi pentru cel de

screening, s-a urmărit colectarea de date din certificatul medical constatator al naşterii, care

oferă informaţii despre rezultatul naşterii (în special desfăşurarea naşterii - normală sau

patologică; greutatea la naştere a nou-născutului; vârsta gestaţională la momentul naşterii). În

anul 2014, s-a propus conform planului de realizare, continuarea monitorizării cohortei şi

colectarea datelor asociate (chestionare şi probe biologice), procesarea unui număr limitat de

probe biologice (datorită constrângerilor financiare impuse la începutul anului financiar) cât şi

abstractizarea unui număr limitat de certificate medicale (din nou, datorită constrângerilor

bugetare). Rezultatele preliminare obţinute din certificatele medicale sugerează că 37,1%

dintre sarcinile incluse în studiu şi înregistrate în certificatele constatatoare ale naşterii au fost

finalizate cu naşteri patologice (finalizate prin cezariene). De asemenea, 7,6% dintre naşterile

abstractizate până în acest moment au fost cu greutate mică la naştere (< 2500 grame) şi 10%

7

au fost naşteri premature (< 37 de săptămâni). De asemenea, 3,7% dintre nou născuţii despre

care s-au obţinut informaţii din certificate până în acest moment, au fost internaţi la terapie

intensivă după naştere. Aceste informaţii sunt în procesul de a fi asociate datelor obţinute din

chestionarele administrate în timpul sarcinii, pentru ca în anul de proiect 2015 să se efectueze

analizele finale cu privire la determinanţii principali ai efectelor adverse ale sarcinii.

Datorită modificărilor de buget solicitate de organizaţia finanţatoare la începutul anului, s-a

prioritizat colectarea datelor (pentru că nu se putea întrerupe cohorta fără pierderi

semnificative), iar procesarea probelor pentru care nu mai erau fonduri şi abstractizarea fişelor

medicale au fost mutate ca activităţi pentru anul 2015. Această strategie permite finalizarea

studiului în anul 2015 în cazul obţinerii finanţării complete pentru acest an, fără a compromite

rezultatele ştiinţifice ale studiului. Toate activităţile asociate cu obiectivul ştiinţific 2,

planificate pentru anul 2014, au fost îndeplinite conform planului de realizare. Detalii

despre fiecare activitate în parte sunt oferite în secţiunea III a prezentului raport.

Obiectiv ştiinţific 3. Testarea unei metodologii pentru screeningul factorilor de risc ai

sarcinilor în cadrul clinicilor de obstetrică și ginecologie din România.

Cel de-al treilea obiectiv ştiinţific urmărea testarea metodologiei de colectare a datelor

electronic în clinicile înrolate în studiu. Metodologia de colectare via unui chestionar

electronic online are un potenţial crescut de a fi cost-eficientă, datorită contactului limitat cu

un colector de date cât şi de a scurta timpul de administrare prin flexibilitatea de a personaliza

structura în funcţie de răspunsurile la întrebările anterioare. De asemenea, se maximizează

securitatea datelor datorită faptului că datele nu sunt stocate local, astfel limitând numărul de

persoane care au acces la date. Nu în ultimul rând, administrarea chestionarului în acest mod

scurtează procesul şi resursele (resursa umană necesară şi timpul asociat) necesare gestionării

datelor. Acestea sunt introduse automat electronic, nu mai necesită transport, iar echipa de

cercetare are acces în timp real la date. Cu toate acestea, nu există informaţii din România

referitoare la gradul de acceptabilitate al unei asemenea metodologii în rândul pacienţilor, sau

la gradul de acceptabilitate din partea personalului medical. Astfel, în primii ani de proiect s-a

dezvoltat metodologia de evaluare a strategiei de colectare a datelor, iar în cursul anului 2014

s-a dezvoltat un ghid de interviu care urmează să fie aplicat în anul 2015 colectorilor de date

din clinici. Toate activităţile asociate cu obiectivul ştiinţific 3, planificate pentru anul

2014, au fost îndeplinite conform planului de realizare. Detalii despre fiecare activitate

în parte sunt oferite în secţiunea III a prezentului raport.

