Precedură Penală II Cursuri

8/20/2019 Precedură Penală II Cursuri

1/24

Urmărirea PenalăUrmărirea penală este prima fază a procesului penal i are că obiect strângerea probelor ș

necesare cu privire la existen a infrac iunilor, la identificarea persoanelor care le-au săvâr it i laț ț ș șstabilirea răspunderii penale a acestora, totul pentru a se constată dacă este sau nu cazul să se dispunătrimiterea în judecată.

Spre deosebire de fază de judecată unde operează principiul publicită ii, în fază de urmărireț

penală toate actele îndeplinite se raportează la principiul nepublicită ii acestora.țPrincipalele organe judiciare care intervin în cursul urmăririi penale sunt procurorul i organeleș

de cercetare penală.Procurorul fie coordonează i supravegează activitatea de urmărire penală desfă urată deș ș

organele de cercetare penală fie efectuează personal acte de urmărire penală.i instan ă de judecată poate apărea în cursul urmăririi penale cum ar fi în situa ia în careȘ ț ț

judecătorul de drepturi i libertă i este sesizat de către procuror cu o cerere de luare a măsurii arestăriiș ț preventive a unui inculpat.

!n cursul urmăririi penale procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale iș

solu ionează cauza prin ordonan a dacă legea nu dispune altfel.ț ț"rdonan a trebuie să cuprindă#ț

a$ %enumirea parcetului i data emiterii&ș b$ 'umele, prenumele i calitatea celui care o întocme te&ș șc$ (apta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia i după caz dateș

cu privire la persoană suspectului sau a inculpatului&d$ "biectul actului sau măsurii procesuale ori după caz tipul solu iei precum i motiveleț ș

de fapt i de drept ale acestora&șe$ %ate cu privire la măsurile asiguratorii, măsurile de siguran ă cu caracter medical iț ș

măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale&

f$ Semnătura celui care o întocme te&șg$ "rice alte men iuni expres prevăzute de lege.ț"rganele de cercetare penală dispun asupra actelor i măsurilor procesuale prin ordonan a iș ț ș

formulează propuneri prin referat."rdonan a organului de cercetare penală trebuie să cuprindă acelea i men iuni cu ordonan aț ș ț ț

procurorului.!n situa ia în care legea prevede că un act sau o măsură procesuala trebuie să fie încuviin ată,ț ț

autorizată sau confirmată, un exemplar al actului rămâne întotdeauna la procuror.)ai mult decât atât în situa ia în care procurorul sesizează judecătorul de drepturi i libertă iț ș ț

sau judecătorul de cameră preliminară sau alte autorită i prevăzute de lege în vederea solu ionăriiț ț propunerilor ori cererilor formulate în cursul urmăririi penale va înainta copii numerotate i certificateșde grefier a Parcetului de pe actele dosarului ori numai după cele care au legătură cu cererea sau

propunerea formulată."rganul de urmărire penală are potrivit legii obliga ia de a păstra originalul actelor în vedereaț

continuării urmăririi penale.

)odurile %e Sesizare * "rganelor %e Urmărire Penală)odurile de sesizare sunt#*$)oduri Principale#

+$Plângerea$%enun ulț$Sesizarea din oficiu


2/24

$*ctele înceiate de organele de constatare prevăzute de lege/$ )oduri Secundare

Plângerea reprezintă încuno tin area făcută de o persoană fizică sau juridică care a fostș țvătămată în urmă săvâr irii unei infrac iuni. Plângerea se referă expres tocmai la vătămarea pe care aș țsuferit-o persoană respectivă.

Sunt a adar titulari ai plângerii penale atât persoană fizică cât i persoană juridică. Plângereaș ștrebuie să cuprindă nume, prenume, poreclă, ,0'P, calitatea i domiciliul peti ionarului iar în cazulș ț

persoanelor juridice denumire, sediul, 0U1, 01(, numărul de înmatriculare în registrul comer ului sauțde înscriere în registrul persoanelor juridice, contul bancar, indicarea persoanei care va reprezentalegal sau conven ional persoană juridică respectivă.ț

Plângerea trebuie să mai cuprindă descrierea faptei, indicarea făptuitorului i a mijloacelor deș probă în măsură în care acestea sunt cunoscute de către petent.

Plângerea poate fi formulată fie personal, fie printr-un mandatar. !n cazul în care plângerea esteformulată prin mandatar, mandatul acestuia trebuie să fie unul special iar procură să trebuie să fie

ata ată plângerii.șPlângerea poate fi făcută în scris, oral sau în formă electronică. Plângerea făcută în scris

trebuie să fie semnată de cel care a formulat-o sau de către mandatar. Plângerea făcută oral va ficonsemnată într-un proces verbal de către organul care o prime te. Plângerea în formă electronicășîndepline te condi iile de formă numai dacă este certificata prin semnătura electronică în conformitateș țcu prevederile legale.

%acă cel ce a fost vătămat în urmă săvâr irii infrac iunii este un minor fără capacitate deș țexerci iu atunci plângerea va fi formulată de către reprezentantul sau legal. %acă este vorba însă de oț

persoană cu capacitate de exerci iu restrânsă atunci această poate facă plângere însă numai cuțîncuviin area persoanelor prevăzute de legea civilă.ț

Potrivit legii în situa ia în care reprezentantul legal este ciar făptuitorul infrac iunii atunciț țsesizarea organelor de urmărire penală are loc din oficiu.

!n situa ia în care plângerea este gre it îndreptată, organul judiciar are obliga ia să o înaintezeț ș ț pe cale administrativă către organul competent.

Potrivit legii plângerea poate fi formulată i de către substitui ii procesuali respectiv de cătreș țun so pentru celălalt so sau de către copilul major pentru părin i.ț ț ț

!n situa ia de mai sus organul judiciar ceamă persoană vătămată i o întreabă dacă î iț ș șînsu e te sau nu plângerea respectivă. Persoană vătămată poate declară că nu î i însu e te plângereaș ș ș ș șînsă în această situa ie organul judiciar poate avea în vedere plângerea depusă de substituitul procesualț

fie că un denun , fie se poate sesiză din oficiu.ț!n situa ia în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuie te pe teritoriulț ș

2omâniei, cetă ean român, cetă ean străin sau persoană fără cetă enie, i prin care acesta sesizeazăț ț ț șsăvâr irea unei infrac iuni pe teritoriul unui alt stat membrul al Uniunii 3uropene, organul judiciar ș țeste obligat să primească i să înregistreze plângerea i să transmită către organul competent din statulș ș

pe teritoriul căruia a fost săvâr ită fapta.ș!n situa ia expusă mai sus se aplică regulile de cooperarea judiciară.ț%enun ul este încuno tin area făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridicăț ș ț

despre săvâr irea unei infrac iuni. Spre deosebire de plângere care poate fi făcută i de alte persoanăș ț ș

de către cel vătămat prin infrac iune, denun ul se poate face numai personal.ț ț%enun ul trebuie să cuprindă acelea i elemente că i plângerea. %enun ul poate fi făcut în scris,ț ș ș țoral sau în formă electronică caz în care se aplică regulile de la plângere.


