Promovarea sănătăţii mamei şi a copilului în România: o...

Sinteza Lucrării 2015 - Grant PN-II-ID-PCE-2011-3-0942

Pagina 1 din 18

Promovarea sănătăţii mamei şi a copilului în România: o

evaluare integrată a determinanţilor evoluţiei sarcinilor

şi a rezultatelor naşterilor (MAIA)

Sinteza lucrării

Ianuarie 2015 – Decembrie 2015

Anne Baber Wallis, Răzvan M. Cherecheş, Claudiu Mărginean, Alexandra Brînzaniuc, Oana M.

Pop, Ioana A. Rus


Pagina 2 din 18

Cuprins

Fundamentare științifică ........................................................................................................................ 3

Scurtă descriere a activității pe perioada 2011-2014 ................................................................................. 6

Sinteza Proiectului pentru anul 2015 ........................................................................................................ 8

I. Obiectivele proiectului pentru anul 2015 .......................................................................................... 8

II. Activitățile propuse pentru anul 2015 (conform planului de realizare) ............................................... 8

III. Concluzii ....................................................................................................................................... 14

Referințe ................................................................................................................................................ 15


Pagina 3 din 18

Fundamentare științifică

Rata mortalității infantile în România este estimată la 9.2 decese pe 1000 de născuți vii, în anul

2013 (Statistical Office of the European Communities, 2015), aproape triplă comparativ cu rata

statelor member UE și mai mare decât a altor țări din Europa Centrală și de Est (WHO, 2011).

Majoritatea deceselor infantile sunt asociate cu patologii perinatale (WHO Country Focus,

2007); decesele neonatale (care apar în primele 28 de zile de la naștere) sunt atribuite nașterilor

premature (NP) și retardului de creștere intrauterină (RCI), iar decesele post-neonatale (care

survin după primele 28 de zile însă în primul an de viață) sunt asociate patologiilor respiratorii și

infecțiilor (WHO, 2012; Rowley, 1994).

Literatura de specialitate sugerează că riscul de rezultate adverse la naștere (naștere prematură,

nou-născuți mici pentru vârsta gestațională, greutate scăzută la naștere, retardul de creștere intra-

uterină) sunt mutifactoriale și includ traiul în sărăcie (DeFranco, 2008), angajarea în

comportamente la risc cum ar fi fumatul, consumul de alcool, droguri, activitate fizică scăzută

(Goldenberg, 2010; McCowan, 2009; Behrman, 2007; Hayatbakhsh, 2012), dușuri vaginale

(Behman, 2007), inițiere întârziată a îngrijirii antenatale (Wehby, 2009), cât și expunere la stres

în timpul sarcinii (Kashan, 2009; Schetter, 2009; Paarlberg, 1999; Dole, 2003). De asemenea,

mortalitatea infantilă în grupurile defavorizate de Rromi depășesc ratele medii naționale

(UNICEF Romania, 2005). Factorii de risc sociali pot crește stresul matern, conducând la

asocierea dintre stres și nașterea prematură și greutate scăzută la naștere. Stresul matern

determină eliberarea de nivele crescute de catecolamine și cortizol, care pot rezulta în stimularea

precoce a hormonului eliberator de corticotrofină, și declanșarea nașterilor înainte de termen

(Behman, 2007; Wadhwa P. C., 2001). Un nivel crescut de cortizol matern afctează totodată și

mediul intrauterin și pot încetini creșterea intreuterină (Hompes, 2012), rezultând în greutatea

scăzută la naștere (Bolten, 2011).

Femeile însărcinate sunt expuse la o serie largă de factori de stres specifici, cum ar fi factori

fizici, datorați modificărilor hormonale, anxietate specifică sarcinii, cât și simptomatologie

specifică depresiei perinatale (Mulder, 2002; Bennett, 2004; Gavin, 2005; Ross, 2006; Lee,

2007; Alder, 2007). Depresia prenatală influențează în mod negativ dezvoltarea fătului și

rezultatele la naștere, contribuind la nașterea prematură, retardul de creștere intrauterină și


Pagina 4 din 18

greutatea scăzută la naștere (Field, 2006; Orr, 1995; Steer, 1992). Stresul matern și cel asociat

sarcinii influențează în mod negativ nașterea înainte de termen și greutatea la naștere (Dole,

2003; Kramer M. L., 2009; Wadhwa P. S.-S., 1993). Stresul acut și cronic, înainte și în timpul

sarcinii, poate influența termenul nașterii (Latendresse, 2009; Wadhwa P. C., 2001) și greutatea

la naștere (Hobel, 2008), și crește riscul pentru instalarea depresiei perinatale și angajarea în

comportamente la risc (Bonari, 2004; Woods, 2010).