8

III. Activități propuse în proiect pentru anul 2014

Toate activităţile propuse, împreună cu procesul de realizare al acestora, cât şi rezultatele

livrate pe etapă sunt discutate în secţiunea următoare. Conform planului de realizare al

proiectului, activităţile planificate pentru anul 2014 au fost următoarele:

1. Administrarea de chestionare femeilor însărcinate înrolate în etapa de screening a

proiectului. – activitate realizată

În anul 2014, proiectul a continuat înrolarea femeilor aflate în etapa de screening (femei

însărcinate, indiferent de trimestrul de sarcină, care accesează servicii de sănătate prenatale în

clinicile înrolate în studiu). Chestionare au fost astfel administrate în toate locaţiile înrolate în

studiu. Aceste date au fost colectate prin intermediul calculatoarelor situate în clinică, cu

excepţia unui set de chestionare administrate tradiţional, prin intermediul chestionarelor pe

hârtie, disponibile în eventualitatea în care chestionarele online nu puteau fi accesate

(probleme techice sau disconfort al respondentelor de a opera cu calculatorul). Aceste

chestionare pe hârtie au fost ulterior introduse în baza de date online. Acestea au fost

introduse de două ori, pentru a putea trece printr-un proces de validare al datelor, care

urmărea să minimizeze potenţialele distorsiuni asociate cu erori ale operatorilor de date. Cele

două baze de date au fost comparate electronic prin intermediul unei proceduri de validare a

datelor introduse dublu (double data entry validation), efectuată în programul Excel. Toate

neconcordanţele dintre cele două variante ale fiecărui chestionar au fost sesizate şi remediate

prin consultarea manuală a fiecărui chestionar cu probleme. Astfel, echipa de cercetare s-a

asigurat că se elimină distorsiuni ale datelor asociate cu eroarea umană. Datele colectate în

acest an au fost adăugate bazei de date principale cu chestionarele de screening (BD-

Screening-2014). Aceste date ne permit identificarea prevalenţei factorilor de risc principali

pentru rezultate adverse ale sarcinilor, cât şi analizarea factorilor de risc pentru acestea, pe un

eşantion semnificativ (pentru îndeplinirea obiectivelor ştiinţifice I şi II).

2. Administrarea de chestionare femeilor însărcinate înrolate în cohorta studiului

(trimestrele de sarcină I-III). – activitate realizată

Similar activităţii 1/2014, s-a continuat contactarea femeilor înrolate în cohortă, pentru

administrarea chestionarelor de trimestrul II şi III. Chestionarele se administrau în clinică,

când femeile se prezentau pentru consultul prenatal. Totodată, în acest interval se şi prelevau

probe biologice (probe de sânge şi păr) pentru măsurarea nivelului de cortizol şi a celui de

nicotină. Chestionarele s-au colectat electronic sau pe hârtie, similar activităţii anterioare.

9

Toate chestionarele de cohortă au fost într-un final integrate într-o singură baza de date, care

cuprinde toate chestionarele din etapele I-III ale cohortei (BD-Cohortă-2014). Aceasta este

folosită pentru a evalua modul în care determinanţii psiho-sociali şi de mediu măsuraţi se

modifică pe parcursul sarcinii, şi modul în care aceştia afectează rezultatele naşterii. Pe

parcursul anului 2014, s-a încheiat cu succes colectarea datelor pentru etapa de cohortă a

studiului.Aceste informaţii susţin atingerea obiectivului ştiinţific numărul II.

3. Executarea de analize de cotinină şi cortizol pentru femeile însărcinate înrolate în

cohortă. – activitate realizată

Pe parcursul anului 2014 s-a continuat executarea analizelor aferente probelor biologice de

sânge colectate de la femeile înrolate în cohortă. Toate datele sunt preluate de la laboratoare şi

centralizate într-o bază date, care conţine şi informaţiile referitoare la biomarkeri din anii

precedenţi (BD-Biomarker-2014). Datorită constrângerilor bugetare, a realocarii unei părți din

fondurile și activitățile planificate la contractarea initială a proiectului pentru anul 2014 în

anul 2015, analiza probelor biologice care suportau amânare fără a compromite rezultatele

(puteau fi păstrate într-un mediu adecvat care să nu le afecteze calitatea până la prelucrare), a

fost mutată ca şi activitate şi cheltuieli sociate pentru anul următor (2015). Astfel, majoritatea

probelor de păr sunt planificate pentru a fi analizate în anul care urmează, pentru a putea

prioritiza înrolarea femeilor şi finalizarea cohortei, care nu putea fi întreruptă, datorită naturii

proiectului (urmărea un eşantion de femei însărcinate), fără a irosii fondurile investite până în

acel moment (prin necontinuarea monitorizării sarcinilor înrolate).

