UNIVERSITATEA DUNAREADE JOS GALATISPECIALIZAREA: CIG, ANUL IIFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IFR

BURSA DE VALORINEW YORK

Indrumator:Lect.dr. OTILIA MAN

Student:

DRAGOMIR CARMEN

CUPRINS:

1.Scurt istoric............................................................................... 2

2. Particularitatile Bursei de valori New York Stock Exchange…………........................................................................4

3. Investitorii si emitentii principali………………………….6 4. Tipologia titlurilor cotate la bursa………………………….7 5. Principalele societati care sunt cotate la New York Stock

Exchange……................................................................................9

BIBLIOGRAFIE ........................................................................10

BURSA DE VALORI DIN NEW YORK Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori

din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al XVIII-lea, cand a fost initial destinata pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor State Unite ale Americii. Ulterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe care o piata bursiera organizata il are: procurarea capitalului pentru societatile listate, prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali.

In anul 1790, in Statele Unite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri: obligatiuni de razboi emise pentru a acoperi o datorie de razboi de 80 de milioane de dolari si actiunile primei banci centrale americane, Bank of United States.

Brokerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in birouri, cafenele, piete in jurul Wall Street. In lipsa unui loc bine stabilit si a unui program de tranzactionare, vanzatorii si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul, ceea ce facea ca aceasta piata sa nu aiba o prea mare lichiditate.

Abia in 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate, brokerii new-yorkezi semnand un document prin care conveneau sa tranzactioneze titlurile doar intre ei. In acest fel, cea mai mare bursa de valori din lume si-a inceput existenta datorita unui simplu document intitulat The Buttonwood Agreement, al carui nume a fost inspirat dupa locul de intalnire al brokerilor , sub un copac la numarul 68 Wall Street.

In 1817, la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri (actiuni). In fiecare zi lucratoare, presedintele sedintei striga numele celor treizeci de actiuni, una cate una (sistemul "call"). La fiecare nume, brokerii faceau oferte de cumparare si de vanzare pentru titlul respectiv, in cadrul unei licitatii deschise. Atunci ca si acum, numai brokerii membrii ai bursei puteau vinde si cumpara titluri in ringul de tranzactionare. In 1817, dreptul de a deveni membru al bursei costa 25 de dolari, in timp ce in prezent un loc ("seat") in ringul de tranzactionare costa aproximativ 1 milion de dolari, pentru a deveni membru al bursei fiind necesara si respectarea unor conditii financiare si profesionale foarte stricte.

Expansiunea spre vest a tinerei natiuni americane, conditiile economice favorabile precum si inventarea telefonului (prin intermediul caruia tranzactiile au devenit accesibile investitorilor din toate colturile Statelor Unite) au facut necesare, in 1872, extinderea duratei sesiunilor si renuntarea la sistemul "call" in favoarea tranzactionarii continue a tuturor titlurilor listate, pastrand insa licitatia.

In prezent, alaturi de New York Stock Exchange in Statele Unite functioneaza alte sase burse de valori ( American, Boston, Cincinnati, Chicago, Pacific si Philadelphia Stock Exchange), precum si piata extrabursiera Nasdaq (OTC-Over The Counter Market) unde sunt tranzactionate actiunile companiilor care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de burse.

Din 1978, cele opt piete au fost legate printr-o retea electronica de comunicatii numita Intermarket Trading System (ITS), care permite tranzactionarea prin intermediul calculatorului pe oricare din pietele mentionate.

