PICTORI ŞI PICTURI CELEBRE

NICOLAE GRIGORESCU

„Ulcica cu flori” „Fetiţa cu basma roşie” „Peisaj de pădure” pictură pe pânză în ulei pictură pe lemn în ulei- pictură pe pânză în ulei

„Ciobănaş” „Pe vârf de munte”

ŞTEFAN LUCHIAN

„Crizanteme”

„Dumitrite”

VAN GOGH

“Trei floarea-soarelui” “Floarea-soarelui”

„Livada cu măslini” „Peisaj de toamnă”

„Noapte înstelată”

CLAUDE MONET

„Câmpul cu maci”

„Nuferi”

PABLO PICASSO

“

“

a „Mâna cu buchet”

cu buchet“M

“Ciobănaţ” „Femeia floare”

Jocul „De-a Baba-oarba”

Scopul: Determinarea unor procedee de reflectare artistico-plastică a obiectelor, apelând la diferite mijloace: culoare, formă, compoziţie.

Reguli de joc: Copilul răspunde cât mai argumentat şi poate picta obiectul.

Desfăşurarea jocului: Pe o masă sunt puse diferite obiecte: măr, prună, pară, morcov, roşie, piersică, nucă, sfeclă, gutuie, ceapă, castravete, ou.

Unui copil i se leagă ochii cu un fular, el trebuie să se apropie de masă şi să aleagă un obiect. Obiectul ales de el trebuie să spună ce este, după pipăit. Dacă ghiceşte ce obiect a ales, atunci are dreptul să picteze acest obiect. Tot aşa fiecare copil alege câte un obiect, apoi îl pictează.

Jocul „Paparuda”

Scopul: Familiarizarea copiilor în decorarea spaţiului plastic.

Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific, ce-l deosebeşte de celelalte obiecte.

Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă, sar în sus, iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul; în acest moment copiii cântă:

“Paparudă-rudă,Vino de mă udă.Udă cu ulciorul

Să crească feciorul,Udă cu găleata

Ca să crească fata”.

Apoi, după ce s-au jucat, li s-a propus să picteze ulciorul pentru paparudă.

Jocul „De-a meşterii populari”

Scopul: Consolidarea diferitor forme, elemente decorative specifice pentru ornamentarea obiectelor populare.

Reguli de joc: Obiectul confecţionat (pictat) să fie original .

Desfăşurarea jocului: Educatorea va fi “Patronul”, iar copii – “meşterii populari”. În timpul desfăşurării activităţii copiii îşi îmbracă şorţuleţele, mânecuţele, iau toate cele necesare pentru lucru simţindu-se adevăraţi “meşteri populari”. Pe parcurs “meşterii” se apropie din când în când de “patron”, sfătuindu-se în privinţa înfrumuseţării obiectului popular. Patronul va primi lucrările şi le va aprecia, apoi va organiza târgul meşterilor populari chemând copiii de la grupa vecină, care vor „cumpăra” obiectele expuse. Astfel se va putea vedea care obiecte au fost „vândute” primele, fiind deci apreciate mai mult.