3/24

Sesizarea făcută de persoană cu func ii de conducere sau de alte persoane.ț"rice persoană cu func ie de conducere în cadrul unei autorită i administra iei publice sau înț ț ț

cadrul altor autorită i publice, institu ii publice ori a altor persoane juridice de drept public, precum iț ț șorice altă persoană cu atribu ii de control care în exercitarea atribu iunilor lor au luat cuno tin ă deț ț ș țsăvâr irea unor infrac iuni pentru care ac iunea penală se pune în mi care din oficiu sunt obligate săș ț ț șsesizeze de îndată organul de urmărire penală i să ia măsuri pentru că urmele infrac iunii, corpurileș ț

delicte, precum i orice alte mijloace de probă să nu dispară.ș "rice persoană care exercită un serviciu de interes public care a fost investită de autorită ileț

publice sau care este supusă controlului ori supravegerii acestora cu privire la îndeplinirearespectivului serviciu de interes public care în exercitarea atribu iunilor de serviciu a luat cuno tin ăț ș țde săvâr irea unei infrac iuni pentru care ac iunea penală se pune în mi care din oficiu este obligată săș ț ț șsesizeze de îndată organul de urmărire penală.

Sesizarea din oficiu este acel mijloc de sesizare a organelor de urmărire penală care iaucuno tin ă de săvâr irea unei infrac iuni într-un alt mod decât cele analizate mai sus, exemplu# dinș ț ș ț

presă, zvonul public, etc.

*lte moduri de sesizare a organelor de urmărire penală apar !n situa ia în care pentru punereațîn mi care a ac iunii penale este necesară o plângere prealabilă, o autorizare a organului prevăzut deș țlege sau o sesizare a unui organ competent, ac iunea penală nu poate fi pusă în mi care în lipsăț șacestora.

!n cazul infrac iunilor săvâr ite de militari, ac iunea penală se pune în mi care numai cuț ș ț șîncuviin area i sesizarea comandantului unită ii militare respective doar în cazul infrac iunilor ț ș ț ț

prevăzute la *rticolele +- +4 0od Penal.1nfrac iunea flagrantă este acea infrac iune descoperită în momentul săvâr irii ei sau imediatț ț ș

după săvâr ire.ș3ste de asemenea considerată flagrantă i infrac iunea al cărui făptuitor imediat după săvâr ireș ț ș

este urmărit de organele de ordine publică i de siguran ă na ională, de persoană vătămată, de martoriiș ț ț prezen i sau de strigătul public ori care prezinte urme sau care justifica presupunerea rezonabilă că ațsăvâr it infrac iunea sau este surprins aproape de locul săvâr irii infrac iunii cu arme instrumente sauș ț ș țorice alte obiecte de natură a presupune participant la săvâr irea faptei.ș

!n cazul infrac iunii flagrante organele de ordine publică i de siguran ă na ională sunt obligateț ș ț țsă întocmească un proces verbal în care consemnează toate aspectele constatate i activită ileș țdesfă urate.ș

Procesul verbal este înaintat de îndată organului de urmărire penală.5a primirea cererii, sesizării, organul de urmărire penală este obligat să î i verifice competen ăș ț

iar în măsură în care constată că faptă este de competen ă unui alt organ judiciar.ț

Plângerea Prealabilă3ste o modalitatea particulară de sesizare a organelor de urmărire penală care intervine numai

în situa ia în care s-au săvâr it infrac iuni dintre cele expres i limitativ expres prevăzute de lege fa ăț ș ț ș țde care plângerea prealabilă este o condi ie necesară pentru tragerea la răspundere penală.ț

!n situa ia în care mai mult persoane au săvâr it o astfel de infrac iune, plângerea prealabilăț ș țformulată împotrivă a cel pu in uneia dintre aceste persoane are că efect posibilitatea tragerii lațrăspundere penală a tuturor celor care au săvâr it respectivă infrac iune.ș ț

Prevederile de mai sus se aplică inclusiv în cazul în care printre făptuitori se află i o persoanăș juridică.


4/24

!n situa ia în care persoană vătămată este o persoană fără capacitate de exerci iu, plângereaț ț prealabilă se formulează de către reprezentantul acestuia iar în cazul în care persoană vătămată arecapacitate de exerci iu restrânsă, plângerea prealabilă se formulează de către persoană respectivă dar țcu încuviin area reprezentantului.ț

%acă după săvâr irea infrac iunii persoană vătămată a decedat, în cazul persoanelor fizice, sauș ța fost licidată, în cazul persoanelor juridice, mai înainte de expirarea termenului prevăzut de lege

pentru introducerea plângerii prealabile atunci ac iunea penală poate fi pusă în mi care din oficiu.ț ș!n cazul infrac iunilor pentru care este necesară existen a plângerii prealabile, pot interveni peț ț

parcursul procesului penal institu ii juridice i anume retragerea plângerii i împăcarea păr ilor.ț ș ș ț2etragerea plângerii prealabile poate avea loc până cel târziu la momentul rămânerii definitive

a otărârii pronun ate de către instan ă de judecată i are că efect înlăturarea răspunderii penale aț ț ș persoanei fa ă de care a fost retrasă plângerea prealabilă.ț

!n situa ia în care persoană vătămată este o persoană fără capacitate de exerci iu, atunciț ț plângerea va fi retrasă de către reprezentantul legal al acesteia. !n situa ia în care persoană vătămatățeste o persoană cu capacitate de exerci iu restrânsă, plângerea poate fi retrasă de către această personalț

dar numai cu încuviin area reprezentantului sau legal.ț!n situa iile în care pentru tragerea la răspundere penală era necesară existen a unei plângeriț ț

prealabile dar totu i ac iunea penală a fost în mi care din oficiu, exemplu, o persoană vătămată aș ț șdecedat înainte de împlinirea termenului de luni prevăzut de lege, în care avea posibilitatea săintroducă plângerea prealabilă, atunci retragerea plângerii prealabile nu poate avea loc decât dacăexistă acordul procurorului.

!mpăcarea păr ilor poate interveni în situa ia în care ac iunea penală a fost pusă în mi care dinț ț ț șoficiu, numai în cazul în care legea prevede expres această posibilitate.

Spre deosebire retragerea plângerii prealabile care poate avea loc până la momentul rămâneriidefinitive a otărârii judecătore ti, împăcarea păr ilor se poate face numai până la momentul citiriiș țactului de sesizare al instan ei.ț

!mpăcarea păr ilor are că efect înlăturarea răspunderii penale dar i stingerea ac iunii civile.ț ș ț!n situa ia în care persoană vătămată este minor fără capacitate de exerci iu, atunci împăcareaț ț

păr ilor are loc între suspect 6 inculpat i reprezentantul minorului, iar în situa ia în care persoanăț ș țvătămată este cu capacitate de exerci iu restrânsă, atunci împăcarea are loc între suspect 6 inculpat iț șminorul asistat de către reprezentantul sau legal.

%acă persoană vătămată este o persoană juridică, împăcarea are loc între suspect 6 inculpat ișreprezentantul persoanei juridice. (acem precizarea că împăcarea intervenita între suspect 6 inculpat iș

persoană juridică are că efect numai înlăturarea răspunderii penale a persoanei juridice deoarece

persoanele fizice care au săvâr it efectiv infrac iunea vor fi trase în continuare la răspundere penală.ș țPlângerea prealabilă se introduce într-un termen de luni de la momentul la care persoană

vătămată a aflat de existen a infrac iunii. !n situa ia în care persoană vătămată este fără capacitate deț ț țexerci iu, termenul curge de la momentul la care reprezentantul acesteia a aflat de săvâr ireaț șinfrac iunii. !n cazul în care ciar reprezentantul este cel care a săvâr it infrac iunea, termenul curgeț ș țde la momentul la care i se desemnează acestuia un alt reprezentant iar această ia cuno tin ă deș țsăvâr irea infrac iunii.ș ț

7ermenul de luni este un termen peremptoriu care duce la decăderea din drepturi de a maiformulă plângere prealabilă.

