Practica Integrarii Europene

7/26/2019 Practica Integrarii Europene

1/13

Personalitati remarcabile care au elaborate idea unificarii europene

Unitatea europeana este un concept obsesiv utilizat n prezent n mass-media, mediuluniversitar, politic romnesc si european n general. Ideea de unitate europeana nu este nsaceva nou, o creatie a noii gndiri europene, ci are radacini adnci la nivelul istorieicontinentului. La nceputuri ea a fost abordata din perspectiva gasirii unei solutii pentru evitarea

conflictelor dintre statele batrnului continent si prin consecinta pentru o viata mai buna apopulatiei. De altfel, securitatea si bunastarea sociala s-au pastrat de-a lungul timpului pna nziua de azi ca principalele forte motrice ale integrarii europene.

Platona fost primul gnditor care a sustinut ideea pacii prin organizarea de confederatii. nacea vreme, confederatia cetatilor grecesti dispunea de institutii religioase si politice comune,forumul de solutionare a diferendelor dintre cetati constituindu-l Consiliul amfictionilor.

n epoca romana, datorita prevalentei pornirilor razboinice, de cucerire, a fost parasita ideea dearbitraj, romanii neconcepnd ideea solutionarii n alt mod dect prin razboi a diferendelor

dintre ei si popoarele considerate barbare.!a" romana - aspiratia #omei - avea n vedere unificarea ntregii $urope, dar sub dominatiaromana.

%paritia unor fisuri din ce n ce mai accentuate duce la nlocuirea acestei unificari la nivelpolitic cu cea la nivel spiritual - unitatea lumii crestine- bazata pe ideea universalismuluicrestin. &umerosi apologeti ai crestinismului au subliniat unitatea crestina divina si

pamnteana.

'otusi, marea schisma din 1054va determina si ruperea acestei unitati, va accentua rivalitatile

politice, (iserica crestina neputnd, cu unele e"ceptii, sa devina o adevarata putere temporara,desi prin forta sa spirituala si revendica aspiratii teocratice . #ealizata pentru o scurta perioadasub Imperiul carolingian, unitatea politica a unei mari parti a $uropei se va destrama odata cu!acea de la )erdun din *+ - care a avut ca rezultat mpartirea Imperiului ranc astfel parteaorientala lui Ludovic, partea centrala lui Lot/ar iar partea de vest lui rancisc cel !lesuv.

n plan teoretic, apar numeroase proiecte de organizare a pacii.

Pierre Duboisa scris De recuperatione Terrae anctaen care cerea o reforma a (isericii, unnvatamnt laic si propunea organizarea unei federatii europenecu un organism central, unconciliu format din oameni ntelepti, priceputi, credinciosi si bogati pentru a fi feriti decorupere.

n 14!4, "eorge Podebrad#, regele $oemiei, inspirat de diplomatul %ntonio 0arini,elaboreaza un proiect de uniune a statelor europene, n scopul stavilirii pericolului otoman si l

propune contemporanului sau Ludovic al 1I-lea.

n 15%&, 'lbericus "entilispropune si el un proiect de organizare a statelor pe baze juridice,iar n 1!5()ugo "rotiuspreconizeaza o asociatie internationala a principiilor crestini.


2/13

0arele poet italian Dante 'ligherii, n *De monarhia*, lucrare din anul 1+0+, preconiza osolutie de tip federalist a $uropei, o pace universala prin subordonarea monar/ilor europeniunui conducator suprem, unei unice si legitime autoritati.

2ull3, fostul ministru al lui 4enric al I)-lea, i atribuie monar/ului pe care l-a slujit idei care iapartin sub titlu 0arele !roiect al lui 4enric al I)-lea, el si dezvolta conceptia sa despre o$uropa remodelata n cincisprezece state, sub umbrela unui consiliu comun, 5onsiliul foarte

crestin. $meric 5ruce, contemporan cu Ludovic al 1III-lea, publica, n 678, &ouveau53n9e, lucrare n care preconizeaza organizarea pacii internationale prin arbitraj, o adunare

permanenta ar avea n acest scop sediul la )enetia si ar permite deopotriva mentinerea pacii sidezvoltarea sc/imburilor economice. :illiam !enn, legislatorul viitoarei !enns3lvanii propunen al sau $seu pentru pacea actuala si viitoare a $uropei ;6 deciziile ar fi luate cuo majoritate de trei patrimi - incontestabila atingere a suveranitatilor - si, mai ales, ele ar puteafi efectiv sanctionate, Dieta fiind dotata cu o forta armata.