În evaluarea stresului psiho-social, depresiei prenatale, cât și a anxietății, interacțiunea a unor

multiplii factori de risc face dificilă evaluarea efectelor independente și combinate ale acestora

asupra rezultatelor la naștere, în lipsa controlului pentru eventualii factori confundanți

(Kramer M. L., 2009; Dole, 2003; Hobel, 2008). Impactul stresului matern asupra rezultatelor la

naștere este mediat de o serie de patologii materne și atribute, comportamente de sănătate cât și

expuneri în mediu. Vârsta maternă, rasa, statutul socio-economic și educația sunt principalii

factori de risc pentru nașterile premature, greutatea fetală redusă, greutatea la naștere redusă și

moartea fetală (Goldenberg, 2010; Mortensen, 2008; Tucker, 2004; Fretts, 1995). Patologii

cronice, cum ar fi astmul (Sorensen, 2003; Murphy, 2011), diabetul (Rosenberg, 2005),

hipertensiunea (Brown, 1996; Czeizel, 2011) și trombofilia (Alfirevic, 2002), supraponderalitatea

și obezitatea ante-sarcină (Rosenberg, 2005; Cedergren, 2004), cât și luarea în greutate

neadecvată în timpul sarcinii (Savitz D. S.-R., 2011), sunt factori de risc pentru nașterea

prematură, greutatea scăzută la naștere cât și decesul fetal. Familia monoparentală (Goldenberg,

2010), paritatea (Shah, 2010), și intervale dintre sarcini scăzute (Weger, 2011) sau foarte lungi

(McCowan, 2009) au fost identificate ca și determinanți ai nașterii premature și greutății scăzute

pentru vârsta gestațională sau a greutății scăzute la naștere. Consumul de alcool, în anumite

cantități, afectează termenul nașterii (Bower, 2009; Albertsen, 2004) și poate explica greutatea

scăzută pentru vârsta gestațională (Whitehead, 2003; Ricci, 2006), greutatea scăzută la naștere

(Jaddoe, 2007), cât și retarul de creștere intrauterină (Sokol, 1980) și pierderile de sarcină

(Kesmodel, 2002). Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu greutatea scăzută fetală (Nohr,

2009), nașterea prematură (Savitz D. M., 2010), și greutatea scăzută la naștere (Magee, 2004;

Kramer M. , 1987; Horta, 2003). Deoarece literatura sugerează ca impactul evenimentelor

stresante din viață asupra greutății la naștere este redus sau chiar dispare după ce se controlează

pentru comportamentul de fumat, statutul de fumator este un potențial mediator între stresul

psiho-social matern și rezultatele la naștere (Goldenberg, 2010; Hobel, 2008). Violența domestică


Pagina 5 din 18

este un factor de risc pentru greutatea scăzută la naștere (Sarkar, 2008), greutatea scăzută pentru

vârsa gestațională (Boy, 2004), și nașterea prematură (Sarkar, 2008), și este strâns legată de

depresia post-natală (Ludermir, 2010; Beydoun, 2012) cât și de consumul de tutun, alcool și

droguri în timpul sarcinii (Sarkar, 2008; Chambliss, 2008; Bailey, 2007). Expunerea maternă la

factori din mediu cum ar fi apa contaminată, pesticide și solvenți organici (Ahmed, 2007) este

responsabilă pentru rate crescute de deces fetal, greutate scăzută la naștere, greutate scăzută

pentru vârsta gestațională, cât și pentru retardul de creștere intrauterină. Mai mult, expunerea la

fumatul pasiv afectează în mod semnificativ greutatea fetală și nașterea înainte de termen

(Stillerman, 2008; Goel P, 2004; Khader, 2011; Crane, 2011).

Obiectivul pe termen lung al proiectului este de a reduce mortalitatea infantilă atribuită

nașterilor premature și a greutății scăzute la naștere în Romania, prin identificarea determinanților

biologici și psiho-scoiali principali ai rezultatelor adverse la naștere. Obiectivul principal este de

identifica principalii factori de risc, printr-un studiu de cohortă în multiple locații clinice în

România. Ipoteza centrală a studiului este că factorii de risc asociați cu sărăcia conduc la stres

psiho-social, determinând nașteri înainte de termen și greutate fetală scăzută. Obiectivele

științifice ale întregului proiect sunt de a 1) evalua prevalența factorilor de risc biologici și

psiho-sociali pentru nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere, 2) studia asocierea dintre

factori de risc specifici biologici și psiho-sociali și depresie, cu nașterea prematură și greutatea

scăzută la naștere; și de a 3) testa o metodologie cost-eficientă de colectare a datelor referitoare a

factorilor de risc în timpul sarcinii, în spațiul clinic românesc.


Pagina 6 din 18

Scurtă descriere a activității pe perioada 2011-2014

În primii ani de proiect, activitățile realizate au contribuit către atingerea celor trei obiective

științifice ale proiectului, prin planificarea etapelor proiectului, realizarea contactelor naționale și

obținerea aprobărilor necesare demarării proiectului, dezvoltarea, pre-testarea și calibrarea

instrumentelor și procedurilor de colectare a datelor, înrolarea subiecților în studiu, colectarea

parțială a datelor propriu-zise, recoltarea și procesarea parțială a probelor biologice, analiza

preliminară a datelor. De asemenea, un obiectiv transversal de diseminare a proiectului și a

rezultatelor acestuia a fost adăugat celor științifice, în cadrul căruia au fost realizate activități

specifice de diseminare a rezultatelor (crearea unui site web, participarea la conferințe

internaționale de prestigiu din țară și din străinătate, participarea în consorții internaționale care

urmăresc promovarea sănătății reproductive cât și trimiterea de articole spre publicare).