Plângerea prealabilă se adresează fie procurorului, fie organului de cercetare penală.!n situa ia în care plângerea prealabilă a fost gre it interpretată, organul judiciar are obliga ia săț ș țo trimită pe cale administrativă către organul judiciar competent.


5/24

Plângerea prealabilă este considerată a fi introdusă în termen, ciar i în situa ia în care ea aș țfost în termenul de luni, introdusă la organul judiciar necompetent.

5a primirea cererii organul judiciar verifică dacă această a fost introdusă în termen i dacășîndepline te condi iile de fond i de formă prevăzute de lege.ș ț ș

!n situa ia în care se constată că plângerea a fost tardiv introdusă, atunci organul de cercetareț penală o va înainta împreună cu propunerea să de clasare către procuror care va i da solu ia finală înș ț

cauza respectivă.!n situa ia în care ini ial s-a început urmărirea penală pentru o faptă fa ă de care nu eraț ț ț

necesară existen a unei plângeri prealabile, iar ulterior din administrarea probelor se constată că faptățsăvâr ită era una dintre acelea fa ă de care pentru începerea urmăririi penale era necesară existen aș ț ț

plângerii prealabile, atunci organul de urmărire penală va cemă persoană vătămată i o va întrebașdacă dore te să formuleze plângere prealabilă.ș

%acă persoană vătămată formulează plângerea prealabilă atunci organele judiciare vor continuă urmărirea penală în cauză.

%acă însă persoană vătămată nu dore te să formuleze plângere prealabilă atunci organul deș

cercetare penală va înainta dosarul cauzei către procuror cu propunere de clasare iar această va decideîn consecin ă.ț

!n situa ia în care se săvâr e te o infrac iune flagrantă atunci organul judiciar are obliga ia săț ș ș ț țînceapă urmărirea penală i să strângă toate probele care reclamă urgen ă. %acă după administrareaș țacestuia organul judiciar constată că respectivă infrac iune flagrantă era din acelea fa ă de care pentruț țînceperea urmăririi penale era necesară existen a unei plângeri prealabile atunci va cemă persoanățvătămată i o va întreba dacă în elege sau nu să formuleze plângere prealabilă.ș ț

%acă persoană vătămată formulează plângere prealabilă organele judiciare vor continuădesfă urarea cauzei penale.ș

%acă însă persoană vătămată nu formulează plângere prealabilă atunci organele de cercetare penală vor înainta dosarul cauzei procurorului în vederea clasării cauzei penale.

%esfă urarea *c iunii Penaleș ț

Pe parcursul desfă urării urmăririi penale procurorul supravegează activitatea organelor deșcercetare penală astfel încât orice infrac iune să fie descoperită i orice persoană care a săvâr it oț ș șinfrac iune să fie trasă la răspundere penală.ț

%e asemenea procurorul exercită supravegerea activită ii organelor de cercetare penală astfelțîncât nici un suspect să fie re inut decât în cazurile i condi iile prevăzute de lege.ț ș ț

!n exercitarea atribu iei sale de supravegere i de conducere a activită ii organelor deț ș ț

cercetare penală, procurorul vegează că toate actele de urmărire penală să fie efectuate înconformitate cu dispozi iile legale.ț

0orelativ organele de cercetare penală au obliga ia să îl încuno tin eze pe procuror despre toateț ș țactivită ile pe care le efectuează sau pe care urmează să le efectueze.ț

Procurorul în exercitarea atribu iilor sale, procurorul de organelor de cercetare penală dispozi iiț țcu privire la luarea unor anumite măsuri.

!n virtutea legii procurorul are dreptul atât să supravegeze i să asiste la efectuarea oricăruișact de cercetare penală, cât i să efectueze personal acele acte.ș

Procurorul poate să ceară organelor de cercetare penală spre verificare orice dosar, iar organul

de cercetare este obligat să îl înainteze de îndată cu toate actele, materialele i datele cu privire la faptășcare formează obiectul cercetării.


6/24

Procurorul are dreptul să re ină orice dosar în vederea efectuării urmăririi penale. 0ând în urmățverificării dosarului de urmărire penal procurorul constată că organul ce cercetare penală nu estecompetent atunci el va dispune trimiterea dosarului. )ai mult decât atât dacă consideră necesar,

procurorul poate dispune trimiterea cauzei către un alt organ de cercetare penală dacă apreciază căacest lucru este în interesul urmăririi penale.

%e asemenea la propunerea motivată a organului de cercetare penală, procurorul poate dispune

mutarea respectivului dosar la un organ de cercetare penală superior.Potrivit legii, procurorul poate dispune cu privire orice act de urmărire penală efectuată de

organele de cercetare penală.%ispozi iile date de procuror sunt obligatorii i au prioritate în fa ă organului de cercetareț ș ț

penală."rganul ieraric superior organului de cercetare penală nu are potrivit legii dreptul să dea

îndrumări sau dispozi ii cu privire la fază de urmărire penală.ț"rganul ieraric superior organului de cercetare penală are raportat la acesta doar posibilitatea

să dea dispozi ii din punct de vedere administrativ sau să îi aplice diferite sanc iuni de naturăț ț

administrativă.Potrivit legii procurorul poate infirmă motivat un act sau o măsură a organului de cercetare

penală dacă constată că nu este întemeiată sau că nu a fost data cu respectarea dispozi iilor legale.ț1nfirmare actului poate avea loc fie din oficiu, fie în urmă unei plângeri a persoanei vătămate

prin actul respectiv.7oate prevederile de mai sus se aplică i procurorului ieraric superior în raport cu procurorulș

ieraric inferior.0ând actul de sesizare a organului de urmărire penală îndepline te toate condi iile prevăzute deș ț

lege i se constată că nu există nici unul din cazurile care împiedică exercitarea ac iunii penaleș ț prevăzute de *rticolul +8, *lineatul + din 0odul de Procedură Penală , atunci procurorul sau organulde cercetare penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta.

!ntotdeauna începerea urmăririi penale se dispune prin ordonan a care trebuie să cuprindă toateț prevederile reglementate de lege.

0ând din actele, datele i probele existen e în cauza rezultă indicii rezonabile că o anumităș ț persoană a săvâr ită faptă fa ă de care s-a început urmărirea penală, atunci procurorul dispune căș țurmărirea penală să se efectueze în raport cu respectivă persoană care dobânde te calitatea de suspect.ș

(a ă de persoanele pentru care este necesară existen a unei plângeri prealabile sau autorizăriț țdin partea organului competent atunci urmărirea penală se poate efectua numai după ob inereațrespectivului act procesual.

%acă în urmă administrării unor probe în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penalăconstată că suspectul sau inculpatul a mai săvâr it i alte faptei noi atunci dispune extinderea urmăririiș ș

penale i la acele fapte i înaintează procurorului propunere de punere în mi care a ac iunii penale.ș ș ș ț%acă acela i organ de urmărire penală constată în urmă administrării probelor că faptă fa ă deș ț

care s-a început urmărirea penală întrune te elementele constitutive ale unei alte infrac iuni atunciș țdispune scimbarea încadrării juridice a faptei.