La nceputul secolului al -.../lea, 'batele de aint/Pierresi leaga numele defaimosul *Proiectul pentru a face pacea permanenta n uropa*2131+, n care sc/iteazaimaginea unui 2enat european care ar avea competente legislative si judiciare .

n al sau *Plan al unei paci universale si eterne*, redactat n 13%&, dar publicat abia n 1%+&,erem# $enthamintroduce o idee noua, care va fi confirmata adesea n epoca contemporana,cea a presiunii opiniei publice internationale. (ent/am sugereaza, de fapt, crearea unei Dietecare s-ar limita sa ofere avize si sa emita opinii n probleme de interes comun.

presupunndu-se ca opinia publica internationala ar fi suficienta pentru a nscrie aceste avizen realitate.

-oltaireconcepea unitatea continentului ca fiind realizabila de catre rederic al II-lea, regele!rusiei.

6 6 7ousseauvedea o republica europeana numai daca monar/ii si vor abandona natura lorlacoma si belicoasa iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vor deveni mai ntelepte .

Unul din pionerii dreptului international, $mmeric/ )attel scria ca $uropa constituie un sistempolitic, un corp format printr-o multitudine de relatii si interese si ca toate acestea fac din statelecontinentului un fel de republica ale carei membre, cu toate ca sunt independente, sunt unite

prin intermediul interesului comun pentru a mentine ordinea si libertatea. n secolul al 1I1-lea, o veritabila e"altare a ideii europene este anuntata de Doamna de 2ta?el atunci cnd scrieDe acum, e necesar sa avem spiritul european.

Contele de aint/imona e"pus n *Despre reorganizarea societatii europene sau desprenecesitatea si mi8loacele de a reuni popoarele uropei ntr/un singur corp politic, pastr9ndfiecaruia independenta sa nationala*,utilitatea pe care ar avea-o instituirea unui parlamenteuropean.


3/13

!erioada de convulsii care a urmat #evolutiei franceze a dus la aparitia mai multor proiecte deintegrare europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele ajungnd la niste realizari efemere.

n legatura cu cele din urma se poate cita situatia Imperiului napolonean. %stfel, n momentulsau ma"im, &apoleon I era mparat al rantei, n granitele fostei @alii romane avnd alipite siAlanda, (elgia, !iemont, !rovinciile Ilirice, parti din regatul !rusiei, rege al Italiei, protector al5onfederatiei $lvetiene si al 5onfederatiei #/inului, al 0arelui Ducat al )arsoviei, pe tronul

#egatului 2paniol se afla unul din fratii sai, aceeasi situatie fiind si n cazul :estfaliei, iar n#eagatul &eapolelui se afla pe tron unul din maresalii sai, caz asemanator si cu #egatul 2uediei.

Iata cum vedea &apoleon situatia $uropei daca nu ar fi intervenit dezastrul din campania din#usia Pacea de la :oscova desav9rsea si ncheia e;peditiile mele razboinice6 Pentrumarea cauza era sf9rsitul hazardului si nceputul securitatii6


4/13

n 6*C*, juristul elvetian Bo/ann aspar (lunts/c/li avanseaza ideea unei confederatii a stateloreuropene, condusa de un consiliu federal cuprinznd delegati ai tuturor statelor europene si un2enat, nsumnd delegatii parlamentare din partea tuturor statelor membre ale confederatiei.

Din aceeasi perioada se pot mentiona proiectul scriitorului @odin ;6**=, proiectul lui rederic/!ass3 si #andal 5remer pentru crearea unei Uniuni Interparlamentare ;6***=, proiectul luiranEois 5risp3 ;sfrsitul secolului 1I1=, discutiile purtate n cadrul celor doua 5onferinte de la

4aga ;6*


5/13

n 6


6/13

UniversalK a Drepturilor Amului i definite n 5onven ia europeanK pentru apKrarea drepturilor omului i a libertK ilor fundamentale, n %ctul final de la 4elsinHi din 6


7/13

se pot alatura alte state europene.

.n aprilie 1&51- 7 state - ranta, #epublica ederala @ermania, Italia, (elgia, Alanda siLu"emburg - au semnat 'ratatul de la !aris de constituire a primei organizatiieuropene Comunitatea uropeana a Carbunelui si Btelului 2CCB. Desi 5$5A isi incepeactivitatea in 6


8/13

$uropeana a Liberului 2c/imb ;%$L2=, care avea drept scop doar crearea unei zone de comertliber intre tarile membre. Ulterior, succesele economice inregistrate de 5omunitatea $uropeanaau determinat mai multe state membre %$L2 sa solicite aderarea la 5$, ceea ce a dus treptat ladestramarea %sociatiei $uropeane a Liberului 2c/imb.