4. Abstractizarea informațiilor din Certificatul Medical Constatator al Nașterii pentru

femeile care au fost înrolate în etapa de screening și în cohortă. – activitate realizată

O serie de certificate medicale constatatoare au fost abstractizate şi în cadrul anului 2014, însă

cea mai mare parte a acestora a fost mutată pentru anul fiscal 2015, datorită constrângerilor

bugetare (urmărind acelaşi raţionament de prioritizare temporală a activităţilor proiectului).

Cele colectate au fost introduse într-o bază de date integrată BD-CMCN-2014 pentru a fi

analizate. Analizele preliminare dezvoltate pe baza acestora sunt descrise în secţiunea II a

prezentului raport. Această bază de date ne oferă informaţiile necesare pentru variabilele

dependente folosite în modelele de evaluare a factorilor de risc asupre rezultatelor naşterilor

(în special greutatea mică la naştere şi naşterea prematură). De asemenea, analizele

preliminare ne-au confirmat că datele colectare referitoare la prevalenţa greutăţii mici la

naştere şi a naşterilor premature se încadrează în estimările iniţiale utilizate pentru calcularea

eşantionului. Astfel, putem confirma că eşantionul este potrivit pentru evaluarea statistică a

10

variabilelor de interes. Modelările finale ale datelor vor fi realizate în anul 2015 pentru

atingerea obiectivelor ştiinţifice I şi II.

5. Analiza preliminară a datelor pentru studierea asocierii dintre stresul psiho-social şi

depresia, şi rezultatele naşterilor. – activitate realizată

O analiză preliminară a datelor a fost realizată în anul 2014, conform planului analitic

dezvoltat în anul 2013. Bazele de date existente până în acest moment (BD-Screening-2014,

BD-Cohorta-2014 şi BD-CMCN-2014) au fost integrate şi curăţate (duplicatele au fost

eliminate, valorile lipsă gestionate şi datele au fost transformate şi recodate conform planului

analitic). Variabilele independente din modele au fost construite ca stresul perceput (măsurată

prin Cohens Perceived Stress Scale), nivelul de anxietate (măsurat prin State-Trait Anxiety

Scale), experienţele emoţionale din timpul sarcinii (măsurate prin Pregnancy Experiences

Scale), depresia perinatală (măsurată prin Edinburgh Postnatal Depression Scale). Toate

scalele au fost evaluate şi stabilite ca fiind adecvate din punct de vedere al validităţii interne şi

a validităţii de construct. O serie de alte covariate au fost pregătite pentru analiză şi anume

paritate, condiţii medicale (atât ale respondentei cât şi asociate sarcinii), statutul

socioeconomic (venit, educaţie şi statut ocupaţional), suport social, fumat şi expunere la fum

ambiental de ţigară,consum de alcool şi de droguri, expunere la factori de risc de mediu,

imagine corporală şi tulburări alimentare. De asemenea, variabilele dependente au fost create

din BD-CMCN-2014 prin calcularea greutăţii scăzute la naştere (sub 2500 de grame) şi a

naşterilor premature (sub 37 de săptămâni). Prevalenţa acestora în eşantionul studiului este

similară cu cea din literatură, sugerând faptul că eşantionarea a fost una adecvată. Astfel,

activitatea de analiză preliminară a fost realizată cu succes în anul 2014, oferind date

importante pentru atingerea obiectivelor ştiinţifice I şi II.

6. Dezvoltarea unui ghid de interviu pentru a măsura acceptabilitatea metodelor de

colectare a datelor în rândul colectorilor de date. – activitate realizată

Ghidul de interviu pentru măsurarea obiectivului ştiinţific 3 a fost dezvoltat pe parcursul

anului 2014. Acesta a fost pretestat cu 2 colectori de date şi va fi administrat tuturor

colaboratorilor din clinici în anul 2015. Interviul este semistructurat şi urmăreşte 9 teme. Într-

o primă fază, se stabileşte experienţa în colectarea datelor a persoanei intervievate prin

indexarea altor proiecte de cercetare în care aceasta a mai fost implicată şi a modului de

colectare al datelor folosit în acestea. În cea de-a doua fază, se solicită o părere generică faţă

de metoda de colectare a datelor implementată în cadrul proiectului curent, iar mai apoi se

solicită opinii specifice cu privire la constrângerile temporale existente şi gradul de adecvare

al metodei utilizate (cât timp ocupă colectarea datelor), cu privire la deschiderea