"rganul de urmărire penală este obligat în ambele situa ii să încuno tin eze atât persoană fa ăț ș ț țde care s-a extins urmărirea penală sau în raport de faptă căreia a fost scimbată încadrarea juridică,cât i pe procuror.ș

!n situa ia în care extinderea sau scimbarea s-a făcut raportat la mai multe persoane existățobliga ia încuno tin ării fiecăreia dintre aceste persoane.ț ș ț


7/24

0lasarea i 2enun area 5a Urmărirea PenalăȘ ț %upă administrarea probelor în cursul urmăririi penale atunci când organul de urmărire penală

constată că acestea sunt suficien e face propuneri procurorului iar acesta dispune#ța$ 0lasarea când nu exercită ac iunea penală în cauza sau după caz când stinge ac iuneaț ț

penală exercitată deoarece este incident unul din cazurile prevăzute la *rticolul +8,

*lineatul + din 0odul de Procedură Penală. b$ 2enun ă la urmărirea penală că nu există un interes public în urmărirea penală aț

inculpatului.c$ 2ecizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată a inculpatului 6 inculpa ilor.ț

!n situa ia în care fa ă de mai mul i suspec i sau inculpa i procurorul da solu ii diferiteț ț ț ț ț țel este obligat să întocmească un singur act procesual.

0lasarea se dispune în următoarele situa ii#ța$ 0ând nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt îndeplinite condi iile de fondț

i de formă esen iale ale sesizării.ș ț b$ 3xistă unul din cazurile prevăzute de *rticolul +8, *lineatul + din 0odul de Procedură

Penală."rdonan a de clasare cuprinde pe lângă dispozi iile generale pe care trebuie să le cuprindăț ț

orice ordonan a i dispozi ii cu privire la#ț ș ța$ 2estituirea bunurilor ridicate sau a cau iunii.ț

b$ Sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu privire la luarea măsurii de siguran ăța confiscării speciale.

c$ Sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu privire la desfiin area totală sauț par ială a unui înscris.ț

d$ 2idicarea sau men inerea măsurilor asiguratorii. (acem precizarea că aceste măsuriț

asiguratori încetează de drept în situa ia în care persoană vătămată nu introduce ac iuneț țla instan ă civilă în termen de 9 de zile de la comunicarea solu iei.ț țe$ Sesizarea instan ei competen e cu privire la dispunerea internării nevoluntare aț ț

suspectului 6 inculpatului atunci când fa ă de acesta sunt incidente dispozi ii din legeaț țspecială în materia sănătă ii mintale.ț

f$ %ispune cu privire la celtuielile judiciare.

%e asemenea procurorul este obligat că în măsură în care în cursul urmăririi penale s-a luat unadin măsurile de siguran ă prevăzute de lege să facă men iune despre această.ț ț

%e asemenea în ordonan a se va face men iune despre încetarea măsurilor preventive dispuseț ț

în cauza.Procurorul este obligat să î i motive ordonan a numai în situa ia în care el nu î i însu esteș ț ț ș ș

motivarea data de organul de cercetare penală. !n situa ia în care nu motivează ordonan a procurorulț țeste obligat atunci când o comunică persoanelor interesate să ata eze la ordonan a i propunereaș ț șmotivată a organului de cercetare penală.

"rdonan a procurorului trebuie comunicată suspectului 6 inculpatului sau persoanei care ațformulat sesizarea precum i oricărei alte persoane interesate.ș

!n situa ia în care inculpatul este arestat preventiv procurorul este obligat să încuno tiin ezeț ș țadministra ia locului de de inere cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive în vedereaț ț

punerii de îndată în libertate a inculpatului.


8/24

!n situa ia în care procurorul nu este de acord în tot sau în parte cu solu ia de clasare propusăț țde organul de cercetare penală atunci restitu ie cauza acesteia sau o disjunge i restitu ie numai o parteț ș țdin cauza organului de cercetare penală.

2enun area 5a Urmărire Penalăț !n situa ia în care se săvâr e te o infrac iune pedepsită cu amendă sau cu pedeapsa încisorii deț ș ș ț

cel mult 4 ani procurorul poate renun ă la urmărirea penală atunci când în raport cu con inutul faptei,ț țcu modul i cu mijloacele de săvâr irea ale acesteia, cu scopul avut de în vedere de către suspect6ș șinculpat, cu urmărire produse sau care sar fi putut produce, constată că nu există un interes public înurmărirea acesteia .

0ând autorul infrac iunii este cunoscut la aprecierea interesului public procurorul va avea înțvedere i conduită pe care această a avut-o înainte de săvâr irea infrac iunii, de persoană suspectuluiș ș țsau inculpatului precum i de eforturile depuse de această pentru a înlătura sau diminua consecin eleș ținfrac iunii.ț

*tunci când dispune renun area la urmărirea penală procurorul poate după o consultare cuț

inculpatul să dispună că această să îndeplinească una sau mai multe din următoarele obliga ii#ța$ Să î i ceară scuze public&șb) Să presteze o muncă neremunerata în folosul comunită ii pe o perioadă între 9 i 89 deț ș

zile excep ia făcând cazul în care din motive de sănătate persoană nu poate presta aceastățmuncă&

c) Să înlăture consecin ele faptei penale sau să se repare pagubă produsă ori să convină cuț parte civilă o modalitate de reparare a acesteia&

d) Să urmeze un program de consiliere.!n situa ia în care procurorul dispune că suspectul sau inculpatul să îndeplinească una sau maiț

mult din aceste obliga ii, în cuprinsul ordonan ei este obligat să fixeze i un termen până la careț ț ș

acestea trebuie îndeplinite.7ermenul nu poate fi mai mare de 8 luni cu excep ia situa iei în care printr-un acord de mediereț ț

înceiat între partea civilă i suspect 6 inculpat ace tia au otărât că într-un termen de maxim : luni săș șfie îndeplinite respectivele obliga ii.ț

7ermenul de 8 respectiv : luni curge de la momentul la care suspectului 6 inculpatului i-a fostcomunicată ordonan a procurorului.ț

!n situa ia în care suspectul sau inculpatul nu î i îndepline te obliga iile procurorul poateț ș ș țdispune revocarea renun ării la urmărirea penală.ț

Potrivit legii suspectul i inculpatul sunt cei care trebuie să dovedească îndeplinireaș

respectivelor obliga ii sau imposibilitatea fortuita de a le îndeplini.ț%acă procurorul revoca pronun area la urmărire nu mai are nici o relevan ă dacă ulterior ț țsuspectul sau inculpatul î i îndeplinesc obliga iile deoarece legea prevede expres că în aceea i cauzaș ț șnu este posibilă o nouă renun are la urmărirea penală.ț

"rdonan a procurorului prin care a dispus renun area la urmărire trebuie comunicată în copieț ț persoanei care a făcut sesizarea, suspectului 6 inculpatului precum i oricărei alte persoane interesateșdeoarece acestea pot formulă plângerea împotrivă solu iei procurorului.ț

!n situa ia în care procurorul a dispus clasarea deoarece a constatat că a intervenit amnistia,ț prescrip ia, retragerea plângerii prealabile sau că există o cauza de nepedepsire, precum i în situa iaț ș țîn care procurorul a dispus renun area la urmărirea penală, suspectul6inculpatul pot cere în termen deț9 de zile de la primirea copiei de pe ordonan a continuarea urmăririi penaleț

!n această situa ie procurorul este obligat să continue desfă urarea activită ilor de urmărireț ș ț penală iar în situa ia în care în urmă administrării probelor constată existen a unui alt impedimentț ț


9/24

legal prevăzut de *rticolul +8 *lineatul + atunci procurorul este obligat să dispună clasarea în temeiulrespectivului impediment.