Obiectivele proiectului sunt:

Obiectiv Științific (1): Evaluarea prevalenței factorilor de risc biologici si psiho-sociali pentru

nașterile premature, incluzând stresul și depresia maternă

Obiectiv Științific (2): Studierea asocierii dintre factorii biologici și psiho-sociali, precum stresul

psiho-social și depresia, și rezultatele nașterilor

Obiectiv Științific (3): Testarea unei metodologii pentru screeningul factorilor de risc al sarcinilor

în cadrul clinicilor de obstetrică și ginecologie din România

Obiectiv Transversal (4): Diseminarea proiectului și a rezultelelor acestuia la nivel național și

internațional

Pentru îndeplinirea acestor obiective, până la începutul anului 2015, un eșantion de femei

însărcinate au fost incluse în faza I a studiului și li s-a administrat un chestionar care măsoară o

serie de factori de risc pentru evoluția sarcinii. Acestea au fost înrolate de către operatori de

studiu pregătiți, din locațiile clinice înrolate în studiu. Dintre acestea, un sub-eşantion de femei

însărcinate, aflate în primul trimestru de sarcină, au fost înrolate în cohorta proiectului.

Participantele incluse în cohortă au fost monitorizate pe tot parcursul sarcinii în trei momente

distincte (trimestrul I, II și III) prin administrarea unui chestionar în fiecare etapă și recoltarea de

probe biologice (probe de sânge și păr pentru determinări de cortizol, cotinină și încărcătură

alostatică) și măsurători antropometrice. Aceste date biologice au fost procesate și analizate

parțial în perioada 2011-2014, urmând ca această activitate să fie finalizată în anii finali ai


Pagina 7 din 18

proiectului. De asemenea, pentru toate femeile incluse în etapa I a studiului (inclusiv cele înrolate

în cohortă) s-a început colectarea informațiilor din certificatul constatator al noului născut viu,

urmând ca această activitate să fie de asemenea finalizată în anii finali ai proiectului.Toate aceste

activitățile au fost realizate conform planurilor propuse și sunt descrise în detaliu în rapoartele de

activitate trimise în perioada 2011-2014.


Pagina 8 din 18

Sinteza Proiectului pentru anul 2015

I. Obiectivele proiectului pentru anul 2015

Obiectivele operaționale pentru anul în curs au fost asociate celor trei obiective științifice ale

proiectului și au fost realizate în întregime pe parcursul acestui an.

Finalizarea colectării datelor în etapa de screening a proiectului: faza I - chestionare

(Obiectiv Științific 1 și Obiectiv Științific 2);

Finalizarea colectării datelor în cohorta proiectului: fazele II, III și IV - chestionare, probe

biologice, abstractizări ale certificatelor medicale constatatoare ale naşterilor (Obiectiv

Științific 1 și Obiectiv Științific 2);

Analiza preliminară a datelor din fazele de screening și cohortă ale proiectului și pregătirea

datelor existente pentru analiza finală (Obiectiv Științific 1 și Obiectiv Științific 2);

Colectarea datelor pentru evaluarea strategiei de screening în mediul clinic (Obiectiv

Științific 3)

Diseminarea proiectului (Obiectiv 4).

Toate aceste obiective operaționale au fost îndeplinite cu success şi în perioada temporală

stabilită, conform planului de realizare. Activităţile asociate specifice, cât şi procesul prin care

acestea au fost atinse, sunt discutate în secţiunea următoare.

II. Activitățile propuse pentru anul 2015 (conform planului de realizare)

Toate activitățile propuse, împreună cu procesul de realizare al acestora, cât şi rezultatele livrate

pe etapă sunt discutate în secţiunea următoare. Conform planului de realizare al proiectului,

activitățile planificate pentru anul 2015 au fost următoarele:

2.1.Administrarea de chestionare femeilor înrolate în etapa de screening a proiectului

(activitate realizată)

Pentru identificarea prevalenței factorilor de risc biologici și psiho-sociali pentru nașterile

premature, incluzând stresul și depresia maternă, au fost aplicate (începând cu anul 2012) un

număr de 2,403 chestionare unui eșantion de femei înrolate din cadrul clinicilor incluse în studiu.

Această activitate a fost încheiată în cursul acestui an, prin înrolarea ultimelor participante.


Pagina 9 din 18

Participantele au fost recrutate de operatori pregătiți, din sălile de așteptare ale secțiilor de

obstetrică-ginecologie incluse în studiu. Participantele au fost recrutate în studiu, indiferent de

trimestrul de sarcină, însă doar dacă aveau vârsta mai mare de 18 ani și dacă consimțeau să

participe (intenția de participare a fost documentată prin semnarea unui formular de

consimțământ informat). Datele au fost colectate electronic – prin intermediul unui terminal

conectat la internet și prin intermediul unui chestionar securizat online – sau pe hârtie, în funcție

de infrastructura existentă și fluxul de pacienți al fiecărei clinici. Datele colectate în acest an au

fost adăugate bazei de date principale cu chestionarele de screening (BD-Screening-2015).

Aceste date ne permit identificarea prevalenţei factorilor de risc principali pentru rezultate

adverse ale sarcinilor, cât şi analizarea factorilor de risc pentru acestea, pe un eşantion

semnificativ. Baza de date intermediară a fost prelucrată, şi a fost folosită pentru analiza

preliminară a datelor pentru identificarea prevalenței factorilor de risc (descrisă în cadrul

activității 2.4). Baza de date BD-Screening-2015 a fost creată şi prelucrată pentru analiză,

constituind livrabilul asociat acestei activităţi. În consecinţă, activitatea a fost realizată în

întregime, conform planului de realizare.