11

participanţilor de a folosi instrumentele existente (disponibilitatea de a completa un chestionar

online versus unul pe hârtie). De asemenea, operatorii sunt întrebaţi despre refuzuri şi dacă au

întâmpinat persoane care au refuzat completarea chestionarului online (procent din total

respondenţi cât şi motivele invocate). Operatorii sunt rugaţi să formuleze o părere cu privire la

cât de potrivită ar fi utilizarea strategiei de colectare a datelor în mod electronic în alte medii

clinice. Nu în ultimul rând, li se solicită sugestii pentru îmbunătăţirea metodologiei de

colectare a datelor comparativ cu alte metode utilizate (dacă este cazul). Pe final, operatorii

sunt întrebaţi care dintre cele două metode (tradiţională, pe hârtie sau electronică) ar prefera-o

în studii viitoare.

7. Redactarea şi trimiterea spre publicare a unui manuscris într-o revistă de prestigiu,

de profil, cotată ISI. – activitate realizată

Un articol ştiinţific a fost trimis spre publicare în cursul acestui an, la European Journal of

Public Health (Factor Impact: 2.45). Articolul urmărește evaluarea comparativă a factorilor de

risc pentru depresia perinatală în rândul respondentelor cu un nivel educațional crescut și

scăzut, cu un venit familial scăzut, mediu și crescut, sau cu o coupație intelectuală și manuală.

Datorită faptului că depresia prenatală este un factor important în rezultatele sarcinilor,

înțelegerea determinanților diferențiați ai acesteia este extrem de importantă pentru

dezvoltarea de programe personalizate de intervenție. Articolul a fost trimis spre publicare, iar

dovada trimiterii spre publicare este însoțește prezentul raport.

De asemenea, echipa de cercetare a retrimis spre publicare un manuscris trimis inițial (și

ulterior respins) în anul 2013 la European Journal of Obstetrics & Gynecology and

Reproductive Biology (titlul articolului: Prevalence, patterns and predictors of tobacco and

alcohol consumption in pregnant women). Articolul urmărea descrierea unui set de factori de

risc comportamentali în timpul sarcinii, în populația de studiu recrutată până la acel moment.

Ca urmare a recomandărilor Editorilor jurnalului, articolul a fost restructurat și analizele

refăcute pe un eșantion extins, datorită faptului că date adiționale au fost colectate în acest an.

Astfel, articolul cu titlul ” Prevalence and patterns of self-reported tobacco consumption

before and during pregnancy” a fost trimis spre publicare la International Journal of Mental

Health & Addiction (Factor de impact: 0.95). Dovada trimiterii spre publicare a acestui articol

este însoțește prezentul raport.

Nu în ultimul rând, echipa de cercetare mai are două alte articole în lucru, care urmează să fie

trimise spre publicare în prima jumătate a anului 2015. Unul dintre acestea urmărește

validarea unei scale de măsurare a experiențelor psiho-sociale asociate cu sarcina (the

12

Pregnancy Experiences Scale), iar cel de-al doilea urmărește explorarea creșterii ponderale în

timpul sarcinii.

8. Diseminarea proiectului şi a rezultatelor acestuia prin intermediul paginii WEB a

proiectului. – activitate realizată

Pe parcursul anului 2014, situl web al proiectului (www.maiaresearch.ro) a fost actualizat

constant. Acesta conține informații la zi referitoare la proiect (obiective, metodologie de

cercetare, instrumentele studiului cât și un raport de progres), la echipa acestuia cât și a

articolelor aflate în curs de publicare.

Adițional diseminării prin articole științifice și prin intermediul paginii web, echipa de

cercetare este implicată în activități de diseminare și în foruri de specialitate Europene, din

domeniul sănătății mamei și a copilului. Spre exemplu, trei membri ai echipei de proiect, dr.

Claudiu Mărginean, drd. Alexandra Brînzaniuc și drd. Oana Maria Pop, au fost implicați prin

intermediul acestui proiect în acțiunea COST IS0907 Childbirth cultures, concerns and

consequences: creating a dynamic EU framework for optimal maternity care, care s-a finalizat

în primăvara anului 2014. Consorțiul acestei acțiuni COST, a depus o nouă acțiune finanțată în

acest an, din care drd. Alexandra Brînzaniuc și drd. Oana Maria Pop fac parte. Prin intermediul

acestei noi acțiuni COST IS1405: Building intrapartum research through health – an

interdisciplinary whole system approach to understanding and contextualizing physiological

labour and birth, echipa de cercetare diseminează proiectul și rezultatele acestuia în acest grup

de experți pe domeniul sănătății mamei și a copilului, la nivel European. Această activitate

maximizează oportunitățile de dezvoltare de proiecte Europene în colaborare cu membrii

consorțiului COST, pentru îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului.