%acă însă nu constată existen a vreunui alt caz prevăzut de *rticolul +8 *lineatul + atunciț procurorul este obligat să men ină vecea solu ie.ț ț

Suspendarea Urmăririi Penale

Suspendarea urmăririi penale intervine în unul din următoarele situa ii#ța$ 3xistă un impediment legal temporar care îl împiedică pe procuror să pună în mi careș

ac iunea penală&ț b$ * fost declan ată o procedura de mediere între suspect6inculpat i persoană vătămată6parteaș ș

civilă&c$ Suspectul sau inculpatul suferă de o boală gravă constatată printr-o expertiză medico-

legală.5egea nu prevede care sunt bolile grave raportat la care se poate dispune suspendareaurmăririi penale astfel încât va reveni medicului obliga ia să stabilească în cuprinsulțraportului de expertiză dacă boală de care suferă suspectul 6 inculpatul este sau nu gravă ișdacă boală îl împiedică să participe la efectuarea actelor de urmărire penală de i legea nuș

prevede expres apreciem că organul de urmărire penală trebuie să comunice solu ia dețsuspendare păr ilor i celorlalte persoane interesate în cauza.ț ș

!n situa ia în care sunt mai mul i inculpa i6suspec i i numai fa ă de unul sau unii dintre ace tiaț ț ț ț ș ț șoperează o cauza de suspendare atunci organul judiciar are posibilitatea să disjungă cauza cu privire laace tia i să continue urmărirea penală fa ă de ceilal i suspec i6inculpa i.ș ș ț ț ț ț

Pe parcursul suspendării urmăririi penale organele judiciare au posibilitate să efectueze actelede urmărire penală care nu implică prezen a suspectului6inculpatului fa ă de care s-a dispusț țsuspendarea urmăririi penale.

5egea prevede însă faptul că la reluarea urmăririi penale după încetarea cauzei de suspendareorganul judiciar este obligat, dacă suspectul sau inculpatul o cer, să refacă toate actele de urmărire

penală întocmite pe perioadă suspendării.Persoană fa ă de care a fost suspendată urmărirea penală nu este obligată să comunice încetareaț

cauzei de suspendare."rganele judiciare au obliga ia să verifice periodic dacă mai subzista cauza de suspendare iar ț

acesta verificare trebuie făcut la un interval de maxim luni de zile.

7erminarea Urmăririi Penale

Primind dosarul cuprinzând referatul cu propunerile organului de cercetare penală, procurorulcompetent să supravegeze activitatea de cercetare este obligat să verifice lucrările de urmărire penalăi să se pronun e asupra lor.ș ț

Una dintre măsurile pe care le poate lua procurorul este restituirea cauzei la organul decercetare penală pentru refacerea sau completarea urmăririi penale. Pe parcursul urmăririi penale,există posibilitatea constatării unui dintre cazurile prevăzute în *rticolul +8 0od Procedură Penală,situa ie în care punerea în mi care sau exercitarea ac iunii penale este împiedicată, urmând a seț ș țdispune clasarea cauzei, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.

!ncetarea urmăririi penale se dispune dacă se constată unul dintre cazurile prevăzute la*rticolul +8 5iterele f - , i i j 0od procedură penală i când există învinuit sau inculpat în cauză.ș ș0ând se constată existen a vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. +9 lit. a ; e 0od procedură penalăți că există învinuit sau inculpat în cauză, la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu,ș

procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală. %acă se constată existenta vreunuia dintre


10/24

cazurile prevăzute în art. +9 0od procedură penală i nu există învinuit în cauză, procurorul dispuneșclasarea cauzei. 7erminarea urmăririi penale semnifică terminarea activită ii de cercetare de cătrețorganele de cercetare penală, iar epuizare urmăririi penale implică dispozi ia dată de către procuror ț

prin care solu ionează cauza. 3xistă două proceduri privind terminarea urmăririi penale# cu punerea înțmi care a ac iunii penale i fără punerea în mi care a ac iunii penale. *ctul prin care organul deș ț ș ș țcercetare penală concluzionează asupra cauzei, arătând procurorului că sunt întrunite temeiurile pentru

dispunerea solu iei de trimitere în judecată, este referatul de terminare a urmăririi penale.țUrmărirea penală se înceie cu verificarea regularită ii recizitoriului emis de procuror, camerăț

preliminara.

0amera Preliminară0ameră preliminară are dublu rol# rolul de a verifică după trimiterea în judecată a competen eiț

i legalită ii sesizării instan ei i rolul să verifice legalitatea administrării probelor i efectuării actelor ș ț ț ș șde urmărire penală.

0ă să nu se prelungească artificial urmărirea penală, s-a stabilit un termen de 89 de zile pat

cameră preliminară de la actul de sesizare.*vem două mari activită i ale camerei preliminare#ț1$)ăsuri premergătoare edin ei de judecată#ș ț

*re loc în primul rând repartizarea aleatorie ce se face în sistem computerizatcătre judecătorul de cameră preliminară. obliga ia pat judecătorul de camerăț

preliminară de a trăim o copie certificate de pe recizitoriu i să se efectueze dacă eșcazul o traducere autorizata a recizitoriului. acestea vor fi trimise la locul de de inerețdacă e arestat sau după caz la adresă unde locuie te. 1 se comunică inculpatului că areșdreptul să- i angajeze un apărător i are dreptul să formuleze în scris cereri i excep ieș ș ș țcu privire a recizitoriu i administrarea probelor i se stabile te un termen de cel pu inș ș ș ț9 e zile de la data comunicării acestor acte iar în acest termen el trebuie să trimităcererile i excep iile.ș ț

!n cazul în care asistentă juridică e obligatorie conform *rticolului :9 0opPenal, va desemna un apărător din oficiu i i se comunică acestuia termenul când areșloc solu ionarea până la care trebuie să a a i facă cunoscută pozi ia ce nu poate fi maiț ș ș țscurt de 9 de zile.

5a expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară fie că a primitaceste excep ii sau nu le comunică procurorului ce a emis recizitoriul ce poatețrăspunde în scris în termen de +9 zile de la comunicarea acestor termene sau excep ii deț

la inculpat să- i exprime punctul sau de vedere.ș11$


11/24

+$ %ispune începerea judecă ii cauzei#ța$'u s-au formulat cereri i excep ii sau nu s-au ridicat din oficiu, excep ii la expirareaș ț ț

termenelor arătate mai înainte, constată că în aceste condi ii legalitatea probelor.ț b$Poate în situa ia în care s-a constată neregularită i ale actului de sesizare, au fost excluseț ț

probe administrate sau anulate.$2estituie cauza la parcet#

a$* exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale& b$2ecizitoriu este neregulamentar întocmit iar neregularitatea n-a fost remediate de procuror

în termenul ce s-a stabilit.c$Procurorul solicita restituirea cauzei atunci când nu răspunde în termenul prevăzut de = zile.Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecată în fond a cauzei.11$ în termen de 9 de zile de la comunicarea înceierii motivate.

Se judecată de judecătorul de cameră preliminară de judecătorul de instan ă superioară.ț


12/24

reprezentând oglindă acestor dezbateri ce trebuie. să fie cât mai concentrate iar edin a deș ț judecate este obligatoriu să fie înregistrată audio.