2.2.Administrarea de chestionare femeilor înrolate în cohorta studiului (activitate realizată)

Pentru studierea asocierii dintre factorii biologici și psiho-sociali și rezultatele nașterilor, dintre

femeile înrolate în faza I a studiului (etapa de screening), 246 femei aflate în primul trimestru de

sarcină au fost înrolate în cohorta studiului (începând cu anul 2012). Acestea au fost contactate de

trei ori pe parcursul sarcinii (trimestrul I, II și III), li s-a administrat câte un chestionar în fiecare

dintre etape și li s-au prelevat probe biologice pentru măsurarea nivelului de cortizol și de

cotinină (în fiecare etapă); li s-au prelevat de asemenea şi probe biologice și măsurători

antropometrice (în etapa I) pentru estimarea încărcăturii alostatice (măsură a stresului cumulativ).

Dintre toate femeile înrolate în cohorta studiului, 151 au finalizat etapa trei a studiului, 20 au

născut prematur sau au pierdut sarcina pe parcursul studiului, o persoană a fost eliminată în urma

unei întreruperi de sarcină la cerere, 18 s-au retras din cohortă, iar 56 nu au mai putut fi

contactate din alte motive. În cursul anului 2015, s-au administrat ultimele chestionare (etapa II și

III) femeilor din cohortă, care au fost adăugate bazei de date principale cu chestionarele de

cohortă (BD-Cohortă-2015). Aceste date urmează să fie prelucrate și curățate, pentru obținerea

bazei de date finale (activitate care va fi desfășurată în anul 2016), care va fi integrată cu


Pagina 10 din 18

rezultatele analizelor biologice și antropometrice BD-Biomarkers-2016 (activitate programată să

fie finalizată în ultimul an de proiect), cât și cu rezultatele nașterilor obținute din abstractizarea

Certificatelor Medicale Constatatoare ale Nașterii. După cum am descris mai sus, livrabilul

asociat acestei activităţi este baza de date BD-Cohortă-2015, care a fost folosită pentru analiza

preliminară a datelor în acest an. Astfel, activitatea a fost realizată în întregime, conform planului

de realizare.

2.3.Abstractizarea informațiilor din Certificatul Medical Constatator al Nașterii pentru

femeile care au fost înrolate în etapa de screening și cohorta studiului (activitate

realizată)

Pentru obținerea informațiilor referitoare la rezultatele sarcinilor, proiectul urmărește extragerea

informațiilor din Certificatul Medical Constatator al Nașterii pentru toate femeile incluse în

studiu (atât cele din cohortă cât și cele din screening). Participantele au oferit permisiunea scrisă

de a se colecta aceste informații, prin consimțământul informat pe care l-au semnat la înrolare.

Informațiile din fișe au fost accesate, cu permisiunea clinicilor înrolate, de către operatorul de

date din clinică și documentate în registrul studiului. Aceste informații au fost ulterior introduse

într-o bază de date electronică securizată și pregătite pentru analiza datelor. Până în acest

moment, un număr total de 1,112 de fișe medicale au fost abstractizate și adăugate bazei de date

existente. Acestea urmează să fie curățate și verificate pentru duplicate și distorsiuni, iar în anul

2016, baza de date va fi finalizată prin abstractizarea fișelor medicale rămase. O bază de date

intermediară (BD-CMCN-2015), cu informațiile despre rezultatele nașterilor abstractizate până

în acest moment a fost construită ca şi livrabil în cadrul acestei activităţi; aceasta a stat la baza

analizei preliminare a datelor descrisă în cadrul activității 2.5. În concluzie, activitatea descrisă a

fost realizată în întregime, conform planului de realizare.

2.4. Analiza intermediară a datelor și dezvoltarea unui raport care să descrie prevalența

factorilor de risc în populația studiată (activitate realizată)

BD-Screening-2015 fost folosită pentru analiza preliminară a datelor, în ceea ce privesc factorii

de risc în populația studiată. Toate aceste rezultate au fost sumarizate într-un raport care

urmăreşte principalii factori de risc. Rezultatele sugerează faptul că 24.3% dintre participante

raportează simptomatologie depresivă (măsurată prin intermediul Edinburgh Postnatal

Depression Scale – instrument validat în limba română, pe o populație de femei însărcinate). De


Pagina 11 din 18

asemenea, rezultate preliminare sugerează o medie a scorului de anxietate (măsurată prin State-

Trait Anxiety Inventory, sub-scala de State Anxiety) de 38.32 pentru întreg eșantionul, cu o

medie de 37.48 în rândul femeilor aflate în trimestrul I, 37.40 în rândul celor aflate în trimestrul

II și 39.52 în rândul celor din trimestrul III. Aceste rezultate sugerează nivele de anxietate

ridicate – în special în rândul femeilor din primul trimestru de sarcină – comparativ cu cele

identificate în literatura de specialitate, care sugerează valori medii mult mai mici. Chiar și în

rândul femeilor însărcinate, intervievate în condiții de stres ridicat (cum ar fi la spital) literatura

identifică valori medii de 32.9 în rândul femeilor aflate în primul trimestru de sarcină, 34.8 în cel

de-al doilea trimestru și 37.2 în cel de-al treilea trimestru (Gunning, Denison, Stockley, Ho,

Sandhu, & Reynolds, 2010). În ceea ce privește nivelul de stres perceput (măsurat prin Scala

Cohen de Stress Perceput) scorul mediu de 16.37 este consistent cu cel identificat în literatură

pentru o populație sănătoasă. În ceea ce priveşte comportamentele de sănătate, 13.9% dintre

respondente fumează în timpul sarcinii și 14.1% au renunțat la fumat când au aflat despre

sarcină; doar 49.3% dintre femei nu sunt expuse deloc la fum de țigară (fumat pasiv) în timpul

unei zile obișnuite iar 7.2% dintre ele sunt expuse mai mult de 8 ore pe zi la fum de țigară; în

ceea ce privește consumul de alcool, doar 1% dintre femei consumă alcool o dată pe săptămână

sau mai des, în timp ce 65.3% nu au consumat alcool deloc de când au aflat că sunt însărcinate;