În concluzie, toate activităţile asumate prin planul de relizare al proiectului pentru anul

2014 au fost realizate conform planificării şi în limitele temporale impuse.

IV. Concluzii

În concluzie, toate obiectivele și activitățile proiectului propuse pentru anul 2014 au fost

realizate conform planului de realizare și în termenii de timp și de resursă umană

planificați. În cursul anului 2015, activitățile prioritare, conform Actului aditional nr. 1/2014

la contractul de finatare nr. 323/5.10.2011, vor fi finalizarea prelucrării probelor biologice și

analiza finală a datelor. De asemenea, pentru anul 2015 sunt planificate activități extensive de

diseminare a rezultatelor finale ale proiectului.

13

V. Referinţe bibliografice

2. WHO. European health for all database ()HFA-DB). www.data.euro.who.int. [Interactiv] 2011.

[Citat: 4 May 2011.] http://data.euro.who.int/hfadb/.

3. WHO Country Focus. [Interactiv] 2007.

http://www.who.int/countryfocus/cooperation_strategy/ccsbrief_rou_en.pdf.

4. WHO. Newborns: reducing mortality. www.who.int. [Interactiv] May 2012. [Citat: 14 November

2012.] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs333/en/index.html.

5. Rowley, DL., Iasu, S., MacDorman MF., Atrash, HK. Birth outcomes. Neonatal and

Postneonatal Mortality. www.cdc.gov. [Interactiv] 1994. [Citat: 14 November 2012.]

http://www.cdc.gov/reproductivehealth/ProductsPubs/DatatoAction/pdf/birout7.pdf.

6. Area-level poverty and preterm birth risk: A population-based. DeFranco, EA., Lian, M., Muglia,

LJ., Schootman, M,. 316, 2008, BMC Public Health, Vol. 8.

7. Behman, RE., Butler, AS. Preterm birth: causes, consequences, and prevention. Washington DC :

The National Academy Press, 2007.

8. UNICEF Romania. Socio-medical causes of mortality in under-5 children dying at home and

within the first 24 hours of hospitalization. Bucharest : MarLink, 2005.

9. Goldenberg, RL., McClure, EM. The Epidemiology of Preterm Birth. [autorul cărții] V.

Berghella. Preterm Birth: Prevention and Management. Oxford : Blackwell Publishing Ltd, 2010, pg.

22-38.

10. Riskfactors for small for gestationalage infants. McCowan, L., Horgan, RP. 6, 2009, Obstetrics

& Gynaecology, Vol. 23, pg. 779-793.

11. Behrman, RE., Butler, AS. Behavioral and psychosocial contributors to preterm birth. Preterm

birth: causes, consequences, and prevention. Washington, DC. : The National Academies Press, 2007,

pg. 89-123.

12. Birth outcomes associated with cannabis use before and during pregnancy. Hayatbakhsh, MR.,

Flenady, VJ., Gibbons, KS., Kingsbury, AM., Hurrion, E., Mamun, AA., Najman, JM. 2, 2012,

Pediatr Res, Vol. 71, pg. 215-9.

13. Prenatal care demand and its effects on birth outcomes by birth defect status in Argentina.

Wehby, GL., Murray, JC., Castilla, EE., Lopez-Camelo, JS., Ohsfeldt, RL. 1, 2009, Econ Hum

Biol, Vol. 7, pg. 84-95.

14. Rates of preterm birth following antenatal maternal exposure to severe life events: a population-

based cohort study. Kashan, AS., McNarnee, R., Abel, KM., Mortensen. PB., Kenny, LC.,

Pedersen, MG., Webb, RT., Baker, PN. 2, 2009, Hum. Reprod., Vol. 24, pg. 429-437.

15. Stress Processes in Pregnancy and Preterm Birth. Schetter, CD. 4, 2009, Current Directions in

Psychological Science, Vol. 18, pg. 205-209.

16. Psychosocial predictors of low birthweight: a prospective study. Paarlberg, KM., Vingerhoets,

AJ., Passchier, J., Dekker, GA., Heinen, AG., van Geijn, HP. 8, 1999, Br J Obstet Gynaecol, Vol.