In urmatoarele doua decenii, 5$$ se e"tinde geografic de mai multe oriI e"tindere 1&3+- Danemarca, Irlanda si 0area (ritanie

II e"tindere 1&%1- @reciaIII e"tindere 1&%!- 2pania si !ortugaliaI) e"tindere 1&&5 - %ustria, inlanda si 2uedia) e"tindere(004- 5ipru, 0alta, Letonia, Lituania, $stonia, 2lovenia, 2lovacia, 5e/ia,!olonia, Ungaria

%profundarea integrarii europene ;prin e"tinderea ariilor politicilor comune si consolidareacaracterului supranational al 5omunitatii $uropene= solicita si un suport juridic adecvat acestui

proces continuu. 5a urmare, 'ratatul 5$$ a fost amendat de cateva ori si suplimentat prin

'ratatul Uniunii $uropene, pana la consolidarea sa finala intr-o 5onstitutie.

%stfel, in 1&%!tarile membre au semnat un nou document juridic - %ctul Unic $uropean ;%U$=- care a intrat in vigoare la 1 iulie 1&%3. %ctul stabilea realizareapietei unice;o notiune cecaracterizeaza un proces mai profund de integrare decit notiunea de piata comuna= pana la 6decembrie 6


9/13

!rin 'ratatul asupra Uniunii $uropene este creata cetatenia europeana si se instituie uniuneaeconomica si monetara.

Urmatorul pas in aprofundarea integrarii europene a fost facut prin semnarea la( octombrie1&&3a 'ratatului de la %msterdam, ratificat la 1 mai 1&&&. 'ratatul prevedea unele modificariin structura institutiilor U$, introducerea postului 5omisarului $uropean pentru relatiile e"ternesi, catre 6


10/13

Adata cu 'ratatul de la &isa a fost elaborata si o Declaratie asupra viitorului Uniunii$uropene, prin care se lansa o dezbatere generala asupra dezvoltarii viitoare a Uniunii si careimplica atit statele membre, cit si statele candidate. %ceasta dezbatere a fost urmata deconvocarea unei 5onvenitii $uropene, care a elaborat un proiect de 'ratat 5onstitutional al U$.5onventia reprezenta un for al 6F reprezentanti ai institutelor europene, guvernelor,

parlamentelor nationale ale statelor membre si viitorilor membri. Dupa indelungi dezbateri,la 1% iulie (00+5onventia a prezentat presedintelui 5onsiliului $uropean de la #oma proiectul5onstitutiei Uniunii $uropene. In continuare, te"tul proiectului a fost discutat de catre5onferinta Interguvernamentala a statelor membre U$, care la (& octombrie (004,la #oma, aadoptat varianta finala a proiectului 5onstitutiei $uropene.

!entru a intra in vigoare, 5onstitutia trebuie ratificata de catre toate statele membre ale Uniunii$uropene.

0ecanismele de constituire a U$ ,$tapele e"tinderii

De-a lungul unei perioade ndelungate ideea de unificare europeanK a nceput sK capete unconturreal ncepnd cu a doua jumKtate a sec. 11.!remisele, fundamentul acestei uniuniconstituie6. 2K opreascK a treia conflagraOie mondialK, ca conPtientizarea pericolului naOionalismuluiagresiv din$uropa, care a adus la apariOia celor douK rKzboaie mondiale>8. 2K restabileascK poziOiile de dupK rKzboi Pi sK consolideze $uropa din punct de vedereeconomic;faOK de 2U% Pi U#22= Pi sK creeze un spaOiu economic unic european ;ca compensare

a sistemuluicolonial pierdut=>. 2K consolideze continentul european n urma scindKrii lui n )estul Accidental ;capitalist= Pi$st;socialist= privitK ca opunere influenOei crescnde a Uniunii 2ovietice.+. $liminarea rivalitKOilor e"istente ntre ranOa Pi @ermania privind zonele strategice ale #/ur -ului Pi2aar-ului.. 2K reintegreze @ermania n familia europeanK, etc

nceputul procesului de integrare europeanK este caracterizat prin trKsKturi specifice, individualecare constituie fundamentul actualei structuri a Uniunii $uropene. %supra acestui proces de

uniune au contribuit personalitKOi ilustre a continentului european, fiind numiOi Q!KrinOiifondatori a Uniunii$uropene. !utem menOiona aici :. 5/urc/ill, onrad %denauer, %lcidede @asperi, !-4 2paaH,5/arles de @aulle, #obert 2c/uman, Bean 0onnet, %. 2pinelli, 5.alergi, %. (riand Pi alOii.La o conferinOK de presK organizatK pe < mai 6