18.1% dintre femei lucrează într-un mediu în care sunt expuse la cel puțin un factor de risc cum

ar fi expunerea la substanțe chimice toxice sau caustice, fum sau particule suspendate, expunerea

la componente mecanice mobile, risc de radiații, vibrații, condiții de umezeală, temperaturi

extreme, etc; de asemenea, 1.2% dintre respondente au raportat că au fost expuse la cel puțin un

accident serios sau traumatism pe parcursul sarcinii; un număr mic de femei au raportat că suferă

de o boală cronică cum ar fi hipertensiune (2.6%), trombofilie (1.7%), astm (1.6%), diabet

(0.4%) sau epilepsie (0.4%); iar 2.4% au raportat că suferă de obezitate și 7.8% de anemie. Toate

aceste rezultate au fost documentate într-un raport de activitate, care a constituit şi livrabilul

acestei activităţi. În consecinţă, activitatea a fost realizată în întregime, conform planului de

realizare.


Pagina 12 din 18

2.5 Analiza intermediară a datelor pentru studierea asocierii dintre stresul psiho-social și

depresia, și rezultele nașterilor (activitate realizată)

Analiza preliminară a datelor obținute din Certificatul Medical Constatator al Nașterii (n=1,112),

sugereaza ca 97.4% dintre naşterile documentate au rezultat un singur nou-născut, 2.1% au

rezultat doi nou-născuţi, şi 0.3% au rezultat trei nou-născuţi. Dintre nașterile simple (excluzând

aşadar cele multiple), 8.1% au fost premature (au avut loc înainte de săptămâna 37 de sarcină) și

6% dintre nașteri au rezultat în nou-născuți cu greutate mai mică de 2500 de grame. În același

timp, 10.2% dintre aceleaşi sarcini simple au rezultat în naștere prematură sau greutate scăzută la

naștere. Aceleaşi analize preliminare sugerează faptul că 40.4% dintre toate naşterile au fost

documentate ca fiind patologice (majoritatea dintre acestea necesitând intervenţii de cezariană).

Analiza de preliminară sugerează de asemenea că femeile care au avut un copil cu greutate

scăzută la naştere (sub 2500 de grame) au raportat în medie nivele mai crescute de anxietate şi

depresie în timpul sarcinii, comparativ cu femeile care au născut copii cu o greutate peste 2500

de grame. Rezultatele sunt similare şi în cazul femeilor care au născut prematur. Această analiză

preliminară susţine ipotezele studiului şi urmează a fi confirmate prin analiza finală care se va

realiza în ultimul an de proiect. Pentru anul 2016, se va constitui baza de date finală, cu

informaţiile din toate certificatele medicale constatatoare ale naşterii, permiţând astfel analiza

complexă a rolului factorilor de risc asupra greutăţii scăzute la naştere şi a naşterilor premature.

Modelul analitic dezvoltat în acest an, care urmează a fi implementat pe baza de date finală,

urmăreşte analiza chestionarelor de screening şi cohortă pentru factorii de risc psiho-sociali

(stres, anxietate, depresie, deprivare socio-economică) la care se adaugă informaţia din

certificatul medical constatator al naşterii pentru toate femeile din etapa de screening şi cohortă

care au născut în cadrul spitalelor incluse în studiu. În analiza finală, se va controla de asemenea

pentru o serie de factori confundanţi (consum de alcool şi droguri, consum de tutun, expunere la

fum de ţigară, activitate fizică, expunere la condiţii extreme la locul de muncă, accidente,

patologii cronice sau acute). De asemenea, valorile markerilor biologici care sunt în curs de

analiză urmează să fie adăugate în baza de date finală pentru a valida măsurătorile de stres acut

(nivelul de cortizol), stres cumulativ (încărcătură alostatică) şi consum de tutun (cotinină). O

parte dintre aceste analize au fost mutate pentru ultimul an de proiect, în urma restructurărilor

financiare solicitate de către organismul finanţator, la începutul anului. Toate aceste rezultate au


Pagina 13 din 18

fost documentate într-un raport de activitate, care a constituit şi livrabilul acestei activităţi. În

consecinţă, activitatea a fost realizată în întregime, conform planului de realizare.

2.5.Dezvoltarea unui număr de 5-7 interviuri semi-structurate cu colectorii de date

pentru a măsura acceptabilitatea metodelor de colectare a datelor (activitate

realizată)

Pe parcursul acestui an de proiect, 5 interviuri semi-structurate au fost desfăşurate cu colectorii de

date din cadrul studiului, pentru a evalua percepţia lor asupra metodei electronice de colectare a

datelor. Scopul acestor interviuri a fost de a investiga daca metoda electronică ar putea fi folosită

ca un sistem de screening pentru factorii de risc în clinicile din România (spre exemplu prin

chioşcuri electronice conectate la internet) – Obiectivul ştiinţific 3. Dintre operatorii intervievaţi,

o persoană a folosit doar metoda online, trei au folosit metoda tradiţională de chestionare pe

hârtie cât şi metoda online, iar un operator a folosit doar metoda de colectare a datelor prin

chestionare pe hârtie. Astfel, s-au putut explora punctele tari cât şi limitele ambelor strategii,

pentru evalua dacă o metodă electronică de evaluare a factorilor de risc în timpul sarcinii ar putea