New York Stock Exchange este o piata de licitatie, tranzactionarea titlurilor listate avand loc prin intalnirea in ringul bursei a ordinelor deschise de vanzare si cumparare ale membrilor NYSE, care actioneaza in numele investitorilor lor individuali sau institutionali. Fiecare actiune listata la bursa din New York este alocata unui broker specializat, care tranzactioneaza numai o anumita categorie de titluri intr-un loc bine definit. Toate vanzarile si cumpararile respectivelor actiuni au loc in acest loc fix, numit post de tranzactionare (trading post). Vanzatorii si cumparatorii, reprezentati de brokerii din ring, se intalnesc in acest loc pentru a obtine cel mai bun pret pentru un anumit titlu. La inceputul fiecarei zi de tranzactionare, pe baza mecanismului cerere-oferta, brokerii specialisti fixeaza pretul de piata pentru fiecare din actiunile lor. De asemenea, ei executa ordinele brokerilor din ring si mentin o piata ordonata a titlurilor, cu minime fluctuatii pe parcursul sedintei de tranzactionare.

Indiscutabil, bursa de la New York este cea mai mare din lume, fapt confirmat si de impresionantele date statistice:

- la NYSE sunt listate mai mult de 200 de miliarde de actiuni ale peste 3000 de societati emitente.

- capitalizarea bursiera totala este mai mare de 9 400 miliarde dolari, altfel spus egala cu 110% din produsul national brut al Statelor Unite.

- la NYSE sunt listate 300 de de companii internationale. - in fiecare zi se tranzactioneaza in medie 500 de milioane de actiuni. Ordinul clientului este transmis din biroul de preluare a ordinelor (sales desk) la biroul de

procesare a ordinelor (order room), de regula printr-o legatura de telecomunicatie. De aici, este directionat catre unul din cele doua locuri de executare: ringul bursei (exchange floor) ori un birou de tranzactionare OTC (over-the-counter trading desk). Desi aceste piete au unele trasaturi comune, ele se diferentiaza in multe privinte. In acest modul si in urmatorul vom vedea cum sunt executate ordinele la bursa.

Vizitatorilor Bursei de Valori din New York (NYSE), ringul de tranzactionare li se poate parea un mediu de lucru confuz: oameni vorbind la telefon cu bancile, din cabine asezate de-a lungul peretilor, grupuri imbulzindu-se la posturile de tranzactionare, hartii circuland prin multimea de brokeri, mari afisaje electronice (ticker tape) suspendate de grinzi de-a lungul tanului, cu informatii codificate despre tranzactii. Aici au loc, in fiecare zi, zeci de milioane de tranzactii, insa, in ciuda ritmului febril si a haosului aparent, functioneaza un sistem organizat si eficient, iar ordinele pot fi corect executate aici in cateva secunde.

Chiar daca NYSE nu este unica bursa din tara, ea este cu siguranta cea mai veche si, dupa criteriul volumului, ea este cea mai mare. La aceasta bursa sunt tranzactionate unele din cele mai mari corporatii din tara: IBM, AT&T, General Motors si altele. De aceea NYSE este considerata, asadar, prototipul burselor - „Big Board". Din acest motiv, ea este luata drept model al tranzactionarii la bursa in acest modul.

Ringul NYSE Ringul bursei este format din incinte de tranzactionare distincte, comunicand intre ele

prin coridoare care permit accesul membrilor de la o incinta la alta pentru a executa ordinele. Fiecare incinta dispune de echipament mecanic si electronic pentru tranzactionare:

1. Incinta principala (main room) in care se tranzactioneaza majoritatea titlurilor listate la bursa.

2. Garajul (garage) este porecla ariei de tranzactionare de dimensiuni mai reduse, aflata langa incinta principala.

3. Camera albastra (blue room), chiar mai mica decat garajul, este situata in partea opusa incintei principale. A fost construita la sfarsitul anilor '60, cand volumul activitatii in ring a crescut rapid. Actiunile sunt tranzactionate in ring in locuri speciale, numite „posturi de tranzactionare" (trading posts). Fiecare post are o structura in forma de potcoava, cu o circumferinta exterioara cuprinsa intre 26 si 31 picioare. La fiecare post sunt tranzactionate in „loturi standard" (un lot standard are 100 actiuni), un anumit numar de emisiuni alocate. Singura exceptie este ca unele actiuni sunt tranzactionate in unitati de cate 10, la un alt post de tranzactionare, numit „Post 30". La acest amplasament mare, in forma de masa, situat intr-un colt al garajului, sunt tranzactionate in loturi de cate 10, majoritatea actiunilor privilegiate inactive, listate la NYSE. Unitatea de tranzactionare silita este 10, datorita inactivitatii lor.