11/13

la pacea Pi unificarea europeanK. #obert 2c/uman vedea aceasta realizare prin prisma direcOieifuncOionaliste RacordK atenOie sferei te/nocratice Pi sferei economice.!ropune planul sKu bazat pe raOiune

practicK, economic Pi politic fiind evidenOiat printr -un transfer de suveranitate cKtre oorganizaOie cu puteri de constrngere asupra membrilor sKi. %cest obiectiv ser ealiza prin

plasarea ntreagK a producOiei franco-germane de cKrbune Pi oOel n componenOa uneinalte%utoritKOi comune. %ceasta iniOiativK asigurK interdependenOa Pi coe"istenOa a douK state

anterior rivale.Bbiectivul politic era alipirea @ermaniei la $uropa> eliminarea rivalitKOilor privind zonelestrategice ale #/ur-ului Pi 2aar -ului> concilierea europeanK Pi crearea spiritului, valorilor morale

propriicontinentului european> asigurarea pKcii R ca urmare a conPtientizKrii a douK rKzboaiemondiale.n urma acestei declaraOii pare sK fie momentul potrivit pentru transpunerea n practicKa creKriiideii Uniunii $uropene. aOK de aceasta idee aviz pozitiv au dat ranOa, @ermania,(elgia, Lu"emburg,Italia Pi Alanda. %ceste state au delegat reprezentanOi care erau nsKrcinaOi sKasigure

realizarea proiectului de tratat. n luna martie 6


12/13

ndomeniul agriculturii> 7= stabilirea unui regim care sK garanteze veritabila concurenOK pe piaOacomunK.

Tratatul

EURATOM. Abiectivele acestui tratat se referea la 6= dezvoltarea cercetKrii Pi rKspndireacunoPtinOelor, stabilirea unor standarde de siguranOK pentru muncitorii dindomeniul dat> 8=aprovizionarea statelor membre cu minereuri Pi combustibil nuclear> =stimularea investiOiilor decapital n industria nuclearK Pi construirea instalaOiilor necesare acestei

industrii.

4 ianuarie 1&!06% fost semnatK 5onvenOia de la 2tocH/olm, care a pus bazele %sociaOieieuropene a liberului sc/imb ;%$L2=.

+0 iulie 1&!(6% intrat n vigoare !olitica %gricolK 5omunK ; !%5=. 1 iulie 1&!%6% fost constituitK cu succes Uniunea )amalK. (( aprilie 1&306% fost semnat 'ratatul de la Lu"emburg, care a permis lKrgirea

competenOelor !arlamentului $uropean. &/10 decembrie 1&346Si-a desfKPurat lucrKrile 2ummit-ul de la !aris. n cadrul lui s-a

luat decizia cu privire la reuniunile sistematice ale 5onsiliului $uropean Pi s-a propus alegerea%dunKrii $uropene ;!arlamentului= prin sufragiu universal. 2-a decis lansarea ondului$uropean de dezvoltare regionalK ;$D$#=.

(( iulie 1&356 % fost semnat 'ratatul privind consolidarea puterilor bugetare ale %dunKrii$uropene Pi crearea 5urOii $uropene de %uditori. Documentul a intrat n vigoare la 6 iunie6


13/13

$"#$7 iunie $997!!-a convocat Consiliul European de la Amsterdam. A fost adoptat documentul intrat *n istorie subdenumirea 2ratatul de la Amsterdam #semnat la 8 octombrie + i intrat *n vi(oare la + mai +%.

$#& mai $99%! !-a aprobat decizia privind etapa final a E$.$ ianuarie $999!n etapa final a E$ intr ++ ri, care adopt E/9.'" ebruarie '00$!A fost semnat 2ratatul de la :isa care a intrat *n vi(oare la + februarie 8;;3.$ ianuarie '00'!n cele +8 ri participante la zona euro a intrat *n circulaie moneda unic.'& iulie '00'!A e'pirat 2ratatul ce instituia Comunitatea European a Crbunelui i 9elului, *nc1eiat pe o perioad de

Practica Integrarii Europene

Documents

Transcript of Practica Integrarii Europene