fi introdusă în secţiile clinice din România. Interviurile au fost analizate şi factorii de ordin

individual (experienţa operatorilor, attitudinea respondenţilor faţă de fiecare dintre metode) cât şi

de ordin structural (infrastructura existentă în clinici, integrarea în fluxurile clinicii, restrângerile

de spaţiu şi de locaţie) au fost discutate. Totodată, notiţele de teren referitoare la metoda de

colectare a datelor, documentate pe parcursul studiului de către echipa de cercetare, au fost

centralizate pentru a fi triangulate cu datele obţinute prin intermediul interviurilor de la operatorii

de date. Un raport de activitate care cuprinde analiza datelor a fost redactat, constituind livrabilul

asociat acestei activităţi. Aşadar, activitatea a fost realizată în întregime, conform planului de

realizare.

2.7. Diseminarea proiectului prin intermediul paginii WEB a proiectului (activitate

realizată)

Pe parcursul întregului an, pagina web a proiectului a fost menţinută funcţională şi actualizată,

atât în limba română cât şi în limba engleză. Aceasta oferă persoanelor interesate o descriere a

studiului, a rezultatelor obţinute până în acest moment, cât şi alte resurse din domeniul sănătăţii

mamei şi a copilului în România. Pagina în limba engleză se poate accesa aici iar cea în limba

română aici. Aşadar, activitatea a fost realizată în întregime, conform planului de realizare.

http://publichealth.ro/index.php/maia_en/

http://publichealth.ro/index.php/maia_ro/


Pagina 14 din 18

Alte activităţi de diseminare a proiectului:

Ca şi o activitate suplimentară de diseminare a proiectului, coordonatorul de proiect (dr. Anne

Baber-Wallis) împreună cu un membru al echipei de proiect (drd. Alexandra Brînzaniuc) au

participat cu o prezentare orală, într-un panel de experţi pe reducerea şi combaterea consumului

de tutun în timpul sarcinii, în cadrul Conferinţei Internaţionale pe Prevenirea Bolilor Cronice

Netransmisibile ICONIC organizată la Cluj-Napoca în 19-20 Mai 2015. Titlul prezentării a fost

”Secondhand tobacco smoke exposure during pregnancy: what can we learn from self-reported

exposure?” şi a urmărit prezentarea unor rezultate preliminare cu privire la expunerea la fumul

ambiental de ţigară a femeilor însărcinate, în special asocierea cu depresia prenatală. Această

participare a contribuit la diseminarea proiectului şi a rezultatelor acestuia în rândul comunităţii

ştiinţifice internaţionale, din domeniul bolilor netransmisibile.

III. Concluzii

Pe parcursul acestui an de proiect (2015), echipa de cercetare a finalizat etape importante ale

proiectului cum ar fi colectarea datelor în etapa de screening şi colectarea datelor în cohorta

proiectului. Astfel, peste 2,400 de femei însărcinate au fost incluse în total acest proiect, oferind

informaţii comprehensive asupra factorilor de risc identificaţi la nivel populaţional. De asemenea,

alte activităţi au fost continuate şi urmează, conform planului de realizare, să fie finalizate în

ultimul an de proiect, şi mai exact activitatea de abstractizare fişelor medicale pentru obţinerea

informaţiilor despre naştere cât şi procesarea probelor biologice pentru finalizarea bazei de date

cu biomarkeri pentru cohorta proiectului. De asemenea, pe parcursul anului viitor, se va realiza şi

analiza bazei de date finale proiectului, iar eforturile echipei de cercetare se vor concentra asupra

diseminării rezultatelor în comunitatea ştiinţifică dar şi la nivelul populaţiei generale.

Activităţile de analiză preliminară a datelor au oferit informaţii importante care contribuie la

finalizarea modelelor analitice care vor fi implementate pe datele finale. În acelaşi timp, acestea

contribuie la atingerea obiectivelor ştiinţifice ale proiectului. Nu în ultimul rând, activităţile de

diseminare ale proiectului pentru anul 2015 au fost realizate conform planului de realizare. În

consecinţă, toate activităţile asumate prin planul de realizare 2015 au fost realizate cu

succes.


Pagina 15 din 18

Referințe

Ahmed, P. J. (2007). Exposure to organic solvents and adverse pregnancy outcomes. Hum Reprod, 22(10),

2751-7.

Albertsen, K. A. (2004). Alcohol Consumption during Pregnancy and the Risk of Preterm Delivery. Am. J.

Epidemiol, 159(2), 155-161.

Alder, J. F. (2007). Depression and anxiety during pregnancy: A risk factor for obstetric, fetal and

neonatal outcome? A critical review of the literature. Journal of Maternal-Fetal and Neonatal

Medicine, 20(3), 189-209.

Alfirevic, Z. R. (2002). How strong is the association between maternal thrombophilia and adverse

pregnancy outcome? A systematic review. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol, 101(1), 6-14.

Bailey, D. R. (2007). Intimate partner violence during pregnancy: incidence and associated health

behaviors in a rural population. Matern Child Health J., 11, 495-503.

Behman, R. B. (2007). Preterm birth: causes, consequences, and prevention. Washington DC: The

National Academy Press.

Behrman, R. B. (2007). Behavioral and psychosocial contributors to preterm birth. In R. B. Behrman,

Preterm birth: causes, consequences, and prevention (pp. 89-123). Washington, DC.: The

National Academies Press.

Bennett, H. E. (2004). Prevalence of Depression During Pregnancy: Systematic Review. Obstetrics &

Gynecology, 103(4), 698-709.