3ste obligat grefierul să- i ia noti e de edin a unde pe un caiet special va consemnaș ț ș țtoate sus inerile i dezbaterile din ziua respectivă.ț ș

$'emijlocirii#

Presupune că instan ă de judecată trebuie să ia contact direct i să participe laț șadministrarea probelor, acestea să se efectueze în fa ă completului de judecată în mod direct iț șnu prin delegarea altor organe, cu excep ia cercetărilor i percezi iilor. %e asemenea, seț ș țîn elege i stabilitatea completului de judecată ce trebuie să se men ină pe parcursul întregiiț ș ț

judecă i, se prevede că până la începerea dezbaterilor este posibilă scimbarea unui membru alțcompletului i ciar dacă e unic judecător însă după începerea dezbaterilor nu mai e posibil iar șdacă tot se întâmplă trebuie să se reia fază dezbaterilor.

$0ontradictorietă ii#ț

Presupune participarea penală a inculpatului i celorlalte păr i i a procurorului cuș ț șsus inerea contradictorie a punctelor lor de vedere ?@ 3galitatea armelor, instan a trebuie săț ț

permită administrarea probelor în acuzare cât i în contradictoriu a apărării i a celorlalte păr i.ș ș ț*ici instan ă trebuie să aibă rolul sau activ dacă apare un dezecilibru să solicite celeilalte păr iț țsă- i exprime punctul de vedere cu prevedere la sus inerii celeilalte păr i.ș ț ț

$Publicitatea edin ei de judecată#ș ț3 un princip caracteristic fazei de judecată, presupunând că judecată să se desfă oare cuș

accesul liber a tuturor pers ce doresc să participe la judecarea cauzei respective alături deinculpat, păr i, apărător i reprezentan ii lor. 7rebuie că accesul în sală se face în măsură înț ș țcare spa iul va permite.ț

5egiuitorul a mai prevăzut posibilitatea să declare edin a nepublica atunci când#ș ța$Se poate solicita de către procuror sau cererea unei păr i sau din oficiu de instan ă dacă s-ar ț ț

desfă ura în mod public i ar aduce atingere unor interese de# stat, vie ii intime unei persoane, morale,ș ș țintereselor minorilor sau ale justi iei.ț b$*tunci când martorul cere dacă ar aduce atingere siguran ei sau vie ii intime, membrilor ț țfamiliei sale sau demnită ii.ț c$5a cererea procurorului, pers vătămate sau a păr ilor să se declare edin a nepublica când s-ar ț ș ț

pune în pericol confiden ialitatea unor informa ii.ț țedin a nepublică se poate desfă ura pe tot parcursul procesului penal sau pe o anumită parte.Ș ț ș

7o i ace ti ce au calitatea de a ridica problemă această, în public se judecă posibilitatea de a oț șface nepublica în edin a publică.ș ț

Pre edintele instan ei de judecată are îndatorarea de a duce la cuno tin ă păr ilor ce participă laș ț ș ț țo edin a nepublica, de a păstra confiden ialitatea informa ilor pe parcursul procesului.ș ț ț ț

Pe durată judecă ii, instan ă poate interzice publicarea i difuzarea prin mijloace scrise, audio-ț ț șfoto în vederea dezvăluirii# păr ii vătămate, a păr ii responsabile civilmente, a martorilor.ț ț

*ctivită ile Premergătoare edin ei %e


13/24

+$0itarea păr ilor la judecatăț?@ Se va verifică dacă inculpatul i păr ile au fost legal citate i dacă procedura de înmânare aș ț șcita iei a fost legal îndeplinită. *ceastă procedura trebuie avuta în vedere i situa ia în care esteț ș țînmânată cita ia pers cărei este destinată i unor reprezentan i ai acesteia precum apărătorii , membriiț ș țai familiei sau administrator de bloc iar în ultim caz afi area cita iei pe u ă destinatarului.ș ț ș

1nstan ă are posibilitatea că în afară de păr ile din proces să dispună citarea i altor persoaneț ț ș

către trebuie să ia parte la judecarea cauzei men ionate în dispozitivul recizitoriului precum părin ii,ț țtutori, martori, interpre i, exper i, etc. Pentru partea vătămată trebuie să i se men ioneze faptul că dacăț ț țnu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale are timp s-o facă până la începerea cercetării

judecătore ti. 'eprezentarea păr ilor legal citate nu împiedică desfă urarea judecă ii cauzei laș ț ș țtermenul fixat cu excep ia faptului dacă instan ă apreciază că este necesară prezen a unor persoane iț ț ț șdispune o nouă citare a acestora pentru termenul ulterior. persoanele care au luat parte la primultermen de judecată sau care au fost legal citate luând cuno tin ă de termenul fixat, nu vor mai fi citateș țla termenele următoarele fiind considerate că au termen în cuno tin ă. %acă la cererea persoanelor ș țcare iau totu i termenul în cuno tin ă, instan ă poate da cita ii pentru a le folosi la locul de muncăș ș ț ț ț

pentru noul termen.%e inu ilor i militarilor li se vor înmâna cita ii din oficiu la fiecare termen pentru a justificaț ț ș ț

prezen a lor la instan ă.ț ț

$*sigurarea *părării.?@ Persoana vătămata, inculpatul, celelalte păr i i avoca ii lor au dreptul de a lua la cuno tin ă deț ș ț ș țactele dosarului în tot cursul judecă ii. Pentru cei care sunt în stare de de inere, pre edinteleț ț șcompletului are obliga ia să permită avocatului să ia contact cu cel pe care-l apără.ț

!n cursul judecă ii ,persoană vătămată i păr ile au dreptul la un singur termen pentru angajareaț ș țunui avocat i pregătirea apărării. *tunci când persoană vătămată sau una din păr i nu mai beneficiazăș țde asistentă juridică acordată de avocatul său, se poate acordă un alt termen pentru angajarea unui nouapărător.

$*sigurarea 6 Permiterea studierii dosarului de către ceilal i membrii ai completului dacă suntțmai mul i, de către procurori i de către avoca i i reprezentan ii pâr ilor.ț ș ț ș ț ț

$"bliga ia de a se afi a cu cel pu in lista cu cauzele ce se vor judecată a doua zi pentru aț ș țvedea fiecare la ce oră este programat.

*tribu iile Pre edintelui 0ompletului %e


14/24

edin a de judecată inând seamă de mărimea sălii, când constată că una din păr i sau cei care asistă laș ț ț ț judecată nu respectă disciplină de edin a nesocotind măsurile luate li se atrage aten ia că dacă nuș ț țrespectă regulile de edin a vor fi evacuate din sală de edin a. %acă acestea sunt păr i în proces să fieș ț ș ț țcema i în momentul în care urmează a fi ascul i.ț ț

$!n cazul în care în cursul edin ei de judecată se săvâr e te o faptă penală, infrac iune deș ț ș ș țaudien a sub privirile instan ei de judecată, pre edintele are obliga ia să constate faptă i să-l identificeț ț ș ț ș

pe făptuitor. trebuie să trimită dosarul motivat către procurorul competent. %acă procurorul este prezent la judecată, el poate declara că începe urmărirea penală i pune în mi care ac iunea penalăș ș țîmpotrivă făptuitorului i îl poate re ine pe suspect sau inculpat.ș ț

=$0u ocazia primului termen dacă pre edintele completului constată că nu are apărător ales iar șasistentă juridică e obligatorie , va solicita din oficiu către baroul de avoca i pentru desemnarea unuițavocat din oficiu.