106, pg. 834-41.

17. Maternal Stress and Preterm Birth. Dole, N., Savitz, DA., Picciotto, IH., Siega-Ritz, AM.,

McMahon, MJ., Buekens, P. 1, 2003, A J Epidemiol, Vol. 157, pg. 14-25.

18. Interactions of stress and reproduction - a personal view. Wadhwa, P., Culhane, JF., Rauh, V.

et al. Suppl 2, 2001, Paeditartic and Perinatal Epidemiology, Vol. 15, pg. 17-29.

19. The influence of maternal cortisol and emotional state during pregnancy on fetal intrauterine

growth. Hompes, T., Vrieze, E., Fieuws, S., Simonds, A., Jaspers, L., et al. 3, 2012, Pediatric

Research, Vol. 72, pg. 305-315.

20. Cortisol levels in pregnancy as a psychobiological predictor for birth weight. Bolten, MI.,

Wurmser, H., Buske-Kirschbaum, A., Papousek, M., Pirke, KM., Hellhammer, D. 2011, Arch

Womens Ment Health, Vol. 14, pg. 33-41.

21. Prenatal maternal stress: effects on pregnancy and the (unborn) child. Mulder, E.J. 2002, Early

Human Development Elsevier, Vol. 70, pg. 3-14.

14

22. Prevalence of Depression During Pregnancy: Systematic Review. Bennett, HA., Einarson, A.,

Taddio, A., Koren, G., Einarson, T. 4, 2004, Obstetrics & Gynecology, Vol. 103, pg. 698-709.

23. Perinatal Depression: A Systematic Review of Prevalence and Incidence. Gavin, N., Gaynes, B.,

Lohr, K., Metzer-Brody, S., Gerald, G., Swinson, T. 5, 2005, Obstetrics & Gynecology, Vol. 106,

pg. 1071-1083.

24. Anxiety Disorders During Pregnancy and the Postpartum Period: A Systematic Review. Ross, L.,

McLean, LM. 8, 2006, Journal of Clinical Psychiatry, Vol. 67, pg. 1285-1298.

25. Prevalence, Course, and Risk Factors for Antenatal Anxiety and Depression. Lee, AM., Lam,

SK., Sze Mun Lau, SM., Chong, CSY., Chui, HW., Fong, DYT. 5, 2007, Obstetrics & Gynecology,

Vol. 110, pg. 1102-1112.

26. Depression and anxiety during pregnancy: A risk factor for obstetric, fetal and neonatal outcome?

A critical review of the literature. Alder, J., Fink, N., Blitzer, J., Hosli, I., Holzgreve, W. 3, 2007,

Journal of Maternal-Fetal and Neonatal Medicine, Vol. 20, pg. 189-209.

27. Prenatal depression effects on the fetus and newborn: a review. Field, Tiffany. 2006, Infant

Behaviour and Development, Vol. 29, pg. 445-455.

28. Maternal Depressive Symptoms and the Risk of Poor Pregnancy Outcome. Orr, ST., Miller, CA.

1, 1995, Epidemiologic Reviews, Vol. 17, pg. 165-171.

29. Self-reported depression and negative pregnancy outcomes. Steer, R., School, T., Hediger, ML.,

Fischer, RL. 10, 1992, Journal of Clinical Epidemiology, Vol. 45, pg. 1093-1099.

30. Stress Pathways to Spontaneous Preterm Birth: The Role of Stressors, Psychological Distress, and

Stress Hormones. Kramer, MS., Lydon, J., Seguin, L., Goulet, L., et al. 11, 2009, Am. J.

Epidemiol., Vol. 169, pg. 1319-1326.

31. The association between prenatal stress and infant birth weight and gestational age at birth: a

prospective investigation. Wadhwa, PD., Sandman, CA., Porto, M., Dunkel-Schetter, C., Garite,

TJ. 4, 1993, American Journal of Obstetrics and Gynecology, Vol. 169, pg. 858-865.

32. The interaction between chronic stress and pregnancy: preterm birth from a biobehavioral

perspective. Latendresse, G. 1, 2009, J Midwifery Womens Health, Vol. 54, pg. 8-17.

33. Psychosocial stress and pregnancy outcome. Hobel, C., Goldstein, A., Barrett, ES. 2, 2008,

Clinical Obstetrics and Gynecology, Vol. 51, pg. 333-348.