Beydoun, H. B. (2012). Intimate partner violence against adult women and its association with major

depressive disorder, depressive symptoms and postpartum depression: a systematic review and

meta-analysis. Soc Sci Med, 76(6), 959-75.

Bolten, M. W.-K. (2011). Cortisol levels in pregnancy as a psychobiological predictor for birth weight.

Arch Womens Ment Health, 14, 33-41.

Bonari, L. P. (2004). Perinatal Risks of Untreated Depression During Pregnancy. Can J Psychiatry, 49,

726-725.

Bower, K. J. (2009). The effect of maternal alcohol consumption on fetal growth and preterm birth.

BJOG., 116(3), 390-400.

Boy, A. S. (2004). Intimate partner violence and birth outcomes: a systematic review. Int J Fertil Womens

Med, 49(4), 159-64.

Brown, M. B. (1996). Hypertension in pregnancy: maternal and fetal outcomes according to laboratory

and clinical features. MJA, 165, 360-365.

Cedergren, M. (2004). Maternal Morbid Obesity and the Risk of Adverse Pregnancy Outcome. Obstetrics

& Gynecology, 103(2), 219-224.

Chambliss, L. (2008). Intimate partner violence and its implication for pregnancy. Clin Obstet Gynecol,

51(2), 385-97.

CIA World Factbook. (2012). Retrieved November 14, 2012, from

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2091.html

Crane, J. K. (2011). Effects of environmental tobacco smoke on perinatal outcomes: a retrospective cohort

study. BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, 118(7), 865-871.

Czeizel, A. B. (2011). Chronic hypertension in pregnancy. Curr Opin Obstet Gynecol, 23(2), 76-81.

DeFranco, E. L. (2008). Area-level poverty and preterm birth risk: A population-based. BMC Public

Health, 8(316).


Pagina 16 din 18

Dole, N. S.-R. (2003). Maternal Stress and Preterm Birth. A J Epidemiol, 157(1), 14-25.

Field, T. (2006). Prenatal depression effects on the fetus and newborn: a review. Infant Behaviour and

Development, 29, 445-455.

Fretts, R. S. (1995). Increased Maternal Age and the Risk of Fetal Death. The New England Journal of

Medicine, 333, 953-957.

Gavin, N. G.-B. (2005). Perinatal Depression: A Systematic Review of Prevalence and Incidence.

Obstetrics & Gynecology, 106(5), 1071-1083.

Goel P, R. A. (2004). Effects of Passive Smoking on Outcome in Pregnancy. J Postgrad Med, 50(1), 12-6.

Goldenberg, R. M. (2010). The Epidemiology of Preterm Birth. In V. Berghella, Preterm Birth:

Prevention and Management (pp. 22-38). Oxford: Blackwell Publishing Ltd.

Gunning, M. D., Denison, F. C., Stockley, C. J., Ho, S. P., Sandhu, H. K., & Reynolds, R. M. (2010).

Assessing maternal anxiety in pregnancy with the State‐Trait Anxiety Inventory (STAI): issues of

validity, location and participation. Journal of Reproductive and Infant Psychology, 28(November

2015), 266–273. doi:10.1080/02646830903487300

Hayatbakhsh, M. F. (2012). Birth outcomes associated with cannabis use before and during pregnancy.

Pediatr Res, 71(2), 215-9.

Hobel, C. G. (2008). Psychosocial stress and pregnancy outcome. Clinical Obstetrics and Gynecology,

51(2), 333-348.

Hompes, T. V. (2012). The influence of maternal cortisol and emotional state during pregnancy on fetal

intrauterine growth. Pediatric Research, 72(3), 305-315.

Horta, B. G. (2003). Low birthweight, preterm births and intrauterine growth retardation in relation to

maternal smoking. Paediatric and Perinatal Epidemiology, 11(2), 140-151.

Jaddoe, V. B. (2007). Moderate alcohol consumption during pregnancy and the risk of low birth weight

and preterm birth. The generation R study. Ann Epidemiology, 17(10), 834-40.

Kashan, A. M. (2009). Rates of preterm birth following antenatal maternal exposure to severe life events:

a population-based cohort study. Hum. Reprod., 24(2), 429-437.

Kesmodel, U. W. (2002). Moderate alcohol intake in pregnancy and the risk of spontaneous abortion.

Alcohol and Alcoholism, 37(1), 87-92.

Khader, Y. A.-A. (2011). The Association Between Second Hand Smoke and Low Birth Weight and

Preterm Delivery. Matern Child Health J, 15, 453–459.

Kramer, M. (1987). Determinants of low birth weight: methodological assessment and meta-analysis. Bull

World Health Organ, 65(5), 663-737.

Kramer, M. L. (2009). Stress Pathways to Spontaneous Preterm Birth: The Role of Stressors,

Psychological Distress, and Stress Hormones. Am. J. Epidemiol., 169(11), 1319-1326.

Latendresse, G. (2009). The interaction between chronic stress and pregnancy: preterm birth from a

biobehavioral perspective. J Midwifery Womens Health, 54(1), 8-17.

Lee, A. L. (2007). Prevalence, Course, and Risk Factors for Antenatal Anxiety and Depression. Obstetrics

& Gynecology, 110(5), 1102-1112.

Ludermir, A. L. (2010). Violence against women by their intimate partner during pregnancy and postnatal

depression: a prospective cohort study. The Lancet, 376(9744), 903 - 910.