De jur imprejurul incintelor de tranzactionare sunt cabine telefonice folosite de firmele membre pentru:

* A primi ordine de la birourile lor. * A distribui brokerilor ordinele pentru executare. * A transmite inapoi, catre birourile lor, amanunte in legatura cu ordinele executate si

informatii pertinente despre tranzactionare. Participantii in ring. Numai membrilor bursei li se permite sa-si desfasoare activitatea in ring. Calitatea de

membru, sau „locul la bursa", poate fi transferata sau vanduta cu aprobarea organismului de conducere al bursei. Pretul unui loc, la fel ca cel al unei actiuni, depinde in mare masura de fortele ofertei si cererii. Membrii Bursei de Valori din New York sunt clasificati, de obicei, in functie de activitatile lor, astfel:

* Brokeri de ring (floor brokers) * Brokeri de-doi-dolari (two-dollar brokers) * Traderi concurenti (competitive traders) * Formatori de piata concurenti (competitive market makers) * Brokeri de obligatiuni (bond brokers) * Specialisti (specialists) Fiecarei categorii ii este atribuita o functie principala. Brokerii de ring, cunoscuti si ca brokeri de comision ai firmei (commission house brokers),

lucreaza in ringul bursei si executa ordinele clientilor publici ai firmelor lor. Adesea, brokerii de comision ai firmei nu reusesc sa faca fata volumului de ordine primite.

Chiar si daca acesti brokeri primesc numai doua ordine in acelasi timp, poate aparea o problema, daca ordinele sunt pentru titluri de valoare diferite. Daca brokerii incearca sa execute doua ordine la posturi de tranzactionare diferite, ei pot pierde piata pentru unul sau amandoua ordinele. In aceasta situatie, brokerii pot cere ajutorul unui broker de-doi-dolari.

Brokerii de-doi-dolari executa ordine pentru orice titlu de valoare, pentru orice firma de brokeraj si sunt platiti pentru serviciile lor cu un comision cunoscut drept comision de ring (floor bro-kerage). La un moment dat, taxa pentru aceste servicii era invariabil 2$ pentru executarea fiecarui ordin de 100 actiuni, insa in prezent, taxa este negociabila in intregime, in functie de dificultatea executarii, marimea ordinului si, deseori, in functie de pretul titlului de valoare. Acesti brokeri mai sunt denumiti si „brokeri independenti" (independent brokers) sau „agenti" (agents). Brokerii de comision care au timp, pot lucra si ca brokeri de-doi-dolari.

Traderii concurenti cumpara si vand actiuni in ring, pentru conturile lor personale si pe riscul lor. Pentru a li se permite aceasta, ei trebuie sa indeplineasca anumite cerinte financiare de tranzactionare si raportare, iar tranzactiile lor sunt reglementate astfel incat sa-i impiedice sa intre in conflict cu tranzactiile initiate de clientii publici ai firmelor membre.

Formatorii de piata concurenti cumpara si/sau vand actiuni pentru orice emisiune listata la NYSE la cererea unui oficial de ring (floor official) sau a unui broker care detine ordinul unui client. Ei pot tranzactiona orice actiuni, ceea ce-i diferentiaza de specialistii care sustin numai piata semisiunilor alocate lor.

Desi formatorii de piata concurenti pot actiona si ca brokeri de-doi-dolari pentru comisioane de brokeraj, acestia pot accepta doar anumite tipuri de ordine. De asemenea, ei nu pot actiona pentru ei insisi ca principali si pentru altii ca brokeri de-doi-dolari cu privire la aceleasi actiuni, in timpul aceleiasi zile de tranzactionare.