34. Perinatal Risks of Untreated Depression During Pregnancy. Bonari, L., Pinto, N., Ahn, E.,

Einarson, A., Steiner, M., Koren, G. 2004, Can J Psychiatry, Vol. 49, pg. 726-725.

35. Psychosocialstress during pregnancy. Woods, SM., Melville, JL., Guo, Y., Fan, MY., Gavin, A.

1, 2010, American Journal of Obstetrics and Gynecology, Vol. 202, pg. 61.e1–61.e7.

36. Socioeconomic position and the risk of preterm birth--a study within the Danish National Birth

Cohort. Mortensen, Andersen PK. 5, 2008, Int J Epidemiol., Vol. 37, pg. 1109-20.

37. Epidemiology of preterm birth. Tucker, J. 7467, 2004, BMJ, Vol. 329, pg. 675–678.

38. Increased Maternal Age and the Risk of Fetal Death. Fretts, RC., Scjmittdiel, J., McLean, FH.,

Usher, RH., Goldman, MB. 1995, The New England Journal of Medicine, Vol. 333, pg. 953-957.

39. Maternal asthma and risk of preterm delivery. Sorensen, TK., Dempsey, JC., Xiao, R.,

Frederick, IO., Luthy, DA., Williams, MA. 4, 2003, Ann Epidemiol, Vol. 13, pg. 267-72.

40. A meta-analysis of adverse perinatal outcomes in women with asthma. Murphy, VE., Namazy,

JA., Powell, H., Schatz, M., Chambers, C., Attia, J., Gibson, PG. 11, 2011, BJOG, Vol. 118, pg.

1314-23.

41. Maternal Obesity and Diabetes as Risk Factors for Adverse Pregnancy Outcomes: Differences

Among 4 Racial/Ethnic Groups. Rosenberg, TJ., Garbers, S., Lipkind, H., Chiasson, MA. 9, 2005,

American Journal of Public Health, Vol. 96, pg. 1545-1551.

42. Hypertension in pregnancy: maternal and fetal outcomes according to laboratory and clinical

features. Brown, MA., Buddle, ML. 1996, MJA, Vol. 165, pg. 360-365.

43. Chronic hypertension in pregnancy. Czeizel, AE., Bánhidy, F. 2, 2011, Curr Opin Obstet

Gynecol, Vol. 23, pg. 76-81.

44. How strong is the association between maternal thrombophilia and adverse pregnancy outcome?

A systematic review. Alfirevic, Z., Roberts, D., Martlew, V. 1, 2002, Eur J Obstet Gynecol Reprod

Biol, Vol. 101, pg. 6-14.

15

45. Maternal Morbid Obesity and the Risk of Adverse Pregnancy Outcome. Cedergren, MI. 2, 2004,

Obstetrics & Gynecology, Vol. 103, pg. 219-224.

46. Gestational Weight Gain and BirthOutcome in Relation to Prepregnancy Body Mass Index and

Ethnicity. Savitz, DA., Stein, CI., Sierga-Riz, AM., Herring, AH. 2, 2011, Annals of Epidemiology,

Vol. 21, pg. 78-85.

47. Parity and low birth weight and preterm birth: a systematic review and meta-analyses. Shah, PS.

7, 2010, Acta Obstet Gynecol Scand, Vol. 89, pg. 862-75.

48. Advanced maternalage, short interpregnancy interval, and perinatal outcome. Weger, FJ.,

Hukkelhoven, CWPM., Serroyen, J., Velde, E.R., Smiths, LJM. 5, 2011, American Journal of

Obstetrics and Gynecology, Vol. 204, pg. 421.e1–421.e9.

49. The effect of maternal alcohol consumption on fetal growth and preterm birth. Bower, Kurinczuk

JJ. 3, 2009, BJOG., Vol. 116, pg. 390-400.

50. Alcohol Consumption during Pregnancy and the Risk of Preterm Delivery. Albertsen, K.,

Andersen, AM., Olsen, J., Gronbaek, M. 2, 2004, Am. J. Epidemiol, Vol. 159, pg. 155-161.

51. Patterns of alcohol use before and during pregnancy and the risk of small-for-gestational-age

birth. Whitehead, Lipscomb L. 7, 2003, Am J Epidemiol., Vol. 158, pg. 654-62.

52. Alcohol drinking and risk of small for gestational age birth. Ricci, Chatenoud L. 9, 2006, Eur J

Clin Nutr., Vol. 60, pg. 1062-6.