8$Pre edintele completului are obliga ia să verifice la cerere sau din oficiu cu privire laș țmăsurile preventive. %acă se constată că trebuie luată o asemenea măsură sau înlocuită se va consultacu ceilal i membrii ai completului cu privire la aceste măsuri preventive.ț

0ompunerea 0ompletelor %e


15/24

!n cazul înceierilor prin care s-au dispus celtuielile judiciare, amenzi judiciare, acest termeneste de +9 zile i curge de îndată de la pronun area înceierii sau cel mai târziu la 9 zile de laș ț

pronun area sentin ei.ț țPentru persoanele ce nu sunt păr i în cauza ce au suferit o vătămare având i ele dreptul la apel,ț ș

termenul de +9 zile pentru ele curge de la data la care au aflat sau măsură ce a provocat vătămarea îndrepturile lor.

*cest termen de +9 zile este un termen de decădere, adică dacă a expirat, titularul respectiv numai poate beneficia de repunerea în termen în principiu.

*cest termen se calculează după principiul zilelor libere, adică ziua când ai primit copia de peminută nu intră în calcul cât nici ultima zi nu intră în calcul. %acă ultima zi pică într-o zi de sărbătoarelegală, se prelunge te până la prima zi lucrătoare.ș

3xistă situa ii în care titularul dreptului la apel este în imposibilitate efectivă de a introducețapel i a apărut institu ia repunerii în termen. 2epunerea în termen presupune mijlocul procesual prinș țcare titularul dreptului la apel ce nu a putut declară apel în termen din cauze ce nu i se pot imputa esterepus în dreptul din care fusese decăzut după expirarea termenului de apel.

0ondi ii#țB$*pelul să se fi declarat după expirarea termenului prevăzut de lege.$!ntârzierea în declararea apelului să fi fost determinată de o împrejurare temeinică de

împiedicare ce trebuie dovedită, inunda ii, calamită i.ț ț$0ererea de apel să fie introdusă în cel mult +9 zile de la încetarea cauzei de împiedicare.!n măsură în care instan ă admite repunerea în termen, e considerat acel apel declarat în termenț

i se procedează la solu ionarea6judecarea apelului. Până la solu ionarea repunerii în termen, instan ăș ț ț țde apel poate suspendă executarea otărârii atacate cu apel.

%eclararea *pelului i )otivarea *peluluiȘ *pelul se declară printr-o cerere scrisă care trebuie să cuprindă mai multe men iuni respectiv#ț

• 'umărul dosarului&• 'umărul sentin ei 6 înceierii atacate&ț• %enumirea instan ei ce are sentin ă atacată&ț ț• 'umele, prenumele, 0'P, domiciliul, re edin a, semnătura persoanei ce declară apel&ș ț• *pelul trebuie să cuprindă obligatoriu motivul6motivele invocate&• 0ererea de apel se depună la instan ă a cărei otărâre se atacă& âț• Persoană ce se află în curs în stare de de inere poate depune cererea de apel la locul deț

de inere unde se întocme te un proces-verbal&ț ș

2enun area 5a *pel i 2etragerea *peluluiț Ș

2enun area la apel este declara ia prin care un subiect procesual îndreptă it să formuleze apelț ț țarată în mod explicit că nu se folose te de acest drept de apel. Pentru a se realiză această institu ie,ș țtrebuie îndeplinite urm condi ii#ț

+$(acultatea de a renun ă expres la apel trebuie să fie exercitată de titularul dreptului la apel.ț$Coin a de a renun ă la apel să se exprimă în intervalul datei primirii minutei i data expirăriiț ț ș

termenului la apel.$2enun area trebuie făcută expres iar această renun are prive te atât latură penală a cauzei câtț ț ș

i 6 sau latură civilă.ș


16/24

*pelul declarat în termen poate fi retras de către păr ile apelante personal sau prin mandatar ,țcu mandat special& de către procurorul ieraric superior pentru retragerea apelului& reprezentantul legalal inculpatului minor& de către orice titular al dreptului la apel.

2etragerea apelului poate fi făcută printr-o declara ie scrisă care se trimite la instan ă a căreiț țotărâri a fost atacată sau la instan ă de apel.ț

2etragerea dacă are loc de către un inculpat ce se află în stare de de inere are loc printr-oț

declara ie de la locul de de inere ce întocme te un proces-verbal.ț ț ș0erea de retragere a apelului poate avea loc până la înciderea dezbaterilor.2etragerea apelului are că efect că instan ă de apel nu mai solu ionează cerea de apel iar ț ț

sentin ă atacată intră în puterea lucrului de caz din momentul în care s-a retras apelul respectivțdeoarece până s-a retras apelul este suspendată.

3fectele *pelului*pelul se declară împotrivă unor otărâri pronun ate în fond împotrivă unor sentin e, aceaț ț

otărâre fiind suspensiva de executare.

+$3fectul suspensiv al apelului.*cest efect ac ionează atât cu privire la latura civilă i penală dacă legea nu dispune altfel.ț ș

*cest efect suspensiv, poate fi un efect suspensiv total sau un efect suspensiv par ial, fie la laturăț penală sau civilă.

$3fectul devolutiv. *cest cuvânt provine din latină i presupune că declararea apelului să fie oștrimitere a cauzei la un organ superior ce să judece.

0onsecin e# instan ă de apel nu poate fi sesizată cu fapte ce nu au constituit obiectul judecă iiț ț țîn prima instan ă, aspecte ce nu au fost solu ionate de instan a de fond& instan ă de apel nu se poateț ț ț ț

pronun a cu privire la pers ce nu au figurat că păr i în procesul solu ionat prin sentin ă atacată, cuț ț ț țexcep ia acelora care au suferit o vătămare în drepturile lor i nu au fost păr i.ț ș ț

3fectul devolutiv este limitat#a$Persoană care a declarat apelul.

b$!n func ie de calitatea pe care apelantul o are în proces.ț c$!n principiu apelul nu profită decât acelora care l-au declarat. *pelul declarat de procurori

produce efecte devolutive pentru toate persoanele ce au fost păr i în proces dacă nu s-a men ionat că aț țfost declarat în favoarea sau defavoarea uneia dintre păr i.ț

3fectul neagravării situa iei în propriul apel. 1nstan ă de apel solu ionând cauza nu poate creă oț ț țsitua ie mai grea celui ce a declarat apel, că să se îndeplinească acest efect trebuie îndeplinite#ț a$(ie că apelul păr ii sau a unor păr i ce formează un grup procesual să fie singur introdus.ț ț

b$*pelul introdus să fie singurul admis.0u excep ia când declară persoană vătămată, o parte sau procurorul.ț

$3fectul extensiv.*cest efect presupune că obligă instan ă a de apel să examineze cauza prin extindere i cuț ș

privire la păr ile ce nu au declarat apel putând otărî i în privin ă lor fără a le creă o situa ie mai grea.ț ș ț țPt această este necesar că apelul să întreprindă#

a$Să existe un apel valabil declarat. b$Subiectul procesual fa ă de care operează extinderea să nu fi declarat apel sau să nu fie vizatț

prin apelul declarat de un alt subiect procesual.c$Să existe mai mul i subiec i procesuali ce au un interes comun printre care doar unul să fiț țdeclarat apel.


17/24

d$Să existe o unitate procesuala, adică păr ile să apar ină aceluia i consortiu litis.ț ț ș e$3xtinzând apelul cu privire la subiec ii ce nu au creat apel să nu le creeze o situa ie mai greaț țextinderea având loc doar când le este în favoare.