Specialistii formeaza nucleul intregii activitati din ringul bursei. Fiecare actiune listata la NYSE este alocata unei unitati de specialisti. Pentru fiecare actiune atribuita specialistii trebuie sa mentina „o piata corecta si ordonata" si „o succesiune ordonata a preturilor". Ei nu pot lasa pretul unei actiuni „s-o ia razna". Cand oferta (vanzatorii) depaseste cu mult cererea (cumparatorii), specialistii trebuie sa actioneze in calitate de cumparatori; ei cumpara actiuni cu proprii lor bani si pentru conturile lor proprii. Cand sunt mai multi cumparatori decat vanzatori, ei trebuie sa

actioneze ca vanzatori, din nou pentru conturile lor proprii, in general, desi specialistii nu participa la fiecare tranzactie, ei conduc activitatile multimii care tranzactioneaza (trading crowd).

Prin urmare, specialistii fac un serviciu vital bursei si intregii piete de actiuni, conferindu-i lichiditate, protejand-o impotriva oscilatiilor violente de pret care actioneaza, de regula,impotriva intereselor publicului investitor.

Specialistii se straduiesc sa realizeze doua lucruri: * Continuitatea pretului (price continuity) care este masura schimbarii pretului de la o

tranzactie la alta. De exemplu, o actiune care se misca de la 30 la 30 1/4 intr-o singura tranzactie, are o continuitate mai buna decat o actiune care se misca rapid de la 30 la 31.

* Adancimea pietei (market depth) care este numarul actiunilor, asociat cu miscarea pretului intre doua sau mai multe tranzactii. De exemplu, o actiune care se misca de la 30 la 301/2 in cinci tranzactii totalizand 5.000 actiuni are o adancime mai mare decat una care se misca de la 30 la 30 1/2 in cinci tranzactii totalizand 1.000 actiuni.

Specialistii isi unesc resursele financiare si expertiza pentru a forma „unitati de specialisti"1. Fiecare unitate raspunde de mentinerea unei piete corecte si ordonate pentru titlurile de valoare atribuite membrilor ei.

Bursa din New York (NYSE) a cunoscut cea mai severa cadere in septembrie 2001, indicele Dow Jones pierzand 400 de puncte la inchidere urmare a caderii Bursei din Shanghai si a ingrijorarilor legate de starea economiei americane, informeaza AFP citata de NewsIn.

Potrivit ultimelor date publicate de Reuters, indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA) a scazut cu 3,29% (415,30 puncte) Indicele extins Standard and Poor's 500 a pierdut 3,44% (49,82 de puncte), ajungand la 1.399,55 de puncte, inregistrand cea mai mare scadere din ultimii patru ani. Cele mai afectate actiuni au fost cele ale companiilor cu o expunere mai mare pe piata chineza. De exemplu, Exxon Mobil Corp. a fost compania care a pierdut cel mai mult, 4,7% (3,57 dolari), la 71,83 dolari pe bursa din NYSE. Caterpillar, producatorul american de echipamente grele cu afaceri extinse in China, a scazut cu 3,6% (2,43 dolari), la 64,83 dolari.

Consiliile Bursei din Germania si 'NYSE Euronext' de la New York au aprobat fuziunea in valoare de aproximativ 10 miliarde dolari. Bursa nou formata va lista companii in valoare de aproximativ 15 trilioane de dolari. Cele doua burse au avut in ultimul an profituri de 5,4 miliarde dolari si se asteapta sa devina si mai profitabile.