Magee, B. H. (2004). Role of smoking in low birth weight. J Reprod Med, 49(1), 23-7.

McCowan, L. H. (2009). Riskfactors for small for gestationalage infants. Obstetrics & Gynaecology,

23(6), 779-793.


Pagina 17 din 18

Mortensen, A. P. (2008). Socioeconomic position and the risk of preterm birth--a study within the Danish

National Birth Cohort. Int J Epidemiol., 37(5), 1109-20.

Mulder, E. (2002). Prenatal maternal stress: effects on pregnancy and the (unborn) child. Early Human

Development Elsevier, 70, 3-14.

Murphy, V. N. (2011). A meta-analysis of adverse perinatal outcomes in women with asthma. BJOG,

118(11), 1314-23.

Nohr, V. M. (2009). Pregnancy outcomes related to gestational weight gain in women defined by their

body mass index, parity, height, and smoking status. Am J Clin Nutr, 90(5), 1288-1294.

Orr, S. M. (1995). Maternal Depressive Symptoms and the Risk of Poor Pregnancy Outcome.

Epidemiologic Reviews, 17(1), 165-171.

Paarlberg, K. V. (1999). Psychosocial predictors of low birthweight: a prospective study. Br J Obstet

Gynaecol, 106(8), 834-41.

Ricci, C. L. (2006). Alcohol drinking and risk of small for gestational age birth. Eur J Clin Nutr., 60(9),

1062-6.

Rosenberg, T. G. (2005). Maternal Obesity and Diabetes as Risk Factors for Adverse Pregnancy

Outcomes: Differences Among 4 Racial/Ethnic Groups. American Journal of Public Health,

96(9), 1545-1551.

Ross, L. M. (2006). Anxiety Disorders During Pregnancy and the Postpartum Period: A Systematic

Review. Journal of Clinical Psychiatry, 67(8), 1285-1298.

Rowley, D. I. (1994). Birth outcomes. Neonatal and Postneonatal Mortality. Retrieved November 14,

2012, from www.cdc.gov:

http://www.cdc.gov/reproductivehealth/ProductsPubs/DatatoAction/pdf/birout7.pdf

Sarkar, N. (2008). The impact of intimate partner violence on women's reproductive health and pregnancy

outcome. J Obstet Gynaecol, 28(3), 266-71.

Savitz, D. M. (2010). Behavioral influences on preterm birth: a review. Epidemiology, 21(3), 291-9.

Savitz, D. S.-R. (2011). Gestational Weight Gain and BirthOutcome in Relation to Prepregnancy Body

Mass Index and Ethnicity. Annals of Epidemiology, 21(2), 78-85.

Schetter, C. (2009). Stress Processes in Pregnancy and Preterm Birth. Current Directions in Psychological

Science, 18(4), 205-209.

Shah, P. (2010). Parity and low birth weight and preterm birth: a systematic review and meta-analyses.

Acta Obstet Gynecol Scand, 89(7), 862-75.

Sokol, R. M. (1980). Alcohol Abuse During Pregnancy: An Epidemiologic Study. Alcoholism: Clinical

and Experimental Research, 4(2), 135-145.

Sorensen, T. D. (2003). Maternal asthma and risk of preterm delivery. Ann Epidemiol, 13(4), 267-72.

Steer, R. S. (1992). Self-reported depression and negative pregnancy outcomes. Journal of Clinical

Epidemiology, 45(10), 1093-1099.

Stillerman, K. M. (2008). Environmental exposures and adverse pregnancy outcomes: a review of the

science. Reprod Sci, 15(7), 631-50.

Tucker, J. (2004). Epidemiology of preterm birth. BMJ, 329(7467), 675–678.

UNICEF Romania. (2005). Socio-medical causes of mortality in under-5 children dying at home and

within the first 24 hours of hospitalization. Bucharest: MarLink.

Wadhwa, P. C. (2001). Interactions of stress and reproduction - a personal view. Paeditartic and Perinatal

Epidemiology, 15(Suppl 2), 17-29.


Pagina 18 din 18

Wadhwa, P. S.-S. (1993). The association between prenatal stress and infant birth weight and gestational

age at birth: a prospective investigation. American Journal of Obstetrics and Gynecology, 169(4),

858-865.

Weger, F. H. (2011). Advanced maternalage, short interpregnancy interval, and perinatal outcome.

American Journal of Obstetrics and Gynecology, 204(5), 421.e1–421.e9.

Wehby, G. M.-C. (2009). Prenatal care demand and its effects on birth outcomes by birth defect status in

Argentina. Econ Hum Biol, 7(1), 84-95.

Whitehead, L. L. (2003). Patterns of alcohol use before and during pregnancy and the risk of small-for-

gestational-age birth. Am J Epidemiol., 158(7), 654-62.

WHO. (2011). European health for all database ()HFA-DB). Retrieved May 4, 2011, from

www.data.euro.who.int: http://data.euro.who.int/hfadb/

WHO. (2012, May). Newborns: reducing mortality. Retrieved November 14, 2012, from www.who.int:

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs333/en/index.html

WHO Country Focus. (2007). Retrieved from

http://www.who.int/countryfocus/cooperation_strategy/ccsbrief_rou_en.pdf

Woods, S. M. (2010). Psychosocialstress during pregnancy. American Journal of Obstetrics and

Gynecology, 202(1), 61.e1–61.e7.

Promovarea sănătăţii mamei şi a copilului în România: o...

Documents

Transcript of Promovarea sănătăţii mamei şi a copilului în România: o...