18/24

Aotărârea pronun ată în apel are numele de decizie. 7rebuie să con ină acelea i păr i că iț ț ș ț șsentin ă, adică# parte introductivă cu men iunile sale de la *rticolul 9, expunerea 6 motivarea undeț țsunt cuprinse temeiurile de fapt i de drept ce au dus la adoptarea solu iei în apel, dispozitivul ceș țcuprinde solu ia data în apel i men iunea că a fost pronun ată în edin a publică. 7rebuie să seț ș ț ț ș ț

pronun e i asupra măsurilor preventive dacă se men in sau se revoca sau se înlocuiesc cu altă măsură.ț ș ț%acă s-a dispus rejudecarea cauzei trebuie să se men ioneze care este ultimul act procedural deț

la care instan a de fond trebuie să reia cursul judecă ii.ț ț0ă i sentin ă, decizia instan ei de apel se comunică procurorului, păr ilor, persoanelor ș ț ț ț

vătămate i administra iei locului de de inere dacă inculpatul se află în stare de de inere.ș ț ț ț

5imitele 2ejudecării1nstan a de fond trebuie să rejudece cauza inând cont de îndrumările i men iunile date înț ț ș ț

decizia din apel. 7rebuie să respecte regulă neagravării situa iei păr ii ce a declarat apel.ț ț%acă otărârea în fond a fost desfiin ată sau casată, când procurorul a declarat apel, instan ăț ț

poate în această variantă să agraveze solu ia data după rejudecare.ț

0ontesta iaț 0alea de atac a contesta ie se poate exercită doar când legea o prevede expres.ț7itularul poate formulă contesta ie# Procurorului i subiec ilor procesuali la care se referăț ș ț

otărârea atacată, de regulă împotrivă înceierilor cât i de persoanele a căror interese legitime au fostșlezate i nu-s subiec i procesuali.ș ț

0ontesta ia se introduce în termen de zile de la pronun are pentru procurori i de laț ț școmunicare pentru celelalte persoane. 0ontesta ia se depune la judecătorul de cameră preliminară sauțla instan a ce a judecat cauza a cărei otărâre se atacă.ț


19/24

$0ând otărârea a fost pronun ată de alt complet decât cel ce a luat parte la dezbatere pe fondța procesului.

$0ând instan ă nu a fost compusă conform legii sau a existat un caz de incompatibilitate.ț=$0ând judecată a avut loc fără participarea procurorului sau inculpatului când această era

obligatorie.8$0ând instan a a avut loc în lipsă avocatului când asistentă era obligatorie.ț

4$0ând edin a de judecată nu a fost publică în afară cazurilor când legea prevede altfel.ș țE$0ând instan a nu a procedat la audierea inculpatului prezent dacă audierea era legal posibilă.ț:$0ând împotrivă unei persoane s-au pronun at otărâri definitive.ț

7itularii 0ontesta iei !n *nulareț

Poate fi formulată de persoană vătămată, de păr i sau de către procuror. 'u poate formulățcontesta ie în anulare persoană vătămată sau partea care nu a declarat apel. 0ontesta ia în anulare seț țîndreaptă împotrivă unor otărâri definitive din apel.

7itularul care contesta în anulare trebuie să motiveze în mod expres cazul de contesta ie peț

către-l invocă i motivele aduse.ș7ermenul %e 1ntroducere * 0ontesta iei !n *nulareț

7ermenul este de +9 zile care curge de la data când pers împotrivă căreia se face executarea, aluat cuno tin ă de o a cărei anulare se cere. !n situa ia când nu se face termenul de +9 zile curge deș ț ț țla data comunicării otărârii ce urmează a fi atacată cu contesta ie în anulare.ț1nstan ă 0ompetentăț

+$3ste competentă de a solu iona 6 judecă contesta ia în anulare instan ei ce a solu ionat înț ț ț țapel.

$3ste competentă de a solu iona 6 judecă contesta ia instan ei la care a rămas definitivă ultimaț ț țotărâre în cazul în care s-au dat otărâri pentru aceea i situa ie.ș țProcedura %e Solu ionareț

1$Procedura de judecată în principiu ce constituie un filtru a otărârii atacate.11$


20/24

!n această fază instan a nu solu ionează, nu are în vedre noi probe ce să vizeze fondul cauzei.ț ț


21/24

-%ovedirea falsului să aibă loc prin o judecătorească, ordonată procurorului, etc.țd$Un membru al completului de judecată, procurorul sau persoană care a efectuat acte de e

cercetare penală a comis o infrac iune în legătură cu cauza ce a influen at o pronun ată.ț ț ț ț0ondi ii#ț

-Să se fi comis o infrac iune de corup ie de procuror, judecător, etc.ț ț-1nfrac iunea să se fi comis în legătură cu cauza,ț

-1nfrac iunea comisă să fi dus la pronun area unei o nelegale i netemeinice.ț ț ț șe$0ând sau mai multe o judecătore ti penale definitive prin care s-a solu ionat latură penalăț ș ț

nu se pot concilia, sunt contradictorii.0ondi ii#ț

-Să existe sau mai multe otărâri penale definitive.-Aotărârea respective să nu se poată concilia total sau par ial.ț-2espectivele otărârea să se fi solu ionat fondul cauzei.ț

f$2evizuirea otărârii judecătore ti penale definitive că urmare a faptului că s-a întemeiatșotărârea pe o prevedere legală cea fost declarată neconstitu ională de 0urtea 0onstitu ională aț ț

2omâniei.0ondi ii#ț

-Să existe o o penală definitivă,ț-*dmiterea unui text ca neconstitu ional de 002.ț-Aotărârea s-a întemeiat pe decizia declarată neconstitu ională.ț g$art. 8= 0PP, atunci când s-a încălcat un drept al unei persoane, obligă statul român la osumă de despăgubire iar acea otărâre trebuie supusă procedurii de revizuire.

0ondi ii#ț-Să existe o otărâre penală definitivă,-03%" să constate că prin renun area acestei otărâri au fost încălcate drepturi fundamentalețreglementate în 0onven ia 3uropeană asupra drepturilor omului.ț-Să se constate că efectele grave continuă să se producă i nu pot fi remediate decât prin revizuireașotărârii pronun ate.ț

Poate solicita persoana a cărei drept a fost încălcat sau membrii familiei celor ce suntcondamna i ciar i după moartea acestuia. Procurorul poate de asemenea.ț ș

0erea se introduce la instan a a cărei revizuire se cere.ț0ererea de revizuire se poate face în termen de luni de la data publicării în )onitorul "ficial.

Păr ile se citează, participarea procurorului i participarea inculpatului. 1nstan ă se bazează peț ș țrevizuirea acelora i probe.ș

1nstan ă poate respinge că tardivă, inadmisibilă sau nefondata sau poate admite i avem ț șvariante# admite i desfiin ează în parte sau poate admite i desfiin ează în totalitate. Aotărârea esteș ț ș țsupusă cailor de atac.

Procedura %e


22/24

termen de un an de la data publicării deciziei 002 în )onitorul "ficial sau în termen de luni dacăcererea a fost în defavoarea condamnatului.

0erea de revizuire poate fi formulată ciar dacă pedeapsă a fost executată sau în curs deexecutare.

1nstan ă competentă este cea care a judecat cauza în prima instan ă iar dacă avem otărârea ceț țnu se conciliază este competentă instan a superioară în grad a uneia dintre cele care au dat otărârile.ț


23/24

*cest recurs în casa ie se îndreaptă împotrivă deciziilor pronun ate la cur ile de apel că instan eț ț ț țde apel.

2ecursul în casa ie fa ă de celelalte căi de atac este mai greu de formulat având în vedere căț țmerge direct la !naltă 0urte %e 0asa ie i


24/24

Precedură Penală II Cursuri

Documents

Transcript of Precedură Penală II Cursuri