CELE MAI RISCANTE ACTIUNI DE PE BURSA DE LA NEW YORK Actiunile acestor companii au tendita de a fluctua masiv, fiind pe buzele tuturor traderilor in

discutiile privind viteza cu care ar putea parasi bursa. Best Buy Evolutie actiuni pe bursa in ultimul an: -23,6%. Vanzarile au fost letargice la cel mai mare retailer de electronice din SUA, iar asta este doar

inceputul. Compania a anuntat recent ca va inchide 50 de magazine si va deschide in schimb 800 de magazine online, in special pentru cumparaturi de pe telefonul mobil.

Avantaje: Compania inca inregistreaza profit si ar putea sa-si mareasca vanzarile daca se va reorienta catre afacerile de baza. De asemenea, profitul de pe urma magazinelor virtuale este destul de mare.

Dezavantaje: Compania s-a transformat intr-o platforma de testare pentru cei care vor sa cumpere de pe siteuri care au o structura mai buna, precum Amazon.

Groupon Evolutie actiuni pe bursa in ultimul an: -56,9. Concernul a iesit pe piata de tranzactionare anul acesta, insa o companie de consultanta a

relatat ca Groupon are probleme cu controalele interne. Totodata, corporatia americana este acuzata de pierderi foarte mari si de castiguri destul de mari.

Avantaje: Compania este in fruntea unei industrii aflata in plina expansiune, deci poate deveni profitabila daca sunt reduse costurile.

Dezavantaje: Control intern slab si pierderi financiare masive. Green Mountain Coffee Roasters Evolutie actiuni pe bursa in ultimul an: -32,8%. Compania a inregistrat suisuri si coborasuri, pana cand a intrat pe mana lui David Einhorn,

un magnat al fondurilor de capital, moment din care s-a identificat cu acuzatiile de frauda. Actiunile companiei s-au prabusit, iar imaginea inca este patata, chiar daca a reusit sa colaboreze cu retele de renume precum Dunkin Donuts si Starbucks.

Avantaje: Dupa ce si-a cumparat competitorii, Green Mountain este greu de ajuns din urma in ceea ce priveste marginile de profit.

Dezavantaje: Investitorii inca sunt sceptici in ceea ce priveste controlul intern al companiei, iar intentia unor giganti de a intra in competitie, precum Starbucks, nu este chiar facila.

Apple Evolutie actiuni pe bursa in ultimul an: +87,4%. Apple este cea mai valoaroasa companie din lume si este una din

preferatele investitorilor. In ultimii ani, cererea pentru actiunile companei a crescut de cate ori s-a lansat un nou produs, fie ca a fost vorba de iPhone ori iPad. Zvonurile despre posibile lansari viitoare sau despre dotarile urmatoarelor generatii de device-uri tin prima pagina a ziarelor.

Avantaje: Vanzari mari, venituri si profit in crestere, produse de calitate, lideri puternici.

Dezavantaje: Actiunile companiei sunt supraevaluate, iar abonamentele costisitoare ar putea face ca pretul telefonului sa fie mult prea mare pentru unii consumatori.

Yahoo! Evolutie pe bursa in ultimul an: -7.3 %. Conducerea companiei trece printr-o perioada grea pe masura ce incearca

sa readuca giganta companie pe profit. In mod interesant insa, compania a depasit atat estimarile pe castiguri, cat si pe profit pentru primul trimestru.

Avantaje: Noua echipa de la conducere, impreuna cu reducerile severe de costuri, vor ajuta Yahoo sa evolueze in perioada urmatoare.

Dezavantaje: Yahoo continua sa piarda teren in fata Bing si Google.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghilic - Micu Bogdan, (1997), Bursa de valori, Editura Economica.

2. Gallois, Dominique (1999), Bursa: origine si evolutie, Editura Teora.

3. Stoica, Victor ; Ionescu, Eduard (2002), Piete de capital si burse de valori, Editura Economica.

4.Ciobanu, Gheorghe (1997), Bursele de valori si tranzactiile la bursa, Editura Economica.

5. Miclaus, Paul - Gabriel (2003), Bursele de comert, Editura Economica.

6. www.piata de capital.ro