53. Moderate alcohol consumption during pregnancy and the risk of low birth weight and preterm

birth. The generation R study. Jaddoe, VW., Bakker, R., Hofman, A., Mackenbach, JP., Moll,

HA., Steegers, EA., Witteman, JC. 10, 2007, Ann Epidemiology, Vol. 17, pg. 834-40.

54. Alcohol Abuse During Pregnancy: An Epidemiologic Study. Sokol, RJ., Miller, SI., Reed, G. 2,

1980, Alcoholism: Clinical and Experimental Research, Vol. 4, pg. 135-145.

55. Moderate alcohol intake in pregnancy and the risk of spontaneous abortion. Kesmodel, U.,

Wisborg, K., Olsen, SF., Henrikse, RB., Secher, NJ. 1, 2002, Alcohol and Alcoholism, Vol. 37, pg.

87-92.

56. Pregnancy outcomes related to gestational weight gain in women defined by their body mass

index, parity, height, and smoking status. Nohr, Vaeth M., Baker, JL., Sorensen, TIA., Olsen, J.,

Rasmussen K. 5, 2009, Am J Clin Nutr, Vol. 90, pg. 1288-1294.

57. Behavioral influences on preterm birth: a review. Savitz, DA., Murnane, P. 3, 2010,

Epidemiology, Vol. 21, pg. 291-9.

58. Role of smoking in low birth weight. Magee, BD., Hattis, D., Kivel, NM. 1, 2004, J Reprod Med,

Vol. 49, pg. 23-7.

59. Determinants of low birth weight: methodological assessment and meta-analysis. Kramer, MS. 5,

1987, Bull World Health Organ, Vol. 65, pg. 663-737.

60. Low birthweight, preterm births and intrauterine growth retardation in relation to maternal

smoking. Horta, BL., Gomes, V., Menzes, AM., Halpen R., Barros, FC. 2, 2003, Paediatric and

Perinatal Epidemiology, Vol. 11, pg. 140-151.

61. The impact of intimate partner violence on women's reproductive health and pregnancy outcome.

Sarkar, NN. 3, 2008, J Obstet Gynaecol, Vol. 28, pg. 266-71.

62. Intimate partner violence and birth outcomes: a systematic review. Boy, A., Salihu, HM. 4, 2004,

Int J Fertil Womens Med, Vol. 49, pg. 159-64.

63. Violence against women by their intimate partner during pregnancy and postnatal depression: a

prospective cohort study. Ludermir, A., Lewis, G., Valongueiro, SA., Araujo, T., Araya, R. 9744,

2010, The Lancet, Vol. 376, pg. 903 - 910.

64. Intimate partner violence against adult women and its association with major depressive disorder,

depressive symptoms and postpartum depression: a systematic review and meta-analysis. Beydoun,

HA., Beydoun, MA., Kaufman, JS., Lo, B., Zonderman, AB. 6, 2012, Soc Sci Med, Vol. 76, pg.

959-75.

65. Intimate partner violence and its implication for pregnancy. Chambliss, LR. 2, 2008, Clin Obstet

Gynecol, Vol. 51, pg. 385-97.

66. Intimate partner violence during pregnancy: incidence and associated health behaviors in a rural

population. Bailey, Daugherty RA. 2007, Matern Child Health J., Vol. 11, pg. 495-503.

16

67. Exposure to organic solvents and adverse pregnancy outcomes. Ahmed, P., Jaakkola, JJ. 10,

2007, Hum Reprod, Vol. 22, pg. 2751-7.

68. Environmental exposures and adverse pregnancy outcomes: a review of the science. Stillerman,

KP., Mattison, DR., Giudice, LC., Woodruff, TJ. 7, 2008, Reprod Sci, Vol. 15, pg. 631-50.

69. Effects of Passive Smoking on Outcome in Pregnancy. Goel P, Radotra A, Singh I, Aggarwal A,

Dua D. 1, 2004, J Postgrad Med, Vol. 50, pg. 12-6.

70. The Association Between Second Hand Smoke and Low Birth Weight and Preterm Delivery.

Khader, YS., Al-Akour, N., AlZubi, IM., Lataifeh, I. 2011, Matern Child Health J, Vol. 15, pg.

453–459.

71. Effects of environmental tobacco smoke on perinatal outcomes: a retrospective cohort study.

Crane, JMG., Keough M., Murphy, P., Burrage, L., Hutchens, D. 7, 2011, BJOG: An International

Journal of Obstetrics & Gynaecology, Vol. 118, pg. 865-871.